Aristotel

Aristotel s-a nascut in anul 1 al Olimpiadei a 90-a, asadar in anul 384 i.Hr. in Stagira, ca fiu al medicului Nichomachos, medicul regelui Macedoniei, Filip. Influentat poate de tatal sau, Aristotel s-a simtit atras de timpuriu spre studiul stiintelor empirice. Despre felul in care si-a facut Aristotel educatia stim foarte putine lucruri. Stim ca el a ramas orfan de timpuriu de ambii parinti, fiind crescut de ruda sa Proxenos. La varsta de 17 ani il intalnim in Atena - cetatea lumina din acea vreme - ca membru al Academiei platonice, careia el i-a apartinut timp de 20 de ani, pana la moartea lui Platon. Se mai stie ca in acest timp Aristotel a scris numeroase lucrari si a tinut cursuri in Academie. Dupa moartea lui Platon, Aristotel traieste catva timp in orasul Atarneus, in Asia Mica, la curtea printului Hermias - cu a carui nepoata Pythias se casatoreste - si in Mytilane. Apoi, in 343 i.Hr., el este invitat de regele Filip al Macedoniei, ca sa se ocupe de educatia fiului sau Alexandru. In scrisoarea in care regele ii propunea sa fie educatorul fiului sau, scria : "Am un fiu, dar multumesc mai putin zeilor ca mi l-au dat, cat mai ales ca ei au facut ca el sa se nasca in timpul tau. Sper ca grija ta si vederile tale il vor face demn de mine si de viitoarea sa tara". Ce a devenit elevul sau, se stie. Aristotel a primit propunerea si asa se face ca un rege genial, care a cucerit lumea cu spada, sa fie educat de un dascal tot atat de genial, care a cucerit lumea cu filozofia. Dupa ce Alexandru ajunge rege al Macedoniei (355 i.Hr.), Aristotel se intoarce in Atena si impreuna cu prietenul sau Teophrast intemeiaza o scoala filozofica proprie, numita "Lykeion" cat si "peripatetica", din pricina ca filozoful obisnuia sa filozofeze plimbandu-se cu elevii sai. Gallius ne relateaza ca Aristotel tinea inainte de masa in aceasta scoala conferinte acromatice, destinate ascultatorilor mai avansati, iar dupa pranz conferinte exoterice (retorice-populare) pentru publicul mare. Datorita familiei regale, care l-a sustinut, Aristotel a reusit sa infiinteze o biblioteca foarte bine asortata cu carti din toate domeniile stiintei.Aristotel a condus aceasta scoala timp de 12 ani (335-322 i.Hr.). In acest timp el a reusit sa dea o forma sistematica si definitiva ideilor sale filozofice. Din pricina mortii lui Alexandru (323 i.Hr.), el este silit sa se refugieze din Atena, fiindca a fost si el - ca si Socrate - acuzat de "asebie". Se spune ca, cu aceasta ocazie, el ar fi zis : "Nu voi mai da prilej atenienilor ca sa pacatuiasca a doua oara impotriva filozofiei". Un an mai tarziu (322 i.Hr.) el moare din pricina unei maladii stomacale.

PlatonPlaton s-a nascut la Atena (sau Egina) in 7 Thargolion a primului an al Olimpiadei a 88-a, asadar in anul 427 i.Hr., sau, dupa altii, in 7 Thargolion Olimpiada a 87-a, adica in anul 428 i.H. 327, primind numele de Aristokles, ca fiu al lui Ariston si al Periktionei, care isi aveau originea intr-una dintre cele mai vechi si mai nobile familii din Atena. Ariston se tragea din familia regelui Kodros, iar Periktione, din familia lui Solon. Porecla de Platon i-a fost data mult mai tirziu de un maestru de gimnastica si aceasta din pricina figurii lui solide, a frumusetii, armoniei si sanatatii lui fizice. Din acest motiv nu este deloc surprinzator ca poporul grec l-a trecut pe Platon in legendele sale. Asa de ex. Olimpodor ne-a transmis legenda ca, indata dupa nasterea lui Platon, parintii acestuia l-au asezat pe Hymettos, in timp ce ei aduceau jertfa lui Pan, lui Apollo si nimfelor. In timpul acesta albinele zburau in jurul copilului si-i depuneau pe buze miere si de aceea acesta va vorbi mai tirziu asa de frumos si de inspirat. Iar dupa alta legenda si mai veche, Platon ar fi de origine divina. Aceste legende nu lamuresc decit faptul ca Platon a fost o personalitate uriasa.Din acest motiv este foarte interesant sa urmarim pe Platon pe drumul educatiei sale. Platon a trait cu intensitate destinul asa de zbuciumat si schimbator al patriei sale. Se crede ca profesorii lui au fost Dionisius, Ariston din Argos, Drakon si Megillus din Agri-gent. Platon a luat parte la mai multe expeditii si lupte la Tangra, Corint si Delium. Dar aceste razboaie, expeditia in Sicilia si mai ales dezastrul suferit de Atena in razboiul impotriva Spartei, au contribuit in mare masura ca sa-i atraga atentia tinarului Platon asupra metehnelor de guvernamint ce stapineau in orasul sau natal. Desi, trebuie sa subliniem acest lucru, Platon isi iubea cu pasiune orasul in care vazuse lumina zilei. Se spune ca el ar fi zis, cu o ocazie oarecare, ca multumeste zeilor pentru trei lucruri: ca s-a nascut barbat, ca el s-a nascut in Atena si, in sfirsit, ca el s-a nascut in timpul lui Socrate.

LudwigJosef JohannWittgensteinLudwigJosef JohannWittgenstein(n.26 aprilie1889,Viena- d.29 aprilie1951,Cambridge/Anglia) a fost un filozof austriac, autorul unor contribuii fundamentale n dezvoltarealogiciimoderne i afilosofiei limbajului, dei n cursul vieii a publicat o singur carte:Tractatus Logico-Philosophicus(1921). Culegerea de prelegeri i notie, n care mai trziu se distaneaz de unele poziii iniial susinute nTractatus, a fost publicat postum.La nceput, convins c tezele dinTractatusar fi rezolvat definitiv "toate" problemele filosofiei, abandoneaz activitatea speculativ i Wittgenstein (de profesie inginer n construcia de avioane i elicoptere), lucreaz ca nvtor de coal elementar, grdinar la o mnstire i arhitect amator. Se ntoarce la filosofie i dezvolt o nou metod de investigaie i o nou concepie asupra limbajului, care vor fi publicate postum n volumulPhilosophische Untersuchungen("Cercetri filosofice", 1953). Dei crescut laViena, afirmndu-i totdeauna originea austriac, numele lui Wittgenstein este legat deTrinity CollegedinCambridge, unde a studiat, ncepnd din1911, cuBertrand Russelli unde se va ntoarce n1929pentru a-i continua cercetrile. Primele sale lucrri sunt profund influenate de studiile lui Russell n domeniullogiciii ale luiGottlob Frege, ntemeietorullogicii filosofice.Abia aprute, studiile sale, cuprinse nTractatus Logico-Philosophicus, devin punct de referin pentru "Cercul de la Viena" (Der Wiener Kreis), la care ns Wittgenstein nu a aderat niciodat, criticnd nenelegerea operei sale din partea reprezentanilorpozitivismului logic. Att primele sale lucrri, ct i revizuirile ulterioare au influenat dezvoltareafilosofiei analitice, afilosofiei limbajuluii ateoriei aciunii.

Bertrand Arthur William RussellBertrand Arthur William Russell(n.18 mai1872, Trellech - d.2 februarie1970, Penrhyndeudraeth,ara Galilor,Regatul Unit) a fost unfilosof,matematician,istorici critic socialbritanic.n timpul vieii s-a declarat ca fiindliberal,socialisti pacifist, dar n acelai timp a admis c nu a fost cu adevrat niciunul dintre aceste lucruri.Cu toate c a locuit preponderent nAnglia, Russell s-a nscut nara Galilor, ar n care a i murit, la vrsta de 97 de ani.[4]La nceputulanilor 1900Russel a condusrevolta britanic mpotrivaidealismului. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alturi de predecesorul su Gottlob Frege i protejatul suLudwig Wittgenstein, i este vzut ca unul dintre cei mai importanilogicieniaisecolului XX. A fost co-autor (mpreun cu A. N. Whitehead) laPrincipia Mathematica, o ncercare de a gsi bazelematematiciin logic. Eseul su filosoficOn Denotingeste considerat oparadigma a filosofieiLucrrile sale au avut o influen considerabil asupra logicii, matematicii, teoriei mulimilor, lingvisticii i filosofiei, n special filosofia limbii,epistemologieimetafizic.Russel a fost un proeminent activist anti-rzboi; a militat pentru comerul liber i anti-imperialism.n timpulprimului rzboi mondiala fost arestat pentru aciunile sale pacifiste, iar apoi a fcut campanie mpotriva luiAdolf Hitler, a criticattotalitarismulluiStalin, a atacatStatele Unite ale Americiipentru implicarea nrzboiul din Vietnami a fost un susintor declarat al dezarmriinucleare.

Ren DescartesRen Descartes(31 martie159611 februarie1650), cunoscut de asemenea cu numele latinCartesius, a fost unfilozofimatematicianfrancez.S-a nscut n localitateaLa Haye en Tourainen1596, fiind al treilea copil al cuplului Joachim i Jeanne Descartes, o familie de mici nobili din regiunea Touraine,Frana. La numai un an de la naterea lui Ren, mama sa se stinge din via; Descartes va fi crescut de o doic i se pare c a fost contaminat de boala de plmni care a cauzat moartea acestuia.Dei debil, de mic copil i-a manifestat curiozitatea pentru fenomenele naturii. n1604, la vrsta de 8 ani, este ncredinat noului aezmnt al iezuiilor dinLa Flche, bastion al gndiriiaristotelice. Aici studiazlatinaigreaca, precum imatematica,fizica,logica,moralaimetafizica. l cunoate pe polimatulMarin Mersenne, cu care va purta o vast i variat coresponden i va ntreine o relaie ndelungat de prietenie intelectual.La 14 ani a nceput s compun lucrri dematematicifilozofie. n 1612 a plecat laParisunde, ncurajat de prietenul Mersenne, n 1615 s-a dedicat matematicii.ntre1614i1617i ia bacalaureatul i licena n drept la Universitatea din Poitiers. n 1616 a obinut licena nDreptla Universitatea dinPoitiers.n1618Descartes se nroleaz ntr-una din armatele "la mod" de pe atunci, cea a prinului de Orania, fr vreun imbold deosebit pentru viaa militar. ncartiruit nOlanda, la Breda, Descartes se va ntlni pe10 noiembrie1618cu un om care-i va marca destinul:Isaac Beeckman, matematician i fizician care-i stimuleaz lui Descartes gustul inveniei iinifice. Tot n1618, Descartes scrie un mic tratat de muzic (Compendium Musicae), dedicat lui Beeckman, i se ocup intens de matematic.

FILOSOFE,filosofii,s. f.1.tiin constituit dintr-un ansamblu nchegat de noiuni i idei, care interpreteaz i reflect realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concepie general despre lume i via.2.Totalitatea concepiilor i a principiilor metodologice care stau la baza unei discipline sau a unei tiine.3.(Rar) Atitudine (neleapt) fa de ntmplrile vieii; mod specific de a privi problemele vieii.4.(Fam.) Lucru greu de fcut, problem greu de rezolvat. [Var.:filozofes. f.] Dinngr.philosophia,fr.philosophie.ONTOLOGEs. f.Ramur a filosofiei care studiaz fiina, trsturile generale ale existenei. Dinfr.ontologie.METAFZICs. f.1.Parte a filosofiei care studiaz tiina despre fiina ca fiin (Aristotel), domeniul suprasensibilului de dincolo de lumea exterioar (Thomas d'Aquino), stabilirea principiilor prime indubitabile ale existenei i cunoaterii (Descartes, Spinoza, Leibnitz), cercetarea critic a condiiilor de posibilitate a gndirii noastre (Kant) etc. Dingr.metafisik, metafisiks,lat.metaphysica,germ.Metaphysik, metaphysisch,fr.mtaphysique.INTUIIONSMs. n.Curent filosofic care opune raiunii intuiia, conceput ca o facultate analoag cu instinctul, cu simul artistic sau cu revelaia divin, considernd c aceasta ar ptrunde nemijlocit n esena obiectelor. [Pr.:-tu-i-i-o-] Dinfr.intuitionnisme.EXISTENIALSMs. n.Titulatur aplicat unor filosofii care evideniaz i justific importana existenei individuale i caracterul ei ireductibil. [Pr.:eg-zis-ten-i-a-] Dinfr.existentialisme,germ.Existentialismus.