FIBRE NATURALE, ARTIFICIALE SI SINTETICE

Cele mai multe materiale textile utilizate de om mai ales pentru imbracaminte (tesuturi, tricotaje etc. ) sunt confectionate din fibre textile prin procedee mecanice de prelucrare: tesut, tricotat, impaslit etc., dupa o prealabila innobilare prin finisare: vopsire, antistatizare etc.Fibrele textile se impart dupa provenienta lor in:

- fibre naturale – mai importante sunt cele proteice (lana si matasea naturala) si cele celulozice (bumbacul, inul, canepa, iuta etc.);

- fibre artificiale – denumite astfel intrucat sunt fabricate din materii prime organice naturale. Reprezentantii mai importanti sunt matasea vascoza si matasea acetat;

- fibre sintetice – sunt cele fabricate din materii prime organice de sinteza, cele mai importante fiind fibrele poliamidice, poliesterice si poliacrilonitrilice.

FIBRE NATURALE

Fibre proteice naturaleMatasea naturala si lana sunt constituite din catene macromoleculare cu structura

de proteina de forma:

Fibre celulozice naturalePrintre fibrele de acest tip se numara cele obtinute din: bumbac, in, canepa, iuta

etc.Bumbacul este constituit din celuloza aproape pura iar celelalte tipuri de fibre contin in varietati variabile si alte substante straine cu care celuloza amesteca intim (pectina, lignina, grasimi, rasini, substante minerale etc.).

Gradul de policondensare difera de la un material celulozic la altul. Celuloza din bumbac are un grad de policondensare foarte mare, situate intre 1200 si 1300, avand catene macromoleculare lungi, in timp ce in cazul inului si canepii, el se situeaza intre 800 si 1000.

1

BumbaculFibrele de bumbac sunt prelungiri epidermice unicelulare ale cojii semintelor unei

plante care face parte din familia malvaceelor.Continutul mare de celuloza confera fibrelor de bumbac suplete si

rezistenta,elasticitate,aptitudini de finisare si transmite fibrelor proprietatile chimice specifice.

Fibrele de bumbac au o higroscopicitate buna,ceea ce face sa fie igienice,placute la purtare,sa absoarba transpiratia.Procedeul amestecarii bumbacului cu fibre sintetice reprezinta o realizare importanta in directia produselor usor de intretinut.

InulDimensiunile celulelor de in sunt in functie de multi factori: varietate, clima, zona

din tulpina etc.Fibrele de in produc reactia celulozei aproape pure (cu iod- iodura de potasiu se

albastreste), iar fata de reactiv se comporta la fel ca bumbacul.Continutul celulozic al inului poate varia in limite foarte largi, dupa cum planta

este produsa de o regiune sau alta. Impurificarea celulozei cu substante incrustate creste rapid dupa coacerea semintei. De aceea, pentru obtinerea fibrelor, planta trebuie smulsa inainte de coacerea deplina.

Fibra elementara de in este mai rezistenta fata de agentii chimici decat bumbacul. Spre deosebire de bumbac, inul contine lignina, ceruri, grasimi si substante pectice in cantitate mare. Cerurile si grasimile maresc moliciunea, elasticitatea si capacitatea de filare a inului.

Canepa Celula de canepa se prezinta diferit, dupa cum face parte din zona exterioara sau

din zona interioara, de la mijloc, de la baza, ori de la varful tulpinii. Celulele sunt mai putin transparente si mai neregulate in diametru decat cele de in, iar varful lor este rotunjit ori ramificat.

Cu iod-iodura de potasiu , canepa se coloreaza in albastru. Stratul exterior al celulei apare insa galbui, criteriu care se utilizeaza pentru a se face deosebirea ei de in. Spre deosebire de tesaturile de in, cele de canepa nu rezista la caldura deoarece fibrele plesnesc din cauza presiunii si a temperaturii. Pentru aceasta este mai bine sa se confectioneze din canepa saci, franghii, perdele, iar nu rufarie, care trebuie sa fie spalata si calcata des. Canepa se prelucreaza mai usor in amestec cu in.

Iuta Spre deosebire de in si canepa , celuloza de iuta este combinata cu lignina si

formeaza lignoceluloza.Solutiile de sapun confera produselor de iuta o moliciune. Albirea cu hipoclorit de

calciu nu da rezultate satisfacatoare, deoarece substantele pectice se combina usor cu clorul pentru a da compusi solubili in apa, dislocand celulele. De aceea, iuta nu se albeste decat in cazuri exceptionale. Iuta are finitate pentru coloranti; se vopseste usor cu orice categorie de coloranti. Cu timpul, tonurile obtinute prin vopsire se inchid.

2

Principalele domenii de intrebuintare sunt: tesaturi de ambalaje, saci, covoare, transmisii etc.

Manila si sisalulSunt lucioase si batoase. Din sisal se fac sfori si cabluri.

Cocos Cocotierul este o planta tropicala de coasta care face parte din familia palmierului.

Se intrebuinteaza la fabricarea cablurilor, presurilor, franghiilor, colacilor de salvare.

Lana – fibra naturala animalaPrin usorinta de a fi filata, tesuta sau finisata, lana (parul de oaie) este superioara

tuturor celorlalte categorii de fibre animale produse de epiderma si reprezinta 95-97 % din parul animal care se foloseste in industria textila.

Introducerea fibrelor sintetice in compozitia tesaturilor tip lana ofera urmatoarele avantaje:

- marirea rezistentei la uzura;- reducerea tendintei de sifonare;- pastrarea dungii si a formei dupa spalari repetate;- stabilitatea dimensionala corespunzatoare;- intretinerea usoara.

3

Varzari GabrielaClasa a X-a C

FIBRELE ARTIFICIALE

Fibrele artificiale din celuloza regenerateCel mai important produs de acest tip este vascoza.Vascoza este constituita din macromolecule de celuloza aproape pura cu un grad

de polimerizare mai mic decat al celulozei din bumbac si cu o rezistenta mecanica mai scazuta. Fibrele de vascoza sunt mai hidrofile decat cele de bumbac.

O alta fibra artificiala de celuloza regenerate este matasea cuproxam. Comportarea acestei fibre artificiale este asemanatoare cu cea a vascozei.

Fibre artificiale din celuloza modificata chimicImportante sunt in prezent fibrele de acetat de celuloza, asa numita matase acetat.

Tesaturile din matase acetate sunt mai rezistente dar mai putin higroscopice decat cele din matase vascoza.

Matasea vascozaProcedeul de fabricatie cuprinde: omogenizarea, conditionarea si alcalinizarea

celulozei, desfibrarea, prematurarea si xantogenarea alcalicelulozei, dizolvarea xantogenatului, maturarea, filtrare si dezaerarea vascozei, filarea si finisarea. Fibra vascoza are luciu argintiu.Ea confera volum mai mare si rezistenta mai buna. Fibrele incretite sunt folosite la confectionarea carpetelor.

Matasea acetatIn mod obisnuit, fibrele acetat sunt fabricate din celuloza de bumbac, iar solutia

vascoasa pentru extrudere se obtine cu ajutorul unui amestec de acetona si alcool. In functie de gradul de esterificare, se prezinta in doua forme: diacetilcelulozice si triacetilcelulozice. Triacetilceluloza se obtine mai greu decat diaceticeluloza, dar este mai greu solubila si se vopsesc mai greu decat fibrele diacetilcelulozice.

Doua fenomene specifice fibrelor acetat au ramas inca nelamurite: pierderea luciului dupa inmuiere in apa si alungirea spontana in anumite conditii.

4

FIBRELE SINTETICE

Fibrele poliamidice sunt constituite din macromolecule filiforme (fara catene laterale) in care grupurile amidice, care sunt polare si hidrofile, alterneaza cu portiuni cu catene hidrocarbonate nepolare si hidrofobe, asemanator cu structura fibrelor proteinelor.Din fibrele poliamidice cele mai folosite mentionam: Nylon 6,6 si Nylon 6 (Relon, Perlon L, Capron). Aceste fibre sunt folosite pentru obtinerea: articolelor turnate, a textilelor, a suturilor medicale,franghii, parasute, ace de cusut, imbracaminte si bunuri de consum. Fibrele de nylon sunt rezistente si mult mai elastice decat matasea si relativ insensibile la umezeala si mucegai.

Se spala foarte usor in apa rece, nu se contracta, nu se impasleste. Calcatul este facultativ. Majoritatea petelor se pot indeparta cu apa si sapun.

Nylon 6Baza de fabricatie este monomerul ε-aminocapronic. Fibrele se obtin prin excluderea in atmosfera de azot impolimerul topit, supus in

prealabil unei extractii cu apa pentru reducerea la minimum a continutului in monomer. Este necesar ca monomerul sa nu depaseasca proportia de 1,5 %.

Polimerizarea se face la 260˚ C.

Nylon 6,6

Este o fibra poliamidica (PA 6,6) obtinuta prin extruderea topiturii polimerilor rezultati din policondensarea unor acizi bazici cu acidul adipic HOOC(CH)COOH, cu diamine ca hexametilendiamina

Au cea mai buna rezistenta la frecare dintre toate fibrele si au rezistenta la tractiune foarte mare.

Fibrele poliesterice au ca reprezentant important Terilena (Terom, Dacron) care rezulta prin poliesterificare (cu eliminare de apa) a acidului tereftalic cu 1,2- etandiol (ETILENGLICOL). Acest tip de fibre au caracter puternic hidrofob si sunt rezistente la lumina, caldura, sifonare.

Se folosesc ca tesaturi tehnice si la fabricarea unor articole de imbracaminte exterioare.

In general, firele poliesterice tehnice sunt fabricate in doua tipuri de mare rezistenta la soc: fire de utilizare tehnica generala; fire pentru anvelope si pentru alte articole de cauciuc.

Fibrele poliacrilonitrilice (Melana, PNA, Acrilon) se obtin prin polimerizarea acrilonitrilului.

Sunt folosite in sectorul de imbracaminte tricotata, in special al puloverelor voluminoase si cu tuseu moale.

Rezistenta acestor fibre la actiunea umezelii, microorganismelor si luminii este foarte buna. Stabilitatea termica este comparabila cu aceea a fibrelor poliamidice si

5

poliesterice. La circa 150˚C se ingalbenesc si incep sa se inmoaie. La temperaturi mai mari se topesc, prezentand fenomene de descompunere cu degajare de vapori, acizi sau bazici.

Melana Fibra poliacrilica, Melana din Romania este ternara: nitril acril 91%, acetat de

vinil 6% si α-metilstiren 3%.Se fabrica sub formele urmatoare: cablu, fibre, pale.Din Melana se fabrica: cuverturi, covoare, tricotaje, stofe, imitatii de blana, saci

de dormit, captuseli pentru haine etc.

Fibrele sintetice si artificiale incearca in mare masura sa se apropie de aspectul fibrelor naturale. Astfel, matasea vascoza si matasea acetat imita matasea naturala, fibrele poliamidice si poliacetilonitrilice, imita lana iar fibrele poliesterice, bumbacul. Pentru diminuarea inconvenientelor care apar la utilizarea acestora la fabricarea imbracamintei, inconveniente legate mai ales de caracterul lor hidrofob, ele se utilizeaza de multe ori in amestecuri cu fibrele naturale al caror aspect imiteaza.

6