fiŞa disciplinei 1. date despre program universitatea babeș … · 2020. 2. 25. · curs...

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1 Instituţia de învăţământ superior

Universitatea Babeș-Bolyai

1.2 Facultatea de Drept 1.3 Departamentul de Drept Public 1.4 Domeniul de studii - 1.5 Ciclul de studii - 1.6 Programul de studiu / Calificarea

-

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei

Drept internațional public

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Gyula FÁBIÁN 2.3 Titularul activităţilor de seminar

Drd. Dănilă Gabriela, Drd. Kis Réka, Drd. Lészai Orsolya, Păcuraru Cantemir, Drd. Stupariu Ioana

2.4 Anul de studiu

1 2.5 Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare

Examen scris

2.7 Regimul disciplinei

Obligatorie

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 Din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 80 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat Examinări Alte activităţi: .................. 3.7 Total ore studiu individual 95 3.8 Total ore pe semestru 95 3.9 Numărul de credite 5

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 De desfăşurare a cursului

sală de min. 50 de locuri, dotată cu videoproiector, calculator

5.2 De desfăşurare a seminarului/laboratorului

sală de min. 50 de locuri, dotată cu tablă

6. Competenţele specifice acumulate C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le Dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi de utilizare adecvată a ansamblului integrat, coerent,

dinamic şi deschis de cunoştinţe şi abilităţi în vederea cunoaşterii funcţionării dreptului internaţional public. Capacitatea de a susţine public un discurs coerent, logic şi retoric; Voinţa de a asigura promovarea şi respectarea legalităţii; Capacitatea de a interpreta tratatele, convenţiile internaţionale; Cunoaşterea jurisprudenţei.

C

ompe

tenţ

e tr

ansv

ersa

le

Introducerea studenţilor în noţiunile elementare ale jurisdicţiei instanţelor internaţionale şi familiarizarea lor cu conceptele de bază ale principiilor fundamentale ale dreptului internaţional public; Cunoaşterea modului de organizare şi funcţionare a organizaţiilor internaţionale; Soluţionarea conflictului dintre normele de drept unional, drept intern şi drept internaţional public; Clarificarea statutului persoanei fizice (cetăţean, refugiat, apatrid, prizonier de război, străin, persoană aparținând minorităților naționale) în sistemul dreptului internaţional public.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor acumulate)

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Sistemul dreptului internaţional (definiţie, evoluţie istorică)

Curs interactiv 2 ore

2. Principiile fundamentale ale dreptului internaţional Curs interactiv 2 ore 3. Izvoarele dreptului internaţional (tratatul şi actele unilaterale)


4. Subiectele primare ale dreptului internaţional Curs interactiv 2 ore 5. Subiectele derivate ale dreptului internaţional Curs interactiv 1 oră 6. Statutul persoanei fizice în dreptul internaţional Curs interactiv 1 oră

7.1 Obiectivul general al disciplinei

1. realizarea unei prezentări generale asupra scopului, rolului şi perspectivelor dreptului internaţional public în ansamblul sistemului juridic;

2. familiarizarea cu termenii de specialitate; 3. însuşirea noţiunilor teoretice de bază ale dreptului internaţional

public; 4. cunoaşterea regimurilor juridice fundamentale ale dreptului

internaţional public; 5. dezvoltarea raţionamentului juridic;

7.2 Obiectivele specifice

a) asigurarea unei operativităţi în folosirea tratatelor, convenţiilor internaţionale şi a jurisprudenţei Curţii Internaţionale de Justiţie

b) dezvoltarea raţionamentului juridic şi a abilităţii de analiză şi sinteză a informaţiei acumulate;

c) verificarea şi dezvoltarea abilităţii individuale a utilizării noţiunilor teoretice acumulate la cazuri concrete.

7. Regimul juridic al teritoriului în dreptul internaţional public


8. Răspunderea internaţională Curs interactiv 2 ore 9. Drept diplomatic şi consular Curs interactiv 1 ore 10. Soluţionarea diferendelor internaţionale pe cale paşnică


11. Dreptul internaţional umanitar Curs interactiv 3 ore Bibliografie

1. Gyula Fábián: Drept internațional public, Ed. Hamangiu, București, 2019; 2. Dănilă Gabriela, Gyula Fábián, Kis Réka, Lészai Orsolya, Păcuraru Cantemir: Hotărâri importante

din jurisprudența Curții Internaționale de Justiție, Ed. Hamangiu, București, 2019; 3. Valentin, Constantin, Drept internaţional, Universul Juridic, Bucureşti, 2010; 4. Adrian Năstase, Cristian Jura, Florian Coman: 14 prelegeri de Drept Internaţional Public, C.H.

Beck, Bucureşti, 2012; 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Analiza sedes materiae Exersare subsumţie Bibliografie

1. Dănilă Gabriela, Gyula Fábián, Kis Réka, Lészai Orsolya, Păcuraru Cantemir: Hotărâri importante din jurisprudența Curții Internaționale de Justiție, Ed. Hamangiu, București, 2019;

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

·

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală 10.4 Curs

10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă: nota 5

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

.......................... ............................... ...................................

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI


UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI

1.2 Facultatea DREPT 1.3 Departamentul DREPT PUBLIC 1.4 Domeniul de studii ȘTIINȚE JURIDICE 1.5 Ciclul de studii LICENȚĂ 1.6 Programul de studiu / Calificarea

DREPT

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei DREPT ADMINISTRATIV I 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. Univ. dr. Ovidiu Podaru 2.3 Titularul activităţilor de seminar drd. Maria-Mihaela Pop, drd. Ioana Pășculeţ, drd. Laura Crişan,

drd. Anghel Pop, drd. Anda Narcisa Bachiș, drd. Anca-Ioana Boariu

2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DS

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 Din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 42 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 36 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30 Tutoriat Examinări Alte activităţi: .................. 3.7 Total ore studiu individual 108 3.8 Total ore pe semestru 150 3.9 Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum · Nu este cazul 4.2 de competenţe · Nu este cazul


5.1 De desfăşurare a cursului · Este necesar un amfiteatru cu peste 200 de locuri, tablă de scris, cretă/carioci. · Studenții trebuie să aibă la dispoziție Constituția României și culegerea de

legislație cuprinzând Legea nr. 554/2004, Legea nr. 90/2001, Legea nr. 340/2004, Legea nr. 215/2001.

· Este interzisă folosirea telefonului mobil sau a oricăror alte aparate electronice.


· Este necesară o sală având cel puțin 30 de locuri, tablă de scris, cretă/carioci. · Studenții trebuie să aibă la dispoziție Caietul de Seminarii, Constituția

României, culegerea de legislație cuprinzând Legea nr. 554/2004, Legea nr.

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

· Studentul cunoaște și înțelege conceptele de drept administrativ, respectiv a modului de funcționare a administrației publice din perspectiva regulilor de subordonare ierarhică și de colaborare;

· Studentul cunoaște tipurile de acte administrative și recunoaște un act administrativ dintre multiplele forme de activitate ale administrației publice;

· Studentul cunoaște condițiile de valabilitate ale unui act administrativ și recunoaște eventualele vicii care ar putea afecta un act administrativ;

· Studentul cunoaște și înțelege regimul juridic aplicabil actului administrativ, din perspectiva regulilor de intrare în vigoare, ieșire din vigoare și a sancțiunilor aplicabile;

· Studentul recunoaște posibilitatea concretă a administrației publice de a revoca un act administrativ emis anterior.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

· Studentul are capacitatea de a prezenta în scris sau oral conceptele studiate utilizând un limbaj juridic specific, recunoaște problemele de aplicare a legislației specifice în cazuri concrete, dezvoltă o gândire critică/analitică în raport de dispozițiile legale studiate, utilizează eficient timpul disponibil pentru rezolvarea problemelor, folosește cunoștințele dobândite prin aplicarea lor interdisciplinară.


8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Introducere în dreptul administrativ Prelegere

2. Sisteme de organizare administrativă Prelegere

3. Organizarea administrației publice în România Prelegere

4. Actul administrativ. Definiție. Caractere Prelegere

5. Exorbitanța actului administrativ Prelegere

90/2001, Legea nr. 340/2004, Legea nr. 215/2001. · Studenții trebuie să pregătească pentru fiecare seminar temele scrise propuse

în caietul de seminarii. · Este interzisă folosirea telefonului mobil sau a oricăror alte aparate

electronice.


· Utilizarea adecvată a cunoștințelor de specialitate legate de funcționarea administrației publice și de actul administrativ


· Dezvoltarea unei imagini generale asupra scopului, rolului și a perspectivelor dreptului administrativ în ansamblul sistemului juridic;

· Familiarizarea studenților cu termenii de specialitate; · Însușirea noțiunilor teoretice de bază ale dreptului administrativ; · Diferențierea modului de organizare și funcționare a organelor administrative

centrale, deconcentrate și descentralizate; · Aplicarea eficientă, operativă și rațională a legislației administrației publice; · Dezvoltarea raționamentului juridic; · Dezvoltarea abilităţii de analiză şi sinteză a informaţiei acumulate; · Dezvoltarea abilităţii individuale de utilizare a noţiunilor teoretice acumulate

la cazuri concrete.

6. Clasificări Prelegere

7. Condițiile de valabilitate a actelor administrative: competența de emitere a actului administrativ

Prelegere

8. Forma și procedura de emitere a actelor administrative Prelegere

9. Obiectul şi cauza actelor administrative Prelegere

10. Intrarea în vigoare a actelor administrative Prelegere

11. Revocarea şi abrogarea actelor administrative Prelegere

12. Suspendarea actelor administrative Prelegere

13. Executarea și caducitatea actelor administrative. Prescripția actelor administrative

Prelegere

14. Teoria nulităților în dreptul administrativ Prelegere

Bibliografie Obligatorie: 1. Ovidiu Podaru, Drept administrativ. Vol I. Actul administrativ (I). Repere pentru o teorie altfel, Ed. Hamangiu & Ed. Sfera juridică, Bucureşti, 2010; 2. Ovidiu Podaru, Drept administrativ. Vol. I. Actul administrativ (II). Un secol de jurisprudenţă, Ed. Hamangiu & Ed. Sfera juridică, Bucureşti, 2010; 3. Ovidiu Podaru, Maria-Mihaela Pop, Drept administrativ și contravențional. Caiet de seminarii., Ed. Hamangiu & Ed. Sfera juridică, Bucureşti, 2018 (Ediția a IV-a); 4. Legislație:

· Constituția României; · Legile administrației publice. Ediție actualizată.

Facultativă: Ovidiu Podaru, „Şcoala de la Bucureşti versus Şcoala de la Cluj: război troian sau pseudoconflict? Eseu despre variile viziuni asupra oportunităţii actului administrativ (mitologie pentru jurişti)” în Studia iurisprudentia, nr. 2/2009 Ovidiu Podaru, „În căutarea autorului actului administrativ. Eseu asupra competenţei organelor administrative”(I), în Revista de drept public, nr.2/2008 Ovidiu Podaru, „În căutarea autorului actului administrativ. Eseu asupra competenţei organelor administrative”(II), în Revista de drept public, nr. 3/2008 Ovidiu Podaru, „Actul administrativ. Formă şi elemente de formă” în Studia iurisprudentia, nr. 2/2007 Ovidiu Podaru, „Dispoziţii controversate ale noii legi a administraţiei publice locale”, în Pandectele române, nr. 2/2002, p.290 şi urm. Ovidiu Podaru, Paradoxurile tăcerii: de la non-voinţă la act. Studiu de drept administrativ, în Studia jurisprudentia, nr. 1/2003, p. 88 şi urm. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii

1. Introducere în dreptul administrativ Rezolvarea de speţe pentru aplicarea noţiunilor teoretice la situaţii concrete

2. Sisteme de organizare administrativă Idem 3. Organizarea administrației publice în România Idem 4. Actul administrativ. Definiție. Caractere Idem 5. Exorbitanța actului administrativ Idem 6. Clasificări Idem

7. Condițiile de valabilitate a actelor administrative: competența de emitere a actului administrativ

Idem

8. Forma și procedura de emitere a actelor administrative Idem 9. Obiectul şi cauza actelor administrative Idem 10. Intrarea în vigoare a actelor administrative Idem

11. Revocarea şi abrogarea actelor administrative Idem 12. Suspendarea actelor administrative Idem 13. Executarea și caducitatea actelor administrative. Prescripția actelor administrative

Idem

14. Teoria nulităților în dreptul administrativ idem Bibliografie: A se vedea punctul 8.1.


· Temele propuse pentru studiu reprezintă subiecte fundamentale de cercetare în materia administrației publice și a actului administrativ. Abordarea problemelor se realizează prin aplicarea legislației în vigoare și analiza jurisprudenței și a opiniilor exprimate în literatura de specialitate. Tematica acoperă conceptele relevante în materia dreptului administrativ, cu precădere în materia actului administrativ, pretinse în raport de standardele comunității profesionale, iar maniera de abordare asigură capacitatea absolvenților de a rezolva probleme în mod eficient, rațional și critic.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală 10.4 Curs 1. Dobândirea/însușirea

cunoștințelor și informațiilor predate la curs

Examen scris – 4 sau 5 subiecte teoretice.

30%

2. Înțelegerea noțiunilor, a raționamentelor juridice și aplicarea acestora la situații concrete

Examen scris – o speță. 60%

10.5 Seminar/laborator 1. Activitatea la seminar Evaluarea răspunsurilor orale benevole ale studenţilor din timpul seminariilor pe tot parcursul semestrului

5%

2. Studiul materiei pe parcursul semestrului

Scurte teste inopinate 5%

10.6 Standard minim de performanţă · Pentru promovarea examenului studentul trebuie să obțină minim nota 5.


.......................... ............................... ...................................


........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI


UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

1.2 Facultatea DREPT 1.3 Departamentul DREPT PRIVAT 1.4 Domeniul de studii ŞTIINŢE JURIDICE 1.5 Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6 Programul de studiu / Calificarea

DREPT

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN DREPTUL CIVIL II 2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Șerban Diaconescu 2.3 Titularul activităţilor de seminar Asistent univ. Dorin Jorea 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DF

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 5 Din care: 3.2 curs 3 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 70 Din care: 3.5 curs 42 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 45 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 25 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 31 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi: .................. 3.7 Total ore studiu individual 105 3.8 Total ore pe semestru 175 3.9 Numărul de credite 7

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum · Nu este cazul. 4.2 de competenţe · Nu este cazul.



· Este necesar un amfiteatru cu peste 100 de locuri, tablă, instrumente de scris.

· Este interzisă utilizarea telefonului mobil sau a altor aparate pe durata cursului, cu excepția situației în care acestea sunt necesare pentru luarea de note scrise sau pentru documentare.


· Este necesară o sală cu aproximativ 30 de locuri. · Este necesar ca studentul să aibă la dispoziție Codul civil, cursul tipărit


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Cunoaștere și înțelegere · cunoaște și înțelege termenii de specialitate; · cunoaște și înțelege noţiunile teoretice de bază ale dreptului civil; · cunoaște și înțelege instituţiile fundamentale ale actului juridic civil, în special elementele

esențiale de valabilitate şi cauzele de ineficacitate; · cunoaște și înțelege noțiunea de probă și valențele sale practice. · cunoaște și înțelege instituția prescripției extinctive. · cunoaște și înțelege jurisprudența obligatorie a Curții Constituționale, hotărârile pronunțate în

recursul în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu problemele studiate.

· înțelege și utilizează terminologia specifică dreptului civil, înțelege diferența de semnificație semantică față de sensul termenilor în limbajul obișnuit. 2. Explicare, interpretare și aplicare

· dezvoltă abilități de utilizare în mod adecvat a cunoștințelor dobândite în rezolvarea unor aplicații practice;

· aplică la situații practice și interpretează în mod corect dispozițiile legale civile studiate; · aplică și interpretează în mod corect deciziile obligatorii ale instanțelor; · competențe privind redactarea de cereri şi concluzii; · competențe de rezolvare a unor cazuri practice (speţe), în raport de diferitele instituții

studiate. · reflecție critică asupra efectelor normelor de drept civil asupra relațiilor sociale reglementate.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

· formarea abilităților de dezvoltarea a raționamentelor logico-juridice; · formarea abilitatăților de analiză a practicii judiciare relevante raportat la instituţiile civile

studiate; · capacitatea de a analiza și de a critica, dacă este cazul, normele juridice civile studiate · capacitatea de a prezenta în mod clar și fluent, oral şi în scris, conceptele studiate; · competențe de utilizare interdisciplinară a cunoștințelor dobândite și a terminologiei

specifice dreptului civil. 7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor acumulate)

și documentele scrise pregătite pentru seminar. · Temele scrise solicitate de titularul de seminar trebuie predate în

termen de o săptămână, dacă nu se stabilește altfel. · Este interzisă utilizarea telefonului mobil sau a altor aparate pe durata

cursului, cu excepția situației în care acestea sunt necesare pentru luarea de note scrise sau pentru documentare.


· Introducerea studenților în materia dreptului civil, familiarizarea cu principalele instituții și cu conceptele fundamentale ale dreptului civil.


· Înțelegerea specificului actului juridic civil; · Analiza critică a situațiilor juridice prin aplicarea corectă a normelor

civile, a instituțiilor și conceptelor studiate la relațiile sociale reglementate.

· Formarea unei imagini generale asupra instituțiilor fundamentale ale dreptului civil din perspectiva aplicării lor la situațiile practice;

· Formarea şi dezvoltarea deprinderilor necesare în vederea analizării şi aplicării instituţiilor civile prin corelație unele cu celelalte, și ca parte a unui sistem unitar;

· Familiarizarea studenților cu practica judiciară relevantă pe marginea problemelor studiate

· Înțelegerea funcțiilor probei în sistemul juridic.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1. Actul juridic civil. Noţiune şi clasificare. prelegere interactivă

2. Capacitatea de a încheia acte juridice. prelegere interactivă

3. Consimţământul. prelegere interactivă

4. Obiectul actului juridic. prelegere interactivă

5. Cauza actului juridic. prelegere interactivă

6. Modalităţile actului juridic. prelegere interactivă

7. Nulitatea actului juridic. prelegere interactivă

8. Alte cauze de ineficacitate ale actului juridic.

prelegere interactivă

9. Forma actului juridic. prelegere interactivă

10. Noţiuni introductive despre opozabilitatea actului juridic.


11. Principiile probei raportului juridic civil.


12. Mijloacele de probă. prelegere interactivă

13. Prescripţia extinctivă. Noţiune prelegere interactivă

14. Cursul prescripției extinctive prelegere interactivă

Bibliografie Obligatorie:

· I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu, Intoducere în dreptul civil, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, cap. VI – VIII.

· Cursul audio şi notele de curs; · Legislaţie şi jurisprudenţă: · Codul civil; · Deciziile Curţii Constituţionale de admitere a excepţiilor de neconstituţionalitate, privind dispoziţiile

Codului civil studiate; · Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de admitere pronunţate în soluţionarea recursurilor în

interesul legii şi pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, privind dispoziţiile Codului civil studiate Facultativă:

· M. Nicolae, Drept civil. Teoria generală, vol. II, Teoria drepturilor subiective civile, Ed. Solomon, Bucureşti, 2018;

· G. Boroi, C. Angelescu, Drept civil. Partea generală., Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2011 şi ediţiile ulterioare.

· O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Partea generală, ed. a II-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2018. · C.T. Ungureanu, Drept civil. Partea generală. Persoanele, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016, şi ediţiile

următoare. · P. Vasilescu, Drept civil. Obligaţii, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2017. · M. Fodor, Probele în procesul civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2006

· Înțelegerea instituției prescripției extinctive.

· D. Chirică, Tratat de drept civil. Contracte speciale. Vol. I, Vânzarea şi schimbul, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2017.

8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Actul juridic civil. Noţiune şi clasificare. prelegere interactivă,

brainstorming, învăţare dirijată

2. Capacitatea de a încheia acte juridice. prelegere interactivă, brainstorming, învăţare dirijată și prin descoperire

3. Consimţământul. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

4. Obiectul actului juridic. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

5. Cauza actului juridic. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

6. Modalităţile actului juridic. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

7. Nulitatea actului juridic. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

8. Alte cauze de ineficacitate ale actului juridic.

dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

9. Forma actului juridic. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

10. Noţiuni introductive despre opozabilitatea actului juridic.

dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe

prin activități interactive, învățare în echipă.

11. Principiile probei raportului juridic civil. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

12. Mijloacele de probă. dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

13. Prescripţia extinctivă. Noţiune dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

14. Cursul prescripției extinctive dezbateri interactive, brainstorming, rezolvare de spețe prin activități interactive, învățare în echipă.

Bibliografie A se vedea pct. 8.1.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Temele de curs și seminar propuse au în vedere necesitatea tratării integrale a materiei, având caracter de actualitate în cercetarea fundamentală și aplicativă din domeniul dreptului civil, iar abordarea lor în cadrul acestei discipline se bazează pe reglementările în vigoare și pe evoluțiile doctrinare și jurisprudențiale contemporane. Deopotrivă, tematica disciplinei acoperă toate aspectele majore relevante din perspectiva părții introductive a dreptului civil, pretinse pentru accederea în profesiile juridice, în raport de standardele comunității profesionale.


nota finală 10.4 Curs Nivelul de cunoaștere și

înțelegere a materiei studiate, în raport de capacitatea de prezentare și utilizare adecvată a instituțiilor dreptului civil și a conceptelor de specialitate; Rezolvarea de cazuri

Examen scris, 9 subiecte 90% - 100%

practice, după modelul celor propuse și analizate la curs şi seminar.

10.5 Seminar/laborator Nivelul de cunoaștere și înțelegere a materiei; Capacitatea de a utiliza în mod adecvat conceptele studiate; Modul de abordare și de rezolvare a cazurilor practice propuse.

Evaluare pe baza participării la seminar și a evaluării pe parcurs.

Până la 10%

10.6 Standard minim de performanță Examen scris: Pentru promovarea examenului este necesar să fie rezolvate corect cel puţin 3 întrebări.


02.10.2018 ............................... ...................................


........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI

SOCIOLOGIA DREPTULUI


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

1.2 Facultatea Facultatea de Drept 1.3 Departamentul Drept public 1.4 Domeniul de studii Drept 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studiu / Calificarea

Drept

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Sociologia Dreptului 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. dr. Arthur Mihăilă 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. dr. Arthur Mihăilă 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DOp





· Pentru prelegerile de la curs sunt necesare următoarele: videoproiector, tablă, acces Internet


· Pentru desfăşurarea seminarelor sunt necesare următoarele: acces Internet, videoproiector, tablă

· Prezenţa studenţilor la seminare este obligatorie

6. Competenţele specifice acumulate C

ompe

tenţ

e pr

ofes

iona

le · Cunoașterea celor mai importante teorii din sociologia dreptului.

· Înțelegerea și interpretarea unor statistici sau a rezultatelor obținute printr-o metodă de cercetare sociologică.

· Cunoașterea fenomenelor juridice dintr-o perspectivă sociologică

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

· La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să înțeleagă factorii sociali care influențează fenomenele juridice.


8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Obiectul sociologiei dreptului.

Prelegere. Întrebări de feedback.

Vor fi prezentate domeniile de inters din sociologia dreptului.

2. Metodele sociologiei juridice.


Vor fi analizate avantajele și dezavantajele fiecărei metode.

3. Socializarea juridică.


Vor fi analizați factorii sociali care contribuie la socializarea individului.

4. Status şi rol.


Vor fi prezentate principalele teorii cu privire la status și la rolul social.

5. Grupurile sociale. Controlul social formal.


Vor fi prezentate instituțiile de control social formal

6. Controlul social informal: conformismul şi supunerea faţă de autoritate. Minimalismul juridic.


Vor fi analizați factorii sociali care îl împiedică pe


· Cunoașterea celor mai importante teorii din sociologia dreeptului


· Înțelegerea unor fenomene sociologice care influențează comportamentul social generator de situații semnificative din punct de vedere juridic.

individ să devină antisocial sau, dimpotrivă, care îl împing către săvârșirea unor infracțiuni.

7. Devianţa.


Se va analiza conceptul de devianță

8. Prejudecaţi şi stereotipuri.


Se vor analiza diversele tipuri de prejudecăți și rolul lor în viața socială.

9. Discriminarea. Acţiunea afirmativă.


Se vor analiza diversele forme de discriminare și metodele de combatere a acestui fenomen.

10. Microsociologia procesului. Factori sociali care influenţează rezultatul procesului.


Vor fi trecute în revistă cercetările cu privire la factorii sociali care influențează deciziile judecătorești.

11. Macrosociologia procesului.


Vor fi analizați factorii sociali care influențează fenomenele juridice la scara întregii societăți.

12. Sociologia familiei: evoluţia familiei, tipuri de familie, funcţiile familiei, controverse privind viitorul acestei instituţii. Familia în lumea contemporană. Existenţa in afara familiei: concubinajul, cuplurile homosexuale, celibatul.


Se va face o radiografie a familiei contemporane și a modurilor de viață alternative.

13. Divorţul. Factori care afectează stabilitatea cuplului.


Vor fi analizați factorii care favorizează divorțul.

14. Violenţa domestică. Prelegere. Întrebări de feedback.

Vor fi analizate cauzele violenței domestice și amploarea fenomenului.

Bibliografie 1. Black, D., Sociological justice, Oxford University Press, New York, 1989. Carbonnier, J., Sociologie juridique, Librairie Armand Colin, Paris, 1972 Durkheim, É., Regulile metodei sociologice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974. Jorion, E., De la sociologie juridique, Université Libre de Bruxelles, Bruxelles, 1967. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Mihu, A., Sociologia dreptului, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2000. Nisbet, R.A., Sociology as an art form, Oxford University Press, New York, 1977 Severin, E., Sociologie du droit, Paris, Le Decouverte, 2000. 2. Carbonnier, J., Sociologie juridique, Librairie Armand Colin, Paris, 1972 Dane, F., Research methods, Thomson Brooks Cole, Belmont, CA, 1990. Durkheim, É., Regulile metodei sociologice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974 Harvey, L; MacDonald, M., Doing sociology: a practical introduction, The MacMillan Press, London, 1993 Huff, D. How to lie with statistics,Penguin Books, London, 1991 Jorgensen, D.L., Participant observation, Sage Publications, New York,1989. Kuhn, T., Structura revoluţiilor ştiinţifice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Rotariu T.; Iluţ, P., Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică, Polirom, Iaşi, 1997 Schaefer, R.T. Sociology, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986 Silverman, D., Interpreting qualitative data: Methods for analysing talk, text and interaction, Sage Publications, London, 1995

Vander Zanden, J.W., The social experience: on introduction to sociology, Random House, New York, 1988 3. Akers, R.L., Deviant behavior:A social learning approach, Wadsworth Publishing Co, Belmont, CA, 1985. Bandura, A., Social foundations of thought and action:A social-cognitive theory, Prentice Hall, Englewood Cliffs, N.Z., 1986 Cohen, E.J.; White, S.O., Legal socialization: a study of norms and rules,Springer-Verlag, New York, 1990. Goffman, E., Essays on the social situation of mental patients and other inmates, Doubleday, Garden City, N.Y., 1961. Kohn, M., Social competence, symptoms and underachievement in childhood: A longitudinal perspective, Winston, Washington D.C., 1977. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Wilson, E.O., On Human Nature, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1978. 4. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Mihu, A., Sociologia dreptului, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2000. Schaefer, R.T. Sociology, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986. Turner, B.S., Statusul, Editura Du Style, Bucureşti, 1998. Vander Zanden, J.W., The social experience: on introduction to sociology, Random House, New York, 1988. 5. Asch, S., Social psychology, Prentice Hall, New York, 1952. Friedman, L.M., The legal system: A social science perspective, Roussel Sage Foundation, New York, 1975 Fromm, E., Escape from freedom, Reinehart and Co., Inc., New York, 1941 Le Bon, Gustave, Psihologia mulţimilor, Ed. Anima, Bucureşti, 1990 Marshall, T. F., Restorative justice: An overview, Crown Copyright, London, 1999. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Moscovici, S., Psychologie sociale, Presses Universitaires de France, Paris, 1992

6. Adorno, T.; Frenkel-Brunnswick, E.;Levinson, D.J.; Sanford, N., The authoritarian personality, Harper and Row, New York, 1950. Asch, S., Social psychology, Prentice Hall, New York, 1952 Black, D., Sociological justice, Oxford University Press, New York, 1989 Braithwaite, J., Crime, shame and reintegration, Cambridge University Press, Cambridge, 1992. Friedman, L.M., The republic of choice: Law, authority and culture, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1990. Milgram, S., Obedience to authority: An experimental view, Harper and row,New York, 1975 Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Miyazawa, S., The enigma of Japan as a testing ground for cross-cultural criminological studies în Comparing legal cultures, David Nelken (ed), Darmouth, Aldershot, 1997 Zimbardo, G. P. ; Banks, W. C.; Jaffe, D., The psychology of imprisonment: Privation, power and pathology în J. C. Brigham; L. S. Wrightsman (Eds.), Contemporary issues in social psychology, Wadsworth, Belmont, 1977. 7. Becker, H., Outsiders: Studies in the sociology of deviance, The Free Press, New York, 1973 Cohen, S., Folk devils and moral panics: The creation of the Mods and Rockers, Blackwell, Oxford, 1987 Cusson, M., Devianţa în Tratat de sociologie , Raymond Boudon (coord), Humanitas, Bucureşti, 1997, pp. 439-477 Glaser, D., Social deviance, Markham Publishing Company, Chicago, 1971 Hirschi, T., Causes of deliquency, University of California Press, Berkeley, 1969. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Ogien, Albert, Sociologia devianţei, Polirom, Iaşi, 2002. Rădulescu, S.M., Devianţă, criminalitate şi patologie socială, Lumina Lex, Bucureşti, 1999 8. Allport, G.W., The nature of prejudice, Addison-Wesley Publishing Company, Reading, Massachussetts,

1954. Brown, R., Prejudice: Its social psychology, Blackwell Publishing, Oxford, 1995. Jones M., Social psychology of prejudice, Prentice Hall, Englewood Cliffs, 2001. Merton, R., Social theory and social structure, Free Press, New York, 1968. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Plous, S., Understanding prejudice and discrimination, McGraw-Hill, New-York, 2002. Stangor, C.(ed.), Stereotypes and prejudice; Key readings, Psychology Press, Univ. Of Maryland, College Park, 2000. Staub, E., The roots of evil: The origins of genocide and other group violence, Cambridge University Press, Cambridge, 1992. 9. Bachi, Carol Lee, The politics of affirmative action: „Women”, equality and category politics, Sage Publications, London, 1996 Kinder, Donald B.; Sears, David O., Prejudice and politics: Symbolic Racism versus racial threats to the good life în Journal of Personality and Social Psychology, nr 40/1981, pp. 414-431. Jones, J., Prejudice and rasism, Addison-Weasley, Reading, M.A., 1972. Merton, Robert, Social theory and social structure, New York: Free Press, 1968 Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008 Schaefer, R.T. Sociology, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986 Shah, Prakash, Legal pluralism in conflict: Coping with cultural diversity in law, Glasshouse Press, London, 2005 Whitley, B.E., The psychology of prejudice and discrimination, Wadsworth Publishing, New York, 2005. 10. Black, D., Sociological jurisprudence, Oxford University Press, New York,1989 Gottfriedson, M.R., Hindenlang, M.J., “A study of the behavior of law” în American Socological Review, nr. 3, 1979. Kerr, N. L., Psychology of the courtroom, Academic Press, London, 1981. Kressel, N.J.; Kressell, D.F., Stack and sway : the new science of jury consulting, Westview Press, Boulder, Colorado, 2001, Lisnek, P.M., The hidden jury: And other secret tactics lawyers use to win, Sourcebooks, Naperville, Illinois, 2003. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Myers, M.A., “Predicting behavior of law: A test of two models” în Law and Society Review, vol. 14, nr. 4, 1980, pp. 835-857. 11. Galanter, M., “Case congregations and their careers” în Law and Society Review, nr. 2, 1990. Hurst, J. W., The growth of American law: The lawmakers, Little Brown, Boston, 1950 Laurent, F.W., The bussiness of a trial court : 100 years of cases, University of Wisconsin Press, Madison, 1959. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Reiss, A.J., jr, “Longitudinal study of trial courts: A plea for development of explanatory models” în Law and Society Review, nr. 2, 1990, pp. 345-356. Sanders, J. “The interplay of micro and macro processes in the longitudinal study of courts: Beyond the durkheimian tradition” în Law and Society Review, nr. 2, 1990, pp. 241-256. Wollschlager, C., “Civil litigation and modernization: The work of the municipal courts of Bremen, Germany, in five centuries, 1549-1984” în Law and Society Review, nr. 2, 1990, pp. 261-282. 12. Cheal, D., Sociology of family life, Palgrave Macmillan, Basingstoke, Hamshire, 2002. Coltrane, S.L.; Collins, R., Sociology of marriage and the familiy: Gender, love and property, Wadshworth Publishing, New York, 2000. Geller, J., Here comes the bride: Women, weddings and the marriage mistique, Four Walls Eight Windows, New York, 2001. Gelles, R.J., Contemporary families : A sociological view, Sage Publications, Thousand Oaks, 1995 Henslin, B., Marriage and family in a changing society, Free Press, 1992. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Popenoe, D., Disturbing the nest: Family change and decline in modern societies, Aldine Gruyer, New York, 1988. Scott, J.; Treas, J.; Richards, M. (eds.), The Blackwell companion to the sociology of families, The

Blackwell publishing Inc., Oxford, 2003. Strong, Brian, The marriage and family experience: Intimate relationships in a changing society, Wadsworth Publishing, New York, 2004. 13. Ahrons, C., Good divorce, Harper Paperbacks, New York, 1998. Bohannan, P. (ed.), Divorce and after, Doubleday, New York, 1970 Cherlin, A.J., Marriage, divorce, remarriage, Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1992. Everett, C.A., The consequences of divorce: Economic and custodial impact on children and adults, Haworth Press, London, 1996. Fisher, H., Anatomy of love : A natural history of mating, marriage and why we stray, Ballantine Books, New York, 1994. Hauser, J. (ed.), Sociologie judiciaire du divorce, Economica, Paris, 1999. Lawson, A, Adultery: An analisys of love and betrayal, Basic Books, London, 1990. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Miller, R.R., Browning, S.L., With this ring : Divorce, intimacy and cohabitation from a multicultural perspective, JAI Press, Stamford, Conneticut, 1999. Whitehead, B.D., The divorce culture : Rethinking our commitments to marriage and family, Vintage, New York, 1998. 14. Barnett, O.; Miller-Perrin, C.L.,; Perrin, R.D., Family violence across the lifespan: An introduction, Sage Publications, London, 2004. Bergen, R.K., Issues in intimate violence, Sage Publications, London, 1998. Loseke, D. R.; Gelles, R.J.; Cavanaugh, M.M., Current controversies on family violence, Sage Publications, London, 2004. Malley-Morrison; Hines, D. A., Family violence in a cultural perspective: Defining understanding, and combating abuse, Sage Publications, London, 2003. Mihăilă, A., Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii Prezentarea bibliografiei. Discuții privind rolul sociologiei dreptului

Discuţii. Se va pune accentul pe implicarea activă a studenţilor în discuţii.

Metoda chestionarului. Avantaje și dezavantaje Discuţii; studiu individual

Se va pune accentul pe implicarea activă a studenţilor în discuţii.

Genetica și influența societății. Etologie și sociobiologie

Discuţii; studiu individual


Metode de control social. Încarcerarea și pedepsele fizice în diverse țări ale lumii.



Conformismul Discuţii; studiu individual


Supunerea față de autoritate Discuţii; studiu individual


Relativitatea devianței. Studiu de caz – consumul de marijuana.



Prejudecățile rasiale și etnocentrismul. Discuţii; studiu individual


Discriminare pe bază de gen. Teorii sociologice feministe.



Teoriile lui Donald Black privind microsociologia procesului.



Probleme juridice generate de globalizare. Discuţii; studiu individual


Teoria conflictului dintre civilizații. Terorismul. Discuţii; studiu individual


Factori care favorizează divorțul Discuţii; studiu individual


Violența domestică Discuţii; studiu individual


Bibliografie Barnett, O.; Miller-Perrin, C.L.,; Perrin, R.D., Family violence across the lifespan: An introduction, Sage

Publications, London, 2011.

Bauman, Zygmunt; May, Tim, Thinking Sociologically, Oxford: Blackwell 2001,

Becker, Howard, Outsiders: Studies in the sociology of deviance, The Free Press, New York, 1973

Black, Donald., Sociological justice, Oxford University Press, New York, 1989

Cohen, E.J.; White, S.O., Legal socialization: a study of norms and rules,Springer-Verlag, New York, 1990.

Cusson, Maurice, ”Devianţa” în Tratat de sociologie , Raymond Boudon (coord), Humanitas, Bucureşti,

1997, pp. 439-477.

Durkheim, É., Regulile metodei sociologice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974

Ferris, K.; Stein, J., The Real World: An Introduction to Sociology, New York: W.W: Norton, 2016.

Galanter, M., “Case congregations and their careers” în Law and Society Review, nr. 2, 1990.

Hauser, J. (ed.), Sociologie judiciaire du divorce, Economica, Paris, 1999.

Hopcroft, Rosemary L., Sociology : A Biosocial Introduction, New York : Routledge, 2019.

Huff, D. How to lie with statistics,Penguin Books, London, 1991

Jorgensen, D.L., Participant observation, Sage Publications, New York,1989.

Mihăilă, Arthur, Sociologia dreptului, Editura Sfera Juridică, Cluj-Napoca, 2008. Mihu, Achim, Sociologia

dreptului, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2000.

Milgram, S., Obedience to authority: An experimental view, Harper and row,New York, 1975.

Plous, S., Understanding prejudice and discrimination, McGraw-Hill, New-York, 2002.

Rădulescu, S.M., Devianţă, criminalitate şi patologie socială, Lumina Lex, Bucureşti, 1999.

Rotariu T.; Iluţ, P., Ancheta sociologică şi sondajul de opinie: teorie şi practică, Polirom, Iaşi, 1997

Scott, J.; Treas, J.; Richards, M. (eds.), The Blackwell companion to the sociology of families, The Blackwell

publishing Inc., Oxford, 2003.

Shah, Prakash, Legal pluralism in conflict: Coping with cultural diversity in law, Glasshouse Press, London,

2005

Wilson, E.O., On Human Nature, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1978.

Worthen, Meredith G. F., Sexual Deviance and Society: A sociological Examination, London: Routledge,

2016.


· Cunoașterea teoriilor sociologice contemporane va permite ca studenții să înțeleagă mai profund cauzele diferitelor fenomene juridice cu care se vor confrunta în carieră. Aceste cunoștințe sunt utile atât unui viitor legiuitor cât și practicianului obișnuit.


nota finală 10.4 Curs Cunoașterea teoriilor

sociologice prezentate la curs.

Examen scris 70%

10.5 Seminar/laborator Studentul trebuie să

dovedească faptul că înțelege implicațiile ideilor din lucrările consultate.

Referat 30%

10.6 Standard minim de performanţă

· Pentru absolvirea acestei discipline este necesară obținerea unei note finale de minim 5(cinci) · Notele acordate sunt între 1(unu) și 10(zece); · Examenul este scris și durează 120 minute; · Studentul trebuie să cunoască minimal ideile prezentate la curs.


.......................... ............................... ...................................


........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI

LOGICĂ JURIDICĂ


Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca

1.2 Facultatea Facultatea de Drept 1.3 Departamentul Drept public 1.4 Domeniul de studii Drept 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studiu / Calificarea

Drept

2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei Logică Juridică 2.2 Titularul activităţilor de curs Lect. dr. Arthur Mihăilă 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lect. dr. Arthur Mihăilă 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DOp





· Pentru prelegerile de la curs sunt necesare următoarele: videoproiector, tablă, acces Internet

5.2 De desfăşurare a · Pentru desfăşurarea seminarelor sunt necesare următoarele: acces


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

· Cunoașterea metodelor de interpretare logică a legilor și contractelor, a modurilor de complinire a lacunelor juridice sau a antinomiilor în ramurile dreptului privat sau public. Cunoașterea tehnicilor de argumentare și a argumentelor irelevante (sofistice).

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

· Deprinderea capacității de a rezolva o speță care pune probleme de logică juridică. Dezvoltgarea capacității de argumentare sau de combatere a unor argumente irelevante din punct de vedere logic.


8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Logica juridică şi locul ei în sistemul logicii Prelegere. Întrebări

de feedback. Se va face o prezentare generală a disciplinei.

2. Sistemul logic al dreptului. Metode de interpretare juridică.


Se va analiza modul în care logica poate să îi servească juristului.

3.Limbajul juridic. Analiza logică a limbajului juridic. Logica întrebărilor.


Se va face o prezentare a problemelor puse de limbajul natural și se vor prezenta câteva adagii juridice folosite de către juriști.

seminarului/laboratorului Internet, videoproiector, tablă · Prezenţa studenţilor la seminare este obligatorie


· Cunoașterea legilor logicii aplicabile în domeniul juridic.


· Aplicarea cunoștințelor însușite în mod practic prin analiza critică a unor spețe.

4. Principiile logice. Principiul raţiunii suficiente şi cauzalitatea în drept.


Se vor analiza criteriile de desprindere a cauzalității

5. Noţiunea juridică. Judecata. Judecata morală. Prelegere. Întrebări de feedback.

Se va sublinia importanța judecății morale în drept

6.Inducţia şi metodele inductive. Aplicaţii ale metodelor inductive în cadrul probaţiunii.


Se va insista asupra rolului inducției în timpul probațiunii și a stabilirii adevărului juridic.

7. Silogismul. Caracteristici ale silogismului juridic. Prelegere. Întrebări de feedback.

Se va sublinia importanța regulilor generale de validitate a silogismului.

8. Lacuna juridică. Antinomia. Prelegere. Întrebări de feedback.

Se vor prezenta metodele de soluționarea antinomiilor și lacunelor juridice.

9.Interpretarea logică a legilor. Analogia şi alte metode de interpretare.


Se va insista asupra caracteristicilor analogiei în drept.

10. Logica deontică. Prelegere. Întrebări de feedback.

Se vor prezenta caracteristicile specifice judecății normative (deontice).

11. Logica tehnicii legislative. Prezumţia şi ficţiunea în drept.


Vor fi descrise diferitele tipuri de prezumție și va fi amalizat raționamentul probabilistic.

12. Demonstraţia. Prelegere. Întrebări de feedback.

Se vor prezemntga modalitățile prin care se realizează demonstrația în drept.

13.Argumentarea. Sofismele şi argumentele irelevante.


Vor fi prezentate metodele de argumentare valide și cele sofistice.

14. Logică şi retorica juridică Prelegere. Întrebări de feedback.

Va fi analizat rolul retoricii în argumentarea juridică.

Bibliografie 1. Aarnio, A, On legal reasoning, Turun Yliopisto, Turku, 1977. Mateuţ, G.; Mihăilă,A., Logică juridică, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998 Gh. Mihai, Elemente constructive de logică juridică, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1982 KALINOWSKI Georges, Introduction à la logique juridique, Paris, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, 1965. Perelman, C., „Logique formelle et logique informelle” în „De la méthaphisique a la rhetorique”, Bruxelles: Editions de l’Universite de Bruxelles, 1986. Virally, M., La pensée juridique, Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1960. 2. Hage, J., Studies in legal logic, New York: Springer, 2005. Hage, J., Reasoning with rules: An Essay on legal reasoning and its underlying logic, New York: Verlag, 1990. Hyam, M., Advocacy skills, London: Blackstone Press Limited, 1990.

Lasson, K.; Margulies, S., Learning Law: The mastery of legal logic, Carolina Academic Press, 1992. Perelman, Chaïm, Logique juridique, Paris, Dalloz, 1976. Quine, Willard V. O., Méthodes de logique, Paris, Armand Colin, 1984. Rebault, H., L’ interpretation des normes: L’objectivite de la méthode herméneutique, Paris: L’Harmattan, 1997. Sourioux, J.L.; Lerat, P., L’analise de texte: Méthode générale et applications au droit, Paris: Dalloy, 1997. 3. Adjukiewicy, K., Pragmatic logic, Boston: D. Reidel Publishing Company, 1974. Grecu, C. (ed) Logica interogativă şi aplicaţiile ei, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1982. Deleanu, I.; Deleanu, S., Adagii şi locuţiuni latine în dreptul românesc, Cluj-Napoca: Dacia, 2003. Fabreguettes, P., La logique judiciaire et l’art de juger, Paris: Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, 1914. Sourioux, J.L.; Lerat, P., Le language du droit, Paris: P.U.F., 1975. Ştef, F., Dicţionar de expresii juridice latine, Bucureşti: Oscar Print, 1995. 4. Botezatu, P., Introducere în logică, Iaşi: Polirom, 1997. Enescu, G., Tratat de logică, Bucureşti: Ed. Lider, 1997. Enescu, G., Dicţionar de logică, Bucureşti: Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1985. Mateuţ, G.; Mihăilă,A., Logică juridică, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998 PERELMAN Chaïm et FORIERS Paul, La preuve en droit, Bruxelles, Bruylant, 1981 Stoianovici, D.; Dima, T.; Marga, A., Logică generală, Bucureşti: E.D.P., 1991. 5. Botezatu, P., Introducere în logică, Iaşi: Polirom, 1997. Enescu, G., Tratat de logică, Bucureşti: Ed. Lider, 1997. Mateuţ, G.; Mihăilă,A., Logică juridică, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998 Petrovici, Teoria noţiunilor, Iaşi: Polirom,1998. Surdu, A., Logică clasică şi logică matematică, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1971. Stoianovici, D.; Dima, T.; Marga, A., Logică generală, Bucureşti: E.D.P., 1991. 6. Dima, T., Metodele inductive, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1975. Jeffrey, R. (ed.), Probability and the art of judgement, Cambridge: Cambridge University Press, 1992. Jeffrey, R.C., The logic of decision, Chicago: Chicago University Press, 1990. Hacking, I., An introduction to probability and inductive logic, Cambridge: Cambridge University Press, 2001. MILL John Stuart, Système de logique déductive et inductive, Paris, Felix Alcan, 1896 Skirms, B., Choice and chance: An introduction to inductive logic, London: Wadshworth Publishing, 1999. 7. Botezatu, P., Valoarea deducţiei, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1971. Didilescu, I ; Botezatu, P., Silogistica. Teoria clasică şi interpretările moderne, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976 Enescu, G., Tratat de logică, Bucureşti: Editura Lider, 1997. Hubien H. (ed.), Le raisonnement juridique, Actes du congrès mondial de philosophie sociale, Bruxelles, Bruylant, 1971. Kalinowski, G., La logique déductive : Essai de présentation aux juristes, Paris, P.U.F., 1996. Lucas, T. (ed.), Initiation à la logique formelle, Bruxelles, De Boeck, 2003. Perelman, Chaïm, Justice et raison, Bruxelles: Presses Universitaires de Bruxelles, 1963. 8. Kelsen, H., General theory of law and state, Cambridge Massachusetts, Harvard University Press, 1949. Mateuţ, G.; Mihăilă,A., Logică juridică, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1998 Perelman, C., Droit, morale et philosophie, Paris : Librairie Generale de Droit et de Jurisprudence, 1976.

Perelman C. (ed.), Les antinomies en droit, Bruxelles : Bruylant, 1965. Perelman, C. (ed.), Le problemes des lacunes en droit, Bruxelles : Etablissements Emile Bruylant, 1968ș Ziembinski,Z, Practical logic, Boston: D. Reidel Publishing Company, 1978 9. Beal, E., Cardinal rules of legal interpretation, London:William S. Hein & Co., 2000. Eremia, M.C., Interpretarea juridică, Bucureşti: All, 1998. Goldstein, L. (ed.), Precedent in law, Oxford: Oxford University Press, 1987. Levi, E.H., An introduction to legal reasoning, Chicago: University of Chicago Press, 1962. Marmor, A., Interpretation and legal theory, New York: Hart Publishing, 2005. Weinreb, L., Legal Reason: The use of analogy in legal argument, Cambridge: Cambridge University Press, 2005. 10. Kalinowski, G., Etudes de logique déontique, Paris : LGDJ, 1972. Klami, H.T., Three essays on the theory of legal norms, Helsinki: Soumalainen Tiedeakatemia, 1986. Nute, D., Defeasible deontic logic, Dortrecht: Kluver Academic Publisher, 1997. Soetman, A., Logic in law: Remarks on logic and rationality in normative reasoning, especially in law, New York: Springer, 1988. Wright, G. H., Normă şi acţiune, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982 Ziembinski,Z, Practical logic, Boston: D. Reidel Publishing Company, 1978 11. Bergeal, C., Savoir rediger un texte normatif: loi, décret, arrêté, circulaire, Paris: Berger-Levrault, 1997. Bissardon, S., Guide de language juridique: Les pieges à éviter, Paris: Litec, 2002. Cornu, G., Linguistique juridique, Paris: Montchrestien, 2000. Deleanu, I.; Mărginean, V., Prezumţiile în drept, Cluj-Napoca: Dacia, 1981. Raymondis, L.M.; Guern, M., Le language de la justice pénale, Paris: Editions du CNRS, 1976. Schroeder, F.M., Le nouveau style judiciaire, Paris: Dalloy, 1978. Zlătescu, V.D., Introducere în legistica formală, Bucureşti: Oscar Print, 1996. 12. Aarnio, A., On legal reasoning, Turun Yliopisto, Turku, 1977 Botezatu, P., Valoarea deducţiei, Bucureşti: Ed. Ştiinţifică, 1971. Kiiveri, M., Comparative legal reasoning and european law, New York: Springer, 2001. PERELMAN Chaïm, Logique juridique, Paris, Dalloz, 1976 PERELMAN Chaïm et FORIERS Paul, La preuve en droit, Bruxelles, Bruylant, 1981. Ruggero, A.J., Logic for lawyers: A guide to clear legal thinking, New York: National Institute for trial advocacy, 1997. Ziembinski,Z, Practical logic, Boston: D. Reidel Publishing Company, 1978 13. Horovitz, J., Law and logic: A critical account of legal argument, New York: Springer, 1972. Hamblin, C. L., Fallacies, Londres, Methuen & Co, 1970. PERELMAN Chaïm, Logique et argumentation, Bruxelles, Presses universitaires de Bruxelles, 1968. Sălăvăstru, C., Teoria şi practica argumentării, Iaşi: Polirom, 2003. Reboul, O., „La figure et l’argument” în „De la méthaphisique a la rhetorique”, Bruxelles: Editions de l’Universite de Bruxelles, 1986. Ruggero, A.J., Logic for lawyers: A guide to clear legal thinking, New York: National Institute for trial advocacy, 1997. Vannier Guillaume, Argumentation et droit, Paris, Presses Universitaires de France, 2001. Vignaux, G., L’argumentation, Geneve: Librairie Droz, 1976. Warburton, N., Cum să gândim corect şi eficient, Bucureşti: Editura Trei, 1999. Woods, John ; Douglas, Walton Critique de l'argumentation, logique des sophismes ordinaires, Paris, Kimé, 1992.

14. Frost, M. Introduction to classical legal rhetoric: A lost heritage, London: Ashgate Publishing, 2005. Manolescu, M.I., Arta avocatului: Şapte prelegeri, Bucureşti: Humanitas, 1998. Mihai, G., Retorica tradiţională şi retorici moderne, Bucureşti: All, 1998. Manual de dezbateri academice, Murariu, V. (trad.), Iaşi: Polirom, 2002. Mootz, F.J., Rhetorical knowdlege in legal practice and critical legal theory, Toscaloosa: University of Alabama Press, 2006. Perelman. C., The realm of rhetorique, Notre Dame, Indiana: University of Notre Dame Press,1982. 8.2 Seminar / laborator Metode de predare Observaţii 1. Prezentarea bibliografiei și analiza sistemului logicii Discuții Se vor prezenta cele mai

importante cărți de logică juridică

2. Metodele logice aplicabile în ramurile dreptului. Raționamentele Ex Ante și Ex Post

Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Se va porni de la analiza unei spețe reprezentative pentru desprinderea principiilor Ex Ante și Ex Post

3. Maximele juridice Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Vor fi analizate spețe în care au fost aplicate maxime juridice.

4. Cauzalitatea în dreptul penal și în dreptul civil Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Se vor desprinde principii de determinare a cauzalității.

5. Judecata morală Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Se vor analiza cazuri în care morala sau echitatea au stat la baza sentinței.

6. Metodele inductive Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Se va analiza modul îbn care sunt construite probele circumstanțiale.

7. Vaguitatea în drept Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Se va analiza problema noțiunilor juridice vagi.

8. Antinomie, falsă antinomie și lacună. Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Se vor prezenta cazuri de antinomie și lacune juridice.

9. Analogia Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Vor fi studiate cazuri rezolvate prin metoda analogiei.

10. Raționamentele a contrario sensu și a fortiori ratione.


Se vor prezenta situații în care poate fi folosit argumentul a contrario sensu.

11. Raționamentul probabilistic Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Se vor studia diverse raționamente probabilistice și se va analiza validitatea unor raționamente de acest tip.

12. Tipuri de argumente ad hominem Discuții. Studiu de caz. Studiu individual.

Se vor prezenta și discuta situații în care nu este admis și în care e admisibil argumentul ad

hominem. 13. Relevanța în argumentarea juridică. Discuții. Studiu de

caz. Studiu individual.

Se va analiza relevanța unor probe.

14. Construirea unui lanț de argumente și tehnici retorice.


Se va studia modul în care pot fi construite structuri argumentative plecându-se de la studii de caz.

Bibliografie Aarnio, A, On legal reasoning, Turun Yliopisto, Turku, 1977. Beal, E., Cardinal rules of legal interpretation, London:William S. Hein & Co., 2000. Botezatu, P., Introducere în logică, Iaşi: Polirom, 1997. Deleanu, I.; Deleanu, S., Adagii şi locuţiuni latine în dreptul românesc, Cluj-Napoca: Dacia, 2003. Endicott, Timothy A.O., Vagueness in Law, Oxford: Oxford University Press, 2003. Farnsworth, Ward, The Legal analyst: A Toolkit for Thinking about the Law, Chicago: The University of Chicago Press, 1967. Hage, J., Studies in legal logic, New York: Springer, 2005. Jeffrey, R. (ed.), Probability and the art of judgement, Cambridge: Cambridge University Press, 1992. Hage, J., Reasoning with rules: An Essay on legal reasoning and its underlying logic, New York: Verlag, 1990. Hacking, I., An introduction to probability and inductive logic, Cambridge: Cambridge University Press, 2001. Hamblin, C. L., Fallacies, Londres, Methuen & Co, 1970. Lasson, K.; Margulies, S., Learning Law: The mastery of legal logic, Carolina Academic Press, 1992. Mihai, Gheorghe, Elemente constructive de logică juridică, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1982 Mootz, F.J., Rhetorical knowdlege in legal practice and critical legal theory, Toscaloosa: University of Alabama Press, 2006. Perelman, Chaim; Olbrechts-Tyteca, Lucie, Tratat de argumentare: Noua retorică, Iași: Editura

Universității Alexandru Ioan Cuza”, 2012. Rebault, H., L’ interpretation des normes: L’objectivite de la méthode herméneutique, Paris: L’Harmattan, 1997. Ruggero, A.J., Logic for lawyers: A guide to clear legal thinking, New York: National Institute for trial advocacy, 1997. Skirms, B., Choice and chance: An introduction to inductive logic, London: Wadshworth Publishing, 1999. Vannier, Guillaume, Argumentation et droit, Paris, Presses Universitaires de France, 2001.


· La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să folosească metode de raționament logic pentru rezolvarea unor spețe problematice.


nota finală 10.4 Curs Cunoașterea metodelor de

raționament logic prezentatea la curs

Examen scris 80%

10.5 Seminar/laborator Cunoașterea modului în

care se aplică unle procedee de raționament logic. Elaborarea de argumente proprii pentru rezolvarea unor spețe care implică o problemă de logică.

Teme pe parcursul semestrului cu posibilitatea oferirii de feedback

20%

10.6 Standard minim de performanţă

· Pentru absolvirea acestei discipline este necesară obținerea unei note finale de minim 5(cinci) · Notele acordate sunt între 1(unu) și 10(zece); · Examenul este scris și durează 120 minute; · Studentul trebuie să cunoască minimal ideile prezentate la curs.


.......................... ............................... ...................................


........................................... …............................

FIŞA DISCIPLINEI 2018-2019


Universitatea BABES-BOLYAI Cluj-Napoca

1.2 Facultatea Facultatea de Drept 1.3 Departamentul Departamentul de drept public 1.4 Domeniul de studii Drept 1.5 Ciclul de studii Licență 1.6 Programul de studiu / Calificarea

Drept / jurist

1.7. Forma de învţământ Învăţământ cu frecvenţă - ZI 2. Date despre disciplină 2.1 Denumirea disciplinei

PROBLEME SPECIALE DE TEORIA GENERALĂ A

DREPTULUI - codul disciplinei: DLR1278 2.2 Titularul activităţilor de curs Lector dr. Veronica REBREANU 2.3 Titularul activităţilor de seminar Lector dr. Veronica REBREANU 2.4 Anul de studiu I 2.5 Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare C 2.7 Regimul disciplinei

Felul disciplinei: DF Obligativitate: DA

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 Din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ

42 Din care: 3.5 curs 28

3.6 seminar/laborator 14

Distribuţia fondului de timp: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 18 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat / consultaţii 5 Examinări 4 Alte activităţi: Cerc Probleme speciale de teoria generala a dreptului 6 3.7 Total ore studiu individual 58 3.8 Total ore pe semestru 100 3.9 Numărul de credite 4 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Nu este cazul 4.2 de competenţe Nu este cazul 5. Condiţii (acolo unde este cazul)


Amfiteatru la Facultatea de Drept; videoproiector Se recomandă studenţilor închiderea telefoanelor când se prezintă la activităţile predare/învăţare/evaluare.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Să cunoască terminologia specifică ştiinţelor juridice. Să demonstreze capacitatea de a folosi adecvat noţiunile şi conceptele specifice limbajului juridic. Să demonstreze că-şi poate argumenta opiniile, chiar dacă sunt contrare majorităţii. Să aibă curajul de a găsi argumente dincolo de teoriile consacrate. Să cunoască teorii şi orientări ale doctrinei juridice conturate în diferite epoci ale dezvoltării societăţii umane. Să poată analiza critic doctrina juridică şi dacă o poate interpreta şi adapta epocii contemporane. Să poată analiza şi evalua critic atât activitatea instituţiilor cu competenţe legislative şi executive, cât şi activitatea instituţiilor juridice. Să identifice şi analizeze izvoarele materiale ale dreptului. Să cunoască şi să aplice metodele şi principiile generale ale dreptului. Capacitatea de a corobora informaţiile juridice între ele, dar şi de a face legături între acestea şi viaţa de zi cu zi.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Să demonstreze capacitatea de aplicare în practică a principiilor şi valorilor specifice calităţii de jurist. Sa demonstreze capacitatea de a aborda comparativ concepte juridice din diferite perioade istorice şi/sau din diferite sisteme juridice. Să poată accepta că alţii pot avea opinii diferite Să se poată exprima în public şi argumenta propria abordare a unei teme. Să poată aplica tehnici de relaţionale, coordonare şi muncă eficientă în cadrul echipei. Să demonstreze interes pentru propria dezvoltare personală, identificând oportunităţi în acest sens Să demonstreze capacitatea de a se adapta situaţiilor diferite şi să-şi asume responsabilităţi în cadrul unei echipe plurispecializate.



Sală cu videoproiector Se recomandă studenţilor închiderea telefoanelor când participă la activităţile de predare/învăţare/evaluare.

Prezenţa, atât la curs, cât şi la orele de seminar, se impune cel puţin în procent de 75%, fiind o disciplină la care evaluarea include şi participarea activă la cursuri-seminarii.


Să dezvolte gândirea analitică aplicată fenomenului juridic. Oferă studenţilor un ansamblu de cunoştinţe teoretice pe baza cărora studentul

va dobândi abilitatea de a înţelege şi folosi limbajul juridic şi mecanismele juridice moderne de gândire.

Să familiarizeze studenţii cu diferitele teorii/doctrine mai vechi şi mai noi, la nivel naţional şi internaţional, privind dreptul luat în ansamblul lui.

Să contribuie la dobândirea capacităţii de a opera cu conceptele juridice, de a face legătura dintre ele în analiza fenomenului juridic pentru formarea unei gândiri specific juridice şi a unei conştiinţe juridice.

Oferă studenţilor posibilitatea să-şi formeze propriile argumente într-o atmosferă de rigoare şi critică intelectuală, bazată pe discuţii libere.


Studenții sunt stimulați să analizeze în profunzimea lor anumite aspecte ale fenomenului juridic.

Să dezvolte studenţilor posibilitatea de a căuta şi descoperi singuri bucuria cercetării şi a conturării unor opinii personale.

Să dezvolte capacităţile argumentative în diferite situaţii analizate, în care întâlnesc informaţii specifice altor ramuri ale ştiinţei.

Să creeze şi să dezvolte capacitatea de analiză şi sinteză a fenomenului juridic în ansamblul său, şi de echidistanţă faţă de părţile implicate.

Să creeze şi să dezvolte capacitatea de analiză şi sinteză a fenomenului juridic în ansamblul său prin raportare la informaţii din alte domenii de activitate.

Să-i pregătească pe studenţi pentru a putea profesa şi în alte state cu un

8. Conţinuturi Pentru anul academic 2018/2019 sunt propuse următoarele teme:

I. Câteva elemente de istorie şi filosofie a dreptului: 1. Dreptul în contextul culturii și civilizației universale 2. Dreptul şi valorile sociale în contextul culturii şi civilizaţiei

universale. II. Introducere în câteva dintre temele generale și teoriile clasice ale dreptului, prin interpretarea raportată la

prezent: 1. Actualitatea teoriei dreptului natural (Hobbes, Toma de Aquino ş.a.) reflectată în legislație. 2. Limitele interpretării dreptului. Este interpretarea dreptului un act de creație a judecătorului sau exclusiv de

clarificare și aplicare la cazuri concrete a legii ? 3. Dreptul este o limitare sau o descătușare a libertății? 4. Utilitarismul în era globalizării. 5. Rolul adevărului în drept. 6. Morala și dreptul. Situații speciale – legi generale. 7. Legiferarea între artă, tehnică și știință. [a se vedea lucrările de legistică formală și teoria pură a dreptului (Hans

Kelsen)] 8. Istoria ca factor de influențare a dreptului. Vezi și teoria istorică a dreptului (Savigny). 9. Conștiința juridică. 10. Constantele dreptului. 11. Dreptul și frica. 12. Drept şi globalizare.

III. Tendinţe contemporane în teoria dreptului – comentarea unora dintre opiniile următorilor autori: 1. H.L.A. Hart – Conceptul de drept 2. Gheorghe Mihai – Fundamentele dreptului. 3. William Twining – Globalizarea şi teoria dreptului (Globalisation and Legal theory). 4. John Rawls – O teorie a justiţiei (A theory of justice); Legea oamenilor (The Law of Peoples). 5. Ronald Dworkin – Dreptul ca virtute suverană - Sovereign Virtue.

Metoda de lucru, precum și politica de evaluare și notare la disciplina opțională Probleme speciale de teoria generală a dreptului (prescurtat TAD - de la Teoria analitică a dreptului) vor fi anunțate în semestrul al II-lea, celor care optează pentru această disciplină. TAD se bazează, în principal, pe activitatea individuală a studenților (documentare, redactare eseu, prezentarea ideilor în fața colegilor, participarea activă la dezbateri). 8.1 Curs Metode de predare Observaţii

I. Câteva elemente de cultură juridică

Cursul 1. Conceptul și definiţia dreptului Constantele dreptului Dreptul în contextul culturii și civilizației universale Dreptul şi valorile sociale în contextul culturii şi civilizaţiei

universale.

Combinată. Interactiv: Prelegere - prezentare power point cu videoproiector. Conversaţia didactică. Formularea finalităţilor. Recapitulare și verificarea prin întrebări pe parcursul predării, pentru a face legătura între temele predate. Studenţii sunt încurajaţi să formuleze întrebări în orice moment al predării cursului. Valorizarea răspunsurilor

Studenţii au obligaţia unei prezenţe de cel puţin 75% la cursuri, participarea activă având o pondere de 20% din nota finală.

II. Introducere în câteva dintre temele generale și teoriile

clasice ale dreptului, prin interpretarea raportată la prezent:

Cursul 2. Actualitatea teoriei dreptului natural (Hobbes, Toma de Aquino ş.a.) reflectată în legislație. Limitele interpretării dreptului. Este interpretarea dreptului un act de creație a judecătorului sau exclusiv de clarificare și aplicare la cazuri concrete a legii ?

sistem de drept diferit de cel din România. Să dezvolte capacitatea de a problematiza şi propune soluţii atât în ceea ce

priveşte activitatea legislativă, cât şi în ceea ce priveşte activitatea de realizare a dreptului.

Să creeze şi să dezvolte capacitatea de a-şi forma propriile argumente într-o atmosferă de rigoare şi critică intelectuală, bazată pe discuţii libere.

Să dezvolte abilităţi de evaluare/autoevaluare.

Cursul 3. Drept şi libertate Dreptul este o limitare sau o descătușare a libertății? Dreptul și frica.

studenţilor. Folosirea exemplelor şi a non-exemplelor. Clasificarea. Relaţionarea cu evenimentele curente pentru o mai bună ilustrare a conceptelor teoretice. Această disciplină se bazează în cea mai mare parte pe studiul individual al studentului, sub îndrumarea profesorului, cursurile fiind interactive. Titularul de disciplină prezintă fiecare temă prin intermediul discuţiilor deschise cu studenţii. Studenţii sunt în prealabil anunţaţi asupra temei ce urmează a fi predată şi este indicată bibliografia aferentă unde pot găsi reperele generale ale noţiunilor, conceptelor, informaţiilor, pentru a se putea pregăti. Urmează ca studentul să aprofundeze şi analizeze temele propuse în urma lecturii titlurilor sugerate sau pe care el însuşi le descoperă. Se aşteaptă din partea studentului o atitudine activă şi de interes înclinat spre descoperire şi interpretare personală a fenomenului juridic în ansamblul său.

Cursul 4. Drept şi globalizare. Utilitarismul în era globalizării. (pornind de la teoria lui Jeremy Bentham) William Twining – Globalizarea şi teoria dreptului (Globalisation and Legal theory). Cursul 5. Normativitatea juridică Factorii de influenţare a dreptului (Izvoarele materiale ale dreptului). Istoria ca factor de influențare a dreptului. Vezi și teoria istorică a dreptului (Savigny). Echilibrul dintre dinamica şi statica dreptului. Cursul 6. Legiferarea între artă, tehnică și știință. [a se vedea lucrările de legistică formală și teoria pură a dreptului (Hans Kelsen)] Analiza critica a unor exemple de acte normative. Cursul 7. Limitele interpretării dreptului. Este interpretarea dreptului un act de creație a judecătorului sau exclusiv de clarificare și aplicare la cazuri concrete a legii ? Analiza critică a unor exemple din jurisprudenţă. Cursul 8. Morala și dreptul. Situații speciale – legi generale. Rolul adevărului în drept. Cursul 9. Conștiința juridică. Virtuţile juristului (Politeţea, prudenţa, cumpătarea, spiritual de dreptate, generozitatea, toleranţa, buna-credinţă ş.a. - vezi Andre Comte-Sponville, Mic tratat al marilor virtuţi, Editura Univers, Bucureşti, 1998) Dreptul ca virtute suverană (Ronald Dworkin - Sovereign Virtue) Cursul 10. Dreptul şi religia

II. Tendinţe contemporane în teoria dreptului –

comentarea unora dintre opiniile unor autori contemporani:

Cursul 11. Gheorghe Mihai – Fundamentele dreptului. Cursul 12. John Rawls – O teorie a justiţiei (A theory of justice); Legea oamenilor (The Law of Peoples). Cursul 13. Formele şi motivaţia conduitei ilicite. Feminismul în teoria dreptului. Cursul 14. Sancţiunea juridică “Tendinţa ideală spre sancţiune juridică” (Mircea Djuvara - Enciclopedia juridică) Cesare Beccaria – Despre infracţiuni şi pedepse

BIBLIOGRAFIE orientativă

Pe parcursul semestrului, studenţilor li se va asigura accesul la informaţie prin împrumutarea volumelor necesare, indicate în bibliografie şi/sau altele necesare pentru pregătire, de la profesor, în cazul în care nu se găsesc la bibliotecă.

Titlurile de mai jos au caracter de recomandare. Oricare lucrare din această secţiune poate fi studiată pentru examen, în funcţie de tema aleasă de fiecare student pentru pregătirea eseului final. - Gheorghe BOBOȘ, Corina BUZDUGAN, Veronica REBREANU, Teoria generală a statului și dreptului, Editura ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009 sau 2010. - Veronica REBREANU, Teoria generală a dreptului, suport pentru seminarii, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009, 2010. - Julie ALLARD, Antoine GARAPON, Judecătorii şi globalizarea. Noua revoluţie a dreptului, Ed. Rosetti, Bucureşti, 2010. - Robert ALEXY, Conceptul şi validitatea dreptului, Editura “Paralela 45”, Colecţia “Drept. Politică. Societate”, Piteşti, 2008. - Marius ANDREESCU, Filosofie, credinţă şi drept, Editura Universitară, Bucureşti, 2016. - Cesare BECCARIA, Despre infracţiuni şi pedepse, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007. - Gheorghe BOBOŞ, Statul şi dreptul în civilizaţia şi cultura universală, Editura ”Argonaut”, Cluj-Napoca, 2006. - David BROOKE, Jurisprudence (2011-2012), Routledge Tazlor and Francis Group, London, 2011. - Tom CAMPBELL, Justice, 3rd edition, Palgrave Macmillan, England, 2010. - Andre COMTE-SPONVILLE, Mic tratat al marilor virtuţi, Editura Univers, Bucureşti, 1998. - Sean COYLE, Modern Jurisprudence. A Philosophical Guide, Hart Publishing, Oxford, 2014. - Ion CRAIOVAN, Gânduri juridice, Eseuri, Colecție coordonată de prof.univ.dr. Ovidiu Predescu, Editura Universul Juridic, București, 2017. - Ion CRAIOVAN, Tratat de teoria generala a dreptului, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2015. - Ion CRAIOVAN, Finalităţile dreptului, Editura ”Continent XXI”, Bucureşti, 1995. - Ion CRAIOVAN, Doctrina juridică, Editura ”All Beck”, Colecţia Juridica, Seria Biblioteca Studentului, Bucureşti, 1999. - Simona CRISTEA, Doctrine juridice, Ediţia a IV-a, Universul Juridic, Bucureşti, 200

fiŞa disciplinei 1. date despre program universitatea babeș … · 2020. 2. 25. · curs...

Documents