@ Editura EIKON

Bucuregti, Calea Giuletti 333, Sector 6

cod pogtal 031310, RomAnia

Difuzare / distribulie catte:teUfax: 021 348 14 74mobil 0733 131 r45,O728 084 802e-mail: difuzare@edituraeikon.ro

Redxtja: tel: 027 348 74 7 4

mobil 0728 084 802, 0733131 145

e-mail: contact@edituraeikon.roweb: www.edituraeikon. ro

Editura Eikon este a,reditati de Consiliul Nalionalal Cerceterii $tiinlifice &n Invd!trmantul Superior (CNCSIS)

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomenieiDINU, CRISTINA

Despre a fi nimic pentu a putea fi totul : o aldel de biografie&ntro trisdi Rominie / Cristina Dinu. - Bucuetti : Eikon,2020

ISBN 978 606-49-0296-2

821.135.1

Coperti: Sasha Segal

DTP: Mihd{n Stroe

Editor: Valentin Ajder

Cristina Dinu

Despre a fi nimic 1

peniruaputeafitotUl

O altfel de autobiograf'edintr-o tnstd Rorn,inie

Bol[BucureEti,2020

CUPRINS

Introducere

Eroii si modelele vietii mele

Nea Florin

Dinu $teftn

Veli Albu

t4

20

31"

Dan Iliescu

DinuE $arpe

Antipa Cristian

Lucian Mihlescu

Bogdan Morug

Lumea moto

Cum a epirut eceasti cxrte

imi plac€ viag, der e tril e greu

in;elegerea motivelor pentru care se lntimpligi ni se lntAmpli anumite lucruri 69

7tlncrederea $ siguranla

Triind paredoxul rornanesc...................... ..................... 85

imi doresc pentru Rominia familii gi educa$e ,,,...'......,,"'. 91

Unde-s cavalerii? Unde-i demnitatea? Cine a furat respecarl? 103

107

38

41

Sistemul ne imbolniveste

151

156

t62

Facerea de bine..,

Munca britari de aur

Cei competen;i in mai multe domenii deranjeazi cumplit Ei lnfricop eazA...,,.,.,,.144

Zonadeconfon r49Priorititile se pun ln ordine, nu in vise

Un pic mai mult efon 9i niscaiva responsabilitate

Selectia naturali are legile ei

Pedeapsa nu-i 166

t69185

t87198

209

228

Tara are nevoie de eroi ai adevirului si corectitudinii ,...,.....,.,,......,,,,...........

Nu suntem copaci

Infl uenta extraordinari a

MottoIm, asttrn ceea ce am sp s,

n si ceea ce ai inteles ttt.

Mi.rul stricat distruge proviziile

ln Romdnia detalarea e o virtute

Pierderea creeezi.loc p€ntru cqtig....... .....................233

23 de ani de existenti gi 9 ani de via$...... .................256

Locul care a flcut omul

Lectiile tineretii 274

Ipoca pisicilor

O tristi Romani€

256

353

INTRODUCERE

f /iaga este o curvd frumoasi pe care. de-a lungul timpului, pogi

\/ ajunge si o apreciezi pentru cigi-o trage in toate modurile . Po,ti

Y ajunge si o ingelegi gi si-i anticipezi momentele ,,romancice",dar trebuie si fii extrem de bolnav si o accepti res€mnat' Ura, invidia,dezastrul, neprevizutul, greul, nedreptatea, pierderea sunt o siguran,ti

in viala omului, pe cind iubire4 aprecierea, r€zistenlq anticiparea,binele, corectitudinea sunt ceva atit de obscur gi nesigur, incit am

inventat miliarde de zei gi de magii pentru a le obdne.

Avem acum discursurile motiva$onale care ne spun ci Fericirea

este ln noi, ci putem manipulaviata gi tirnpul, ci avem orice ne putemdori gi, cu toate acestea, umanitatea insisti si ignore ;i si se chinuie indurere. Sau poat€ aceste discursuri motiYalionale sunt, pur gi simplu,o noui formi de. ,. zeu" rna" neu age.

Personal sunt adepta filosofiei lui Jordan Peterson. Viaga e

cumplitl, nedreapti, iar oamenii sunt exff€m de rii ia bazi, motivpentru care este un miracol ci am reusit si evolu im lntf-o societate cu

reguli gi norme. Pentru a putex trii, fiecare om trebuie siigi giseasci,s5. preia sau si accepte de-a gata un sens. Jordan Peterson subliniazi lndiscursurile lui catastrofele emo$onale din viaga omului gi face apel

la adoptarea unei discipline ln urmlrirea unui scop pentru a ,,putealndura viaga", Ori, cum spune domnul $arpe Dinug: ,,Ca si ai pentruce trii trebui€ si ai pentru ce muri!". Iar domnul Dan Iliescu imi totrepeti ci nu lroi gisi fericirea, pini ce nu lmi voi gisi linigtea-

Dar noi triim ln Rominia, iar aceasti 1ari, ln spatele bilciului,este plini de tristege. RomAnia este tiaamulMiznfa;i insisti si nuse dizminti, este piciorul de Rai unde Vitona Lipan i9i duce traiulurmAnd un sistem superstitios, iar luptele se poarti acompaniate de o

muzici mai mult depresivi decit victorioasi.Pe aceste frumoase plaiuri, oamenii gi-au sacrificat tot Pentru

pimint, precum fon care a" sflrgit ciutind- mereu aver€a, in ciudemiracolului vielii, Aici, printre mun gi:i'vli, intunetare a fost simbolul

CRISTINA DINU

marginalizirii valorilor ce au dus la binele multora" iar Aarul Negragraba pentru tunurile prezente in defavoarea viitorului.

Thra lui Caragiale mAndrl de ineptiile ei, cu oameni bigciliogi gi

mereu la zi cu ultimele trendun ale altora, vociferind despre toatelucrurile ce merg prost, dar evitend precum Moromete si-;i pliteasciobligatiile. Jara tn care rominii uiti zi de zi nigte versuri deosebite:

,,De rupi din codru o ri.murea/ Ce-i pasi codrului de eail Ce-i pasiunei lumi intregi/ De moartea mea". (Moartea lui Fulger de GeorgeCogbuc)

Rominii seamini. cu intreaga umanitate . Uiti. ci. sunt muritori, citotul este efemer ti c! in fond, mai nimic nu face cdt prelul unei viegi.

EROII SI MODELELE VIETIIMELE

riiesc ln acea perioadi aepocii internetului,ln care conlinutulde informagii aruncate de populagie ln mediul online este

maioritar la extreme. Partea de jos e plini de progtii luiCaragiale care nu mai fa'c cizme, ci igi arati apogeul cretinismului,iar partea de sus, de cei care incearci. si rispindeasci idei. E la liberpentru to{i ti la un click distanti.

in acest minunat mediu virtual am dat Peste o sumedenie de

poveEti d€ viali;i de afaceri. Spre imensa mea dezmigSre, un singur

individ, Tai Lopez, a menlionat importanga Pe care o au oameniiapropiati ln evolulia unui individ. La to,ti ceilalli apirea men,tiunea

oamenilor care au infuengi negativi sau a modelelor de neatins, afatesus pe scena vielii.

Dupi ce i-am ascultat o mare parte din cursuri, mi-am amintit de

Krishnamurti cu a fui carte, Ellberarea de cunoscat, gi tn-zm glndit citse poate d€ sinc€r la tntrebar€a ,Cine sunt eu?". Mai mult

^mtrzatl,am crezut ci. sunt un sac de celule avind conqtiin,ti de sine, dar, de

Fapt, nici asta nu sunt, pentru ci lntregul meu corp este o asamblare

temporari de atomi care se va modifica gi se va integra ln alte formedupi moartea mea. Poate sunt doar constiinla de sine. in final, nusunt nimic din ceea ce fac si gindesc.

Glndurile mele sunt un produs aJ informagiilor acumulate.Caracterul meu €ste un produs al mediului lnconiuritor. Faptele

mele sunt un produs al gindurilor gi caracterului. Dar EU nu suntnici una din astea. E o lntrebare cu care lnci mi joc gi datoriti cireia,momentan, nu am dat buzna ln raftul filosofilor, deoarece vreau sivid la ce rezultate ajung neinfluenlati.

,,Ce sunt eu ln aceasti lume ca reprezentare?", se lntreabiSchopenhauer. ,,Sunt subiectul care diferi de toate obiectele

observate, inclusiv de acel obiect pe care il numesc truPul meu. Eupar a fi un heruvim lnaripat lipsit de trup, lumea apargindndu-mi ca

ceva striin".

10 11

CRISTINA DINU

Cind am mai discutat despre meseria mea de fierar, care a lnceputca intermediar si a evoluat ln restaurator de obiecte de ani gi cult dinmetal, iar acum este in stadiul de restaurator gi creator de arti din metal,n-am acceptat laudele referitoare la reqita de a ridica un atelier dinnimic ;i de a inviqa o meserie firl gcoali, deoarece nu eu am ficut asta!

Eu doar am fost acolo ln momennrl s,i locul potrivit, ln preajmaoamenilor potrivi,ti, si. acumulez informagii gi si le aplic! Poate singuramea fapti liudabili este ci am vrut sitnvag dar fbcind asta din disperare,

nu mai vid motivul aprecierii. Nici micar disperarea cu care am tri.it gi

m-am luptat si. supravieEuiesc nu mi-au zimislit eul, rezultlnd doar unprodus al lntdmplirilor exterioare care m-au pus ln anumite situagii.

Atunci cdnd reusesc si. mi detasez si si vid lucid aceste realitigi,tot sirul evenimentelor devine o evidenti gcoali. Cind sunt prinsi lnumanitatea mea mi macin, mi consum si ratez si invi,g. Pentru a viputea vorbi despre evenimentele vietii mele gi despre cum un copildin RomXnia, rupt de realitatea curenti, a ajuns o femeie capabill, pepicioarele ei, a urmat gcoli, a ridicat un atelier si lmpristie povesti dinmetal ln lume, trebuie lntdi si vi vorbesc despre cei care m-au cizelat,m-au finisat gi m-au ft.cut om.

Nu m-am autoeducat, nu m-am creat si am re izat cL nu €xistidrumul ame rici.n esc Self Madc. Am fost modelati de cei din jurulmeu ;i de evenimentele prin car€ am trecut. l$ vr€a si mentionez ci,ln paginile ce vor urma, oamenii de caracter sunt numiti cu numelelor real pentru a-i face cunoscu,ti lumii. Le-am cerut acordul ln vedereaacestui lucru. Cei care nu mi l-au dat sau cu care nu am apucat siiaulegltura inainte de publicare au doar initialele numelui.

Acum, inci de la lncepunrl ci.rtii, vreau si vi fac cunogtinli cuniste nume mari, oameni care nu sunt vedete la televizor, nu ioaci. lnfilme gi nici nu dau modain materie de toale gi glapi. Ei sunt doar nbtesimpli mari eroi ai societiqii despre care nimeni nu stie, dar datoriti.cirora bunitatea, susginerea gi binele se rispdndesc ln lume,

Unii dintre ei nu mai sunt printre noi dar asta nu-i face mai putineroi 9i nu gterge binele ce l-au lisat tn urma lor.

Ordinea ln care ii prezint nu are nici o noimi- I-am trecut ln ordinealn care mi i-am notat lntr-o zi ln agendi pentru a;ti tot timpul care suntprimii oameni pe care si-i risplitesc atunci cdnd voi avea posibilitatea.

Despre a fi nirnic pentr& a ?utea fi total

NEAFLORIN

Si-i fie girina ugoari!Un alcoolic de cursi lungi, A lucrat ca electrician la institutul

ICER? din Ploielti. Lam prins ln viagi clnd am avut atelierul acolqln 2016, ;i a fost gisit mort ln casi cu citeva luni inainte si plec,

Acest omuleg in ciuda slibiciunii pentru alcool, avea un sufletde aur. Daci nu tl omora alcoolul, I'ar fi omorit singuritatea. Nul-am invadat cu intrebiri, dar din ce-mi mai spunea ln trecerg amconcluzionat ci so,tia l-a pirisit, iar biiatul nu mai trecea pe la el. Aprins drag de mine pentru ci li vorbeam cu respect, ii ofeream cafea

gi'l ascultam, Miadmira pentru ci munceam ca o drogati, iar mie lmiera mili de el pentru ci rispindea un aer de pustiu ;i singuritate.

Orice treabi ag fi fbcut sau oricit de obositi a; fi fost, cind b{acapul pe ugi si mi salute, il trigeam cu forta la o cafea. Iarna steteamllngi sobi, si se mai lncilzeasci la trup 9i la suflet.

RAdea mereu, fbcea glume 9i evita si vorbeascl despre el, Rddea cuochi tristi. In timp, am vizut ci mergea la orice munci cu colegi sau

cunoscufi de'ai sii pentru a mai face un ban, Avea vreo 60 de ani ;itremura din toate balamalele din cauza alcoolului. Cu toate acestea,

l-am gisit prin tot felul de ;antiere la span betoane, dirdmat peregi

sau tras conducte.Muncealin ultima perioadi a vietii lui, i9i ftcuse obiceiul si vini. pe la mine

cu ceva agigat de mdni. Ba o scinduri pentru foc, ba discuri pentrupolizorul unghiular, ba un butoi cu sticle, chiar;i cu fiare diverse. Eramodul lui de a-mi pliti minutele ln care ll ascultam, timpul petrecutdeparte de cei cel luau peste picior, ll jigneau sau tl desconsiderau.Lam vizut ;i ln momente de begie crunti gi am vorbit cu persoanecareJ gtiau de zeci de ani. Nu jignea niciodatl, nu era prost la belie gi

nu deranja.Un om simplu, cu un viciu, dar care incerca si ajute;i si contribuie

cu ceva. Nu s,tiu daci a ftcut ceva mireg de-a lungul vie,tii ;i poatesi pari cel mai banal din lista acestui capitol, dar nu puteam si nu llpomenesc pentru ci era un om capabil si lntindi o mdni cind cineva

CRISTINA DINU

avea n€voie de aiutor. Aga l-am vizut in afara portilor institutului ;i ininteriorul atelierului meu

Nea Florin care a rimas ln mintea mea cu o replici de pomini:,Cristino, ai o mini ca de popl!", referindu-se la un moment ln care

m-a chemat pe un gantier si.-mi iau nigte rulmengi, iar eq dintr-omi;care, am golit jumitate de dulap lntr-un rucsac pe care l-au ridicattr€i oameni.

ii plicea motanul pe care ll aveam la acea vreme, Eon, care ll adorala rindul lui pe bitrin. Nu-i spunea Eon, ci TerorisruL A fost singurulom, ln afari de mine, de care mi[a s-a atasat teribil. I[ urma prin totinstitutul 9i venea cind ll striga. Lumea spune ci. pisicile nu rispundla nume . Ale mele au rispuns tot timpul, iar Eon ;tia ci ll cheami si

Teronstale.

DINUSTEIAN

Si-i fie girina ugoarl! Tatil meu! Despre ce s-a intAmplat cu el vegi

afla mai tdrziu ln carte . Momentan we au si vi vorbesc nu de spre tatilmeu, care a avut defectele lui, ci despre omul Dinu Stefan.

Mergind pe pagii lui, mai mult firi voia mea, dupi moartea lui, l-amcunoscut mai bine din povegtile altora. Stiam citi muncitori a ginutdin mili pentru ci ave au proble me acasi sau probleme financiare, des,i

il firrau, nu munceau, nu-gi fbceau treaba, iar la final l-au amenintat.De asemenea" l-am vizut de multe ori impliclndu-se in fel ;i fel de

acfiuni caritabile, de la donat bani pentru cazuri despre care se asigura

ci sunt reale, pAnl la a ajuta divergi si-si rezolve problemele sau si-;igiseasci joburi, lucriri, contracte. Pe unde ll duceau paqii lncerca sidezgheqe atmosfera si si faci oamenii si ridi. De la el am mogtenitobiceiul de a ciuta si fac vXnzitorii 9i casierii si rAdi sau micar siznmbeasci. A lisat ln urma lui oameni care-i mulgumesc 9i azi pentrulocurile unde sunt, pentru joburi gi afaceri sau alte ajutoare,

S-a ridicat singur, pe fortele lui ln cot ce a flcut in viagi si, probabil,a al'ut oamenii lui minunati care l-au ajutat ln momente cheie,

Det?re a fi nimb ?entru a patea fi total

fbctndul si duci mai departe traditia. Tot ce fbcea, ltcea cu simg de

rispundere gi lncerca si dea tot c€-i mai bun din el. Era o enciclopedie

mergitoare . $i azi, la 9 ani dupi moartea lui, am momente cind lmivine siJ sun si-mi spuni ce tnseamli vreun cuvint sau unde gisesc

o informagie, Avea o memorie fotografici geniali gi o enorm de vasticulturi generali. Degi spunea adesea ci ,,omul care gtie de toate nufhce nimic" era multilateral dezvoltat gi gtia &n orice domeniu cAte

ceva. Era o plicere si stai la taifas cu el. Am vizut asta la togi oameniicu care interacgiona" indiferent de pozi,tia lor sociali.

Este viu tn amintirea celor apropiagi lui si am auzit in drumulmeu numai cuvinte de laudi la adresa lui. Dar, desigur, am intilnitgi oameni care i-au tivilit amintirea prin mocirli. Cunosclndu-imai bine, am lngeles ce invidii 9i ce frustriri i-au fhcut si fie mirlani.

$i da, existi gi oameni care ar trebui si-i mulgumeasci Pentfl.I totajutorul primit, dar care, rogi pe diniuntru de mizeria lor, nu mai au

mecanismele necesare constiintei,Pentru linistea celor ce cred ci a lisat averi ln urma lui, transmit

cu acest prilej ci tot ce a lisat sunt oamenii ce au crescut datorid.lui gi lucririle fhcute in 18 ani de activitate prin firma proprie S-C.

Scorpion EXIM S.R,L., plus, anterior,ln anii lucrati laAutomecanicagi la Uzina Mecanici.

Averea lisati ln urmi e ln cenaclurile de epigrame pe care le

orgtnizala fabrici ln concursurile de gah gi tn hdrtiile cu mirturii ce

i-au fost bigate sub nas pentru a fi semnate si le-a rupt refuzind, cu

tot riscul implicat, si faci riu cuiva. Mi-a povestit de cdteva ori cAte

nopli Ei zile a agteptat terorizat pr€tul cura.iului.Eu i-am tiiat atelierul cind murea si am dus tot, tot la fier vechi

pentru a acoperi datorii. Averi, terenuri ;i case au dispirut incercandsi pliteasci salarii gi si qini firma. Casa ln care stiteam a rimas penumele fratelui meu, si continue si'i pliteasci ratele. Noui" familiei,ne-a lisat datorii gi un imens gol pe care nuJ va umple nimeni 9i nimicniciodati.

Lumii a lisat nenumirate fapte bune, amintiri, resurse, idei gi viegi

salvate. Eroul Dinu $tefan rimine ln mine legat de o amintire, clndam fost spitdizati la Sflntul Pantelimon, ln Bucuregti, in urma unuiaccident.

t4

CRISTINA DINU

in salon cu mine era o bitrini cu artriti li artrozi la genunchi gi

cu nigte dureri pe care gi le plingea in batisti, ca si nu deranjeze. Avea150 lei la ea, toli banii sii. Tata era in salon cu mine, cind a venitasistentul si-i spuni bitrinei ci va trebui si plece {iindci $ne patulocupat. ,'Mamaie, ftri 300 de lei la-anestezisg 500 la medic ;i ceva pela asistente nu te opereazd nimeni. intelege!".

Tata nu s-a lnfuriat. Dupi ce a tinut prin spitale tofi bifianiifamiliei, angaiati, cunoscuti, striini gi copiii sii lmpiedica$, era multprea obignuit cu atirudinea din spitale. Dupi plecarea asistennrlui s-a

ridicat, a mers la patul bitrinei, i-a pus banii in mini ;i nu a lisat-osi-i zici ceva, s-a ridicat gi a plecat.

Genulista de om era tata. Astea sunt averile pe care le-alisat lumii!

MIHAIIOANDANMIHAESCU

Patronul firmei S.C. Teona Prodimpex S.R.L. (www.clopote-candelabre.ro), cu o respectabilivdrsti de 84de ani, care inci lucreazi,pli.teste taxe, salarii, citegte, invagi ;i continui, ln stilu-i caracteristic,sise ruineze prin fapte bune. Fost director la Neferal, ulterior un marenume apirut in presi 9i media" pentru talentele neegalate ln turnareapieselor de mari dimensiuni, ln special a clopotelor bisericesti.

Lam cunoscut ln 2012, cind m-a aiutat cu turnarea unor piese

pentru candelabrele de la Biserica Albi din Bucuregti. Un om care a

dat de munci la zeci de oameni si i-a lnvi.tat meserie.

A,tinut in atelierul siu, ca angajagi, o intreagi familie si i-a ajutatpini la punctul in care ii lisa si negocieze ei pregul pentru finisareapieselor ln atelierul lui, cu sculele gi consumabilele lui, ftri si le ceariceva. Nu-mi ajunge un roman si vi. povestesc ci.te lucriri a {tcutgratis, unele din dorinta de a ajuta gi altele pentru ci oamenii auprofitat de bunitatea lui 9i nu i-au mai plitit. Are o listi lntreagi cufege bisericegti care l-au gepuit.

A qinut firma gi salariile din pensia lui gi a sogiei. Acum sogia"

mult prea iubita lui companioanS, s-a stins din cauza unor cumplite

Des?re a fl nimic ?entru a ?atea fi totul

probleme de sinitate . Dinsul continui si lini firma, tot ln pierdere si

in lipsi de oameni dornici de munci,Biiatul dinsului are gi el probleme de sinitate 9i de bunitate,

trecind prin multiple situatii ln care a fost fraierit cu banii, Ci.nd audoamenii din jur viitindu-se cl toli sunt rii, haini gi urmirindu-gi doarpropriile interese, mi gindesc la oamenii {ria care au sirit, au dat, 9i-au luat de la guri gi au fost falimentati majoritar de ,,viiciregi" d-igtia.Acegti indurerati de soana lumii haine au fost primii care au sfnsiat cusete 9i uri din cei buni si darnici.

intr-o zi domnul Mihiescu mi-a pus 1000 de euro ln mlni si nuinchid atelierul. Nu mai puteam. Eram nemi.ncati de prea multe luni.Dormeam intr-o cibinugi construiti de mine in curtea atelieruluidintr-un service auto, Voiam si dau foc la nimicul ce-i aveam gi si miduc unde-oi vedea cu ochii. Nu i-am povestit nimic. Doar i-am spus

ci nu mai pot si nu mai vid sensul, prin urmare, ag pune capit.S-a dus in casi, avenit;i mla pus ln mdni banii, apoi m-a dat pe

poarti afari, cu o singuri rugiminte : ,,Daci nuvoi mai fi in viagi cindvei putea si mi-i lnapoiezi, di-i, te rog, biiatului meu". Mi'a pus baniihr mlni ?ntr-o perioadi in care era ln imensi pierdere cu firma dupin iste tepe, sotia li eru,lt pat par izati, iar biiatul tocmai fusese lngelatdc o firmi de constructii. Era, cred a cinc€a oari cand tl vizusem lnviaga asta, fiind pentru el doar o necunoscuti,

In tot acel dezastru, domnul Mihiescu era a9a cum l-am cunoscutrnereu, senin gi lmpicat. Mereu l-am vizut ci'9i duce crucea linigtit,de parci asa e normal si fie. Uitindu-mi la dinsul, sunt aproape

convinsi ci, in niciun moment al vi€lii, nu a udat spre cer, lntrebdndzeititile cit timp mai au de gind si-gi bati joc de bietul siu sufleg ci a

plecat capul spre pimint, mulgumindu-i lui Dumnezeu cil considerisulicient de demn si-i dea toate greutitile.

Am uitat si mengionez ci are currea, casa 9i atelierul pline de ciini;i pisici (zeci de exemplare) salva$ de pe stradl, pe care ii lngrijegte dintot nimicul siu.

I-am inapoiat banii, i-am dat in plus cind am mai luat ceva, m-amluptat si gisesc lucriri si-i daude munci darnus-aumai legat. N-am cucc si-l ajut. Nu gtiu unde s[-i gisesc angaja$ pentru ci intr-o turnltoriernunca e grea, murdari 9i, ln acelagi timp, delicati... in gara asta gi

t6

CRISTINA DINU

femeia de sewici:u vre:. job de director la birou. Domnul Mihlescu a

lisat 9i lnci lasi in urma sa vorbe calde, seninitate, ajutor de tot soiul,inclusiv financiar, lucriri minunate, ingelepciune ;i smerenie. Nuaparc la televizor ca model demn de ufinat, nu vin copii la dinsul laorele de Ecoali alGl, nu eisti;coli de meserii care si'i trimitl lnviticei;i nu-i dedici nimeni nici o odi pentru faptele sale bune.

E un nimeni de pe o stridugi ingusti, ascunsi lntr-o mare

metropoli un nimeni public ;i, totugi, este totul ln vietile unora si

este totul in ce lnseamni modul frumos de a-gi trii viala gi a'gi formacaracterul.

Este unul din eroii anonimi ai societitii!

M.

Un angajat la Cablul Rominesc S.A. din Ploiesti pe care l-amcunoscut ln decembrie 2017 ,

Bitrinel mic, simpatic, respectuos 9i bldnd. Cind mi gindesc ladinsul, mi-l amintesc in ziua cind trailerele turcegti plriseau fabricacu utilajele cumpirate la preg de fier vechi,

Aveam atelierul acolo ln acea perioadi. M-am lntilnit cu dinsul lnfabrici gi l-am vizut trist, abitut. Mint. Lam vlzut strivit de trailerelecare-i treceau prin fati pirisind fabrica.

Lam intrebat cum se simte. I-au dat lacrimile! ,,Mi doarel Midoare aici, in mine, sufletul! Cristina, lucrez aici de cind am iegitde pe bincile gcolii. Cunosc fiecare milimetru din fabrica asta. Amfost aici cAnd era forfoti de oameni si se producea la foc continuu.Am participat la construcgia unora dintre utilaje. Mii, fhceam aici,pe loc, utilaje speciale pentru producgii personalizate, ln Funcgie de

nevoile cliengilor. Am construit utilajele pe care igtia le-au scos dinpiming cu griji, dupi ce le-au luat ca fier vechi. Toate funclioneazi!Se distruge totl"

in alti zi de salariu, era afard" trist, ci fusese ftrrat de contabili cu 50

de lei. Nu a vrut sl facl scandal. Era sub demnitatea lui si faci tlmblliu

Det?re a fi nlmic pentru 4 ?ateL fi total

pentru banii munci;i. Stia cdt de mult furi contabila cu acordul ilorarnari. $tia ci ea lgi fbcea contabilitatea de la blocurile pe care le avea ingriii pe curentul ;i consumabilele fabricii, ln timp ce treaba i-o fhcea

alt angajat al fabricii. Fura femeia aia de la to,ti, pani gi de la chiria;i ;ipaznici. Evapora pani ;i scule de inventar. Nimeni nu-i ficea nimic.Doar eu am luat foc de mai multe ori Ei am sunat la Bucureqti Pentrunedreptigile ei... am aflat astfel ci avea sustinerea ln mizerii de mai sus,

iareu am devenit o paria, fiind priduiti la plecare de banii dagi garantie.

Bitrdnelul acesta a ajuns ;i dinsul o victimi a mizeriei ei, O ajuta,ii lndeplinea ceringele, li fbcea ueaba cu bun simg 9i implicare, cAnd ar

fi putut si-9i puni palma ln fund, si iasi la pensie si si. nu fie acolo,

str triiasci. mi.celul sufletesc al utilaielor plecAnd penru totdeauna perneleaguri striine. Nu a vrut si iasi la pensie pentru ci era nevoie de

ddnsul. Era printre ultimii care ftia rostul lucrurilor gi ajutorul ii era

nepreguit.Acasi are o solie bolnav;, care e pensionati ;i pentru un banu!,

pentru o pXine face nigte ornamente micute cu floricele 9i sticle pe

care abia le vinde la preluri mizerabile. Cu toatl situa,tia dinsului nu aflcut scandal, nu a urlat, nu a iesit la pensie. A inchis ln sine, resemnatqi cu amiriciune, nedreptatea,

Pentru min€ M. este un erou. (Jn erou al celor care refuzi sipi.ri.seasci. corabia si i9i asumi rispunderea de a lupta pani la final,indeplinindu-gi sarcinile. Un erou care duce ac€asti bitilie tecut,inchizind ln sine greul ;i risptndind in jurul dinsului vorbe bune,zXrnbete 9i cilduri.

Nu am vorbit mult cu ddnsul gi nici nu ne-am vizut de multe ori,dar mi-au rimas in minte chipul blind si vorbele calme prin care lmispunea ,,Nu meriti si te superi", ,,Nu meriti si te lupti cu oameniirli, haini precum contabila! Are viaga griji si aduci dreptateal".

$i o aducel Domnul M. merge ln fiecare seari acasi la o soliezimbitoare, caldi gi iubitoare! La o nepogici minunati, o nestemate

zglobie. Ele sunt bogilia gi linigtea lui si apropierea dupi care multitinjim. Apropiagii ii sunt alituri gi ii doresc binele. Eu, o striini, il am

rnereu in minte, dorindu'i sinitate qi linigte.Contabila stl ln birou si. consume de la al,tii, merge acasi la un

birbat care o dispreguiegte gi, din clnd ln cind, reFace crucea la

18