dryl*e,@1

F.M. DOSToIEVSKI

ffixmffi&rxs&xa*waruN

Traducere din limba rusd,Mircea Lutic

fg*o*o"or,t

188129 ianuarie (9 februarie). Dostoievski se stinge din viagi de

tuberculozi pulmonarl ;i bron;iti cronici.Ultima fasciculi din Jurnalul de sriitor apare dupi moar-

tea lui.

r6

Of, ce !i-i;i ctt ?ouestitorii d.;tia! in loc si'

a;tearn,i pe hirtie ni;te lucruri defolos, pl,icute,

desf.dtdtoare, se apuci sd dea in uileag toate

dedesubturile lumii!... De-arfi uoia mea, le-a;

interzice si. suie! Parc,i asta'i treab,i? Cite;ti;i...

fdrn s,i urei, te iei de ginduri, ba incd te pomenelti

cd lyi rnai dau prin cap ;ifel defel de bazaconii!

Nu, zdu, eu i-a; opri s,i mai scrie! Uite-ay'Jd.rd

rnuhd uorbd., nu le-a; da uoie, ! gata!

pringul V. F. Odoevski

Neprequita mea varvara Alekseevna! 8 aprilie

Ieri am fost fericit, chiar fericit peste seami, fericit

cum nu se mai poate! O, neinduplecato, micar o dati in

viagi mi-ai dat ascultare! M-am ttezit, vaslzici, aseari

cam pe la orele opt (gtii doar, miicugi, ci am obiceiul

si mai trag dupi slujbi cXte un pui de somn de vreun

ceas-doui), am scos lumAnarea, am pregitit hirtia,mi-am ascugit pana de scris, 9i deodati, cAnd mi-am

ridicat intXmplitor ochii spre geam, Yai, cum a inceput

si-mi batl inima! inseamnl ci pAni la urmi tot ai ingeles

dorinqa mea cea tainici! Am vSzut colgigorul perdelei de

fnmormlntarea lui Dostoieushi

F.M. Dostoieaski;

r8

la fereastra dumitale ugor indoit si prins de ghiveciul cubalsamine, intocmai aga cum gi-am dat de ingeles atunci;

9i incl gi-am vizut parcl o clipl fegigoara in cadrul feres-

trei, ca ;i cAnd te-ai fi uitar inspre partea mea ;i te-ai figAndit la mine, cum mi gAndeam eu Ia dumneata. $i cAt

de riu mi-a pirut, suflegelule, ci nu gi-am putut distingebine chipul drigilag! MI rog, au fost vremuri cAnd 9iochii mei vedeau de minune. Da' acum, de, bitrAnege,haine grele, aga-i, drigugi! $i azi, iati, parci-mi joacitoate pe dinainte; dacl lucrez putin seara, adici daciscriu ceva, acolo, dimineaga mi-s ochii inrogigi 9i plinide lacrimi, incAt mi-e rugine, zlu, in faga strlinilor. Ori-cum, ingeragule, in inchipuire tot gi-am deslugit zimbe-tul luminos, blind, invlluitor; si inima mea, Varenka,a incercat acelagi simgimAnt ca atunci, stii, cAnd te-amsirutat. igi mai amintegti, ingeragule? Mi s-apirut chiar,porumbiga mea, ci m-ai ameningat cu degeqelul. Aga sifie oare, hoqomanco? Si-mi scrii neaplrat despre toate

astea in rSvagul dumitale, 9i cit mai aminungit!Ei, dar cum gi se pare, Varenka, ideea cu perdeluga?

E nostiml, nu-i a9a? Orice-ag face - fie cl.lucrez fie cimi duc la culcare, fie ci mi trezesc diri somn - intot-deauna gtiu ci te gAndegti si dumneata la mine, ;tiu cIesti sinltoasl gi binedispusi. CAnd cobori perdeluga,

inseamni adici: ,,Makar Alekseevici, e timpul sI teculci!", iar cAnd o ridici, asta va sizic1;,,Buni dimineaga,

Makar Alekseevici, cum ai dormit?" sau: ,,Cum o duci cu

sinitatea, Makar Alekseevici? Dinspre partea mea, slavi

Oameni sdrmani:

r9

l)omnului, sunt sS.nltoasl!" Yezi dar, sufleEelule, cAt

t'le bine am ticluit totul, nici de scrisori n-ayem nevoie!'frebugoari, aga-i? Halal si-mi fie, ci doar eu am niscocittreaba asta! Dumneata ce zici, Varvara Alekseevna, mipricep la de-alde astea, nu?

Acum te ingtiingez, miicugi, ci noaprea, impotrivaruturor agteptirilor, am dormit bine, cum scrie la carte,drept care si sunt bucuros; pentru ci, de, se stie, cindte mugi intr-o altl locuingi, mai totdeauna ti se ducesomnul, parci nu te simgi cumya in apele tale! $i m-amsculat inzdrlvenit ca un soim, ca un voinic verde, dernai mare dragul! Ah, 9i ce dimineat\ e azi, miiculigi!La noi au deschis fereastra, soarele strilucegte, plsirui-cile ciripesc, aerul e imbibat de miresme primivS.ratice,tntreaga naturi s-a inviorat parci, a prins suflet - ei, sicelelalte corespund, adici totul e in regull primivlratic.Ba si vezi, am ayut azi chiar o plicuti reverie, si numaiin legituri cu dumneata, Varenka. Te-am asemuit cu opislrici pogorAtl din ceruri, zimisliti intru mAngAiereaoamenilor 9i capodoabi a firii. $l m-am gXndit, Varenka,in leglturl cu asta, ci noi, oamenii, care triim prididigide griji gi de frlmintiri, ar trebui sI rAvnim la tihna ferice

;i nevinovatl a pisirilor cerului - ei, gi ahele, cum s-arzice, tot de acelagi fel, adici m-am pierdut, se cheami, inniste comparatii mai pe ocolite. Fiindci am o cirticicl,Varenka, in care asemenea lucruri sunt descrise de-a ffr a

pir. Spun asta, mlicut5., penrru cL, mL rog, pe lume sunrvise si vise. Acum, ci-i primivari, ni-s gi glndurile mai

F.M. Dostoieushi

plicute, mai vii, mai fanteziste, gi visele mai dulci, mai

duioase , inclt vedem totul in culori trandaftrii. De aceea

m-am gi apucat sl scriu toate astea; de fapt, sincer vor-

bind, le-am luat dintr-o carte, unde autorul di in vileag

aceasti doringi sub formi de versuri:

De ce nu-s un vultur, un vultur prldalnic!...

Ei, g.a.m.d., ba incl gi alte gXnduri fel de fel. Dar si le

lislm in plata Domnului! Spune-mi mai bine, suflegelule,

unde-ai fost azi-dimineagi? Ci inci nici gind n-aveam siplec la serviciu, cAnd dumne ata, ca o plsiruicl primivi-raticl, ai zvAcnit din odaie gi ai trecut prin curte plinl de

voie buni. igi inchipui, cred, cAt de mare mi-a fost bucuriavizAndu-te! Ah, Varenka, Varenka, nu-gi mai f'ace inimlrea! Plinsul la nimic nu ajutl, zlu; astao gtiu, miicugi, ogtiu din cele indurate chiar de mine . Acum gi-ai glsit parcipuginl tihni, apoi 9i cu slnitatea stai oarecum mai bine.

Da' ce face Fedora? O, ce femeie de treabl! Si-mi scrii,

Varenka, neapirat cum te impaci cu ea gi daci egti intrutotul mulgumiti. Ci Fedorei, de, ii cam place si bombine;dar dumneata, suflegelule, mai fI-te ci n-o iei in seami!

Dumnezeu cu ea, Varenka, cI tare-i bunl la suflet!

Despre Tereza, slujnica noastrl, care-i de asemenea

o femeie foarte devotatl, gi-am mai scris. $i vai, cXt de

ingrijorat am fost din pricina scrisorilor noastre! Cum,imi ziceam, cum o si ni le trimitem? IatI insl c5, spre

norocul nostru, ne-a dat-o Dumnezeu pe Tereza, fiinga

aceasta blAndl, ticutl, plinl de bunitate ! Dar gazda

:::yy"::_,oastri e de-a dreptul ,r.irrlrrn.o"re. O pune si mun-ceascl de di inima din ea, sirmana!

Oe ;i in ce vizuinl am nimerit, Varvara Alekseevna!Halal locuingi! inainte vreme, srii, stLream ca un huhu-rez,in linigre si pace; o musci. de se intAmpla si zboareprin odaie, si pe aceea o auzeam. Da' aici larmi, cearti,hirmilaie! Dumneara nu gtii insi cum stau lucrurile lanoi! inchipuie-gi un coridor lung, murdar si inrunecat cudesivArgire. Pe dreapta se afli un perere alb, pe stAnga,in rAnd, numai ugi gi ugi, ca odlile la hotel. Iar oameniivin, inchiriazd. aceste locuinge alcltuite din nigte cimi-rute stremre si se inghesuie acolo in fiecare cite doi gichiar cl.te trei insi grlmadi. De ce ordine poace fi vorba?O adevlratl arc5. a lui Noe! De altfel, chiriagii par si fieoameni de treabi, togi cu carte, tori invigagi. printre eise afl5 gi un slujbag (ar avea, chipurile, ceya pe undevacu tagma literagilor), un birbat foarte citit, care gtie sl-tivorbeasci gi de Homer, si de Brambeusr, si de algi scrii-tori de-alde lgria, de-ai lor, gi de roate cele. E degtept foc!Mai stau aici doi ofiteri, care bat cirgi firl contenire, unmiciman2 un profesor englez. O, suflegelule, cum o si tehc si rdzi descriindu-gi-i in viitoarea scrisoare pe togi inchip satiric, adici aga cum e fiecare, in toate aminuntele!

I Baronul Brambeus - pseudonimul scriirorului gi orientalistului OsiI. Senkoski (1800-1858), foarre popular in anii 1830-1840 ca redac-tor al revistei -Bl blioteka dlea citeniia (Biblioteca de lecturi) (n.red,.)

' Grad de ofiter in marini in perioada garisti (n.red.)

: r3y:,:!:_

Proprietireasa noastrl - . OU*U"nl foarte pirpirie 9imurdarS. -umbli tot in capot qi in papuci de casl si clte ziulica de mare o tot oclriste pe Tereza. Eu locuiesc labucitirie, ba nu, mai bine zis, iititcum: lingi bucitirieeste inci o odaie (iar bucltiria noastri, rrebuie sI Ei-ospun, e curati, luminoasi, chiar foarte buni); cimlruta,ce-i drept, nu e prea mare, colea, un coltisor modest... ori,mai bine zis, ffind bucitlria incipltoare, cu trei feresrre,am si eu un paravan de-a lungul peretelui transversal, giastfel se face o odiigi, in plus pe lingi celelalte; am insiloc destul, nu mi strAmtoreazi nimeni, am gi fereastri, amgi toate cele - intr-un cuvAnt, cum nu se poate mai bine.Uite-aga mi-i colgigorul! Dar si nu-gi inchipui cumya,mIicugi, ci o fi aici ceva la mijloc, cine qtie ce lucruascuns! Chipurile, iaca, locuie;te la bucitirie ! Adici eu,mi rog, stau intr-adevlr acolo, dupi paravan, dar cine sice are cu mine? MI gin deoparte, duc o viati modesti, nustingheresc pe nimeni. Mi-am pus aici un pat, o masl, unscrin, doui scaune, am atArnat pe perete o icoani. Firegte,sunt pe lumea asta locuinte si mai bune, nu zic - ba suntpoate unele chiar cu mult mai bune -, dar imporrant e

sI te simti in ele bine; anume pentru asta m-am si,mutataici, crede-mi, numai si numai din aceastipricini. Acumfereastra dumitale e chiar aici in curte, vizavi; iar curtea e

ingusti, cAnd treci, te vid neapirat, fie gi o singurl clipi,gi atunci sufletul meu amirit se insenineazl. Unde maipui ci locuinra asta e gi mai ieftini! Cea mai proasti odaiecu masl costi aici treizeci gi cinci de ruble de hArtie. prea

Oameni sdrmani

23

scump penrru mine ! Pe cAnd colgisorul meu mi gine doarqirpte ruble de hirtie, plus cinci ruble de argintr masa, inrotal doulzeci 9i patru de ruble si cincizeci de copeici.Odinioarl plSteam ueizeci de ruble in cap, dar mi lip-seam de multe; ceaiul, de pildi, nu-l beam intordeauna,rcum insi imi rimAne si de ceai, gi de zahlr. Ci gtii, dragamea, mi-ar fi chiar rugine si nu beau ceai; aici e tot lumebunl gi cu dare de mini, incAt mi-e oarecum rugine, zlu.il beau, deci, Varenka, mai mult de hatArul..loil"lgi, rg"de ochii lumii, de politege. Ci mie mi-e roruna, nu-s dincei nizurosi. De altfel, socoteste si dumneata: ceva banide buzunar - oricum, de-o para-doui tot am nevoie:colea, o pereche de cizme, o haini cit de cAr -, gi ce-mirnai rimAne? Asta-i toatl leafa mea! Dar nu clrtesc, nu,sunt multumir cu ceea ce am. imi ajunge. O duc a9a decitiva ani, 9i slavi Domnului; apoi, din cAnd in cAnd,imi mai cade cAte-o gratificagie. Iar acum rimAi cu bine,ingerasule! !i-am cumpirat doui ghiveciuri cu balsa-mine gi o mugcati - cosri o nimica toatI. Poate-gi plac

9i rezedele ? CI erau si rezede invdnzare. Dar scrie-mi, terog, gi, dacl se poate, cit mai amlnuntit! Din pricina measI nu-gi faci nici un fel de gAnduri, mIicuEI, gi lasi oricegriji ci am inchiriat o astfel de odaie. Mi simt bine aici, gi

numai comoditlgile, numai ele m-au fhcut si trec incoace.Altminteri, sI stii, sufleqelule, ci am hoti.rit sI adun ceya

' O rubli de argint avea o valoare de trei ruble de hArtie si cincizecide copeici. (n.rr.)