In fotografia noastrâ : I. P. S. S. Patriarhul Miron Cris- tea la Londra, împreună cu arhiepiscopul deCanteburry

la palatul Lambeth

A N U L X No. 4 9 4 8 I U L I E 1936

10 LES

N o . 494 -

- Pag. 2

Suveranul a fost săptămâna trecută la Ti­mişoara, pentru a primi jurământul de cre­dinţă al noilor sublocotenenţi din arm ata română.Fotografiile noastre în fă ţişează:

M. S. Regele Caroi II este întâmpinat de comandantul garnizoanei Timişoara, care-i prezintă raportul.

dl a ** d®mnu, Pr '»*»-n»inistru G. Tătare seu şidl. general Paul Angelescu. m in is tru l de răsboiu.

Nouii sublocotenenţi în careu, în parcul şcolii superioare de artilerie .

Două grupe de noui sublocotenenţi.

Regina M aria şi arhiducesa Ilea ­na îşi petrec vacanţele în An­glia. Corespon­dentul nostru fo tografic din Londra ne t r i ­mite tre i minu­nate aspecte ale descinderii regalilo r oas­peţi la Dover.

PRINCIPELE ŞTEFAN

coboară de pe vas în braţele marinarului a- ghiotant.

PE PUNTE. ÎN A ­INTE DE COBO­

RÂRE

Regina M aria, Arhiducesa Ilea­na şi cei tre i copii ai arhidu­cesei, fo togra­f ia ţ i o clipă inainte de de­barcarea la Do­ver.

REGINA MARIA Şl ARHIDUCESA ILEANA

IN ANGLIA

D Iacă ati sti. . . că buna stare a dinţilor determină buna dispoziţie generală . . .

. . . na namai sănătatea e păstrată, dar chiar fi FERICIREA CĂSNICIEI!

îngrijirea dinţilor.-în special cu pasta de dinţi „ODOL", înfăţişează nu numai o elemen­tară atenţie faţă de propria loastră sănătate, dar şi faţă de toţi acei cari ne înconjoară.

O G U R A N E ÎN G R IJ IT A UCIDE BUNA D IS P O Z IŢ IE

Gura e un aparat de perma­nentă fermentare. Aciditatea, ce ia naştere, ataca pe ne­simţite dinţii, formând cariile distrugătoare. Un miros greu al gurii se desvoltă şi omul e silit, — faţă de străini, ca şi de ai săi. — să se ferească.

Mirosul urât din gură poate fi înlăturat. Dinţii pot fi îngri­jiţi şi păstraţi numai prin pasta ÎNTREBUINŢAŢI D IM IN E A Ţ A Şl DUPA F IE C A R E M ASA , de dinţi „ODOL". PASTA OE DINŢI „ODO l".

ARHIDUCESA ILEANA cu fiic a ei, în portul Dover PASTA DE D IN fl

R. I.- — Pag. 3

(D Q X D Q ,

Nu e un sec re t DINŢII URÂŢI POT DEVENI FRUMOŞI

Mii de oameni au renunţat la me­todele ineficace, adoptând metoda Kolynos pentru antisptica dentară. Un^cm. de cremă pe o periuţă us­cată face să dispară gălbeneala şi petele, m icrobii prim ejdioşi sunt distruşi, iar dinţii Dv. sunt transfor­maţi în tr’un şirag de perle. Aplicând dinţilor Dv. tratamentul de înfrumu­seţare Kolynos, le redaţi luciul şi albeaţa naturală ceeace dă zâmbe­tului Dv. un nou farmec. Cumpăraţi tubul mare — e mai convenabil.

KOLYNOSC R E M A D E N T A R Ă

Nervoşiim or cu r ând !

Afi observat la Dvs. din cSnd fn când unul dlnire urm ătoarele senine al unei apropiate Istoviri a nervilor T

Irascibilitate, rea dispoziţie., tremurători, neliniştet, bătăi de inimă, ameţeală, frică, insomnie, vise nrite, amorţirea membrelor, sperieturi, prea mare irascibilitate provocată de contraziceri, zgomote, mirosuri, dorin}ă după stnpe- iiante, de tntun, alcool, ceai, calea, bătaia pleoapelor, nă duiuri, toane, lipsă de memorie sau a graiului, dorinti sau fobii ciudate. Când unul sau mai multe din aceste semne de nervozitate se ivesc la d-vs., atunci nervii d-vs, sunt serios slăbiţi şi au nev oie de întărire. Nu lăsaţi ca această stare să dăinuiască, căci s’ar putea produce deranjări serioase ale activ ită ţii mintale, ca aiu­reli sau acte necontrolate, iar o îmbătrânire prematură şi moartea sunt consecinţele.Indiferent de unde provine slăbirea nervilor a-vs., eu vă invit să-mi scrieţi. Sunt cu plăcere dispus dispus să vă

explic g ratis şi fă ră cheltueii de porto o m etodă fo a rte simplă,care vă va provoca o surpriză plăcută. A ţi cheltuit poate deja m ulţi bani şi multă răbdare pentru d iferite rem edii şi în cel mai bun caz aţi obţihut numai o uşurare trecă­toare. Eu vă pot asigura, că cunosc o metodă excelentă, pentru a lupta împotriva slăbirii nervilor d-vs.Această metodă provoacă în acelaş tim p o îmbunătăţire a dispoziţiei, a p lăcerei de viaţă, a energiei şi a puterii de muncă, ba unii m i-au scris chiar că se sim t ca nou născuţi după întrebuinţarea ei. Aceasta este atestat şi de către certificate medicale. Vă costă numai o carte poştală. Vă trim it o carte foarte instructivă complect gratis.

Dacă nu puteţi scrie Imediat, păstrat! acest anun|.Postsammelstelle: ERNST PASTERNACK

Berlin 5 . 0 Mlchaelkirchplata 13 Abt. 187.

Creme cari înfrumuseţează !

SCHERKCreme cari nutresc epiderma, întăresc tesutul şi dau tenului un aspect delicat şi

îngrijit, acestea sunt crémele Scherk. • Cold Cream pentru noafîte, din ceară

fină şi uleiuri alese, regenerează pielea, fortificând'o. • Crema Trisena, de ri> uscată, acţionează în mod uniform făcând tenul mat. Esté totodată şi cea mai bună bază pentru pudră. • Cremele Scherk se vând în borcane à Lei 93 şi Lei 123 precum şi în tuburi à Lei 47 şi Lei 67. • Cereţi mostră de Cold Cream con­tra Lei 12 mărci postale.- „Parfex" Calea Moşilor 78, Bucureşti I.

R i No. 494 —. I . r r

Vacanţă.— ,,Ultimele evenimente 4— Succesul unei românce !a Londra.— Prin grădinile Bucureştilor

de VICTOR EFTIMiU

CREDEAM că n'o să mai sosească vara odată şi uite căldurile lui C u ptor... C â te o ploaie

repede vine să ne mai răcorească, dar trece aşa de repede ... Prea au fost multe ploi anul acesta... Le e frică oamenilor să mai p lece la munte, la m are... N 'o fi potop si pe-acolo ? r r f

A fi băgat de seamă, de câfiva ani, cum întârzie vacanta ? A vem a tâ tea treburi, fiecare , încât ne turam zile. săptămâni în treg i din odihna vere i... A trecu t prima săptămână a lui Iulie şi suntem to t pe la Bucureşti... V iafa bate din plin. A ltăd ată , pe la jum ătatea lui Iunie, nu mai ve­deai ţipen ie d e om pe străzile C a p ita le i. Iar la jum ătatea lui Iulie, acum abia încep să pice pe la stafiumle balneare prim ii v izitatori. Tot aşa, întârziază şi ora mesei. Unde mai sunt vre­murile p a tn a rh a le c a n d lumea mânca pe la prânz, adică la 12? Acum a, nici la ora două n o să găseşti lume mu ta pe la case, fiindcă to ţi întârziază în oraş, la birou, pe stradă, fie muncind, tie discutând ultim ele evenim ente.

Fiecare te întreabă : „ C e mai nou" ? Şi nu-fi dă răgaz să-i răspunzi, fiindcă începe el să vor- beasca şi sa te uluiasca, povestîndu-ti lucruri extraordinare...

Mărturisesc ca pe ziua de azi,n am m ulte fa p te senzaţionale de îm părtăşit cititorilor. C a să-i maiu m u - im • • Pr?^SSU C otrocenilor' de|a conflictul d in tre messianism şi vânzătorii de ziare, dela b .l.ta tile |ovialului nostru ministru d e interne, dela viitorul guvern Vaida-Mironescu-Argeto- lanu-Goga-Manoi-lescu. pe care-l p regăteşte d. Tătărescu, pentru sfârşitul anului 1 9 3 7 ,— am sa va vorbesc lucruri mai s im p a tic e : teatru . Teatru adevărat, sincer, făcut cu entusiasm şi talent nu teatru l oamenilor p o litic , care e acelaş, la infinit şi a sfârşit prin a nu mai avea nici un haz...

F o to g r a f ie lu a tă in H y d e -P a rk d in L o n d ra : d u p ă ce -a u fă c u t b a ia de s o a re , c o p i i i în t r e a b ă p e re s p e c ta b i lu l v iz i t iu , d a c ă nu v re a s ă - i p lim b e .

Pag. 4

In vreme ce teatre le noastre şi-au tras, până în Septem brie, cortinele de fier, Tantzi C u tava , cea mai ta len tată şi mai fină actriţă de comedie pe care am avut-o dela M aria Ciucurescu, obţine strălucite succese la Londra, unde joacă în engleşeşte, intr'o comedie franţuzească.Măritată cu unul d intre cei mai im portanţi d irectori de teatru ai Angliei, d. Ronald Adam s, com patrioata noastră, ia dela capăt, in străinătate, o carieră artistică ce părea câtorva bucu- reşteni începutul unui declin. A fost deajuns doamnei C u tava- Adams o schimbare de mediu, un public nou, mai bogat, mai înţelegător ca al nostru, pentru ca jerba luminoasă a marelui d-sale talent să ţâşnească abundent, revărsându-se în cascade multicolore, cu mii de jocuri spumoase, cu risipiri de diam ante ţi de perle...Umorul, duioşia, naturaleţa, in te ligenţa adm irab ile i noastre Tantzi se vor perfecţiona, se vor pune în valoare în civilizata şi prim ij toarea lume angloxaconă. C u condiţia numai ca mult capricioasă actriţă să nu se sature curând, să perziste, să creadă cu îndârjire in destinul ei, să-l realizeze to ta l. O carieră amplă şi îndelun­gată o aşteaptă de aci înainte, maî ales că are sprijinul unui eminent om de teatru , soţul d-sale afectos şi puternic. Vrem ca d na Tantzi Adams, să răuşească şi să se m enţie a tâ t pentru propria d-sale satisfacţie cât şi pentru prestigiul românesc. Avem nevoie în străinătate de fo rţe vii, cari să reprezin te cu^stră* lucire acest popor, mai ales în zile le acestea de luptă, pe toate terenurile. C ând vecinii noştri unguri au d a t Londrei atâţia artişti de valoare, în frunte cu scriitoarea M arg a re t Kenedy, autoarea „Tesei" şi Alexandru Korda, celebrul regisor

de filma.

V iena", operetă de Ralf Be- natzky a trag e un public nume­ros,— când nu plouă, bineînţeles. Revistei îi este consacrată g ră­dina Teatrului Nou, din C a lea Văcăreşti, unde se perindă cele patruzeci de tablouri: Bucureş- tiul râde, Bucureştiul cântă. Toate aceste spectacole sunt frumos jucate, bine puse la punct, în decoruri şi costume cari des­fa tă ochiul.Incontestabil, nivelul artistic al tea tre lo r de vară s'a rid icat, în ultima vrem e. E o consolare pen­tru cei ce se plângeau că'n anii din urmă, scenele serioase ale iernii au făcut concurenţă, la repertoriu şi in terpretare , g ră­dinilor teatra lis te .

Victor Eftimiu

C îtî+i:„ M A G A Z IN U L "revista publicului select

MASCOTA REGIMENTULUI

Berbecul din fo tografia noastră mănâncă în fiecare zi la masă cu ostaşii regimentului cari-l consideră ca pe o mascotă a lor.

** *

DES G O/<

C L O U - U L M O D E I E X T R E M DE S U B Ţ IR E SI

T O T U S ’ D U R A B IL

Prea frumoasă

Doamnă,Contribuind la eleganţa Dv., am creat ciorapul ADESGO 105 ultra fin, care, purtându-l, vă va produce o adevărată plăcere pentrucă el este:

extrerr de subţire, suplu, elastic, uşor lavabil şi de o dura­bilitate neîntrecută

IN TOATE MAGAZINELE DE SPECIALITATE

La Bucureşti, ploile pân'acum s'au ţinut lanţ aşa că trupele de vară abia dacă au jucat de două ori pe săptămână.

p r ~7 ■*— M M

D ouă scen e d in o p e re ta , ,C a fé -V ie n a " .

Decanul directorilor de spectacole în aer liber, ta/ontatul, har­nicul şi înţeleptul C. Tănase, nu şi-a mai alcătu it anul acesta o trupă de revistă, cu figuraţie , cor şi b alet prea costisitoare: a invăţat, bietul om, d intr'o experienţă îndelungată, că vre­mea s'a schimbat, Sfântul llie umblă prea mult pe cer, face prea mult teatru cu fu lgere şi tu nete autentice, ca să-şi mai poată permite şi bucureştenii desfăşurări fastuoase de artişti fi de decoruri.Aşa dar, în celebra arenă a „Cărăbuşului", Tănase reprezintă cu succes o comedie vodevil „Barca pe valuri" d atorită domnilor N. Kiriţescu, Tudor Muşatescu şi Sică Alexandrescu. Aceşti doi din urmă autori semnează şi hazlia farsă „La iarbă verde“, pe care „Taatrul Vesel" o joacă în grădina M arconi, din Calea G riviţe i.Tot pe Calea G riv iţe i e teatru l Volta Buzeşti. unde „ C a fé

• ' • — Pag. 5

unui cal şi ca o soră a sa s'a prăpăd it într'un incendiu, e fo arte probabil că i se va res­pinge o ferta . O asemenea serie da accidente fa ta le într o fam ilie indică im prudenţă, un dinamism pernicios, care fac ca individul să prezinte un risc prea m are pentru o societate de asigurare.Sinuciderile pe de altă parte nu sunt a tâ t de frecvente cum s'ar crede.Puţini ajung să-şi rid ice viaţa deşi e mare numărul acelora cari se sinucid lent, trăind, mâncând şi lucrând în condiţiuni cu totul nehigienice.Unul din mijloacele prin cari aţi putea să determ inaţi cu aproxim aţie numă­rul de ani ce vă sunt d aţi să-i tră iţi, excluzând se în ţe lege , accidentele sau intervenţia vreunui germ ene infecţios, este să adunaţi vârstele pe care p ă­rinţii dvs. le-au avut la m oarte cu vârstele a patru ascendenţi şi să d iv i- d eţi to talu l prin şase. Dacă nu veţi tră i numărul de ani rezultat din această socoteală, atunci să ştiţi că viaţa v'a tras pe sfoară.

3amenii prea graşi răiesc mai puţin. Ei nor, în medie, la 45 le ani.

Dacă există cineva care să poată răspunde la aceste în trebări şi la multe alte le în legătură cu prelungirea şi scurtarea v ie ţii, atunci trebu ie să ne întoarcem privirile către societăţile de asigurare. Interesul acestora este ca asiguraţii să trăiască cât mai mult cu putinţă, pentru a putea p lăti prim ele până la sfârşitul term enului contractat.S ocietăţile de asigurare au făcut studii îndelungi şi intense asupra oamenilor

A C IînrA a » O . L ___1 - 1 ( 1 I ■ a - masupra boalelor de care mor. Pe baza tabele lo r lor statistice, doctori. *ui$ i. Dublin şi Alfred J. Lotka au scos o carte to a rte interesantă ength of Iile" , adică „Durata v ieţii" , ed ita tă de Ronald Press Corn- iy, New-York. C a rte a aceasta cuprind 400 pagini şi o mulţime de irî c iudate pe care publicul le află pentru prim a d ată .'punând că un individ^ este sănătos tun, dacă se prezintă unei societăţi ■igurare şi se constată că rudele sale au avut sfârşituri năprasnice: chiu i-a fost asasinat, că bunicul a murit cu capul strivit de copitei

Infirm ierele au şanse să trăiască foarte mult, deoarece ma­jo rita tea sunt necă­sătorite.

Cum se poate şti cât aveţi de trăit?

Oamenii înalţi şi robuşti cu picioarele scurte tră ­iesc mai mult decât semenii lor dăruiţi de natură cu picioarele lungi; femeile au o viaţă mai lungă decât b ă rb a ţii; oamenii cari şi-au însuşit o cul­tură universitară trăiesc mai mult decât ceila lţi — şi a lte constatări interesante.

A C Ă se întâm plă ca cititorul acestor rânduri să fie un om înalt cu picioarele scurte a cărui g reu tate n'a depăşit cu mult lim ita pe care higiena o prevede

vârstei sale, el va avea bucuria să afle că se poate aştepta la o viaţă mai lungă decât a semenului său care e înalt, prea gras şi are p ic ioarele lungi. Dacă cititorul acestui amuzant şi inform ativ articol a atins varsta de 45 de ani şi are un surplus de nouă kilograme, ne pare rău, dar va trebui să afle că şan­sele sale de a ajunge la bătrâneţe sunt reduse la jum ătate. Dar fiecare d intre noi vrea să ştie cât va tră i ? C â ţi ani de ac tiv ita te are înaintea sa ? Dacă ocupaţia în care ne-am angre­nat nu ne scurtează viaţa ? Şi în cazul că are acest e fect, ce altă ocupaţie ne-am putea alege, bineînţeles, dacă nu preferăm cumva banii, anilor ?

Zogu Agita, unul din cei mai bătrâni oameni din lume.

Dar se poate întâm pla să fiţi una dintre acele rare excepţii, ca, Christen Jacobsen Dra- kenberg care a tră it până la 146 de ani. Omul acesta po­seda o robusteţă şi o putere de rezistenţă g ra ţie cărora a suportat situaţii fa ta le pentru mulţi a lţii. A partic ip at la trei războaie, fiind luat prizonier şi vândut ca sclav, iar la vârsta de I I ! ani s'a căsătorit pentru prima d ată . M urindu-i soţia după o vrem e, el vru să se re­căsătorească, dar propunerile sale fură to a te respinse, dato ­rită probabil înain tate i sale vârste căci împlinise 130 de ani. Dar în ciuda tu turor p revederi­lor, el a mai tră it încă 16 ani şi s'a bucurat de o perfectă

Oamenii de ştiinţă care»şi petrec toată v iaţa in studii, ca A lbert Einstein, se pot aştepta să trăiască între 64 şi 80 de ani.

■ Îv i

sănătate până'n ceasul m orţii. Pentru o viaţă a tâ t d e lungă însă, trebue să vă fi moştenit anii, trebue ca părinţii şi bu­nicii dvs. să f i murit la adânci bătrâneţi.Vechia vorbă că omul bun e luat de Dumnezeu trebu e schim­bată cu „Omul gras e luat de Dumnezeu" — aşa spun cel pu­ţin medicii. Statisticile p e care autorii îşi bazează aserţiunile confirmă aceasta. Bărbatul sau femeia care la 45 d e ani poartă un surplus de 9 kg. g reu tate , au jumătate din şansele indivi­zilor de greutate normală, d e a ajunge să îmbătrânească.Faimosul Daniel Lambert cel mai gras om de pe suprafaţa pământului care a murit în 1809, cântărind 262.55 kg., a in tra t în mormânt la vârsta de 40 de ani. Cadavrul său era a tâ t de mare încât cosciugul com andat pe măsură a tre b u ît să fie p re ­văzut cu roate ca o vagonetă. Ca majoritatea oamenilor graşi, Lambert a p ierdut în longevi­tate tot ceeace câştigase în volum. Cariera sa, spun m edicii, ar trebui să fie un avertism ent pentru toţi aceia cari se îngraşă mai repede decât e normal. Femeile obeze par să trăiască insă mai mult decât bărbaţii obezi. Şi în genere sexul slab are o viaţă mai lungă decât bărbaţii, graţie calită ţilor fizice cu care natura le-a dăru it dela naştere.Grăsimea este în special prim ej­dioasă în toamna v ie ţii, deoa­rece organismul începe atunci să cedeze tre p ta t, tre p ta t şi excesele de g reu tate nu fac de cât să scurteze drumul către groapă. Pentru tineri însă, un mic surplus de g reu tate pre­zintă oarecari avantagîi deoa­rece constitue o rezervă de forţă în cazul unei boale infec- ţioase, în special, cum e tuber­culoza care se ştie că atacă cu o teribilă virulenţă, tocm ai or- ganizmele lipsite d e această re­zistenţă.După patruzeci de anî însă, in­dividul câştigă în longevitate dacă e ceva mai slab, pentrucă unul dintre cele mai frecvente cauze ale m orţii în această epocă, este d iabetul, o boală care atacă în special pe indi­vizii cari mănâncă prea mult. Persoanele bătrâne şi grase par expuse mai cu seamă acelei boale a cordului numită angină pectorală. C e le mai multe din­tre turburările inimii, arterelor fi sistemului circulator în genere, se ivesc în organizm ele acelora cari-şi sapă gropile cu furculiţa ţi cuţitul adică, oameni cari se sinucid mâncând.Boalele de rinichi, apoplexia, apendicita, influenţa, boalele de ficat, febra tifo idă şi anumite forme ale pneumoniei fac mai multe victime printre persoanele voluminoase decât printre ace­lea de greutate m ijlocie.Există un singur grup de boale faţă de care slăbiciunea este un dezavantagiu ; acelea ale sistemului respirator, în special tuberculoza cu to a te form ele ei atacând plămânii şi d ife r ite alte părţi ale trupului.Dacă se ia înălţimea în consi­deraţie, găsim că printre oamenii

tineri şi slabi, cei înalţi prezintă sub raportul m orta lită ţii, cei mai m are procent pe când mai tâ r­ziu spre bătrâneţe , indivizii m ă­runţi sunt mai am eninţaţi. Nu se cunosc precis cauzele acestui fenom en dar se crede că faptu l stă în legătură cu re lativa lun­gim e a coloanei vertebrale , cen­trul sistemului nervos al o rg a­nismului.Unul d intre cele mai bune mij­loace d e a-ţi asigura o viaţă lungă este să-ţi alegi o p ro fe ­siune care să nu dăuneze sănă­tă ţii. Persoanele care duc o existenţă liniştită trăiesc mai mult. Filozofii, m atem aticienii şi alţi intelectuali care-şi p e trec tim pul în studiu se p o t aştepta după D-ril Dublin şi Lotka să trăiască până pe la 64 de ani. Sunt însă ţ i excepţii. Plafon, filozoful grec a murit la 80 de ani pe când Galois m atem a­ticianul francez s'a sfârşit la 20 de ani.Poeţii şi muzicanţii duc o viaţă întrucâtva neregulată, dato rită p oate tem peram entelor lor arti­stice, aşa că în m ijlocie vârsta m orţii este pentru poeţi 64 de ani iar pentru muzicanţi, 62 de ani. C h atte rto n , poetul englez face aci o rem arcabilă excepţie deoarece a m urit la 19 ani iar Schubert, compozitorul vienez, a murit la 31 de ani.

„D e munca pe care o îndepli­neşte un om, de condiţiunile în care lucrează şi de salariul pe care-l primeşte pentru aceasta, depind într'o mare măsură, fe ­lul său de viaţă , casa în care tră ieşte, vestm intele ce poartă şi m ijloacele sale d e recreaţii" spun autorii.Preotul se poate aştepta la o viaţă lungă şi pe lângă el, func­ţionarii. In capătul opus al b a­lanţei, stau minerii, muncitorii carierelor d e p ia tră , etc . Aceştia mor în m area m ajorita te tineri. „Din neferic ire mai este încă adevărat că munca grea se plăteşte prost. Dacă câştigul este mic muncitorul şi fam ilia sa duc o via ţă d e privaţiuni. H rana şi îm brăcăm intea sunt neadecuate iar locuinţa, aglo­m erată şi insalubră. M o rta lita tea are în rândul muncitorilor un procent aproape de două ori mai m are d ecâ t în acela al meseriaşilor.”Absolvenţii liceelor cu un stan­dard de viaţă rid icat, şi la adăpost de orice muncă riscată p ot tră i până p e ia 67 de ani pe când semenii lor din alte categorii au înaînte-fe în tre 62 şi 65 de ani. M ed ic ii şi o fiţe rii trăiesc până pe la 68 d e ani iar infirm ierele au şi e le p e r­spective favorab ile datorită pro­babil faptului că cele mai multe

sunt necăsătorite. Se ştie bine că în rândul fe te lo r bătrâne mor a lita tea e fo a rte redusa şi societăţile de asigurare le con­sideră printre cele mai bune riscuri.In ciuda celor ce se spune de- obiceiu prin popor oamenii de stat pot spera să ajungă la a- dânci b ătrâneţi. D intre cei 29 de preşedinţi ai S tate lo r Un ite m ajorita tea au murit la 68 de ani. Iar expreşedintele în viaţă , H e rb e rt Hoover, a îm plin it 62 de ani şi are to a te şansele să mai trăiască încă 10 ani.

In Noua Zeelandă după spusele Doctorilor Dublin şi Lotka, fe ­m eile ating vârsta d e 68 de ani iar bărbaţii ajung până la 65. A cest colţ de lume este considerat ca ţa ra cea mai fa ­vorabilă sănătăţii.După autorii cărţii mai sus c i­ta te , cele mai nesănătoase ţinu­tu ri sunt S tate le C o lorado, Noul M exic şi Arizona unde indivizii mor în tre 48 şi 55 d e ani.In S tate le industriale mai mari cum sunt New-York-ul şi Penn- sylvania, bărb aţii şi fem eile p ot spera să trăiască până pe la 57 de anî. Dar încolo. S ta­te le U n ite sunt în to ta l o ţară unde viaţa poate lua cele mai înfloritoare form e. D intre aceia cari caută să contracteze asigu­

rări asupra vieţii lor, numai 9 ° /# sunt de respins.Dar asupra fiecărui individ pla­nează p robabilita tea morţii şi dintr'un milion de oameni, câţi vor fi c itit acest articol, în d i­fe r ite colţuri de lume, 12.000 vor muri în cur&ul anului acesta. Peste 6 .000 d in tre aceştia vor sfârşi prem atur printr'un acci­dent sau d atorită unei boale care tra ta tă din tim p ar f i pu­tu t fi vindecată.Peste o sută de ani, e rezona­bil să presupunem că, cu aju­torul ştiinţei, oamenii vor ajunge vârsta biblică de 90 sau 100 d e ani.

Institut medical cosmetic

Str. Brezoianu 9, Bucureşti III Telefon 3-5922. Consult. 11-1, 5-8 sub conducerea unui medic der­matolog şi unei doctoriţe din

Berlin.Sfaturi şi îngrijiri date de că­tre specialişti în toate tărîmu- rile cosmeticei.înlăturarea radicală a perilor de prisos, prin diatermie, în­grijirea frumuseţei şi a trupu­lui etc.

Un păr frumos, e slăbiciunea ’’lui”.Ce mulţumită e o femee când privirea ”lui” îi spune: ador părul tău cel minunat! Ce

fericita este ea ştiind că- şi va putea păstra

mereu farmecul acesta al părului.Elida Shampoo

redă părului o nu­anţare particulară

si un luciu scli- *

pitor.

K A M I LLOFLORS h a m p o o s p e c ia l p e n tru p â r b lo n d , p r e p a r a t p rin u t il iz a re a v n o i e x tra c t d e flo r i d e m uşeţel d e m u n te , c o n c e n tra t d e 7 0

d e o ri.

BR U N ETAF LO RS h a m p o o s p e c ia l p e n tru p â r închis , c o n ţin e h e q u il p e n tru în g r i j ir e a şi în fru m u s e ţa re a

p â ru lu i închis.

Sâ ne cunoaştem Capitala

CARE ADUCE AMINTE DE BUCUREŞTIUL DE ALTĂDATĂde ALEX. F.

F \ A C A Bucureştiul interesează prin no ile bu levarde ce se croesc peste M J trupu l u liţe lo r bătrâne şi uimeşte p rin bloclc-house-urile ţanţoşe, ce răsar

ca d in păm ânt, apo i nu mai pu ţin demne de ce rce ta t sunt co lţu rile u ita te , ca ri ne dau o idee, de cum era od in ioară C a p ita la . N u-i vorbă, aceste co ifu ri p ito re ş ti d ispar şi ele repede, pe neaştep tate , uneori ch iar peste noapte. Z ia ris tu l, care nu se grăbeşte, riscă să nu le mai găsească. Poate ar f i n im e rit ca însăşi p rim ăria să anunţe a tunci când începe dărâm area vreunui e d if ic iu , pentruca să se poată lua fo to g ra f ii şi să se facă ce rce tă ri. C red că unele puncte ale C a p i­ta le i, răm ăşiţe ale tre cu tu lu i, ar interesa şi pe p ic to r ii noştri.

C E -A DEVENIT H A L A V EC H ITU R ILO R ?

Toată lumea crede că H ala V ech itu rilo r, după o v ia ţă de vreo ¡um ătate de secol, a fo s t de s fiin ţa tă d e fin it iv , f iin d rasă depe suprafa ţa păm ântu lu i bucureştean.

Vechia c lăd ire , num ită de un ii „ H a la p ă d u c h i lo r11 a fo s t în tr 'ade vă r dărâm ată, da r negoţu l respectiv n'a m u r i t ! Doar s'a m utat.Avem ch iar un fe l de hală nouă. E d e pa rte de a f i a tâ t de grandioasă ea vechea hală depe vrem uri, r id ica tă de prim aru l P rotopopescu — mi se pare. Nu sunt acolo n ic i a tâ tea com partim ente , n ic i a tâ ta m işcare. A p ro ape că n'o ştie lumea. Dar to tuş există. S iliţ i să plece de lângă biserica Sf. V ineri, negustorii s'au cu ib ă r it to t pe Calea Văcăreşti, p rin d ife r ite puncte răsleţe, da r mai ales în nişte cocioabe d in ap rop ie rea străzii J ig n i ţa .

ÎNC EPU TUL C APITALEI

A cest cen tru p ito resc a l oraşului m erită a ten ţie , căci de fa p t începutu l ca p ita le i Bucureşti a fos t pe C a le a V ă c â r e ţ t i şi p rin D o b ro te a s a , S ta ic u , B o te a n u ,

O lte n i, S â rb i, J ig n i fa , S f. V in e r i, S te le a . Prin aceste suburb ii locuia toa tă boerimea veche, până la vremea lu i M ircea , care a c lă d it pa la tu l său, C urtea Veche.

Pe Calea Văcăreşti, strâmbă, s trâm tă şi p o d ită cu bârne, soseau a la iu rile dom neşti dela M ănăstirea Văcăreştilo r, azi închisoare.

1) Candeld leg a ţie i ţarii de vânzări o dughiani Văcăreşti.

2 ) Biserici Nicolae dini Jigniţa.

3 ) Trecând p s tra d a Jigni]

4 ) Noua hi de vechituri I C a le a Văcărei

5 ) Clădirea te i hale de i c h itu ri, ati i râ m a tă .

In suburbia „ F o iş o r - , in curtea b iseric ii, se vedeau fo a rte bine, până mai deunăzi

rumeie pa la tu lu i Doamnei lu i N . M a v ro c o rd a t .d o m n fa n a rio t ve n it la 1716, care,

. * Pam an,en' lo r. închis ca în tr 'o ce ta te , păz it de arnăuţi g rec i şi de unde raspandea persecuţiile lu i îm po triva boerilo r. M a v roco rda t îşi făcuse ch ia r un fe l

e co n d o r pe sub păm ânt, ce se în tindea pe toa tă lunca D âm boviţe i, până la manastirea Văcăreşti.

D e a ltfe l, un asemenea co rid o r subpământean a fo s t de scoperit şi cu p r ile ju l unor săpaturi, ma, anul tre cu t, la biserica S f. A n to n , d in str. C aro l, fostă biserică domneasca, aşezata od in ioară în cuprinsul C u r ţ ii Vechi.

Prin S trăzii, pom enite mai sus, putem surprinde răm ăşije ale vech iu lu i Bucureşti.o tac încercări de m odernizare, d a r vestig iile trecu tu lu i n'au p u tu t f i şterse '

cu to tu l. 7

A sH e '. cum am Spus. în aprop ie rea străzii J ig n iţa , pe Calea Văcăreşti no. 48 ve ţi gas, o hala de vech itu ri în m in ia tură , insta la tă în tr'un fe l de şoproane şi sub cerul libe r, am in tind vechea hală.

|n sunetul unui gram ofon care cântă a r ii vechi, cum pără to rii cercetează şi azi m ă rfu rile expuse, pe care se c iteşte pa tina tim p u lu i.

In tr 'o a ltă dugheană, din ap rop ie re , la un c o lţ de stradă, p r in tre fe l de fe l de

lucrun c iuda te, am d a t peste o co lec ţie de lăm p i an tice . In tre aceste era P ca n d riii cel mare. de bronz, al le g a ţie i ţa ris te , care a văzut a tâ tea ba lu ri •. re ce p ţii s tra lu c te , începând din v re m e , lu i K ise le f. El a t ron. t I . lega ţie aproape doua decen ii ch ia r după prăbuşirea im pe riu lu i.

Stapânu! dughenii îm i spune că are dovezi pentru a u te n tic ita te a ob iectu lu i

’ ' " ! âCOla? f ' m p ' Un eand° l«b ru al de func tu lu i rab in Schor, de laSinagoga d in M ăm ulari. fe lin a ru l conacu lu i nu ştiu căror boeri m ari, po licandru l unu. p a la t domnesc, şi fe l de fe l de l.m p a d a re , cu lum ină de p e tro l s .u de

: : z , v “' ” ........................ . f w - i

lui

S T R A D A J I G N I J A

Brâncoveanu, s trada J ig n ifa m ărginea oraşul sprepe vrem ea

M iazăzi,

Acum a ajuns în m ijlocul oraşului, răm ânând ţotuş în , ta rea e|

a p ro ap e p rim itivă . Spre cap ă tu l din strada Sf. Ion N ou este astăzi

un camin^ al studenfllor evre i. T ra d ifla spune că pe aceste locuri

tăbărăseră od in ioară ungurii, pe lângă m alurile a p e i sau gărlife

Bucurescioara. care se vărsa în D âm bovifa la J ig n ifa de v a le . Pe

acolo trecea a ltă d a tă râul nostru c a rp a tin . Tot pe aci se crede că

tabârâseră şi m oldoven ii lu i Ştefan spre a bate C e ta te a Bucu »•ejtilor.

Strada J ig n ita , aşa cum e azi. în cepe din C a lea Văcăreşti ş

ajunge în strada S t. Io n N ou . D ar e greu să o

găseşti. Pare m ai m ult un fe i de gang . C in e vrea să

o vadă, să-şi noteze că este acolo un fru c ta r, un c a r .

paci de ghete şi un lim onagiu . In tre to fi aceştia se

strecoară u lifa , od in ioară ce lebră , a căre i firm ă se

p o ate c iti c la r pe o casă scundă : „ S t r a d a J ig n i f a " * In fe lu l acesta se poase convinge şi incredulul, care

n 'ar voi să adm ită că acolo se a flă o s tradă . Pe ac'

se duce lumea la biserică. To t pe aci trec e vre ii spre

sinagoga, p itu la tă in dosul unei case.

In vrem ea veche, după cum am m ai a ră ta t, străzile

erau fo a rte strâm te şi fă ră tro tu a re . Se zicea : „u lifa

de tre i oam eni" sau de „patru oam en i", dupăcum pu­

te a u trece în fro n t, pe ea, tre i sau patru inşi.

U lifa J ig n ifa a rămas cu aceeaşi lă rg im e. M i se pare

că prin unele locuri ab ia po t trece do i oam eni a lă tu ri.

Nişte uluci de scânduri pu trede , în perm anenfă ude

stau să se prăvălească. E locul, cons idera t discret, unde

se opresc m ai to fi tre c ă to r ii pentru câteva c lip e , deş»

atm osfera e pes tilen fia lă . Printre c răp ă tu rile scândurilo r

se zăreşte robotind fab ric a n tu l de în g h e fa tă , care are

prăvă lie deschisă spra C a le a Văcăreşti,

Peste drum de acest fund de curte se află biserica

S f. N ic o la e „ d e la J ig n i f a ’ ', în co n ju ia tă cu un gard

vechi de ostrefe, care m ărgineşte o curte plină de

b ă lă rii.

Biserica aceasta, una d in tre cele m ai vechi, a fost z id ită la 1722.

La cap ătu l spre strada Sf. Ion N ou, u lifa J ign ifa e

ceva m ai la rgă . Poate îndrăzn i să in tre , cu băgare de

seamă, ch iar o trăsură... dar nu ştiu cum ar în to arce ...

Uşa de in trare în biserică este spre strada S f. Ion N oui

având a lă turi de dânsa nişte coc ioabe vechi, cu d ife r ite

atenanse ru inate şî părăsite, p ro b ab il, ale gospodărie i, preotului paroh, care locuia ac i.

Localn ic ii îm i a trag a ten fia asupra unui zid vechiu cră­

p a t şi m âncat pe dedesubt, la bază. M u n cito rii, când

încetează lucrul, au ob iceiu l să se tolănească pe srradă,

la um bra lui. D ar n 'ar f i nici o m irare ca această aglo -

m era fie şubredă de cărăm izi să se nărue, în tr'o bună

zi, peste vre-un n e fe ric it.

U N PREOT P A T R IA R H A L

— A cu e totuşi un raiu fa fă de ce-a fost I — îm i

spune un locu itor de prin partea locului. — Erau nişte

băltoace şi noroaie, de nu se putea trec e . Prim ăria a

m ai asanat u lic ioare le acestea strâm te, cari alcătuiesc

lab irin tu l din jurul b iseric ii Sf. N ic o ia e -J ig n ifa , da r n’a

te rm in at, căci se opune preotu l la desăvârşirea lucră­

r ilo r. El nu lasă să se a ting ă oam enii p rim ărie ! de locul

care spune că ar f i al b isericei. A o p rit până şi con ti­

nuarea p a vării. In a lte cartie re ale C a p ita le i, pe la

biserici, s'au fă c u t squaruri, şi s'a lum inat îm prejurim ea

cu e le c tric ita te , dându-se o în făfişare civ ilizată exterio ­

rului şi îm pre ju rim e! lăcaşurilor de rugăciune.

M onum entul istoric care este biserica Sf. N ico lae , din

strada J ig n ifa , a rămas înconjurată de şandram ale, g a r­

duri m urdare şi de noroaie, din pricină că preotu l res­

pectiv , an im at de concepfii pa tria rh a le , nu se poate

pune de acord cu e d ilii noştri.

C u to t acest pro test al locu itorilor de prin partea lo ­

cului, noi totuşi am p riv it cu interes acest co if a l Bu- cureştiului de od in ioară .

Acum însă, dupăce ne-am făcu t da to ria de cronicari,

m ărturisind că suntem pentru respectarea lucrurilor

vechi, ceri de m ulte ori reprezintă o pagină de istorie,

ne exprim ăm părerea că lucrul acesta se poate face

şi fă ră a nesocoti h ig iena pu b lică . Dacă s'ar fine seama

de dânsa, im portanţa şi estetica acestor prive liş ti bucud

reştene ar creşte cu s iguranfă .

A LE X . F. M IH A IL

MTICHITAT!MOBIL5

O C A Z I E1 c a l . văcăreşti 1

p p i f B î î B B

DE

tefiul Dclls.!Un ten frumos, o piele netede şi frageda,

iată condiţiile care determina estetica şi înfăţişarea atrăgătoare a femeii, pro­

ducând admiraţia celor din jurul ei. Dar

aţa cum se deosibesc oamenii între ei, to t astfel se deosibefte f i pielea lor. In

general însă, pielea este foa rte delicata

f i sensibilă producând riduri înainte de vreme, şi pierzând pigmentul ei natural,

din care cauză devine obosită f i destinsă. Toate aceste neajunsuri ie pu te ţi împie­dica întrebuinţând renumitele preparate

„D E R M A T O N IN " care, într'un grad neatins pană acum, produc o mărire

a ac tiv ită ţii celulelor pielei f i * totodată

o regenerare tonică a tenului.

Chiar după o scurtă întrebuinţare a pre­

paratelor „D E R M A T O N I N ", pielea

devine catife lată f i fragedă iar pîgmenţii

se reîmprospătează.

ermaromnC J t e iu t i / o f u it t & a c f v f u f e i

I D e rm a to n in -C re m e N o. I tonică de zi, dă obrazului o înfăţişare fragedă f i mată f i este cea mai bună bază de pudră. Borcanul Lei 53. D e rm a to n in -C re m e H o . I I specială de zi, contraim purităţilo r p ie le i .............................................. ..... . Borcanul Lei 64.D e rm a to n in -C re m e N o. I I I alimentul ideal al pielei pentru noapte, face pielea netedă f i curată, împie­dică formarea ridurilor f i regenerează pigmentul . Borcanul Lei 75. O e m ra to fiin -L o tio n , loţiunea de faţă, contra porilor

| d ila ta ţi poate înlocui f i crema de zi No. I . . . Flaconul Lei 80.

V Â N Z A R E L A F A R M A C I I , D R O G H E R I I Ş l P A R F U M E R I I CEREŢI 3 MOSTRE CONTRA LEI 26 IN MĂRCI POŞTALE DELA:REPREZ. G-LĂ. -DERMATON1N \ BUCUREŞTI I, B-DUL CAROL l No. 5* 1

I M P O R T D I R E C T

B L Ă N U R I F I N E

S A B E G O “F U R N IS O R II C U R Ţ II REG ALE C A L . V I C T O R I E I 18(Vîs a vis de Prefectura Poliţiei)

o

o

PRIMUL INSTITUT COSMETIC MEDICALBULEVARDUL CAROL. 3 * TELEFON 3.52-73D -N A Dr. M . R A B IN O V IC I derm atolog specializată la Paris ţi Viena, tra te a z ă : negi, pistrui, coşuri, e tc . îngrijirea fe ţe i cu hormoni şi masage pneum atice. Distrugerea definitivă şi fă ră cicatrice a pârului de prisos. Slăbirea locală a corpului prin masaje electrice, curs de gimnastică. Consalt. 10— 12 ţi 3— 7 p. m. Contul», g ra tu ite M iercuri 11-12 a.m.

IIONOUÂPUDlAlllPERMCABILĂ' CU 4 EFECTE

{_ Impermeabilă, prin* urmare cea mai buni

?udră pentru stradă. u In face nici pastă nici

pete, prin urmare cea mai buni pudră pentru casă.

3 . O pudră ce ţine toată ziua, fiind* amestecată cu Spumă de Cremă. -

4 O pudră care Înlătură luciul nasului* ţi al obrazului şi menţine pielea fragedă

si tânără, fiindcă, conţine Spumă de Cremă.

.Impermoabtl*“, prin urmare cea mai bună pudră de obraz pentru stradă.

PudraţLvă degetul cu această pudră şi muiaţi i într’un pahar cu apă, sooateţi>I afară ei degetul Dv. rămâne uscat Pudra această tine chiar fn timpul transpiraţiei Ia dans, prin ploaie ei la bai de mare. Nu conţine particule cleioase care ar putea să intre In porii pielei unde, umflându.se, ar produce pori dilataţi, ooeuri ei alte defecte ale pielei.. 5.000.000. de fete dră»Sălaşe şi bnniei inimoase întrebuinţează I

această pudră fn fiecare dimineaţă. Cereţi Pudra Tokakm amestecată cu Spumă de Cremă, celebra Pudră de Paris, care înlătură pojii dilataţi Se garantează succesul deplin, altfel se restituie banii. De vânzare la farmaciile, drogheriile şi parfumeriile din ţară. —

D O M N U L IU L IU M A N IU A V O R B IT

După o lungă perioadă de inac­tivitate oficială, d. luliu Maniu a ţinut un impresionant discurs la marea adunare populară dela Vinţ. Prin cuvintele d-sale, d. luliu Maniu s'a afirmat ca un vajnic susţinător al democraţiei. Cu prilejul acestei mari adunări populare, s'a dovedit odată mai mult dragostea imensă de care este înconjurat domnul luliu Maniu în tot Ardealul. Zeci de mii de săteni l-au aclamat cu un entuziasm indescriptibil. Fotografiile noastre infăţişeâză câteva sugestive especte luate la adunarea dela Vinţ.Vedem astfel pe domnul luliu Maniu vorbind, îl vedem apoi în trăsură, în drumul spre Vinţ şi mai vedem diferite tipuri de săteni şi,sătence.

Ripensia câştmâ campionatul RomânieiCampionul a cedat insă Cercului Atletic Oradia. Amefa a luptat din răsputeri cu Venus

CA M P IO N A T U L României

de foot-ball este pe lichidate. Singura zi care

mai avea sem nificaţie pentru clasament a fost Duminica tre ­cută.Se spera ca Ripensia să cedeze titlul de campion A m efe i din Arad care îl m erită mai mult decât formaţia hodorogită dela Timişoara. Calculele culiselor e - rau ca C . A . O . - s ă învingă Ripensia ţ i A m efa să dispună de Venus.Intr'adevăr, la O rad ia , C . A . O . a fost o gazdă fo a rte am abilă ?i a adus p o lite ţa până acolo că nu s'a sfiit să învingă cu precauţiunile cu care trebuia onorat un oaspe. Şi a învins numai cu 1-0— Necazul Ripen­sie s'a manifestat însă aşa cum fade bine unui campion orgo­lios ţi în ţepat. Dobai Pa lovit

pe M o î c o şi un scandal era inevitabil. A in terven it Cociş — autorul goalului — to t a tâ t de puţin cavalereşte ca vijeloasa noastră extrem ă. C ând doi se ceartă, al tre ilea nu trebu ia să intervină. C e l puţin aceasta e morala pe care a furnizat-o d. arbitru lonescu-Ţope care l'a exclus p e Cociş din ¡oc. Fireşte că şi Dobai a stat pe tuşe. Rezultatul a rămas 1-0, inci­dentul D obai— M osco— Cociş va avea un epilog la comisia cam­pionatului naţional care va pro­nunţa desigur sancţiuni.

d-lui arbitru C eaureanu. Nu era nevoie d e contribuţia arbitrului ca Venus să facă match nul. E păcat ca un rezultat să f ie în­tina t d e o in tervenţie inoportună. Dacă A m efa ar f i învins, Ar fi făcut 29 puncte şi ar f i fost în fruntea clasamentului.

** *

Juventus in ascessiune d e form ă, a făcut 2 — 2 cu Chinezul, la Ti­mişoara.La Cluj, V ictoria a dispus de Crişana cu 3— 2 ( I — 2).

** *

Sezonul nautic bucureştean a fost inaugurat cu matchul C . F. R .-r- llsa (Timişoara). La înot, Bohuv minski a înnotat 1 .5 .4 pe 100 m., rezu lta t destul d e bun pen­tru început d e sezon.La w ater-polo, C , F. R. a în­vins lisa cu 7— 3 (5— 0).Jocul a fost fo a rte frumos iar bucureştenii s’a impus cu o me­to dă de joc care face cinste sportului nautic românesc.Echipa C . F. R, îşi va demonstra clasa într'un turneu p e care îl întreprinde în ţa ră .

A R T. V O G E L

O fază emoţionantă

la poarta Amefei

Socoteala A m efe i s'a stricat la Bucureşti căci în loc să învingă, bravii muncitori au făcut joc egal cu Venus, La rezultat a contri­buit în bună măsură am ab ilita tea

Un balon disputat in careul Amefei

La 10 Iulie orele 9 seara, la ARENELE R OMA NEsub înaltul patronaj a! M. S. REGINA MAR IA

pentru prima oara în România

Grandioase spectacole în aer liber

„POVESTEA SOLDATULUI DELA MĂRĂŞEŞTI“Reconstituire istorică în 22 tablouri de generai G H . D R Ă G Ă N E S C U

PREŢUL L O C U R I L O R : 150. 120. 80 şi 30 lei.

Biletele de vânzare la „Amicii O. N. E. F.", Magazinul „M arathon" şi L ibrăria Alcalay.

R . I . ^ ’ 4 -

de teama ploşniţelor, este o capitulare lamen­

tabilă a omului neglijent sau care n’a auzit

încă de existenţa insecticidului FLY-TOX .

Lichidul t LY -TO X vă scapă de pacostea

ploşniţelor fiindcă prin pulverizare pătrunde

in mod automat în absolut toate crăpăturile

în care se ascund cuiburile paraziţilor.

Utilizaţi FLY -T O X !

i

ROMANUL FETEI CU 32 ÎNCERCĂRI DE SINUCIDEREUn reportaj senzaţional din cap ita la austriacă

H i l d a S t r a s s i n g e r era fiica unui cârciumar din Grinzing, faimoasa p eriferie a Vienei, unde ea creş­te a în mijlocul clienţilor cari veniau acolo să bea vin nou, sub umbrarul acoperit cu verdeaţă , lăsând ceasurile să se scurgă fără grije, iar după-amiază să se topească pe nesimţite, în negurile înserării, până când restrângerea flăcării unei lămpi cu gaz (căci bătrâna casă părintească nu cunoştea e lectri­c ita tea) ţesea pânze mişcătoare de întuneric, îm ­prejurul unei p e te mari, negre, care năpădia pe urmă încăperea în treag ă ... In această atmosferă de oameni prea puţini g răb iţi, în m olateca şi dulcea m elancolie a serilor de iarnă şi a nesfârşitelor zile de vară, copilul n'a putut învăţa să ţie p iep t ca­priciilor sale fireşti şi să se apere îm potriva imbol­durilor re le . Fiică unică şi răsfăţată a părinţilor, ea bătea din picior la cea mai mică dojană, la cea mai neînsemnată piedică ivită în calea voinţei ei : dacă uneori se întâm pla să i se interzică ceva, so- cotia aceasta ca o jignire mare şi multă vreme purta în tipărită în suflet rana morală. încolo, era o fe tiţîM > la jin ă , cu părul blond şi ochii albaştri, co­pilul tip ic al Vienei, dar care n'avea nimic din vo­ioşia sburdalnică a fiin ţe lo r de seama ei. Acum cinci ani, într'o după amiazi de Februarie — avea atunci 14 ani — un prieten al soţilor Strassinger veni să le ofere o inv ita ţie la un bal mascat, care urma să aibă Ioc chiar în seara aceea. El descrise în te r ­meni ispititori numărul mare de distracţii la care aveau să asiste, numind şi câţiva p rieten i cari se aflau printre executanţii programului şi organizatorii balului.— Sper că veţi v e n i— zise el, în cele din urmă, şi se grăbi să plece, întrucât mai avea de făcut şi alte curse în ziua aceea.— Negreşit că vom veni ! — răspunse cu vio i­ciune H ilda , în clipa când tânărul trecea pragul casei, apoi, înveselită din cale-afară, ceea ce era îm potriva firii sale, ea sări de gâtul mamei, săru­tând-o drăgăstoasă, cum nu mai făcuse din cop i­lărie ...In tim pul acesta, ta tă l, d-l Strassinger, care nu fu ­sese acolo până atunci, se întoarse şi H ild a se grăbi să-i vorbească de invitaţia prim ită, spunând to to ­dată că dorea să ia p arte la serbare.Tatăl încruntă sprincenele.— Astăseară, e cu neputinţă, copila mea — zise el — deoarece trebue să plec la Linz, unde sunt aşteptat pentru afaceri importante; am de încheiat nişte cumpărături de vin, angajate prin corespondenţă şi podgorenii din împre­jurimi se strâng intr'adins acolo, ca să dis­cutăm împreună chestiunea butoaielor şi pre-

darea m ărfii. Mama ta , nu poate să lipsească din cârciumă... De altm interi, parcă te plân­geai eri de răceală ... Ai să te duci a ltă dată...H ild a nu mai bătu din picior, cum făcea de obiceiu, şi nici nu găsi ceva de răspuns refuzului părintesc... numai o lacrimă ţâşni de sub geana ochiului, se prelinse de-alungul obrazului, ca să dispară apoi în tr'o batistă, pe care fa ta o scosese pe furiş.La câteva ceasuri mai târziu, înshizând prăvălia, d-na S t r a s s i n g e r se sui în camera sa, să se culce. Trecând prin coridorul cu care răspundea odaia fiicei, ea se opri, încrem enită, părându-i-se că aude că aude ceva semănând unui horcăit. Lipi urechile de uşă. Inima-i bătea să se rupă ; horcăitul, se au- zia din ce în ce mai desluşit. Atunci nu mai stătu în cumpănă, apăsă pe mânerul clanţe i şi, apărând cu podul palmei flacăra trem urătoare a lumânării— intră înăuntru.Privelişte întrevăzută prin semi-întuneric o făcu să se dea înapoi, îngrozită. Fiica ei zăcea întinsă în pat, cu capul a târnat în jos şi chipul alb ca va ru l! pieptul i se agita, rid icat parcă de o putere ne­văzută, pe când buzele-i erau acoperite cu o spumă gălbicioasă. In tăcerea nopţii, horcăitul muribundei părea că umple casa în treagă ; mama înspăimântată, avu viziunea m orţii trecând pe lângă ea şi oprin- du-se la căpătâiul copilei iub ite.Scoţând un ţ ip ă t sfâşietor, ea coborî scările, nău­cită , sculând servitorii şi vecinii.La un ceas după aceea, doctorii chem aţi în grabă,

făcuseră H ilde i câteva injecţii şi puteau, în sfârşit să declare :— Doamnă, nu trebue să mai aveţi nici o teamă: fiica d-v. e scăpată !

j Aceasta a fost în tâ ia încercare de sinucidere a H ild e i.

*

Um brele se măreau pe p ere ţii ca fenelii noastre, in vrem e ce prietenul continua, iar eu ascultam ca vrăjit, povestea acelei fe te vieneze care se 'ncă- păţâna să fugă de viaţă şi pe care m oartea refuză s'o primească.începând din ziua aceea, H ilda deveni mai nervoasă ca oricând. A desea spunea că se simţise at?J Je bine în noaptea tragică şi că nu trebuiau s'o tea- ducă în simţiri. In lunile cari urmaşă după întâia încercare de sinucidere, o transform are ciudată se produsese în starea ei sufletească. Trăsăturile feţii

5TĂ TE A M de vorbă la masa noastră din cafenea,

când, pe negândite, prietenul meu M a r t i n L e i t n e r scoase un o f t a t :

— Ah ! dac'ai şti cu câtă nerăbdare aştept Pastele, ca să-mi iau o greutate de pe inimă !...M ă uitai, cu d rep t cuvânt, la comeseanul din fa ţa mea, un negustor de marochinerie din Kărntnerstrasse, pe a cărui fa ţă de obiceiu a tâ t de calmă se zugrăvia în clipa aceea o nelinişte adâncă.— Nu înţeleg — răspunsei eu — dece eşti a tâ t de grăbit să îmbătrâneşti, dragul meu ?— Nu c'aş vrea să fiu mai bătrân cu tre i săptă­mâni, dar sunt îngrijat din cauza copiilor mei. carj îmi pricinuesc destule necazuri... Trebue să ştii că în totdeauna, pe vremea aceasta, înainte de va­canţa Paştelui, şcolarilor li se îm part carnetele cu notele lor trim estriale şi cum sârguinţa copiilor mei a cam lăsat de dorit în cursul iernii, mă tem ca vreunul din ei să nu facă vreo prostie, în caz că slăbiciunea la învăţătură ar fi prea bătătoare la ochi, după notele căpătate...— La ce fel de prostii te gândeşti,., la o fugă de- acasă, poate ?— Aş ! F mult mai grav decât îţ i închipui— răs­punse el, din ce în ce mai abătu t. — Anul trecut, fa ta mea, în vârstă de aproape 12 ani, făcuse aluzie la gândul de-a se sinucide, pentru că eu şi cu mamă-sa n'am voit să-i satisfacem o toană. De atunci, nici nu mai îndrăznesc s'o cert...__ Un copil care umblă cu gânduri de sinucidere !— exclamai eu. — Dar e de necrezut!— Precum văd, mă iei în râs, nu-i aşa ? Ei bine, ai să judeci a ltfe l când vei cunoaşte clinica co­piilor cu sufletul bolnav şi mai ales când vei auzi întâm plarea cu fa ta , care-a încercat să se sinucidă de treizeci şi două de ori...

*

O fa tă cu treizeci şi două de sinucideri ? Numai rostirea acestei fraze şi mă punea pe gânduri. II lăsai, aşa dar, pe prietenul meu să-mi povestească de-afira 'n păr că era membru al acelei ,,J u g e n d b e r a t u n g s s t e 11 e" (casă de sfaturi pentru tinerim e), a cărei principală menire este să salveze copiii cari, simţind prea de timpuriu necazurile şi amărăciunea v ie ţii, într'o bună zi au luat hotărîrea s o părăsească, fără a se mai tângui cuiva. N icăeri în Europa şî, se poate spune în lumea în treagă, nu există a ţâ ţi copii nefericiţi, sbătându-se în ghiarele durerii psihice, ca la Viena.In ceea ce priveşte fa ta cu tre izeci şi două de sinuci­deri, prietenul se apucă să depene o poveste neînchipuit de em oţionantă care, d rep t să spun, m'a uluit de-abinele auzind o pentru intâia oară.

A 32 a oară, H ilda a încercat săsinucidă, c u lc â n d u -s e lâ n g ă un stup a lb in e ,

sede

se prelungiră, din grasă cum fu ­sese, căpătă o fa lie subţire, d e ­veni chiar slabă de-abinele; ochii ei avea o licărire stranie, o . ex­presie neînţeleasă de mâhnire şi de melancolie.A doua incercare de sinucidere a H ¡ I d e i S t r a s s i n g e r , n'a avut în aparenţă nici un m otiv temeinic. Intr'o zi se dusese în vizită la o colegă a e i şi, cu toate că era însoţită totdeauna de D-na Strassinger, găsi totuşi prilejul să se strecoare din apar­tamentul, unde câţiva musafirii cu gazda jucau bridge; se duse in balcon şi de sus, dela etaju l al treilea, se aruncă în gol. Printr'o minune, rochia i se ag ăţă de o firma înţepenită în dreptul feres- trii etajului II care, astfel, î-a incetinit căderea; iar printr'o minune şi mai mare, căzu pe marchiza unei verande, sdro- bind-o sub greutatea corpului dar salvându-şi v iaţa . A fa ră de câteva tăieturi şi vânătăi neîn­semnate, scăpă tea fără: nici nu-şi pierduse cunoştinţa.De atunci, fa ta a căutat pe toate căile să desfidă m oartea. Nu vorbesc de încercarea ei de-a se îneca, în canalul Dunării, incercare dealm înteri zădărnicită la timp, nici de a lte m ijloace banale de a-şi pune capăt v ie ţii, ca de exemplu atunci când şi-a tăiat vinele, după ce avusese grijă mai întâi să se încuie în camera de bae.., dar procedeele din ce în ce mat ingenioase pe cari le născocia ca să scape din lumea aceasta, au făcut din ea un fenomen unic, un subiect nesecat de studii şî observaţii pentru psihatri, cari se grăbiră s'o aibă ca pacientă, lată d a to ­rită căror împrejurări părinţii ei, cu inima zdrobită, trebuiră s'o interneze în clinica doctorului Al fred A d l e r , un ilustru dis­cipol a lui Freud care, despărţit de maestrul lui urmează astăzi in tratamentul sufletelor tinere un drum cu totul nou.Pe străzile mahalalei Srînzîng era o căldură înăbuşitoare în ziua aceea de Iulie, iar grădina lui S t a s s i n g e r abia dacă oferia ici-colo câte un adăpost de umbră. C lienţii ocupau me­sele de sub umbrar şî plutia atâta moleşeală în aer, încât nici o pisică n'avea chef să se mişte. Hilda servia d e băut, apoi fu văzută îndreptându-se spre fundul gradinei, unde soa­rele dogoria din plîn şî la ora aceea nu se afla nimeni. In colţul de acolo erau înşiraţi stupii pe cari d-l S t r a s s i n g e r , ta tă l, ii ingrijia cu adevărată pasiune. Milda, se duse de-adreptul spre ei, îi răsturna jos, rând pe rând apoi smulgându-şi vestm intele de pe ea, se culcă pe iarbă, îmbrăcată cu o simplă cămaşă, in mijlocul stupilor d aţi peste cap. Albinele, întăritate, înce­pură să roiască prinprejurul eî; după multe şi numeroase în ţe ­pături primite, fata nu întârzie să leşine şî când o regăsiră mai târziu, era atât de sluţită, încât de-abia au mai recunoscut-o. Trebui să stea în pat câteva luni şi, de rândul acesta, nu lipsi mult sa găsească m oartea pe care o doria a tâ t de fie r-

Totuşi, organismul ei pu- irui boala în cele din

urma, dar când se vindecă, pă­rinţii fură nevoiţi s'o ducă ia clinica, vestită, în tre to a te , unde se da îngrijire sufletelor bolnave ale copiilor.A b ia trecuse patruzecîşiopt de ore dela venirea ei în clinică şi săvârşi o nouă încercare de sinucidere, al căruî gen neobiş- nuît îi încrem eni pe m edicii aşe­zământul. După cină, H i l d a schimbă câteva vorbe cu infir­m iera ; care n'o slăbia deloc din vedere şi cu care îm p ărţia ca­mera, apoi îşi exprimă dorinţa să se culce. Rămasă singură câteva clipe, fa ta găsi mijlocul să scrie pe un p etec de hârtie, ascuns până atunci în p o d u l palm ei, aceste c u v in te : „Am să mă omor, oprindu-mi res­p ira ţia " . Se aşeză în pat, în ­chise ochii şi începu executarea planului. Să nu-ţi închipui p rie­tene, că n'a avut curajul supra- amenesc să se suprime în modul acesta nemaiauzit, ci d im potrivă! Fără îndoială, ar f i m urit de-o em bolie, dacă infirm iera căreia i se recomandase să nu piardă bolnava din vedere, n 'ar fi luat seama că aceasta din urmă nu mai avea respiraţia regulată şi că nu da nici un semn de viaţă în patui e i. C ând aprinse lumina electrică şi se aplecă asupra fe ţii, ea constată îngrozită că fa ţa acesteia era um flată şi obrajii înv in eţiţi. O scutură, îi fricţionă m em brele şi o sili astfel să respire. Din ziua aceea, H i i’d a n'a mai putut s'o s u f e r e pe această infirm ieră, care-a trebu it să fie înlocuită.

...Trecură luni, în scurgerea că­rora H i l d a , fiin ţa desnădăj- duită, ţinea cu ochii în patru to t personalul clinicei. Reuşi să fugă în două rânduri, spre a com ite noui încercări de sinu­cidere cari, din feric ire , au fost îm p ied ica te g raţie telefonului şi repu taţie i sale, prea cunoscută în to t cartierul. O a tre ia oară încercă să-şi sfărâme capul de p ere ţii cam erei pe care o so- cotia închisoare şi s i m b o l i z a pentru ca întreaga îngustime a vieţii păm ânteşti.Fără doar şi poate că'n cele din nrmă ar fi isbutit în încer­cările ei re p e ta te , dacă medicii, in trigaţi d e cazul acestei bol­nave ciudate, nu şi-ar fi făcut un punct de onoare de-a o salva fără voia el. M ulţum ită răbdării lor îngereşti şî unui şir de sfor­ţări neobosite, sălbatica H ilda a fost îmblânzită încet încet, iar demonul care o chinuia — alungat.Puţin câte puţin, chipul ei mâhnit luă o expresie mal vioaie şi veni o zi când pe buze începu să- fluture chiar un surâs; dar oride- câteori părinţii, îm bătrân iţii de necazurile ce le pricinuia boala neînţeleasă a fiic e i lor, cereau m edicilor să le-o dea acasă, aceştia răspundeau :— Aşteptaţi. Lăsaţi-ne s'o mai supraveghem câtva timp. însăşi H ilda când era întrebată dacă vrea să se întoarcă la pă­rinţi, răspundea totdeauna prin- tr'un refuz. Se deprinsese să considere clinica, unde dealtfe l nu era nimic din înfăţişarea unui

No. 494 —

spital, ca pe propiul ei cămin ; prim ia pe nouii sosiţi, îi distra şi, cu to a te că în fond rămânea to t morocănoasă, supravegherea din jurul ei ajunse să fie mai puţin straşnică, decât pe vrem ea când intrase acolo.

— Ni se pare că această istorioară se încheie cu un ,,happy end"! spusei eu p rie te ­nului, al cărui glas devenia din ce în ce mai cald şi înduioşat; el se aplecase spre mine şi-mî şoptîa sfârşitul acestei întâm ­plări aproape la ureche spre a nu atrag e a tenţia clienţilor cari începeau să umple localul.

— N egreşit, şî încă prlntr'un „happy end " cât se p oate de banal, dar în acelaş tim p şi fe ­ricit; H i l d a S t r a s s i n g e r a părăsit clinica deunăzi şi de-acum o putem socoti d e fin itif redată v ie ţii...

— Cum se face însă că eşti a tâ t de bine în curent cu această întâmplare ? O bser­vai eu, după câteva clipe de gândire

— D race ! dar ea e fiica celui mai bun prieten al meu şi pe urmă îi mai sunt şi naş! răspunse Interlocutorul, De a lt­minteri, dacă vrei s'o vezi, poţi veni cu mine la Grinzing, la cârciuma ta tă lu i ei, unde vom bea un vin rubiniu, spe­c ia lita tea casei...

A doua zî, ne-am d at întâlnire şl luând tramvaiul, pornirăm spre locuinţa fe tii cu treizecişidouă încercări de sinucidere.

Prietenul făcu prezintările şl m'am putut să-mi ascund em oţia, aflân- du-mă în fa ţa acelei făp turi a tât de drăgălaşe care, în viaţa ei scurtă, încercase de a tâ tea ori să treacă bariera ce-l înfioară pe oricare muritor. Dar ea îmi strânse mâna fără p ic d e stin­ghereală deşi ghicise că-i cuno­şteam întâm plările.Seara, după cină, care întărise buna repu taţie a V îenei, şi în acelaş tim p făcuse cinste casei, H ilda se sculă deia masă şî se scuză că se re trage aşa de vrem e deoarece, spunea ea, mâine trebuia să f ie în picioare dis-de-dim ineaţă.— Ce treabă a tâ t de ur­gentă aveţi d-şoară şi ce vă sileşte să vă sculaţi mâine, li zorii zilei ? în treb ai eu, cu glasul în fio rat de o nelinşte vagă. La această în trebare , ea răs­punse printr'un hohot de râs sgloblu şi copilăresc:— Ce treabă am ? Nimic altceva decât să merg la Primărie şi să mă m ărit ! A poi, continuând să râdă, fugi săltând în paşi de dans, spre camera ei.

Christian KellerD O A M N E L O R l

V o p s ita ) p ă r u lu i , în cele m ai fru - moaşe cu lo r i na tu ra le precum ţ i on - d u la ţ iu n i p e rm a n e n te , execută ire ­p ro ş a b il C o a fo ru l F r a n ţo is , S trad a E dga rd Quinet» 7 T e le fon 3-01-2

^ú/rwse/íyj măîfuliUrVĂ în d e a m n ăl^ L M P Â P A T

S # -

IA v ir a m DE M M[II PESTELE IN MIARE

Tta/ar Afaiwtiu t (? uSTP.BAZA0Á1 STR.CAROL 76 *78* BQ *82 STR. HALE L0R2I

DR. H. Z A N F TMedic Prim arS p e c i a l i s t î n

Boli de Piele şi Păr, Cosmetică.Raze U. V. Di u ter mie, E lectro - te ra p ie . Zăpadă carbonică, T ra t. m alad iilo r inestetice :

pigmentaţiuni ale feţei, negi, cicatrice, acnee (coşuri), nevi (pete din născare), îndepărta­

rea părului de prisos prin diatermo - coagulare etc.

S trada Domnifa Anastasia No. 23 (fo s t Belvedere)

Consult. 3-8 p. m. Telef. 3.34.90

P0DE0Lcel mai bun remediu contra

TRANSPIRAŢIEIPOIWOI °Prede imediat transpiraţia pi- l v U L iU L i cioarelor, mâinilor a orică­

rei pàrfi a corpului.

PODEOL S S Ă tfS rîi care naproduce rtfci un fel de neajuns ti eete cel mai perfect dintre toate preparatele similare.

PODEOL nu ut aed «I na c ra pă

P O n F O I * P* ^ dispariţia i r U U L U L Hei ti a mirosului

face pielea moale caii

transpira» ; neplăcut,

! pielea moale catifelată. — Este indispensabil sportmenilor ti celor cari umblă mult.

P f t n P H I ** 8&*e«te la toate farmaciile r u U C U l f drcgueriile.

Manca minuţioasă de laborator a specialiştilor, în materie de ;

Pudră e Apă de Colonia • Ruj e Fard e Parfumuriau desăvârşit produsele:

A ,

mIn cerca ţi-le ! Sunt excelente.De vânzare la cele mai bune fa r macii, drogherii şi parfumerli.

oraş: Raiiharar. Bucureşti Şelari. 7

Pa« n

z¡mea bnaiiii sumai prii

GREXIA şilOŢItMEA

iREPRjEZENTANT» StrlERALÁ PENTRU RO M ANIAI O R O O U E R I A .A L F A "|O U C W R E 5TI, B?St C A R O L N ! 3 9 T E L.3 - 6 ?

C / a s f n m m / c

DE DIMINEAŢĂESEORI ni se pune în-

M M trebarea: ce este mai bine de luat d im i­

neaţa, ceai, catea cu lap te , şocolată sau cum fac mulţi — nimic ? Com punerea unui menu logic, este o chestiune de ordin general dar şi o afacere de individualizare, pentrucă multe sunt felurile de p reg ătire şi cantităţile care se pot introduce pentru a varia regimul şi a-l ad apta circumstanţelor I M a i cu seamă dim ineaţa, la micul dejun luat în grabă, aceste schimbări se pot aplica după dispoziţia organică şi felul ocupaţiunilor fiecăru ia. C e bine ar fi să mân­căm fructe 1 Dar în genere, simţim nevoia unei băuturi sti­mulante, bunăoară ceai, cafea, cacao sau o altă infuzie, fără lap te care e jalea gustării de dim ineaţă. Laptele îm piedică d i- gerarea şocolatei făcând-o com­pactă. Facultatea merge până a prescrie lap te le condensat pentru că se d igeră mai uşor decât cel natural. C u infuzia p refera tă , putem lua numai ali­m ente uşor azotate, dar com­bustibile : pâine prăjită, pesmeţi d e casă, o prăjitură uscata, cu puţină m iere, dulceaţă sau brânză cu unt. N ic io oată ouă, carne şi peşte. Iarna, infuzia se poate înlocui cu o supă de legume, de cereale, poridge ori paste făinoase fie rte in apă şi servite cu zahăr şi unt. Iar vara, ca şi iarna, se pot adăuga, pentru com plectarea gustării, fructele. Prunele uscate, ţinute 24 o re în apă, sunt minunate. Persoanelor fo arte grase nu le-ar strica dacă n'ar lua nimic, dar absolut nimic, dim ineaţa, decât un pahar mare cu apă, care purifică şi mine­ralizează. Pentru vitam inizare (a- fară de fructe] se mai poate adăuga „grâul crud“ în această simplă form ă: grâul, odată ales, se spală bine în tr'o sită, la ro­b inet şi se pune într'un vas cu de două ori volumul lui, de apă. După tre i zile este destul

de muiat pentru a se putea mânca. Dacă apa este p rim e­nită des, putem să-l lăsăm mai

mult tim p, pentrucă „p u te rea de vitalizare este m ărită prin

germ inarea grâului" spune Doc­torul P. C arto n .Şi în menu-ul copiilor mici, de la 2 anî jum ătate sau tre i ani în sus, se micşorează cantitatea de lap te . Sunt m edici care or­donă suprimarea laptelui în form ă lichidă şi întrebuinţarea lui numai în pireuri groase, supe, pudingi şi a lte fe luri. C e a mai bună băutură este apa proas­p ătă , în posesia sărurilor ei minerale, adică n efiartă . C â tev a alim ente crude, grâu, legume, salate, fructe, pentru întărire şi vitam inizare. Cum intestinul co­pilului este delicat, trebuesc d ate în can tită ţi fo arte mici şi după cum îngădue micul orga­nism. G râul crud, muiat cu două tre i zile înain te, va fi zdrobit cu furculiţa în farfurie . Să nu se abuzeze de acidele tari din portocale şi mandarine. Legu­minoasele se vor p reg ăti îndul­cite cu pireuri de carto fi pentru a le slăbi concentraţia, adică la o can tita te de mazăre boabe, bunăoară d e o litră, adăugăm o p arte egală de pireu de car­to fi, amestecând cu un pic de unt proaspăt sau lap te dulce. Până acum, pentru a determ ina o ra ţie alim entară normală, ne­am m ărginit a face socoteala caloriilor. C â te frunţi s'au în­c re ţit de grija acestei problem e şi cine p oa te vre-odată spune că a calculat exact, fiecare menu ? Exigenţele tem param en- tului şi pofta de mâncare exclud m atem atica, dar to t ele rămân îndreptarul normal pentru ale­gerea menu-ului sintetic — fără mari p regătiri.In G erm ania, d . H itle r a vrut înregim entarea naţiunii întregi la ideile sănătoase — şi a făcut o zi a tocanei. Tot bunul G erm an consumă 24 ore pe săptămână, tocana naţională, iar prisosul d e cheltuială îl dă pen­tru cantinele d e şomeurî.Dar, pentru că am început cu menu-ul de dim ineaţă, înainte d e a ne dep ărta d e această chestiune, să revenim la ceaiul

nostru cel din to a te zilele, bun şi reconfortant, cu un sfat: ceainicile cari nu se întrebuin­ţează zilnic, prind câteodată miros de mucegai, fiindcă n'au

fost bine şterse sau uscate. Spre a înlătura acest miros, spălăm ceainicul, îl ştergem şi punem în el o jum ătate bucată de zahăr. Ştim că zahărul se hy- dratează numai de c â t ; ceaini­cul uscat va putea sta timp îndelungat şî va fi oricând bun pentru facerea ceaiului.

Intre tim p, lămâia ţine să st vorbească de ea. Ea ţinea îna­in te numai rolul de condiment culinar. In terapeutica moderni a fost înă lţa tă în grad. Mulţi lume ia, în locul ceaiului sau ii muşeţelului de după masă, un pahar cu apă fierb inte , în oare s'a stors zeama dela o lămâie A d ep ţii acestui obicei spun ci e minunat. O rig in a întrebuinţă­rii culinare a lămâii e foarte în­d ep ărta tă şi se atribuie unuia dintre cei tre î Apicius, celebri gastronomi ai Romei antice. Ai fost tre i. Apicius l-ul care t tră it în tim pul d ictaturii lui Syli şi care a scris un tra ta t De re culinaria . Apicius al ll-lea con­tim poran cu îm păraţii Augustji Tiberiu, s'a făcut cunoscut prii sumele fabuloase pe care le-« cheltu it pentru prânzurile lui, de un fast nem aipom enit până a-l tunci. El s'a o trăv it în ziua când s'a dum erit că nu mai are des tu lă avere d e mâncat. Până ii el, lămâia, care era un fructa- siatic şi se numea m ă r asirian, eră în trebuin ţată şi la greci ¡iî la romani, în operaţiunile de ma­gie neagră. Virgil, în a doua carte a G eorg ic ilo r sale, ne spune că lămâi 3 are o mare virtute di descântece. Vră jitoarele şi sybi- lele aduceau galbenul măr asi-j rian din M ed ia şi era leac mi i raculos. Sucul sau coaja se i i - t trebu inţa numai extern (cum se I zice în farm acie), pentru ungeri ̂sau loţiuni. Nimănui nu i-ar f f trecu t prin minte să guste din | fructul vrăjit. Apicius, ca să pe depsească pe unul din bucătari I care nu-i brodise un tel, po- t runci sclavelor să stoarcă în se- f sui greşit, zeama unei lămâi ji I să i se dea vinovatului să-l mi-1 nânce. D ura lex-sed lex I Con- ; damnatul, cu groaza morţii ii I

fa ţă , mănâncă, mănâncă tot [ După această tragică experienţă, văzu însă, că nu i se întâmpla nimic rău, ba, când s'a desme- tic it, îşi zise că sosul astfel dres era o buneţe. Prinse curaj, făcu din nou acelas fe l de bucate, stoarse, dela sine putere, zeama unui măr asirian şi-l prezintă oas­p eţilo r lui Apicius.Fu găsit minunat, fu digerat de to ţi, fără nici o urmare nefastă şi re ţe ta străbătu lumea ca un cântec... Aşa a intrat lămâia în gastronom ie.

LOLA IONESCU-MARITZA

Pentru ca stomacul să poată îndeplini în mod normal func­ţiunile sale digestive, sucul ga­stric trebuie să fie uşor acid, dar dacă este un exces de aci­ditate aceste funcţiuni sunt stânjenite şi rezultă o digesti- une defectuoasă. Aciditatea pro­voacă fermentaţia alimentelor nedigerate şi această fermen­taţie p rod ice la rândul său arsurile, acrelile, durerii^, ga­zele şi indigestiunile dureroase si d ific ile. Dacă simţiţi aceste indispoziţiuni după mesele Dv., luaţi Magnesia Bisurata. Acest praf neutralizează excesul de aciditate, previne fermentaţia şi indispoziţia ce ea le provoacă şi uşurează funcţiuuile sto­macului. Magnesia Bisurata se găseşte de vânzare lă toate far­maciile şi drogueriile. Preţul pentru flacon obicinuit Lei 75 sau în format mare economic Lei 110.

R | No. 494 —

• " r r t - 'T *r*..

ifpterduAe£oK v o u m itu t, V IT A M IN oARiS

Vă menţineţi frăge-

té aitazl ila pot hotán • V * " m w a toartei lor.

Mijlocul car» permita femeii e l î n l ă t u r e t o a t e con* « • c i n t e l * n e p l ă c u t e «le vieţii tale de familie i o poete obfin* întrebuinţând

t I A A O R I& M O R I *» t* desinfect«ntu! cel mai ilţu r contra oricăror urmări neplăcute f i e orică­rui U I de infecfiune. Orice femeie conştientă de înda­toririle «ale, tntrebumfeazê SEMORl ia mm* mc> v n r r -v -

Pentru a potoli durerile digestive

€un rucAoc

CONCURSUL DE VEDETE AL’ „REALITĂŢII ILUSTRATE” LA IAŞIS AU SEMNAT ŞAPTE ANGAJAMENTE LA TEATRUL ALHAMBRA EXCELSIOR

In seara de 30 Iunie a avut loc la ştrandul laşilor, în cadrul unei mai serbări, concursul de vedete o rg a­nizat de revista „R e lita tea Ilustrată", pentru teatru l „Alhambra" din Bucureşti. A participat un p u b l i c foarte numeros. Pe insula Ştrandului, frumos am ena­jată cu estradă şi în su­netele unei muzici arm o­nioase, au d e fila t în fa ţa juriului 20 de tinere şi t i ­neri, în m ajoritate e le ­mente cari au absolvit con­servatorul de muzică şi arfă dramatică din laşi, recitând sau cântând ro­manţe şi cuplete.Juriul a fost compus din d-nii: Nicuşor Constanti- nescu, directorul teatru lu i „Alhambra", Ion Sava, d i­rector de scenă al Tea

D. C. C o jo co

concursului organizat de revista „R ea lita tea Ilus­tra tă " . A mulţum it publi­cului ieşan pentru partic i­parea şi interesul a ră ta t fa ţă de concurs.T otodată, d. Consta nti- nescu a invitat şi candidaţi din m arele public . Apelu l d-sale a avut ecou şi pe estradă au d e fila t numeroşi tineri şi tinere, d in tre care unul, d. A d rian Popescu, a şi fost angajat.Primul care a o b ţ in u t premiu şi a fost angajat pentru tea tru l „A lham bra" a fost d . Const. Cojocarii, tenor dela clasa de canto a Conservatorului ieşan, un elem ent cu reale însuşiri, şi care p ro m ite a f i o viitoare ve d e tă a „A lham - bre i" .

L ili Hadgeff.

trului Naţional din laşi, Ionel Fruhling, ajutor de primar, din partea municUpîuiui,' T e o o o r r C n a l i o r ^ ^ J

pictor decorator al Tea­trului Naţional, secretar fiind d. L. Paul. reprezen­tantul Revistei „R ealita tea Ilustrată"Au candidat d -şo are le : Puica Petrovici, Elena Do- brovici. Liana H a g ie f. Sia Ferechdi, Elena Antoniu. Maxim, Săvescu şi Stumbia; d-nii Const. C o j o c a r u , Marin Viziru, Aurel C ă i- leanu, T r a i a n Ghiţescu, Adrian Popescu, Pompiliu Gherasim etc.D. NICUŞOR C O N S T A N - TINESCU a arătat rostul

D -ra P h e re k id e . j

A p o i juriul a prem iat p€ d-re le : Puica Petrovici, Sia Ferekide, Alexandrina Stum bea, Liana H a g ie f şi d-nii A drian Popescu şi Alex. M acri, care au fost angajaţi şi vor ap a re pe scena bucureşteană. Concursul „R e a lită ţii Ilus­tra te " s'a bucurat la laşi de un imens succes. Redăm în fo to g ra fie , juriul şi candidaţii.

** *Sâm bătă 11 Iulie a re loc con­cursul reg ional ia C lu i, Tcfi concurenţii Inscriţi din A r ­deal trebue să se prezinte la a c e it concurs.La sfârşitu l lui Iulie a re loc concursul f in a l la Bucureţti. Aci se pot prezenta to fi concurenţii d i n provincie care nu s'au p rezentat la concursurile reg ionale.

3

Juriu l şi cand idafii concursului regional dela la ţ i :Dela stânga spre d re a p ta : d. Ionel F rih lin g . a ju to r de prim ar. Tbeodor Kiriafcow, p ic to r al Teatru le l N aţio n a l, Nicuşor Constant!nescu. d irec to ru l tea tru lu i „A lham bra”, Ion Sava, d ire c to r de scena ta Teatru l N atio n al din la ţ i ţ i , L Paul, reprezentantu l revistei „R e a lita te a Ilu s tra tă “ .

r t E R H E S , ,

P r e u r a f f - v * c h i a racum io w r lle CI. 1°

Iată o mină de aur din care oricine poate extrage câştiguri de milioane în schimbul unui loz cumpărat de la:

M A R E A COLECTURÁ N0R0C0A Í Á

HERMESB. HERESCU & H. FLORESCU

SU CiJRSALE ARAD. CLUJ, CONSTANŢA, CERNĂUŢI. FOCŞANI. P R O V IN CIE : G A L A Ţ I, IAŞ I, P LO E Ş T I. S IB IU , TG. M UREŞ

f S u c u R t i ? i i

I C e n t r a l a :] S t r . L ip scan « 2 0

I S u c u r s a l e . *C a l . V ic t o n e . 3 0

\ c t r . A c a d e m ie i i

| Bu». T a k e lo n e s c u | eU1 ,U D O > , o[ C a l - M o ş i l o r ? * >

C a l . V ă c a re ş ^ » 3 4

1 C . t . S r iv ţe . 1 «C a l - G r iv i ţ e i 2 »W . C r â n q a ş .

C o m e n z i» .

l 4* n ic i o c h e Ml c e r “ r * A „ p . d î ţ i * . P / 7

m « n d « * p o ţ * » 1' I c e c * • “ m * n ^

& zjju œ o iu /u v ....

^ u d / a , & C 7 ^ e m e € e

R I C H A R D

MUDNIITTHREE FLOWERS

PE TERASELE MARILOR CAFE­NELE DIN CENTRUL PARISULUI

O adevărată desfătare a ochilor. Nu te mai saturi

privind nesfârşita procesiune a frumoaselor Parisiene, elegante, fragile şi graţioase ca nişte figu­rine de Sèvres. Ce capete minu­nate, pline de expresie, ce ochi strălucitori, ce tenuri fragede... Nu e greu să ghiceşti care sunt preparatele de înfrumuseţare de care se servesc aceste făpturi su­perbe. însăşi înfăţişarea lor — te­nul fraged, trandafiriu — chiar şi parfumul suav şi subtil ce pluteşte în jurul lor, desvăluie această taină... sunt renumitele produse de înfrumuseţare Richard Hudnut pe care le întrebuinţează femeile care se remarcă prin frăgezimea tenului lor.Curios dar semnificativ e faptul că în Franţa — patria cosmeticelor— produsele Richard Hudnut ocupă un joc de cinste. Femeile franceze, fermecătoare şi inteligente, că­lăuzite de un uimitor simţ estetic şi practic în acelaş timp, au ştiut să aleagă tot ce e mai bun pen­tru îngrijirea frumuseţii: CREMELE HUDNUT şi pudra HUDNUT THREE FLOWERS.

PUDRA THREE FLOWERS este una din cele mai desăvârşite creaţiuni a marelui parfuneur de peste ocean. Pentru a satisface o clientelă extrem de exigentă şi pentru a se conforma cu stricteţe tuturor regulilor igienice, Richard Hudnut a cerut avizul unui dermatolog celebru precum şi colabo­rarea celor mai de seamă specialişti ai laboratoarelor sale; toţi au con­tribuit la realizarea acestei pudre minunate, ale cărei ingrediente sunt lipsite de orice substanţe toxice, atât de vătămătoare tenului. Fină, ade­rentă, de o puritate desăvârşită, PUDRA HUDNUT THREE FLOWERS este extrem de indicată pentru orice ten. Nuanţele ei delicate dau feţei mai multă expresie, mai multă frumuseţe, parfumul ei subtil măreşte farmecul feminin.

^Profitaţi de experienţafem eii franceze !

întrebuinţaţi şi Dv. pudra Three Flowers şi cremele Hudnut, atât de apreciate pentru calitatea lor supe­rioară şi efectele lor neîntrecute.

B i g i i I T I T E lK E A L 1 1A 1 E AI L U S T R A T A

Vv-

m

O CLIPĂ DE ODIHNĂ A VO EV O D ULUI MIHAI( F O T O B E R M A N )

i R A N G U N

J H V E cum sosii la Kangun, pornii să vizitez oraşul şi începân- du-ne plim barea, intrarăm în

primui bazar ce ni se ivi înaintea ochilor. C eeace am găsit demn de notat aci, a fost în primul rând faptu l că personalul era în mare parte feminin şi apoi, greu- ta te a cu care se face o cumpărătură, deoarece preţurile nu sunt m arcate pe mărfuri şi trebue să te tocmeşti.La cererea noastră, una dintre vânză-

i toare ne desfăcu pe masă mai multe ţe ­sături fine, în to t felul de culori. Partea grea veni însă când întrebarăm de p re­ţul câtorva d intre ele. N i se ceru exact de tre i ori cât valorau acele m ateriale şi vânzătoarea ţinu (a p re ţ cu încăpă­ţânare, iar când ne văzu plecând fără să f i cumpărat, se înclină zâmbindu-ne graţios şi-şi reluă ţigara.Burmezii au o superstiţie fo arte ciudată în privinţa căsătoriei. Persoanele născute în aceeaşi zi a săptămânii nu trebue să se căsătorească, deoarece uniunea lor va fi urmărită de nenoroc. Pentru prevenirea acestor căsătorii neferic ite se dă copii­lor un nume, începând cu litera zilei în care s'au născut.V izita torii acestor m eleaguri sunt isbiţi de m area lib erta te pe care o au fe ­meile. Nu există haremuri, o fa tă se poate căsători când vrea şi răm âne stăpână pe bunurile sale, chiar în caz de d ivorţ. Ea ocupă adesea un loc de frunte în con­ducerea unei întreprinderi şi se bucură întotdeauna de o mare stimă, pentru presupusa-i înţelepciune.Culesul fructelor este deasemeni o ocu­p aţie practicată mai mult de către fem ei, care pot f i văzute în fiecare dim ineaţă aducându-şi fructe le la p iaţă, fie în co­şuri, pe care le poartă pe cap, fie în cărucioare. Fem eile mai lucrează în câm­purile de orez, sunt renum ite pentru arta cu care sculptează fildeşul şi excelează în ceram ică.Rangunul e o babilonie şi un bâlciu de culori. Dela fereastra hotelului văd cini din M unţii Vestului, şani din Est, to-lungi din Nord şi chinezi de pe hota-— ...

1. Două dansatoare din Burma.2. Trei tipuri de femei girafe din Burma.3. O vedere asupra portului Rangoon, centrul comercial din Burma.

B U R M A

cere şi se dau în vân t după te a tru . Dat cu to a te că sunt cel mai sportiv popor al Indiei, re lig ia lor nu le perm ite vâ­nătoarea, pe motivul că uciderea ani­malelor e ceva cu totul inutil. Interdicţia aceasta pare cam ne-la-locul ei, deoarece panterele, tig rii şi alte sălbăticiuni pri­mejdioase, abundă în Burma, iar locuitorii sunt adesea atacaţi de ele şi grav ră­niţi sau ucişi.

C red că cele mai frumoase orchidee, pe care le-am văzut cândva, sunt acelea dela Rangun. Faptul n 'are nimic surprin­zător, pentrucă floarea aceasta este cul­tivată în fiecare grădină burmeză. Există însă o specie „Tazin", care are o mi­reasmă fo arte dulce şi apare pe piaţă la Rangun, în săptămâna Crăciunului. Sunt fo a rte mult cerute de că tre iubitorii d e flo ri, burmezi, şi se obţine uşor pe ele contra-greutatea în argin t. Burma e to t anul plină de orchidee, pentrucă in mai fiecare lună înfloresc câteva specii. O altă curiozitate care a trag e atenţia că­lătorului occidental este arborele „bhoo", care de douăzeci de secole a fost închi­nat lui B u d a şi nimeni n 'are voie să-i atingă trunchiul. C ând îşi scutură frun­zele, pelerinii le adună ţ i le duc cu ei, ca talismane.Pe lângă minunate pagode, asupra căror privirile călătorului occidental se opresc adm irative, industriile lacurilor, concursu­rile de canotaj şi câmpurile de orez, oferă privelişti nespus de p itoreşti. C e le mai frumoase peisagii burmeze le găseşte călă­torul pe malurile râului I r r a w a d d y , deasupra M a n d a l a y • u l u i , între acesta şi B h a m o k, care se află situat la vreo tre i sute d e mile distanţă, lângă hotarul Chinei.O rien ta lii sunt to t a tâ t d e mândri de aceste locuri, ca şi Apusenii de Neapole, şi nu cred ca vreunul d intre vizitatorii Burmei să fi p lecat, fără a fi trecut pe acolo. „V ed i N apo li e poi muori I" se traduce aci „Să vezi aceste ţinuturi şi apoi să mori 1“A m văzut aci, cele mai frumoase dansuri din lume, executate de fem eiuşti pito­resc îm podobite. Dar desigur că cele mai ciudate tipuri ale acsstei ţă ri sunt „femeile cu gât de girafă*', care apar adesea prin m arile circuri a le lumii. Ele aparţin unui anumit trib de burmezi, în care există obiceiul ca fete lo r, înce­pând dela vârsta de un an, să li se pună câte un inel de m etal la fiecare aniver­sare, pânăla m ajorat — 21 de ani.

L. F.

rele trase nehotărît ale im periului. In această aglom erare pestriţă se află sikşi, gurkaşi, madraşi şi mulţi alţi reprezentanţi ai triburilor in­diene. Priveliştea e plină de viaţă şi de orig inalita te . Toţi sunt însă am abili cu străinii, au o m are stimă pentru civilizaţiile apusene. Burmezii sunt cei mai veseli d in tre popoarele Indiei, asta pentrucă din societatea lor lipsesc castele, iar re lig ia le lasă o m are lib erta te . Şi pe urmă condiţiunile de tra i sunt în genere mai uşoare d ecâ t în orice altă p arte a Indiei.Dacă au un cusur, acesta este o generală silă de muncă. Ei desfăşoară oricâtă energie în sporturi, entuziasmându-se pentru orice io«- »4- * - * • * -

IATĂ UN PELICAN FRUMOS !

Pelicanul este p lasa t de obicei iu categoria an im alelor u râ te , la tă îa fo to g ra fia noastră însă un p eli­can care desminte această» , ofen­satoare c a lific a re , dem onstrând dim potrivă, că pelicanul este un animal frumos.

R

i

• — —

P â n z e tu r i d ia fa n e si vap o ­roase! . . . nu se d eco lo rează cn t im p u l?

D e s ig u r c a nu, — d a c ă le s p ă la ţi

cu fu lg i d e sâ p u n „L U X " . A c o rd a ţi

to a tă în c re d e re a d v o a s trâ fu lg ilo r

d e sâ p u n „ L U X " ! E le în v io re a z ă

c u lo r ile , re d â n d g a rd e r o b e i

d vo astrc i a s p e c tu l lu c ru rilo r n o u i.

WMCMMPHASA

„LIN IŞTE. VA ROG! DOARME CO PILUL!"

„V ă rog să nu fa c e fi zgo­mot. S a lly , cimpanzeul, are u» b a b y “ . Cu o mândrie vă­d ită . cimpanzeul ta tă a scris a c e s te cuvinte pe zidul locn- in fe i sale de la grăd ina zoo­log ică din Lonora.

O C R E A Ţ I E BIOLOGICA: BOUL U N ICO RN

ia tă unul d in tre acele cazuri in care ş tiin ţa in terv ine pen­tru a corija natura . Biolo­gul W . Franklin de la Uni­v e rs ita tea din M âine (U. S. A .) a reuşit să creeze un bou cu un singur corn!

ŞAPTESPREZECE!

Căţeaua din fo tografia noastră a reuşit să bată un record senzaţional. A adus pe lume 17 căţei deodată, dintre cari 10 de sex feminin. Şi după cum vedem, mama este foarte mândră de re ­cordul şi de odraslele ei.

Fotografia a lă turată a fost luată la grădina zoologică din Londra in ziua când cei doi lei, Juno şi Jack, au scos pen­tru prima oară la lumină puii de lei pe care-i protejează cu mângâeri părinteşti.

PUI DE LEI!

O R IG IN A L N U M A I IN C U TIA ALBASTRA.

w

Recele n n c iu iu iO I D I L A

IR H e n r y D e t e r d i n g . regele petrolului olandez, un de mare energie, care conduce cu mână de fe r vaste posedă averi colosale, e eroul unei noui îdile.

anunţat recent că Sir Henry s'a căsătorit cu secretara sa, olandeză

L A 7 0 D E A N Iseptuagenar

întreprinderi şi

a celor tre i faimoşi fra ţi M d i- murit recent, în îm prejurări

S i r H e n r y găseşte tim p viaţa sa a desfăşurat şi mai

S a anunţat recent că Sir Henry s'a căsătorit cu secretara sa, olandeză fără a- vere, dar cu patruzeci de ani mai tânără decât el.Fraeulein C h a r l o t t e K n a c l c a devenit L a d y Deterd ing şi v iitoarea moşteni­toare a unei averi de 25.000.000 lire sterline (2 0 miliarde le i ) căci acesta se spune că ar fi patrimoniul personal al lui Sir Henry.Căsătoria aceasta a fost o surpriză chiar pentru cei [ ---------~ — '— :—mai intimi prieteni ai bogatului olandez. Sunt abia câteva săptămâni de când Sir Henry şi-a serbat a 70-a aniversare, într'o com pletă singurătate. Aceasta a doua căsătorie a sa a avut loc im ediat ce prima s'a desfăcut.Deterd ing a avut o viaţă bogată în evenim ente. Pe prima sa soţie, L y d i a P a v l o v n a K u d e r a j o f f , care fusese căsătorită cu un general rus, a întâln it-o la Paris, acum 17 ani, s'a îndrăgostit im ediat nebu­neşte de ea şi a luat-o în căsătorie. După 16 ani idila aceasta a luat sfârşit printr'un divorţ, şi acum fosta soţie cere dela Sir H enry despăgubiri în sumă de 500.000 lire sterline. Avocatul său e aproape sigur că va obţine aceşti bani pentru ea. Interesant de no­ta t este că acest avocat a intentat o acţiune de d î- vorf şî pentru sine. El se numeşte H u m b e r i c h şi este unul d intre cei mai cunoscuţi avocaţi ai New-York- ului. Soţia de care caută să se despartă este prinţesaN i n a M d i v a n i, soră - — 1— ! *--*------- * - - 1' kiJ-vani d intre cari doi au trag ice .E suprinzător faptu l că pentru dragoste. Toatădesfaşoară încă o mare ac tiv ita te . El munceşte astăzi, în vastele-i întreprinderi, to t a tâ t de mult ca pe vre­mea când avea? o mică întreprindere petro liferă, la A m sterdam .

Num ele lui D e t e r d i n g a deven it legendar. C ând conducătorii Sovietelor erau alarm aţi de sîmptomele revoluţiei, când în Asia, fo rţe misterioase înce­peau să manevreze, când statele europene încheeau cele mai neaşteptate ali­anţe — la bursa londoneză şi în W all-s treetu l new-yorkez — se bănuia că Sîr D e t e r d i n g era fo rţa determ inantă a acestor evenim ente. In ce măsură se bazau aceste suspiciuni pe adevăr şi în ce măsură erau simple versiuni, nu s'a putut afla. Sîr H e n r y n'a găsit de cuviinţă să răspundă la aceste întrebări.

Regele petrolului este unul d intre marii taciturni. Lui nu-i pasă de svonurile ce circulă pe socoteala sa, ci calm şi cu hotărire lucrează la realizarea planurilor pe care şi le făureşte.Un singur om mai există în afară de el, to t a tâ t de misterios şi jucând un rol echivalent în afacerile inter­naţionale şi economice ale lumii, acesta este S i r B a- s i l Z a h a r o f f , despre care s'a svorvit până acum de vreo zece ori c'a murit, dar în rea lita te trăeşte p erfec t sănătos şi în deplina posesiune a facultăţilor şi energiilor sale. Dar în vrem e ce agentul levantin al marilor trusturi mondiale de arm am ente este, în ciuda castelelor şi a titlurilor sale, p riv it ca un aventurier de prima clasă, D e t e r d i n g trece d rep t un m are co­merciant, serios şi liberal, care lucrează cu sume colo­sale.S i r H e n r y şi S i r B a s i l a u fost învestiţi de că­tre A n g lia cu titlu l de cavaleri, în tim pul războiului mondial. Rar se acordă unui străin astfel de onoruri, căci Sir D e t e r d i n g şi-a păstrat naţionalitatea olan­deză, rămânând fide l patrie i sale. Nu e mult de când şi-a m utat oficiul central la Bishopsgate, în inima Londrei. El este fără îndoială cel mai bogat olandez şi în ace­laşi tim p unul d intre cei mai bogaţi oameni ai Europei. D iferite le concernuri şi întreprinderi pe care le prezi­dează, rulează un capital de mai bine de-o jum ătate de bilion de lire sterline, iar de sfera ac tiv ităţii lor depind o sută patruzeci de societăţi.Acum patruzeci de ani, când a pornit să cucerească piaţa petrolului. S i r H e n r y poseda o avere modestă, întreprinderea sa, „The Royal Dutch Oii Company" nu avea decât o im portanţă locală. In momentul când începu marea luptă pentru acapararea p ieţelor mon­diale, el se afla de tre i ani în fruntea societăţii. Deşi cei doi mari rivali — Standard Oii şi trustul lui D e t e r d i n g — au ajuns în multe privinţi la un acord, lupta continuă încă, însă într'o formă mai puţin acerbă şi mai diplom atică.In 1903, sir H e n r y D e t e r d i n g a fondat un sindi­cat al petrolului european. El a reuşit să împletească interesele fam iliei R o t s c h i l d cu acelea ale concer-

m b nului S h e l l , care era condus de către M a r c u sS am u e l, devenit de mult L o r d B e a r s t e a d , unul d intre cei mai bogaţi aristocraţi ai A ngliei.Cu câţiva ani înainte de isbucnirea războiului, R o y a l D u t c h C o m p a n y , ajunsese dato­rită energiei lui D e t e r d i n g să echivaleze cu S t a n d a r d O i i . Şi deoarece era cu neputinţă să nimicească un financiar de talia lui J o h n D. R o c k f e l l e r , care conduce S t a n d a r d -O i l-u I, D e t e r d i n g reuşi a-l fo rţa să îm partă lumea cu el.Dar poate că mai mare a fost victoria pe care a repurtat-o în A nglia . G ra ţie stăruinţelor sale, a trecut flota britanică dela cărbune la ţiţe iu . Puternica industrie carboniferă a luptat din răsputeri îm potriva olandezului, dar guvernul britanic şi-a d a t seama de imensele avan- tag ii pe care le prezenta ideea lui D e t e r d i n g .A d evăra t e însă că planul lui D e t e r d i n g a contribuit mult la sporirea şomajului — datorită lui în d istrictele carbonifere ale A nglie i domneşte acum mizeria, — dar capacitatea de luptă a flo te i britanice a fost cu mult mărită şi lumea a tre b u it să-i urmeze exemplul. Rezultatele obţinute de pe urma ţiţeiului, în cursul războiului mondial, i-au adus lui D e t e r ­d i n g titlu l de cavaler al M are! Britanii.Astăzi cu to ţi cei 70 de ani ai săi, el stă încă în centrul v ie ţii economice şi-şi dirijează trans- acţiunile cu vigoarea cu care şi-a început fabuloasa carieră. Nu doreşte o rid icare socială şî aproape că nu ap,are, în via ţa mondenă a Londrei.Posedă o casă în Park Lane, la Londra, un Castel la Ascot şi un adevărat p alat în Elveţia, dar trăeşte simplu şi retras.C eeace el priveşte ca un punct im portant în programul său zilnic, ar da multora dintre citito rii noştri fiori. Ind iferent de e vară sau iarnă, septuagenarul înnoată dim ineaţa câte o jum ătate de oră, în bazinul am enajat în grădina sa. A doră viaţa de ţară , călăritul, vâ­nătoarea, tenisul şi bridge-ul. Posedă o mare colecţie de mobile vechi englezeşti, dar camera sa de dorm it este de o militărească sim plicitate.Acum că s’a căsătorit cu secretara sa, echipa de servitori pe carî-i are în Park Lane, au lucrat febril la pregătirea interioarelor, pentru „tinerii însurăţei". Sir H e n r y a hotărît să trăiască de acum încolo, mai mult la Londra.Fiii săi nu manifestă niciun interes pentru uriaşele întreprinderi ale părintelui lor. C e l mai vrâstnic trăeşte retras, la o moşie în Norfolk şi e un automobilist pasionat. D e t e r d i n g va trebu i deci să-şi caute un alt „succesor la tron". Un tân ăr com patriot, un olandez, anume Jt B. A . K e s s I e r îi va lua locul, atunci când se va re trage din ac tiv itate .

L .S .

Sir Henry Deterding cu cele două fiice ale sale.Sir Henry Deterding cu se­cretara sa pe care a rid i­cat-o la rangul de soţie.

„Q UEEN M A R Y " LA N E W -Y O R K

Uriaşul transatlantic englez „Q ueen M a ry " t'a bucurat de o prim ire trium fală în portul Naw-Yorlc. Fotografia noastră a fost luată chiar în clipa intrării în port a gigantului escortat de numeroase rem orchere.

O ASCENSIUNE PERICULOASĂ

Trei studenţi ealifornieni, Jules Eich* horn, Morgan H arris şi Kenneth Adams au reuşit să se urce până in vârful unei stânci de 750 metri înălţime. Privind cu atenţie fo tografia noastră îi veţi observa pe cei tre i tem erari turişti în vârful stânci. Sus fiind, au fost surprinşi de furtună şi au trebu it să coboare im ediat fiind la un pas de moarte.

se menţine numaî prin igiena raţională a gu­rii. Păstraţi-vă vigoarea dinţilor spălându-i re­

gulat cu renumitul săpun de dinţi Gibbs.

PLIMBARE PE LAC

lată o minunată pictură fo tografică luată pe unul dintre lacur le Tirolului.

'Ja (4-ètiJ C J ífU ÍT íd v o ia j e s t * a c e s ta p u r f ¡Jţ <1 în c â n ­tătoarea L u c ü le » a l l , p r o c la m a tă c a c e a - r a l . le g a n ta fe rne« d in H o l ly w o o d . R ă c h ita « s t* fă c u tă d in ', - '« t a f t a j'jplă „ v e r t - m o h a ir " im p r im a tă cu c e r c u r i m ie i a lb e . i a r t r c is - q u a r ts -u l a fo s t fă c u t d in p ie le de re c h in a lb ă şi i f ? « a te p u r te a t â t in c u rs u l u le i c a t ş i pe r o c h i le de •«ară.

O încercare de revenire la crinolină.A ceastă to a le tă a avut un m are succes la un garden party . C onfecţionată din organza albă, ea îmbini prospeţim ea cu o tinerească eleganţă.

C eeace caracterizeazăn o u l a p a r a t

' S fiu ifR ïït ïd ïè „ z E S S A “

A p ariţia estivală rem arcata la cursele dela Ascot. E o toaletă ce se resimte de in ­fluenţele epocii de porţelan, mai trebue să precizăm ? 3ie Jermeier.

Penele de struţ an re in tra t în scenă ; această profuziune de pleureuze împodobea zi­lele trecute o elegantă toa­le tă pe peluza dela Ascot.

La cursele delà Chantilly s'a rem arcat recent această toaletă elegantă al cărei clou îl face pălăria .

Acest costum simplu dar fo a rte nostim a fost exhibat zilele trecute la Longcfcamp.

II IJJjTPA iO

yfvUjUin%dîr‘v > re m a ş i o l u c i r ă

s u p r im i ra d ic a l im p e r fe c ţ iu n ile te n u lu i, J â n d i

uctrea n o rm a lă a t in e re ţe i, n e v in e

'um ţarea lo r n u m ă ră sute

C U b a z a d e R A D IU M >¡ T O R IU Mdupâ celebrele formule ale Doctorului Alfred CURIE, sunt de o eficacitate inegalabila datorita principiilor activi pe care le conpn.

CREMA TUBUL MARE .. LEI 80 BORCANUL .. .. LEI 110 III PUDRA C U TIA M IJLOCIE LEI 60

CUTIA M A R E.. .. LEI 110

D E P O Z I T : S O C . G E N P A R FU M E R IE , S T R A D A L U T E R A N Ă N o . 6, Bt

Singurele produse cosmetice aprobate de Ministerul Sănâtăfii Publice.

VARA LA HOLLYW OOD

la tâ un grup de girls a l unuia dintre cele mai mari studiouri californiene. Ele petrec in orele libere, făcând sport în soarele sănătos al Californiei. Nici una nu are mai mult ca 18 ani.

0 MESERIE C A R E DISPARE

IN M A R O C

Din cauza şcolilor din ce in ce mai numeroase, care s'au deschis In M a ­roc, meseria de scriitor public este pe punctul de a dispărea, la tă in fo to g ra fia noastră unul d in tre ultimii cari exircită acea­stă meserie.

■

FIU L LUI ROOSEVELT PE

S C E N Ă

J o h n Roosevelt, fiul preşedintelui State lor U nite, a luat p arte recent la un spectacol de binefacere, d a t de î n a l t a societate newyorkeză. In fo ­to g ra fia noastră, Roosevelt este al doilea din stânga. Femeile sunt in­te rp re ta te de băr­b aţi în travesti.

m

R E G IN A O L A N ­DEI LA Ţ A R Ă

R e g i n a W ilh e l- mina a O lan d e i a luat p arte recent la manevrele ar­m a t e i olandeze. Cu acest prile j, regina a vizitat mai multe gospo­dării ţ ă r ă n e ş t i . Fotografia noastră o înfăţişează pe suverană trecând, urmată de un g e­neral, prin curtea

1 ţăran.

UN CEAS IN ÎNTREGIME DIN LEMNFotografia pe care o publicăm înfăţişează un ceas al cărui mecanism a fost construit în întregime din lemn, a fa ră de 2 arcuri de oţel. Partea exterioară a ceasului este deasemeni to a tă din lemn.

P A R A Ş U TA M A I SUS D EC Â T A V I­

O N U L ?

lată o fo to g ra fie interesantă, după care s'ar părea că paraşutistul se gă­

seşte m a i sus d ecâ t avionul din ger9 s a aruncat.'yi rea lita te , avi­onul este la o înăl­ţim e m u l t mai Tnare decât para­şutistul.

. *19