FORUMUL ADMINISTRATIEI ROMANESTI EDITIA A IV­a, Braşov 27­29 ianuarie 2010

Depăşirea crizei. Implicaţii, opţiuni şi oportunităţi pentru administraţia publică locală.

Stimate Domnule Preşedinte,

Stimate Domnule Prim ­ Ministru

Stimaţi Miniştri ,

Stimaţi Oaspeţi ,

Dragi Colegi,

Doamnelor şi Domnilor,

Permiteţi­mi să vă mulţumesc pentru onoarea acordată asociaţiei noastre ca partener tradiţional al Revistei Române de Administraţie Publică Locală, de a participa la aceste lucrări şi să vă urez succes în activitatea dumneavoastră.

Forumul Administraţiei Româneşti, ajuns la ediţia a IV­a reprezintă o ocazie importantă de comunicare între decidenţii din administraţia publică centrală cu cei din administraţia publică locală, între operatori economici şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, dar şi identificarea de soluţii la problemele cu care se confruntă administraţia publică locală în plină criză economică :

­ Bugetul minim de funcţionare

O bună parte din problemele cu care se confruntă administraţia locală ar fi rezolvate dacă am avea un buget minim de funcţionare raportat la numărul de locuitori.

Administraţia publică locală are atribuţii stabilite prin lege, iar scoaterea României din criză nu este printre acestea.

Primul pas pentru a avea bugetul minim de funcţionare este stabilirea unor proceduri minimale pe care trebuie să şi le asume orice executiv local, aceasta implicând un număr minim de angajaţi şi un cuantum minimal de servicii publice de acoperit. Pentru a putea face aceasta este necesar un opis de atribuţii pe care le are administraţia locală în raport cu cetăţeanul, cu administraţia deconcentrată, cu administraţia centrală, cu operatorii economici şi aşa mai departe.

Astfel vor trebui prevăzute sursele de finanţare pentru fiecare competenţă a administraţiei publice locale. În plus, Guvernul va putea de aici să stabilească politici de dezvoltare, alocând din buget o cotă pentru investiţii care să meargă automat către administraţiile locale, care vor putea accesa aceşti bani în baza unor proiecte.

Pentru autorităţile locale avantajele dezvoltării localităţilor cresc odată cu identificarea şi utilizarea în strategiile de dezvoltare a resurselor specifice comunităţilor pe care le administrează.

Pe lângă atribuţiile curente trebuie stabilite şi posibilităţile de acţiune ale administraţiei locale, astfel încât administraţia locală să poată identifica alte surse de autofinanţare. Aceste prime măsuri ar trebui să facă din administraţiile locale organisme care pot lupta la nivel local cu criza.

O administraţie locală reuşeşte să­şi asigure din taxe şi impozite locale aproximativ 18% din buget şi cu cota din impozitul pe venit urcă la 40%, dar pentru restul trebuie să se uite cu nesiguranţă şi incertitudine la bugetul de stat. De aceea, este necesar un buget minim defalcat pe două secţiuni: una de funcţionare, care să acopere cheltuielile minime de personal şi întreţinere, şi o secţiune de dezvoltare. Nu ministerul trebuie să dea banii. De ce trebuie Ministerul Educaţiei să aibă în buget şi să plătească reparaţiile şcolilor. Descentralizarea reală trebuie dusă până la capăt. Fiecărei competenţe îi trebuie asociată resursa financiară.

În concluzie, un prim pas pentru scoaterea din bernă a administraţiei locale pe timpul acestei crize este stabilirea unui buget minim de funcţionare.

Acest lucru, din păcate nu s­a realizat, cu toate ca au avut loc nenumărate consultări ale structurilor asociative cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, ceea ce face ca administraţia publica locală să fie în continuare dependentă de administraţia centrala.

Suntem în imposibilitatea de a mai face investiţii, ba chiar să le stopam pe cele care erau în curs, nu ne putem ocupa de cazurile sociale grave, nu putem controla situaţia pentru ca nu avem buget minim de funcţionare.

Tărăgănarea descentralizării şi reformei administrative îşi arată acum efectele, iar administraţia locală, în plină criză, nu este nici mai mult, nici mai puţin decât o ţintă vulnerabilă.

Ori asta face ca administraţiile locale, hăituite, cu bugetele pe minim şi cu creditori la uşă, nu doar să nu poată contribui la diminuarea crizei, ele însele să fie generatoare de probleme.

Pentru susţinerea procesului de transformare a administraţiei publice,

în acord cu cerinţele procesului de reforma din acest domeniu este nevoie de un ansamblu coerent de masuri ce trebuie întreprinse într­o perioada bine delimitata, în domeniul funcţiei publice, care urmăreşte crearea unui corp profesionist de funcţionari publici, stabil şi neutru din punct de vedere politic, în domeniul administraţiei publice locale prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice şi cel al administraţiei publice centrale prin îmbunătăţirea procesului de formulare a politicilor publice.

Faţă de proiectul Legii privind normativele de personal pentru unităţile administrativ­teritoriale şi instituţiile publice din subordinea acestora, Asociaţia Comunelor din România, are următoarele observaţii majore:

1. nu respectă prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

2. încalcă principiile prevăzute în Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997;

3. nu este în concordanţă cu prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

4. pentru stabilirea numărului de personal trebuie parcurse următoarele etape:

a) inventarierea tuturor atribuţiilor stabilite prin legi autorităţilor administraţiei publice locale; am anexat un inventar, fără a fi exhaustiv;

b) stabilirea standardelor de calitate pentru fiecare serviciu furnizat prin aparatul de specialitate al primarului, precum şi prin instituţiile şi serviciile publice de interes local, cu sau fără personalitate juridică;

c) stabilirea numărului minim de personal cu care pot fi realizate atribuţiile, ţinând seama de lit. a) şi b);

5. după parcurgerea etapelor de la pct. 4, pentru stabilirea numărului de personal, şi respectiv a standardelor de cost, trebuie să se aibă în vedere următoarele principii:

a) stabilirea atribuţiilor care se realizează prin aparatul de specialitate al primarului;

b) stabilirea atribuţiilor care se realizează prin instituţii şi servicii de interes local, fără personalitate juridică;

c) stabilirea atribuţiilor care se realizează prin instituţii şi servicii de interes local, cu personalitate juridică;

d) numărul locuitorilor unităţii administrativ­teritoriale, indiferent că este comună, oraş sau municipiu, fără diferențiere pe aceste categorii de unități administrativ­teritoriale;

e) serviciile publice furnizate populației la nivelul fiecărei unități administrativ­teritoriale, potrivit lit. a) – c).

In continuarea mesajului meu as dori sa va aduc în atentie problematica accesării programelor cu finanţare externă şi naţională, în principal dar nu în mod exclusiv, celei coordonate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL).

Suntem conştienţi că toate aceste programe sunt vitale pentru comunele noastre în vederea rezolvării problemelor de infrastructură publică şi asigurarea serviciilor de utilitate publică de tipul alimentărilor cu apă şi canalizare, iluminat public, colectare deşeuri, etc şi din aceste considerente, vă rog să­mi permiteţi să vă supun atenţiei dumneavoastră câteva elemente care ne pot sprijini în vederea rezolvării acestor probleme :

În domeniul identificării surselor de finanţare :

­ deoarece în acest moment există foarte multe ministere care derulează o serie de programe, atât din fonduri structurale cât şi din cele naţionale, ale căror beneficiari eligibili sunt şi comunele, devine din ce în ce mai dificilă urmărirea acestor finanţări, unele dîntre ele fiind pierdute datorită lipsei de informaţii, considerăm că se impune organizarea la nivelul MDRL a următoarelor :

­ un unic punct de informaţii, pe pagina de internet a ministerului, pentru toate programele de finanţare, atât de la nivel MDRL cât şi de la nivelul altor ministere, structurat pe domenii de interes (apă, canalizare, iluminat public, drumuri, şcoli, cămine culturale, etc), beneficiari eligibili (judeţe, municipii, oraşe, comune, etc)

­ linie telefonică de tipul „linia verde” sau altă denumire, unde să primim răspunsuri competente, în timp util, legate atât de programul de finanţare căruia ne putem adresa sau alte aspecte legate de eligibilitate unor activităţi sau cheltuieli

În domeniul financiar :

­ în condiţiile unor bugete de austeritate, în vederea accelerării absorbţiei de fonduri structurale, considerăm că se impun de urgenţă măsuri financiare de tipul :

­ aşa cum este prevăzut şi în Programul de Guvernare, considerăm că se impune de urgenţă instituirea măsurilor pentru asigurarea, de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregătirii şi cofinanţării proiectelor.

­ eliminarea cotei TVA pentru proiectele cu finanţare externă, fie prin scutirea furnizorilor, fie prin instituirea unei proceduri de compensare a TVA­ului de la furnizor cu cel pe care îl are de încasat de autorităţile locale, rezultatul fiind scutirea autorităţilor locale la plata acestui TVA.

­ marea majoritate a proiectelor care se află în derulare au fost aprobate în RON şi calculate la un curs valutar de 3,3 – 3,5 ron/euro şi în condiţiile în care asistăm la o evoluţie rapidă a cursului la 4,3 ron/euro, ne aflăm în imposibilitatea suportării acestor diferenţe de curs valutar, considerate cheltuieli neeligibile care se suportă din bugetul beneficiarului de proiect, considerăm că se impune finanţarea diferenţelor de curs valutar din bugetul de stat

În domeniul obiectivelor programelor de finanţare :

­ aşa cum au fost instituite programe pentru diverse obiective de infrastructură publică de tipul – reabilitarea şcolilor, baze sportive, cămine culturale, considerăm că se impune instituirea unui program destinat reabilitării sediilor primăriilor, sedii care în marea majoritate a comunelor se află la stadiul anterior anilor 1990;

­ de asemenea, considerăm că se impune completarea acestor programe şi cu obiective de tipul : reabilitarea bibliotecilor, dispensarelor medicale sau unităţilor medico­sociale.

Cele mai importante probleme supuse atentiei domnului prim­ministru, precum şi celorlalti reprezentanti ai Guvernului au fost următoarele:

• realizarea efectivă, ca şi prioritate în administratia publică locală, a procesului descentralizării administrative şi financiare;

• accesarea programelor cu finantare externă şi natională în vederea rezolvării problemelor de infrastructură publică şi asigurarea serviciilor de utilitate publică de tipul alimentărilor cu apă şi canalizare, iluminat public, pietruire şi asfaltare,

• scoli, dispensare medicale, colectarea deseurilor menajere, precum şi cămine culturale, biblioteci, baze sportive, reabilitarea sediilor primăriilor;

• aplicarea de urgentă a măsurilor financiare privind asigurarea de la bugetul de stat a sumelor necesare pregătirii şi cofinantării proiectelor;

• eliminarea cotei TVA pentru proiectele cu finantare externă; • achitarea cu prioritate a contravalorii facturilor ce reprezintă lucrări executate şi

receptionate în anul 2008, pentru care, în unele cazuri constructorii au actionat în instantă unitătile administrativ­teritoriale;

• proiectele privind infrastructura rurală depuse pe Ordonanta Guvernului nr. 7/2006 privind să fie preluate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuintei şi finantate pentru executie, precum şi proiectele privind pietruirea drumurilor şi alimentarea cu apă, conform Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind ;

• redefinirea criteriilor de selectie pe Măsura 3.2.2. din Programul PNDR, astfel ca localitătile cu număr mai mic de 2000 de locuitori sau cu un grad de sărăcie incorect evaluat, să nu fie dezavantajate prin punctajul acordat;

• pentru investitiile publice – indiferent de forma de finantare, administratia publică locală să fie scutită de achitarea taxelor de avizare către diferitele regii şi societăti (RAJA, Electrica, Romtelecom, Transgaz, Drumuri nationale, Drumuri judetene, Mediu etc.);

• proprietarii – administratorii regiilor sau societătilor sus­mentionate să plătească către colectivitatea locală taxe pentru ocuparea domeniului public;

• una dîntre cele mai stringente probleme ridicate de reprezentantii Asociatiei Comunelor din România se referă la descentralizarea în domeniul învătământului şi educatiei, domeniu în care primarii au responsabilităti în întretinerea unitătilor scolare, rolul doar de „casier”, fără a avea drept de decizie în ceea ce priveste numirea directorului scolii;

• unitătile medico­sanitare umane să rămână în patrimoniul unitătii administrativ­ teritoriale, să existe medic în fiecare sat, precum şi centru de permanentă medicală care

să asigure servicii de calitate 24 de ore din 24; de asemenea, banii pe care medicul de familie îi primeste de la Casa de Asigurări de Sănătate, fiind bani publici, necesită aducerea la cunostintă a veniturilor şi a cheltuielilor aferente activitătii;

• colegiul farmacistilor să nu limiteze numărul de farmacii pe teritoriul unitătii administrativ­teritoriale;

• transferul de la Agentia Domeniului Statului către unitatea administrativ­ teritorială a terenurilor pe care le are în administrare ADS­ul;.

• transferul de la unitătile militare dezafectate către unitatea administrativ­ teritorială a terenurilor şi constructiilor;

• reabilitarea şi extinderea sistemului de irigatii în zonele afectate de secetă prelungită;

• realizarea de amenajări hidrotehnice locale pe râurile interioare în vederea folosirii apelor pentru irigat;

• acordarea de credite cu dobândă de 5 % fermierilor care fac parte dintr­o structură asociativă agricolă sau societate agricolă;

• achitarea la timpul optim a subventiilor pentru agricultură; • impozitarea la un nivel superior a terenurilor necultivate si, în acelasi timp,

obligarea proprietarilor la cultivarea acestora; • intabularea terenurilor primului proprietar să se facă gratuit; • acordarea salarizării corespunzătoare personalului din administraţia publică

locală, precum şi redarea demnităţii aleşilor locali.

În speranţa unor vremuri mai bune, vă mulţumesc pentru atenţie.

Ec. Mariana Gâju

Prim – Vicepreşedinte ACoR

Primarul comunei Cumpăna, judeţul Constanţa