fantasticul eliadesc reflectat in nuvele

2
FANTASTICUL ELIADESC REFLECTAT IN NUVELE 1. DEFINITIA FANTASTICULUI: Fantasticul se defineste in raport cu realul si imaginarul, este ezitarea cuiva, care nu cunoaste decat legile naturale, pus fata in fata cu un eveniment in aparenta supranaturalului. 2. Particularitatile fantasticului eliadesc: Nu mai rezulta din dialogul celor doua lumi: reala si ireala ci din prezenta nestiuta a uneia in cealalta: camuflarea sacrului in profan factorul care determina intruziunea in fantastic( nu exista niciun factor concret care sa determina glisarea in lumea sacrului/irealului) 3. Cauza alumecarii in fantastic: practic nu exista nicio cauza concreta ci doar pretexte: caldura si adapostirea in timpul bombardamentului 4. Personaje cu valente simbolice: Baba ar fi Cerberul care păzeşte intrarea în Infern, dar cere vamă, precum Charon. Luntraşu l este identificat cu birjarul, fost dricar, care îl va conduce pe Gavrilescu spre „pădure" pentru cativa banuti. Fetele ar putea fi Parcele, dar şi Ursitoarele sau ielele, ca în folclorul românesc. Hildegard şi Elsa simbolizează iubirea spirituală şi iubirea fizică. De aceea existenţa alături de Elsa 1-a aruncat în condiţia de „modest profesor de pian". Pierderea lui Hildegard în tinereţe ar constitui păcatul" personajului, iar regăsirea ei, în casa cea mare, tot tânără, sugerează regăsirea muzei, a iubirii spirituale, capabilă să-1 conducă pe artist spre a-şi recupera adevărata condiţie: aceea de creator. 5. Modificarea cronotopului: Inghetarea timpului „Trebuie sa fi trecut de ora 3”, dereglarea mecanismului de timp; dupa iesirea de la tiganci trecusera 12 ani. 6. Ambiguitatea voita a nuvelei: Limbaj abuziv, tehnica epicului dublu 7. Perspectiva narativa: „avec”- naratorul stie tot atat cat Gavrilescu si cum acesta nu intelege nimic ii transmite acest sentiment si cititorului. 8. Personajele „call”: Sunt atrase de lumea sacrului dar neintelegand ce se petrece cu ele. Gavrilescu este exemplu.

Upload: stefix-stef

Post on 28-Nov-2015

14 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Eliade in nuvele

TRANSCRIPT

Page 1: Fantasticul Eliadesc Reflectat in Nuvele

FANTASTICUL ELIADESC REFLECTAT IN NUVELE

1. DEFINITIA FANTASTICULUI: Fantasticul se defineste in raport cu realul si imaginarul, este ezitarea cuiva, care nu cunoaste decat legile naturale, pus fata in fata cu un eveniment in aparenta supranaturalului.

2. Particularitatile fantasticului eliadesc: Nu mai rezulta din dialogul celor doua lumi: reala si ireala ci din prezenta nestiuta a uneia in cealalta: camuflarea sacrului in profan factorul care determina intruziunea in fantastic( nu exista niciun factor concret care sa determina glisarea in lumea sacrului/irealului)

3. Cauza alumecarii in fantastic: practic nu exista nicio cauza concreta ci doar pretexte: caldura si adapostirea in timpul bombardamentului

4. Personaje cu valente simbolice: Baba ar fi Cerberul care păzeşte intrarea în Infern, dar cere vamă, precum Charon. Luntraşul este identificat cu birjarul, fost dricar, care îl va conduce pe  Gavrilescu  spre  „pădure" pentru cativa banuti. Fetele ar  putea fi Parcele, dar şi Ursitoarele sau ielele, ca în folclorul românesc. Hildegard şi Elsa simbolizează iubirea spirituală şi iubirea fizică. De aceea existenţa alături de Elsa 1-a aruncat în condiţia de „modest profesor de pian". Pierderea lui Hildegard în tinereţe ar constitui „păcatul" personajului, iar regăsirea ei, în casa cea mare, tot tânără, sugerează regăsirea muzei, a iubirii spirituale, capabilă să-1 conducă pe artist spre a-şi recupera adevărata condiţie: aceea de creator.

5. Modificarea cronotopului: Inghetarea timpului „Trebuie sa fi trecut de ora 3”, dereglarea mecanismului de timp; dupa iesirea de la tiganci trecusera 12 ani.

6. Ambiguitatea voita a nuvelei: Limbaj abuziv, tehnica epicului dublu7. Perspectiva narativa: „avec”- naratorul stie tot atat cat Gavrilescu si cum acesta nu intelege

nimic ii transmite acest sentiment si cititorului. 8. Personajele „call”: Sunt atrase de lumea sacrului dar neintelegand ce se petrece cu ele.

Gavrilescu este exemplu.9. Finalul deschis, interpretabil: Plecarea lui Gavrilesc si a lui Hildegard in padure si afirmarea

fetei: „Asa incepe!”..