1. Notiunea sociologica a familiei.Familia desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate pe viata, interese si intrajutorare, bazata pe relatii complexe, fiind determinata de aspecte psihologice, fiziologice, economice.* relatiile dintre homosexuali nu sunt relatii de familie.2. Notiunea juridica a familieiFamilia este o institutie juridica multifunctionala, esentiala pentru dezvoltarea societatii umane.3. Enumerati si comentati caracterele familiei-forma istorica de organizare a vietii in comun, care are la baza unirea dintre femeie si barbat si rudele acestora;-principala forma de organizare a vietii in comuna oamenilor legati prin casatorie;-este o realitate juridica generata de reglementarile legale referitoare la familie;-este elem. natural si fundamental al societatii ( generat de actul juridic al casatoriei);-desemneaza grupul de persoane intre care izvorasc dr si oblig pe baza casatorie , rudeniei ( inclusiv adoptie)4. Enumerati si comentati functiile fam- fct. biologica: asigura perpetuarea speciei umane, care este una dintre cele mai importante conditii de existenta ale societatii.- fct. economica: ducerea in comun a gospodariei casnice, in regimul matrimonial si in oblig legala de intretinere.-fct. educativa: copilul dobandeste notiuni ale educatiei, care au o influenta deosebita asupra formarii caracterului si personalitatii sale.5. Comentati obiectul de reglementare al dr. civil al familieiObiectul de reglem al dr. civil al familiei este casatoria, care se bazeaza pe intemeierea unei familiei pe baza consimtamantului celor doi soti, pe egalitatea acestora, dar si drepturile si indatoririle lor de a creste si educa copii.6.Comentati principiul ocrotirii casatoriei si familiei.Aceste sunt reglementate printr-un complex de norme juridice , aici apare obligatia statului de a sprijinii economic si social incheierea casatoriei, casatoria civila avand intaietate in fata celei religioase. Principiul reglementeaza conditii de incheiere, cauze de nulitate si de stingere a casatoriei.7.Comentati principiul ocrotirii interesului superior al copilului.Principiul viseaza masuri referitoare la copil ( pers sub 18 ani), reglementari care privesc actele juridice incheiate de acestia, dr si oblig pers care se ocupa de copil. Principiul cuprinde si obligatia autoritatilor de a da indrumarile necesare pt solutionarea amiabila a confilictelor.8. Comentati natura juridica a logodnei.Prin actul juridic al logodnei se intelege promisiunea prealabila a celor doi soti, care urmeaza a fi desavarsita prin incheierea casatoriei; insa incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei. Astfel, logodna este starea juridica premergatoare casatoriei.9.Conditiile de fond pt incheierea logodnei- varsta necesara pt logodna ( numai daca pers au implinit 18 ani);- diferenta de sex;- consimtamantul la logodna ( sa fie exprimat persoanal si sa provina de la o persoana cu discernamant);- inexistenta starii civile de pers casatorita / logodita;- existenta rudenei firesti (logodna este interzisa pana la al 4lea grad);- inexistenta rudeniei civile;- inexistenta tutelei;- inexistenta alieniatie sau debilitatii mintale.10.Efectele logodneiLegea nu arata efectele logodnei, dar reglementeaza consecintele ruperii logodnei. Drepturile si obligatiile acestora fiind apreciate in ultima instanta, eventual facandu-se referire la o rupere abuziva a logodnei sau de determinare culpabila a ruperii.11. Ruperea logodneiLogodna poate fi rupta in cazul nerespectarii obligatiei de fidelitate, atitudinea violenta a unui logodnic fata de celalalt, declararea judecatoreasca a disparitiei sau incheierea unei logodne cu alte persoane; ruperea avand ca efect incetarea dr. si oblig nascute in urma logodnei si restituirea darurilor.12.Efectele logodnei in raporturile dintre logodnici cu tertii- permite tertilor sa faca opozitie la logodna;- restituirea darurilor primite de la terti13. Comentati actul juridic al casatorieiActul j. al casatoriei este un act juridic bilateral, solemn si irevocabil care ia nastere pe baza consimtamantul celor doi soti si naste drepturi si obligatii fata de acestia.14. Comentati situatia juridica a persoanelor casatorite.Casatoria da nastere unor dr si obligatii. Fiecare dintre soti are indatorirea de respect,de fidelitate, de sprijin moral reciproc, de coabitare, de indatorire conjugala si indatorirea in privinta numelui pe care il vor purta!15. Comentati teoria contractuala a casatoriei-reprezinta o teorie conform careia casatoria este considerata un contract care reglementeaza relatiile de familie.16. Teoria institutionala si teoria contractual instituionalaT. institutionala conform careia casatoria este o institutie, teorie lansata in sec xx de un jurist francez, acesta considerand ca partile nu pot stipula in privinta unirii lor. T. constractual-inst cuprinde ideea intruchiparii casatoriei atat in contract cat si in institutie.17 :)) e la fel! 18. Asemanari intre actul civil al casatoriei si contractul civil Ambele din cele doua contracte se nasc pe baza consimtamantului partilor, cu conditia ca acestea sa aibe capacitate de exercitiu si varsta necesara.19. Deosebiri intre actul civil al casatoriei si contractul civil Deosebiri diferenta de sex, dar si inexistenta unei alte casatorii.. sunt conditii necesare doar pt incheierea casatoriei.20. Analizati conditia diferentei de sex la casatorie potrivit codului civil in romania se pot incheia numai intre persoane de sex diferit, intrucat unul din scopul casatoriei este procreatia.21. Analizati conditiile privind varsta matrimoniala pt casatorie conform codului civil varsta minima pt incheierea casatoriei este de 18 ani.. dar exista si exceptii in care incheierea casatoriei se poate face de la 16 ani.22. Caracterele juridice ale consimtamantului la casatorie.- sa provina de la o pers cu discernamant;- sa fie liber;- sa fie deplin;- sa fie serios ( nu in gluma);- sa fie actual;- sa fie exprimat personal si expres, public si direct.23. Eroarea- viciu de consimtamant la casatorie.eroarea reprezinta viciu de consimtamant in cazul casatoriei doar daca se refera la identitatea fizica a celuilalt viitor sot. * nu constituie eroare calitatile, etnia, religia celuilalt sot24. dolul si violenta, vicii ale consimtamuntului la casatoriedolul- consta in manopere frauduloase care se manifesta sub forma reticentei ( ascunderea starii de graviditate ca urmare a relatiilor cu alt barbat)violenta- reprez. o urmare a constrangerii morale sau fizice indreptate impotriva celuilalt sot.25. lipsa consimtamantului la casatorie.- poate fi materiala sau psihica.-exista in situatia erorii ofiterului de stare civila cu privire al consimtamantul unuia din soti.- atunci cand unul din soti este lipsit de facultatile mintale.26. Conditiile speciale pentru casatoria minorului- pers in cauza a implinit varsta de 16 ani;- existenta unui motiv temeinic pt realizarea casatoriei;-existenta unu aviz medical;-incuvintarea parintilor/tutorelui sau a autoritatii abilitate sa exercite drepturile parintesti.27. Incuvintarea parintilor/tutorelui sau a autoritatii abilitate sa exercite drepturile parintesti.- reprez un act juridic unilateral, revocabil doar pana la momentul incheierii casatoriei.28. Sanctiunea nerespectarii incuvintarii sau autorizarilor prevazute de lege in cazul casatoriei minoruluiIn cazul in care parintele sau tutorele se afla in imposibilitatea de a-si manifesta incuvintarea, sau daca vreunul refuza realizarea casatoriei, instanta de tutela va hotara daca aceasta se va realiza, in raport de interesul superior al copilului.29. Numele sotilorcu privire la numele purtat dupa incheierea casatoriei sotii au urm variante:- sa aleaga un nume comun, numele unuia dintre ei;- sa isi pastreze fiecare numele dinaintea casatoriei;- sa aleaga nume comun, numele lor reunite;- un sot sa-si pastreze numele, iar celalalt sa porte numele lor reunite.30. Obligatia de sprijin moral reciproc si de fidelitateObligatia de fidelitate consta in aceea de a nu avea relatii sexuale cu alte persoane.Obligatia de sprijin moral reciproc este o consecinta a prieteniei si afectiunii pe care se intemeiaza raporturile de casatorie; astfel de relatii se caracterizeaza prin sinceritate, intelegere, incurajare, toleranta si sustinere reciproca. Sotii au obligatia de a se sprijini in caz de boala, infirmitate sau alte cazuri speciale.31. Obligatia de a locui impreuna si indatoririle conjugal.Finalitatea relatiei dintre soti impune obligatia acestora de a locui impreuna, in cazul refuzului unuia dintre ei de a locui separat, poate duce chiar la desfacerea casatorieiIndatoririle conjugale fac referire la datoria sotilor de a avea relatii intime impreuna, indiferent daca locuiesc separat.32. Notiunea de regim matrimonialRegimul matrimonial reprezinta ansamblul normelor care guverneaza raporturile patrimoniale ale sotilor intre ei , precum si intre acestia si terte persoane, facand referire la bunurile dobandite in timpul casatoriei.33. Obligatia de a contribui la sarcinile casatoriei conform regimului primaroblig. de a contribui la sarcinile comune include cheltuielile menajului comun ( chelt pt alimente, combustibil, intretinere, chelt pt cresterea si educarea copiilor sau pt intretinerea sotului aflat in nevoie duin cauza incapacitatii de a munci.)34. drepturile sotilor asupra locuinetei conjugale-un sot nu poate incheia singur acte prin care nu poate dispune dr asupra locuientei, sau acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia- in cazul unui contract de inchiriere fiecare sot are dr. locativ propriu, chiar daca unu dintre ei este titularul contractului.35. natura juridica, manifestarea ( aspectul formal) si continutul (fondul) consimtamantului celuilalt sot privind locuinta conjugala.-un sot nu poate incheia singur acte prin care nu poate dispune dr asupra locuientei, sau acte prin care ar fi afectata folosinta acesteia36. posibilitatile de cenzurare a raspunsului abuziv al consimtamantului celuilalt sot privind locuinta conjugalan cazul n care consimtamntul este refuzat fara un motiv legitim celalalt sot poate sa sesizeze instanta de tutela pentru ca aceasta sa autorizeze ncheierea actului. Legiuitorul da astfel instantei posibilitatea de a cenzura refuzul abuziv al unui sot de a-si da consimtamntul pentru ncheierea actului juridic de dispozitie37. Efectele desfacerii casatoriei asupra locuintei conjugale.La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se nteleg, noul Cod civil reglementeaza posibilitatea atribuirii beneficiului contractului de nchiriere unuia dintre soti tinndu-se seama, n ordinea stabilita de acest articol de urmatoarele criterii de atribuire: interesul superior al copiilor minori, culpa n desfacerea casatoriei si posibilitatile locative proprii ale fostilor soti.38. Regimul juridic al bunurilor mobile care servesc locuintei conjugale-bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti, insa creditorul poate cere partajul- egalitatea sotilor in privinta dr si oglig asupra bunurilor comune: sotii administreaza si folosesc impreuna bunurile comune si dispun de ele39.Protectia impotriva actelor unuia dintre soti care pun in pericol interesele patrimoniale ale familieiCand un sot incheie acte juridice care pun in pericol grav interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei ca pe o perioada determinata de timp sa aibe dreptul de a dispune de anumite bunuri numai cu consimtamantul sau expres.40.Natura juridica a conventiei matrimonialeconventia matrimoniala reprezinta conventia prin care viitorii soti reglementeaza regimul lor matrimonial, astfel spus conditia bunurilor lor prezente si viitoare, in raporturile pecuniare ce izvorasc din casatorie.41. Conditiile incheierii conventiei matrimonial de catre minor.- minorul care a mplinit vrsta matrimoniala poate ncheia o conventie matrimoniala numai cu ncuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela.- in lipsa ncuviintarii sau a autorizarii prevazute, conventia ncheiata de minor poate fi anulata;- actiunea n anulare nu poate fi formulata daca a trecut un an de la ncheierea casatoriei.42. Principiul mutabilitatii conventiilor matrimonial.Dupa cel putin 1 an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modifice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea conventiilor matrimonial43. Partile conventiei matrimoniale.Conven?ia matrimoniala este o conven?ie ncheiata ntre cei doi viitori so?i, conven?ie care regleaza situa?ia patrimoniului celor doi so?i44. Capacitatea de a incheia o conventie matrimonial.Este aplicabil principiul ca cine poate ncheia valabil o casatorie poate ncheia si o conventie matrimoniala. este necesara capacitatea (vrsta) matrimoniala.45. Consimtamantul partilor la incheierea unei conventii matrimonialConsimtamntul trebuie sa ndeplineasca conditiile generale de validitate pentru ncheierea actelor juridice.ncheierea conventiei matrimoniale n fata notarului public presupune consimtamntul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avnd continut predeterminat.46. Motivele formalitatii de autenticitate cerute la incheierea unei conventii matrimonialeTraditional, conventia matrimoniala este un act solemn, pentru care se cere ad validitatem forma autentica notariala. Ratiunile pentru care a fost impusa aceasta conditie sunt aceleasi ca pentru actele solemne n general: protectia juridica a partilor care sunt astfel consiliate de un profesionist al dreptului, avnd n vedere gravitatea si complexitatea conventiei matrimoniale.47. Publicitatea conventiilor matrimonialepublicitatea conventiei matrimoniale n timpul casatoriei sau dupa primirea copiei de pe actul casatoriei , notarul public expediaza, din oficiu, un exemplar al conven?iei catre: serviciul de stare civila unde a avut loc celebrarea casatoriei, pentru a se face men?iune pe actul de casatorie; Registrul na?ional notarial al regimurilor matrimoniale; celelalte registre de publicitate - ?innd seama de natura bunurilor, conven?iile matrimoniale se vor nota n cartea funciara, se vor nscrie n registrul comer?ului, precum ?i n alte registre de publicitate prevazute de lege 48. Cazurile de nulitate absoluta in cazul incalcarii conditiilor de validitate ale conventiei matrimonialeCazurile specifice de nulitate absoluta sunt:- lipsa consimtamntului;- nerespectarea conditiilor privind limitele de ordine publica ale ncheierii conventiei matrimoniale;- lipsa formei autentice notariale, precum si lipsa procurii autentice si speciale, atunci cnd conventia se ncheie prin mandatar.49. Cazurile de nulitate relativa in cazul incalcarii conditiilor de validitate ale conventiei matrimonialeNulitatea relativa intervine n cazul viciilor de consimtamnt, precum si n cazul minorului care ncheie conventia matrimoniala fara respectarea formelor de abilitare prevazute de lege (ncuviintarea parintilor si autorizarea instantei de tutela).50. Comunitatea devalmasa a bunurilor sotilor.Comunitatea devalmasa a sotilor poate continua sa supravietuiasca pna la realizarea lichidarii, respectiv a mpartelii bunurilor comune.51. Categorii de bunuri proprii ale fiecarui sot in cadrul regimului matrimonial legal sunt bunuri proprii :bunurile dobndite prin mostenire legala, bunurile de uz personal, bunurile destinate exercitarii profesiei,drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale, bunurile dobndite cu titlu de premiu sau recompensa, indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti, bunurile, sumele de bani sau orice valori care nlocuiesc un bun propriu, fructele bunurilor proprii.52. Criterii de determinare a bunurilor comune ale sotilorBunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri commune in devalmasie ale sotilor53. Analizati notiunea de bunuri dobandite in timpul casatoriei Bunurile dobandite de oricare dintre soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune in devalmasie ale sotilor. Bunurile dobandite de soti impreuna apartin acestora in proprietate comuna pe cote parti. Un sot se poate folosi de bunurile celuilalt sot, daca acesta nu se opune, caz in care acesta are obligatiile unui uzufructuar, fiind obligat sa restituie fructele si veniturile existente la data solicitarii lor de catre sotul proprietar sau dupa caz la data incetarii sau schimbarii regimului matrimonial.54. Drepturile sotilor asupra bunurilor comuneActe permise sotilor, fara consimtamntul celuilalt: actele de conservare, actele de administrare, actele de dobndire, actele de dispozitie,darurile obisnuite.(Sotul care nu a participat la ncheierea actului juridic poate, n masura n care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate, sa pretinda daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobndite de tertii de buna-credinta).Acte permise numai cu consimtamntul ambilor soti: schimbarea destinatiei bunurilor comune; actele de nstrainare sau de grevare cu drepturi reale a bunurilor comune; deplasarea din locuinta familiei a bunurilor care o decoreaza, precum si actele de dispozitie cu privire la acestea; actele prin care se dispune de drepturile asupra locuintei familiei, precum si actele care ar afecta folosinta acesteia (chiar daca unul dintre soti este proprietar exclusiv al locuintei).55. Categorii de datorii comune pentru care sotii raspund cu bunurile comuneSunt considerate datorii comune ale sotilor:-obligatiile nascute n legatura cu conservarea, administrarea sau dobndirea bunurilor comune;- obligatiile pe care le-au contractat mpreuna;- obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei;- repararea prejudiciului cauzat prin nsusirea, de catre unul dintre soti, a bunurilor apartinnd unui tert, n masura n care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor.Pentru datoriile comune, sotii raspund cu bunurile comune.Daca acestea sunt insuficiente pentru acoperirea datoriei comune, sotii raspund solidar cu bunurile proprii. Sotul care a platit datoria comuna cu bunurile sale proprii are drept de regres pentru ceea ce a suportat peste cota parte care i revine din comunitatea de bunuri, mpotriva celuilalt sot si are, totodata, si un drept de retentie asupra bunurilor acestuia pna la acoperirea integrala a creantelor pe care i le datoreaza.Veniturile din munca (profesie) si cele asimilate acestora ale unuia dintre soti nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de celalalt sot, cu exceptia datoriilor privind cheltuielile obisnuite ale casatoriei.56. Enumerati conditiile pentru care bunurile comune ale sotilor sa poata fi urmarite in regimul matrimonial legalBunurile commune nu pot fi urmarite de catre creditorii personali ai unuia dintre soti.Cu toate acestea ,dupa urmarirea bunurilo proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere partajul bunurilor commune,insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale. Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii.57. Regimul juridic al datoriilor comune ale sotilorn masura n care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor comune, sotii raspund solidar, cu bunurile proprii. n acest caz, cel care a platit datoria comuna se subroga n drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii datoriei. Sotul care a platit datoria comuna are undrept de retentie asupra bunurilor celuilalt sot pna la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza. Prin urmare, se instituie principiul raspunderii solidare a sotilor pentru datoriile comune, precum si un drept de retentie, ca o garantie n beneficiul sotului care a platit integral datoria comuna.58. Regimul comunitatii conventionaleRegimul comunitatii conventionale poate fi ales de viitorii soti sau de soti prin ncheierea unei conventii matrimoniale.Se impune totusi precizarea ca, n functie de interesele concrete, optiunea sotilor poate viza una sau mai multe dintre clauzele, fiind permisa asadar cumularea lor.59. Clauze referitoare la compozitia comunitatiin functie de interesele patrimoniale concrete, de aspiratiile, mentalitatile ori alte circumstante particulare, sotii pot opta pentru o comunitate de bunuri mai extinsa sau mai restrnsa dect cea legala.60. Regimul separarii de bunuri. Temeiul regimului separatiei de bunuri l poate, nsa, constitui si hotarrea judecatoreasca prin care instanta, la cererea unuia dintre soti, pronunta separatia de bunuri, atunci cnd celalalt sot ncheie acte care pun n pericol interesele patrimoniale ale familiei61.Clauza de preciput. NotiuneReprezinta acordul de vointa al sotilor ori,dupa caz, al viitorilor soti,incheiat in conditiile prevazute de lege,cuprins in conventia matrimonial,in virtutea caruia sotul supravietuior este indreptatit sa preia,fara plata,inainte de partajul mostenirii,unul sau mai multe bunuri comune,detinute in devalmasie ori in coproprietate. 62.Obiectul clauzei de preciput Il poate constitui unul sau mai multe din bunurile comune,aflate in devalmasie sau in copropietate. Partile clauzei de preciput sunt viitori soti,respective sotii.63. Clasificarea nulitatilor in materia casatorieiNulitatea casatoriei se clasifica in fuctie de urmatoarele criterii:a) in functie de consacrarea legislative:- nulitati exprese sunt cele expres prevazute de lege- nulitati virtuale sunt cele care rezulta implicit din ansamblul dispozitiilor legaleb) in functie de regimul juridic aplicabil:- nulitati absolute- nulitati relative64.Analiza regimului juridic al nulitatii absolute a casatorieiActiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei poate fi invocate de orice persoana interesanta. Nulitatea absoluta se poate dovedi prin orice mijloc de proba.Actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei este imprescriptibila. Hotjudec de constatare a nulitatii absolute a casatoriei este constitutiva de drepturi si produce efecte erga omnes.Pentru nulitatea absoluta a casatoriei opereaza urmatoarele reguli:-Poate fi invocate de orice persoana interesata-Actiunea in constataea nulitatii absolute a casatoriei este imprescriptibila-Probatiunea consta in dovada existentei cauzei de nulitate absoluta la data incheierii casatoriei65.Cazurile de nulitate absoluta a casatoriei ce pot fi acoperite:-lipsa varstei matrimoniale: Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta., cu toate acestea,nulitatea casatoriei se poate acoperi daca pana la ramanearea definitiva a hotararii judecatoresti ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut sau a ramas insarcinata.-casatoria fictiva: Casatoria incheiata in alte scopuri decat acelea de a intemeia o familie este lovita de nulitate absoluta., cu toate acestea nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramanera definitiva a hotararii judecatoresti cand a intervenit convietuirea sotilor,sotia a nascut sau a ramas insarcinata ori au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei.66. Cazurile de nulitate absoluta a casatoriei ce nu pot fi acoperite.Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute in Noul Cod Civil si anume, acestea neputand fi acoperite, respectiv in cazurile care au in vedere consimtamantul la casatorie, bigamia, interzicerea casatoriei intre rude, alienatia si debilitatea mintala si celebrarea casatoriei.67. Cazurile de nulitate relativa a casatoriei: - lipsa incuviintarilor sau autorizarii in cazul casatoriei minorului- viciile consimtamantului- lipsa discernamantului- casatoria incheiata intre tutore si minor aflat sub tutela68. Regimul juridic al nulitatilor relative ale casatoriei.In cazul nulitatii relative, regimul juridic al acesteia se refera, in esenta, la patru aspecte :titularul actiunii, prescriptibilitatea actiunii, confirmarea nulitatii si acoperirea nulitatii.-Titularul actiunii : potrivit caruia casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta. * Anularea pentru lipsa discernamantului poate fi invocata numai de sotul care a fost lipsit vremelnic de discernamant la incheierea casatoriei. * In cazul tutelei, anularea poate fi ceruta de sotul care s-a casatori in timp ce era sub tutela.-Prescriptibilitatea actiunii : termenul de precriptie al actiunii in anularea casatoriei este de 6 luni si incepe sa curga de la incetarea violentei sau de la data descoperirii erorii ori a dolului.-Confirmarea nulitatii : nulitatea relativa a casatoriei poate fi confirmata expres, prin declaratia in acest sens a celui indrituit sa o invoce, sau tacit, prin neintroducerea actiunii in anulare in termenul legal de prescriptie.-Acoperirea nulitatii : in cazul lipsei incuviintarilor cerute de lege pentru casatoria minorului, nulitatea relativa a casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, s-au obtinut incuviintarile si autorizarea cerute de lege. In cazul anularii pentru vicii de consimtamant si a lipsei discernamantului, casatoria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale. In toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera, daca, intre timp, ambii soti au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.69. Casatoria putativa Este cea careia legea ii pastreaza efectele unei casatorii valabile,chiar daca ea este nula sau anulabila,pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti,pentru sotul sau sotii de buna-credinta la incheierea ei.Pentru a ne afla in prezenta unei casatorii putative trebuie indeplinite cumulativ 2 conditii:-Existenta unei casatorii nule sau anulabile-Buna-credinta a unui sau a ambilor soti la incheierea casatoriei,constand in credinta gresita ca au incheiat o casatorie valabila,faptul ca nu au cunoscut existenta unui impediment la incheierea casatoriei sau ca nu au respectat o conditie de fond.70.Efectele casatoriei putative cand ambii soti au fost de buna-credinta,in privinta raporturilor personale:- pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a pronuntat nulitatea,intre soti exista obligtia de sprijin moral si de fidelitate- sotul care si-a schimbat numele in timpul casatoriei isi va recapata numele avut anterior- intre soti prescriptia este suspendata- sotul care s a casatorit inainte de varsta de 18 ani isi va recapata capacitatea de exercitiu,daca este minor la data cand casatoria a fost anulata.* Efectele casatoriei putative cand ambii soti au fost de buna-credinta,in privinta raporturilor patrimoniale:-Impartirea bunurlor se face potrivit dispozitiilor legale privitoare la divort-Obligatia de intretinere a existat intre soti si va exista in viitor-Daca unul dintre soti a decedat inainte de ramanerea definitive de declarare a nulitatii casatoriei,celalalt are dreptul la mostenire in calitate de sot supravietuitor71. Efectele casatoriei putative atunci cand numai unul dinte soti a fost fe buna-credinta:- buna-credinta pastreaza capacitatea deplina de exercitiu - impartirea bunuror se face potrivit dispozitiilor legale referitoare la divort.72. Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notarialaDivortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie. Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie. Instanta este obligata sa verifice existent consimatamantului liber si neviciat al fiecarui sotPe cale administrative sau prin procedura notariala poate fi solutionat divortul prin accord, indiferent de durata casatoriei, daca sunt intrunite urmatoarele conditii: -Sotii isi exprima liber si neviciat consimtamantul in fata ofiterului de stare civila sau a notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor-Niciunul dintre ei nu este pus sub interdictie judecatoreasca-Nu au copii minori nascuti din casatorie,din afara casatoriei sau adoptati.Cererea de divort se depune de soti impreuna, iar dupa un termen de gandire de 30 de zile de la inregistrarea cererii, sotii se prezinta personal si daca ambii staruie sa divorteze, ofiterul de stare civila sau notarul public, dupa ce verifica valabilitaea consimtamantului elibereaza certificatul de divort fara vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.73. Conditiile divortului prin acordul sotilor pe cale administrative sau prin procedura notarialadaca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori,nascuti din casatorie,din afara casatoriei sau adoptati,ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul lor,eliberadu-le un certificate de divort.Divortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul public si in cazul in care exista copii minori nascuti din casatorie,din afara casatoriei sau adoptati,daca sotii convin asupra tuturor aspectelor referitoare la numele de familie pe care sa il poarte dupa divort,exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii partinti,stabilirea locuintei copiilor dupa divort,modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separate si fiecare dintre copii,precum si stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere,educare,invatatura si pregatire profesionala a copiilor.Daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca sotii nu cad de accord in ce priveste unul dintre aspect aratate,atunci notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata.74.Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara. ConditiiConditiile divortului prin acordul sotilor pe cale judiciara, care nu s-au modificat n raport de vechea reglementare, n sensul ca divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei si daca au sau nu copii rezultati din casatorie, instanta fiind obligata sa verifice existenta consimtamntului liber si neviciat al fiecarui sot, divortul neputnd fi pronuntat daca unul din soti este pus sub interdictie. Acordul sotilor trebuie sa mai cuprinda:-Numele de familie pe care il poarta dupa divort-Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti-Stabilirea locuintei copiilor dupa divort-Modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii-Stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere,educare,invatatua si pregatire profesionala a copiilor.75. Divortul din culpaDivortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei. Daca din probele administate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna,chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort.Se admite si divortul din culpa exclusiva a reclamantului. Acest tip de divort atrage insa consecinte speciale, in sensul ca reclamantul vinovat exclusiv de divort va putea fi obligat la acordarea de despagubiri sotului nevinovat.La cererea unuia dintre soti dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani,se pronunta divortul tot din culpa exclusiva a sotului reclamant,cu exceptia situatiei in care paratul se declara de acord cu divortul, cand acesta se va pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.Daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort. Aceasta actiune insa va putea fi admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.76.Divortul din cauza starii de sanatate.Conditii:-Motivul divortului trebuie sa fie starea de sanatate a unuia dintre soti care face imposibila continuarea casatoriei ;-Instant va pronunta desfacerea casatoriei fara a face mentiune despre culpa sotilor77.Efectele divortului cu privire la relatiile personale dintre soti.Cu privire la relatiile personale dintre soti, efectele se produc numai pentru viitor, nu si pentru trecut. Pentru viitor, calitatea de sot inceteaza, fiecare dintre fostii soti redobandind dreptul de a se recasatori, chiar si intre ei. De asemenea, inceteaza obligatia de sprijin moral, de fidelitate, de a locui impreuna. Fiecare sot isi redobandeste numele avut inainte de incheierea casatoriei, insa legea prevede posibilitatea mentinerii acestuia cu acordul celuilalt sot sau chiar fara acordul acestuia, daca exista motive temeinice. Cu privire la capacitatea de exercitiu a minorului casatorit, divortul nu produce efecte juridice. Noul Cod Civil prevede expres ca divortul se considera pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria, care va pierde drepturile pe care legea sau conventiile incheiate cu tertii i le atribuie.78.Efectele divortului cu privire la regimul matrimonialIn cazul divortului, regimul matrimonial intre soti inceteaza la data introducerii cererii de divort.Oricare dintre soti sau amandoi, in cazul divortului prin acordul lor, pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat la data separatiei de fapt. Actele de instrainare si grevare cu titlu oneros de oricare dintre soti cu privire la bunuri mobile comune a caror instrainare nu este supusa anumitor formalitati de publicitate precum si actele din care se nasc obligatii in sarcina comunitatii incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort sunt: anulabile,daca au fost facute in frauda celuilalt sot.Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul si dupa caz certificatul de divort eliberat de ofiterul de stare civila sau de notarul public sunt opozabile fata de terti,in conditiile legii.79. Efectele divortului asupra relatiilor personale dintre parinti si copii. Incredintarea copiilor minori.Instanta de tutela care pronunta divortul este obligata, sa se pronunte si asupra incredintarii copiilor minori, in legislatia noastra este custodia comuna, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti si doar in mod exceptional revine unui singur parinte. Astfel, daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. Celalalt parinte are dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare al copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia. Exista posibilitatea ca minorul sa fie incredintat altor persoane, in mod exceptional. Instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana, cu consimtamantul acestora. Pentru luarea deciziei, instanta va asculta parintii si copilul care a implinit varsta de 10 ani.Cu privire la locuinta copilului minor, in lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta de tutela stabileste, odata cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic. Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul superior al acestuia. Instanta de tutela, prin hotararea de divort, stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.80. Rudenia fireasca- este definite ca fiind legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendant comun.Rudenia poate insa izvori si dintr-o operatiune juridica numita adoptie. Acest fel de rudenie se numeste rudenie civila sau rudenie din adoptie, care se stabileste in temeiul actului jurdic al adoptiei, intre adoptat si descendentii sai si adoptator si rudele sale.81. Dovada filiatiei fata de mama prin certificatul constatator al nasterii.Filiatia fata de mama se mai numeste si maternitate si rezulta din faptul nasterii. De aceea, pentru stabilirea filiatiei fata de mama trebuie sa se dovedeasca faptul nasterii copilului, precum si identitatea dintre copilul nascut si persoana care doreste sa-si stabileasca filiatia.82. Posesia de stat- este starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte. Consta in urmatoarele imprejurari:-O persoana se comporta fata de un copil ca fiind al sau, ingrijindu-se de cresterea si educarea sa, iar copilul se comporta fata de aceasta persoana ca fiind parintele sau-Copilul este recunoscut de catre familie, in societate, si cand este cazul, de catre autoritatile publice ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau-Copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau. Pentru a dovedi filiatia trebuie sa fie continua, pasnica, publica si neechivoca.83. Stabilirea maternitatii prin recunoasterea voluntara a mamei.Recunoasterea maternitatii este actul unilateral prin care o femeie declara, in forma prevazuta de lege, ca este mama unui anumit copil. Recunoasterea filiatiei fata de mama are o natura juridica mixta, in literatura juridica considerandu-se ca aceasta recunoastere are opt caractere juridice si anume : - caracter declarativ, stabilind filiatia fata de mama a copilului in mod retroactiv de la data nasterii sale, iar in ceea ce priveste drepturile copilului, chiar de la conceptia acestuia;- caracter irevocabil, mama nu mai poate reveni asupra recunoasterii maternitatii, chiar daca a facut-o prin testament;- caracter personal, recunoasterea nu poate fi realizata de reprezentantul legal al mamei sau de catre mostenitor dupa decesul mamei. Acest caracter nu exclude posibilitatea ca recunoasterea sa poata fi facuta in numele mamei de catre un mandatar cu procura speciala ( autentica );- caracter netransmisibil;- caracter solemn, recunoasterea de maternitate trebuie sa se faca in una dintre formele impuse de lege;- este un act juridic pur si simplu, nesusceptibil de modalitati;- este un act juridic unilateral;- recunoasterea produce efecte fata de toti ( erga omnes ).De regula, filiatia fata de mama se stabileste si se dovedeste prin certificatul constatator al nasterii. In cazurile expres prevazute de lege, ea se poate stabili, dupa caz, prin recunoasterea mamei sau hotarare judecatoreasca. In mod exceptional, cazurile in care poate interveni recunoasterea sunt urmatoarele : nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila, copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti. Recunoasterea voluntara a maternitatii se poate face prin declaratie la serviciul de stare civila, prin inscris autentic sau prin testament. 84. Stabilirea maternitatii prin hotarare judecatoreasca.Cazurile in care dovada filiatiei fata de mama se poate face in fata instantei de judecata sunt urmatoarele : in cazul in care, din orice imprejurari, dovada filiatiei nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii si in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii. Conditiile pentru intentarea unei actiuni in stabilirea maternitatii sunt urmatoarele :- dreptul la actiune apartine copilului si se porneste in numele sau de catre reprezentantul sau legal, aceasta actiune putand fi continuata de mostenitorii sai in conditiile legii;- actiunea se introduce impotriva pretinsei mame sau a mostenitorilor pretinsei mame;- actiunea este imprescriptibila, ca regula; daca intre timp copilul a decedat inainte de introducerea actiunii, mostenitorii sai o pot formula in termen de un an de la data decesului.85. Actiunea in tagada paternitatii.Obiectivul acestei actiuni este stabilirea faptului ca sotul mamei nu este tatal copilului nascut de aceasta.Actiunea in tagada paternitatii tinde sa stabileasca un fapt real si anume, lipsa raportului de filiatie dintre tatal prezumtiv si copilul din casatorie.Dreptul la actiune in tagada paternitatii revine urmatoarelor persoane : sotului mamei, iar daca este pus sub interdictie, actiunea va fi pornita de un tutore sau de un curator numit de instanta de judecata; mamei; tatalui biologic; copilului si mostenitorilor acestora.Calitatea de parat va reveni, dupa caz, urmatoarelor persoane : -cand reclamantul este sotul mamei, parat va fi copilul, iar daca acesta este decedat, mama sau alti mostenitori ai sai;-cand reclamant este mama copilului, parat va fi prezumptivul tata, iar daca acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor lui;-cand reclamant este tatal biologic, paratii vor fi sotul mamei si copilul, iar daca acestia sunt decedati, parati vor fi mostenitorii.Cu privire la probatiune, in cadrul acestei actiuni se poate folosi orice mijloc de proba. In privinta probei cu martori, pot fi ascultati ca martori rudele si afinii partilor, indiferent de grad, cu exceptia descendentilor.86. Reproducerea umana asistata medical cu tert donatorstabileste ca reproducerea umana asistata medical cu tert donator nu determina nicio legatura de filiatie intre copii si donator. In acest caz, nici o actiune in raspundere nu poate fi pornita impotriva donatorului. De asemenea, parinti in sensul dat de prezenta sectiune, nu pot fi decat un barbat si o femeie sau o femeie singura.87. Adoptia. Notiune si principiiAdoptia este o fictiune juridica prin care filiatia fireasca si raporturile de rudenie fireasca sunt nlocuite cu o filiatie civila, respectiv cu legaturi de rudenie civila. Astazi, adoptia este consacrata, chiar ncurajata ca fenomen, n mai toate legislatiile, fiind cunoscuta si acceptata nca din antichitate.principii care trebuie respectate n mod obligatoriu n cursul procedurii adoptiei: principiului interesului superior al copilului; principiul cresterii si educarii copilului ntr-un mediu familial; principiul continuitatii n educarea copilului, tinnd seama de originea sa etnica, culturala si lingvistica;88.Impedimente la adoptieLeguitorul indica in mod expres acele situatii in care adoptia este interzisa:-este interzisa adoptia intre frati-este interzisa adoptia propriului copil-este interzisa adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoar- este interzisa adoptia simultana sau succesiva de catre mai multi adoptatori c- este interzisa adoptia de catre personae cu boli psihice si handicap mintal89.Ocrotirea parinteasca a copilului adoptatDin momentul incuviintarii irevocabile a adoptiei, adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si indatoririle parintelui firesc fata de copilul sau, atat drepturile si indatoririle privitoare la persoana, cat si cele referitoare la bunurile copilului. Obligatia de a da intretinere copilului este, in primul rand, in sarcina parintilor. In subsidiar, au obligatia legala de intretinere a copilului, in ordinea stabilita de fratii, precum si ascendentii minorului, altii decat parintii acestuia.In situatia decesului, disparitiei, decaderii din drepturile parintesti, aplicarii pedepsei interzicerii drepturilor parintesti sau a neputintei, din orice motive, a unuia dintre pariniti de a-si mainfesta vointa, drepturile si indatoririle parintesti vor fi preluate, integral, de catre celalalt parinte. Daca amandoi parintii se afla in vreuna din aceste situatii, copilul, are dreptul la protective altenrnativa fie prin instituirea tutelei, fie prin luarea unei masuri de protective speciala, cu precizarea ca protectia alternative poate insemna adoptia succesiva a copilului, insa numai daca parintii adoptatori au decedat. ? Audierea copilui este obligatorie.90.Persoanele intre care exista obligatia de intretinereobligatia legala de intretinere exista intre urmatoarele persoane:-intre sot si sotie;-intre parinti si copii;-intre bunici si nepoti;-intre strabunici si stranepoti;-intre frati si surori;-intre celalalte persoane anume prevazute de lege:1. intre fostii soti din casatoria desfacuta? Sotul din a carui vina exclusiva a fost pronuntat divortul are drept la intretinerea celulilalt sot.2. intre fostii soti din casatoria desfiintata? Daca amandoi sotii au fost de buna-credinta la data incheierii casatoriei nule sau anulate, fiecare dintre ei poate invoca beneficiul putativitatii, inclusiv dreptul la intretinere al fostului sot.3. Sotul care a contribuit la intretinerea copilului firesc al celuilalt sot este obligat sa continue a da intretinere unui copil, sunt datori a continua intretinerea, fiecare in masura valorii bunurilor mostenite, insa numai pe perioada mioritatii copilului.4. Copilul care a beneficiat timp de cel putin 10 ani de intretinerea sotului parintelui firesc poate fi la randul sau obligat a da intretinere sotulului parintelui firesc5. Mostenitorii celui obligat la intretinerea unui copil, sunt datori a continua intretinerea, fiecare in masura valorii bunurilor mostenite, insa numai pe perioada mioritatii copului.6. Cel care ia un copil(gasit sau parasit de parinti) pentru a-l ingriji sau proteja temporar, pana la stabilirea unei masuri de protectie, are obligatia de a-l intretine.91.Ordinea in care se datoreaza intretinereaC.fam stabileste urmatoare ordine a prestarii intretinerii de catre persoanele enumerate:- sotii isi datoreaza intretinerea inainte celorlalti obligati- descendentul este obligat la intretinerea inainte ascendentului iar daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat este obligat inaintea celui in grad mai indeparat.- cel care adopta este obligat la intretinerea inaintea parintilor firesti- fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, dar inaintea bunicilorCat priveste celalalte persoane prevazute de lege, ordinea in care se datoreaza intretinerea este urmatoarea:- intre fostii soti divortati sau a caror casatorie a fost desfiintata, intretinerea se datoreaza in aceeasi ordine ca si intre sotii dintr-o casatorie in fiinta, adica inainte oricarei alta persoane.- Sotul care a contribuit la intretinerea copilului firesc al celuilalt sot datoreaza intretinerea copilului, dar numai daca parintii firesti sunt decedati, disparuti ori se afla in nevoie, deci subsidiar- Copilul intretinut timp de cel putin 10 ani de sotul parintelui firesc poate fi obligat la intretinerea parintelui vitreg.- Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui copil, la fel ca mostenitorii celui care, fara a avea obligatia legala, a prestat intretinere unui copil, sunt datori a continua intretinerea copilului pe timpul minoritatii acestuia, dar numai daca parintii copilului au murit, sunt disparuti sau se afla in nevoie.- intretinerea datorata de cel care a luat copilul pentru a-l ingriji sau proteja temporar, prin definite, are caracter subsidiar fata de obligatia impusa parintilor, de vreme ce are drept creditor copilul gasit sau parasit de parinti.92. Situatia in care o persoana este obligata sa presteze intretinere, in acelasi timp, mai multor persoane n ceea ce priveste divizibilitatea activa a obligatiei, daca debitorul tinut concomitent la ntretinerea mai multor creditori nu are mijloace ndestulatoare pentru a acoperi n ntregime starea de nevoie a fiecaruia dintre creditori, instanta de judecata, tinnd seama de trebuintele fiecarei persoane ndreptatite la ntretinere, poate hotar fie ca ntretinerea sa se presteze unei singure persoane, fie ca ntretinerea sa se mparta ntre mai multe sau ntre toate persoanele n drept sa o primeasca - situatie n care se va stabili, prin aceeasi hotarre, modul n care se mparte ntretinerea ntre beneficiarii acesteia.93. Conditiile generale privind creditorul obligatiei de intretinereAre drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale.Dreptul la ntretinere al minorului-Minorul care cere ntretinere de la parintii sai se afla n nevoie daca nu se poate ntretine din munca sa, chiar daca ar avea bunuri.-Cu toate acestea, n cazul n care parintii n-ar putea presta ntretinerea fara a-si primejdui propria lor existenta, instanta de tutela poate ncuviinta ca ntretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate.Debitorul ntretinerii-Poate fi obligat la ntretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobndi aceste mijloace.-La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza ntretinerea se tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute n vedere celelalte obligatii ale sale.Comportamentul necorespunzatorNu poate pretinde intretinere acela care s-a facut vinovat fata de cel obligat la intretinere de fapte grave contrare legii sau bunelor moravuri.Acela care se afla in stare de nevoie din culpa, sa poata cere numai intretinerea de stricta necesitate*Dovada starii de nevoieStarea de nevoie a persoanei indreptatite la intretinere precum si mijloacele celui care datoreaza intretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.94.Conditiile generale privind debitorul obligatiei de intretinere N.C.civil prevede faptul ca are drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile saleAre drept la intretinere doar sotul care a fost de buna credinta, care nu este recasatorit si care nu beneficieaza deja de o prestatie compensatorie95.Definiti dreptul civil al familieiTotalitatea relatiilor personale si patrimoniale nascute din casatorie, filatie, adoptie sau alte reglementari asmilate de lege relatiilor de familie, reglementate de norme juridice alcatuiesc dreptul familiei.96. Comentati principiul egalitatii intre sexe in dreptul civil al familieiCc consacra expres egalitatea femeii cu barbatul, atat in relatiile lor personale si patrimoniale, cat si in acelea care privesc raporturile lor cu copiii, nu inseamna ca acest principiu este specific numai dreptului familiei el se aplica in toate domeniile vietii sociale. Preciza ca egalitatea dintre barbat si femeie nu exclude insa dreptul femeilor la un regim de protectie, la fel cu al tinerilor, atunci cand ratiuni sociale impun aceste masuri.97.Comentati principiul monogamieiAcest principiu consta in posibilitatea de a incheia o casatorie numai de catre o persoana necasatorita consideranu-l atat de evident in traditia populara romana unii autori nu il mai enumera ca facand parte din categoria principiilor. Incalcarea acestui principiu este sanctionata cu nulitatea absoluta a celei de a doua casatorii. Incheierea unei casatorii de catre o persoana deja castorita este considerata infractiune si de asemenea atrage nulitatea acesteia.98. comentati principiul casatoriei liber consimtite intre sotiAcest principiu, nu poate fi inteles decat in sensul ca viitorii soti sunt liberi sa decida singuri incheierea casatoriei, fara a putea fi constransi din afara si numai daca exista acea puternica afectiune si atractie care, cred ei, poate da temei unei casatorii durabile99. Enumerati componentele principiului ocrotirii casatoriei si familiei.Principiul este formulat aratndu-d ca statul ocroteste casatoria si familia; el sprijina, prin masuri economice si sociale, dezvoltarea si consolidarea familiei. Ocrotirea casatoriei si familiei se realizeaza nu doar prin intermediul normelor dreptului familiei ci si cu ajutorul altor norme juridice. n acest sens Codul familiei reglementeaza riguros conditiile de fond si cele de forma ale casatorie, drepturile si obligatiile personale si patrimoniale ale sotilor, egalitatea n drepturi a sotilor, obligatia de ntretinere pe care sotii o au unul fata de celalalt, drepturile si ndatoririle parintilor fata de copiii lor minori, desfacerea casatoriei prin divort. 100. Comentati principiul solidaritatii familiale.Relatiile de familie se bazeaza pe prietenie si afectiune reciproca ntre membrii ei, care sunt datori sa-si acorde unul altuia sprijin moral si material. Astfel, n tot ceea ce priveste casatoria si asupra tuturor masurilor privitoare la persoana si bunurile copiilor, sotii hotarasc de comun acord. Ei contribuie la cheltuielile casniciei n raport cu mijloacele fiecaruia, iar bunurile dobndite n timpul casatoriei, de oricare dintre soti, cu exceptia celor expres mentionate de lege ca fiind proprii, sunt bunuri comune ale sotilor, pe care le administreaza si folosesc mpreuna si de care dispun tot astfel.101. Comentati principiul egalitatii in drepturi a copiilor. Copiii din afara casatoriei sunt egali n fata legii cu cei din casatorie, precum si cu cei adoptati. Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita prin recunoastere sau prin hotarre judecatoreasca are, fata de parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si situatia legala a unui copil din casatorie102. Comentati principiul ascultarii copilului in procedurile administrative. n procedurile administrative sau judiciare care l privesc, ascultarea copilului care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, daca autoritatea competenta considera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei. Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice informatie, potrivit cu vrsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea aceasta, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care l priveste. 103. Definiti institutia logodnei.Logodna nu poate fi calificata ca un antecontract, pentru ca nu este de conceput existenta unei obligatii de a ncheia o casatorie. Logodna reprezinta o perioada preparatorie, n vederea viitoarei casatorii. n practica, promisiunile de casatorie sunt adeseori dublate de convietuirea viitorilor soti, un fel de pre-mariaj sau casatorie de proba. Desi, din punct de vedere juridic, simplele promisiuni de casatorie sunt suficiente pentru a ridica probleme de calificare juridica si responsabilitate.104. Conditiile de forma pentru incheierea logodnei.- varsta necesara- diferenta de sex- consimtamant-inexistenta starii civile-inexistenta rudeniei firesti ( conditii de fond) - legea nu prevede conditii de forma pt incheierea logodnei105. Raspunderea pentru ruperea abuziva sau, dupa caz, pentru determinarea culpabila a ruperii logodnei.Se sanctioneaza modalitatea n care s-a produs ruperea unilaterala a logodnei (intempestiva, brutala, incorecta, injurioasa). Partea care rupe logodna n mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate n vederea casatoriei, n masura n care au fost potrivite cu mprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate. Partea care, n mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri. Reclamantul trebuie sa dovedeasca, asadar, caracterul abuziv al ruperii logodnei, culpa logodnicului prt, precum si prejudiciul cauzat. Referitor la prejudiciu, ntruct textul nu distinge, poate fi reparat sub forma despagubirilor att prejudiciul material, ct si cel moral. Dreptul la actiune, att pentru restituirea darurilor, ct si n cazul raspunderii pentru ruperea logodnei se prescrie n termen de un an de la ruperea logodnei.106. Obligatia de restituire a darurilor in cazul ruperii logodnei.n cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite. Darurile se restituie n natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, n masura mbogatirii. Obligatia de restituire nu exista daca logodna a ncetat prin moartea unuia dintre logodnici. Solutiile sunt firesti. Darurile manuale, facute pentru a respecta un obicei social si care au o valoare modica n raport cu nivelul de trai al donatorului nu se restituie. Cadourile cu valoare mare, facute n considerarea casatoriei proiectate sunt supuse restituirii. Cu toate acestea, daca ruperea logodnei a fost abuziva, ele pot fi pastrate cu titlu compensatoriu, n contul despagubirilor care s-ar cuveni partii obligate la restituire.107. Desfacerea, desfiintarea si incetarea logodnei.Oricare dintre logodnici poate rupe logodna, ceea ce echivaleaza cu o denuntare unilaterala a logodnei. ruperea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. De asemenea, ca si o garantie a libertatii matrimoniale, clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa. Faptul ca logodna poate fi oricnd rupta n mod unilateral nu nseamna ca nu se pot produce si anumite consecinte juridice: restituirea darurilor si raspunderea pentru ruperea unilaterala a logodnei.108. Definiti si comentati institutia casatoriei. Notiunea de casatorie desemneaza actul juridic al casatoriei, adica acel act juridic prin care, pe temeiul consimtamntului viitorilor soti, constatat de ofiterul starii civile, acestia ntemeiaza o familie. Notiunea de casatorie desemneaza statutul juridic dobndit prin ncheierea actului juridic al casatoriei, adica ansamblul drepturilor, ndatoririlor ce iau nastere n persoana firecaruia dintre soti ca urmare a ncheierii casatoriei. Sens doctrinar : prin casatorie se desemneaza institutia casatoriei, adica totalitatea normelor juridice referitoare la actul juridic, precum si statutul juridic al sotilor. 109. Locul ocupat de institutia casatoriei in cadrul dreptului civil al familiei. Comentarii Din punct de vedere legal, casatoria este un act juridic incheiat de cei ce doresc sa se casatoreasca, iar pe de alta parte, situatia juridica a celor casatoriti. Casatoria este o uniune liber consimtita, monogama, ce se incheie in formele cerute de lege, cu scopul de a forma o familie, avand caracter civil. Casatoria se intemeiaza pe deplina egalitate in drepturi intre barbati si femeie. Dreptul familiei reprezinta unul dintre cele mai speciale si n acelasi timp controversate ramuri ale dreptului. Dreptul familiei reprezinta acea ramura a sistemului de drept care cuprinde totalitatea normelor juridice ce reglementeaza relatiile (patrimoniale si personale) de familie, pe care societatea are interes sa le ndrume juridiceste.Odata cu cresterea importantei acordate familiei n societatea contemporana, cu ntelegerea caracterului complex al acesteia, cu evolutia conceptiei privind respectarea drepturilor omului, cu diversificarea normelor juridice n domeniu si dezvoltarea jurisprudentei, dreptul familiei a devenit o ramura speciala de drept, desprinsa din dreptul civil, care ramne norma generala n raport cu acesta (n cazul n care nu exista norma expresa n materia normelor de familie se aplica regulile drepturile civil, trebuind nsa interpretate potrivit principiilor dreptului familiei). 110. Enumerati si comentati caracterele casatoriei. Caracterele juridice ale casatoriei:1. Caracterul laic- reiese din faptul ca incheierea si inregistrarea casatoriei sunt de competenta exclusiva a autoritatii de stat. De asemenea celebrarea religioasa a casatoriei este permisa numai dupa casatoria civila ; in caz contrar preotul sau reprezentantul oricarui cult religios, indreptatit a oficia cununia religioasa poate fi sanctionat contraventional.2. Caracterul solemn- reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei este valabil numai daca viitorii soti respecta anumite cerinte de forma cum ar fi : consimtamantul trebuie exprimat in fata ofiterului de stare civila, personal, in prezenta a doi martori.3. Caracterul bilateral - reiese din faptul ca actul juridic al casatoriei are la baza cele doua vointe liber exprimate a viitorilor soti.111.Enumerati conditiile de fond,in sens restrains,la incheierea casatoriei -Diferentierea de sex-Varsta matrimonial-Consimtamantul viitorilor soti-Comunicarea starii sanatatii112. Enumerati impedimentele,in sens restrans,la casatorieImpiedimentele la casatorie sau piedicile legale la casatorie constituie imprejurari de fapt si de drept care,daca exista,casatoria nu mai poate fi incheiata.Acestea sunt:-Bigamia sau statutul de casatorit al unuia dintre viitori soti -Rudenia de sange-Rudenia rezultata din adoptie-Starea de tutela-Starea de alienatie sau debilitate mintala-Este interzisa casatoria intre persoane de acelasi sex113.Definiti consimtamantul la casatorieExistenta consimtamantului la casatorie a viitorilor soti este cerinta fundamental,indispesabila a actului juridic al casatoriei, nu si suficienta pentru ca acesta mai trebuie sa fie liber,adica netulburat in manifestarea sa, precum si actual. 114. Emanciparea minorului Capacitatea de exercitiu anticipataPentru motive temeinice, instanta de tutela poate recunoaste minorului care a mplinit vrsta de 16 ani capacitatea deplina de exercitiu. n acest scop, vor fi ascultati si parintii sau tutorele minorului, lundu-se, cnd este cazul, si avizul consiliului de familie.115.Principiile care guverneaza relatiile dintre soti si consecinta aplicarii luiTinand cont de dispozitiile din noul Cod civil,consideram ca relatiile personale dintre soti presupun existenta urmatoarelor oblgatii:-De a lua deciziile impreuna-De a-si acorda respect si sprijin moral-De fidelitate-De a locui impreuna-De a avea impreuna relatii sexual liber consimtite-Independenta sotilor-De a hotari asupra numelui pe care il vor purta in casatorie-Abtinerea de la orice act de violenta familiala116.Obiectul regimului matrimonial in sens materialRegimul matrimonial este puntea de legatura dintre dreptul familiei,redus la cel al casatoriei,si dreptul civil clasic conceput ca drept patrimonial.In sens material,regimul matrimonial reglementeaza ansamblu bunurilor sotilor,deci totalitatea bunurilor sotului si sotiei,indiferent de data si de modul de dobandire a acestora.Obiectul sau il formeaza toate bunurile pe care sotii le aveau in momentul incheierii casatoriei,precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei,impreuna sau separate,cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.In cazul proprietatii collective,drepturile vor consta fie in parti din copropietate,fie in partile cuvenite din proprietatea comuna,proprietatea putand fi generate de o indiviziune de familie,o comunitate ereditara,rezultand dintr o succesiune sau raporturile care unesc membrii unei societati simple,in nume colectiv sau in comandita.117.Obiectul regimului matrimonial in sens juridicIn sens juridic,regimul patrimonial supune bunurile sotilor unor reguli avand ca obiect propriu,dar formand impreuna un tot coerent.O parte dintre aceste reguli se refera la proprietatea asupra bunurilor,ele guvernand separatia bunurilor sau compunere patrimoniilor.Cu ajutorul lor se pot stabili daca anumite bunuri pe care sotii le-au avut in momentul incheierii casatoriei sau le-au dobandit ulterior,in timpul casatoriei,raman proprii fiecaruia sau intra,in totalitate sau in parte,in masa comuna.118.Regimurile matrimoniale,dupa izvorul lorDin punctul de vedere al izvorului lor, se clasifica n:- regimuri matrimoniale legale-regimuri matrimoniale conventionale. Acestea din urma si au izvorul n conventiile matrimoniale. Regimul matrimonial legal se aplica ori de cte ori viitorii soti nu au ncheiat o conventie matrimoniala.119.Regimurile matrimonial,dupa structura lorDupa structura lor, regimurile matrimoniale sunt:-de comunitate-de separatie de bunuri -mixta, adica mbina separatia din timpul casatoriei cu un principiu comunitar care se manifesta la desfacerea casatoriei. Astfel, regimul de participare la achizitii este un regim matrimonial eclectic. La rndul lor, regimurile comunitate pot fi:-universal-partiale. Criteriul esential n functie de care se realizeaza calificarea regimului matrimonial este compozitia activului. Astfel, regimurile comunitare se caracterizeaza prin existenta unei mase de bunuri comune cu un regim juridic specific. Regimurile separatiste se caracterizeaza prin lipsa unei asemenea mase de bunuri comune, patrimoniul fiecaruia dintre soti fiind, n linii mari, structurat asemenea persoanelor celibatare. Regimurile mixte mprumuta unele trasaturi de la ambele regimuri, nefiind posibila calificarea lor ca fiind separatiste sau comunitare.120.Dupa cum pot sau nu modificate in timpul casatorieiDupa cum se pot sau nu modifica n timpul casatoriei,regimurile matrimoniale sunt:-imutabile -mutabile. Dupa cum am aratat, tendinta generala este aceea de a permite modificarea regimului matrimonial n timpul casatoriei. 121.Definiti regimul primarRegimul primar reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile stabilite intre soti sau intre unul sau ambii soti,pe de o parte si terte persoane pe de alta parte,raporturi ce au drept obiect bunuri existente in momentul incheierii casatoriei,dobandite pe parcursul acesteia,precum si obligatiile sarcinilor casatoriei si care se aplica tuturor casatoriilor,indiferent de regimul matrimonial caruia ii sunt supusi sotii.122. Stabilirea cuantumului contributiei la cheltuielile casatoriei prin acordul sotilorObligatia de a suporta cheltuielile casniciei constituie un efect al casatoriei si se concretizeaza n contributia fiecaruia la asigurarea conditiilor materiale ale traiului comun. Desi regulile n aceasta materie intra n compunerea regimului primar, de la care nu se poate deroga, totusi, prin exceptie, viitorii soti sau, dupa caz, sotii au posibilitatea de a stabili prin conventie matrimoniala unele aspecte viznd cheltuielile casatoriei, norma juridica avnd un caracter supletiv, iar nu imperativ. Numai n lipsa unei asemenea stipulatii se aplica dispozitia legala prin care se consacra regula proportionalitatii mijloacelor, cu precizarea ca nu se poate conveni n sensul ca numai unul dintre soti este obligat sa suporte cheltuielile casatoriei.123.Notiunea de locuinta conjugalaLocuinta conjugala este defininta ca fiind locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii. Oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul imobilului in cauza si fara obligata de a-l informa pe celalalt sot124.Exercitarea unei profesii de fiecare sotN.C.civil. prevede faptul ca fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna, in conditiile legii, de veniturile incasate, cu respectarea obligatiilor ce ii revin privind cheltuielile casatoriei.125.incheierea actelor juridice de catre sotiPentru incheierea actelor juridice de catre soti este necesara indeplinirea cumulativa a doua categorii de conditii: conditii de fond, respectiv conditii de formaConditiile de fond sunt:1.Consimtamantul la casatorie2.Varsta matrimoniala3.Comunicarea reciproca de catre vititorii soti a starii sanatatii lorConditiile de forma sunt:1.Formalitati premergatoare incheierii casatorieiA)Declaratia de casatorieB) Atributiile delegatului de stare civila dupa primirea si inregistrarea declaratiei de casatorie2.Formalitati concomitente incheierii casatorieiA)Solemnitatea incheierii casatorieiB)Publicitatea incheierii casatoriei126.Mandatul conventional intre soti-Un sot poate sa dea mandate celuilalt sot sa il reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. 127.Mandatul judiciar intre sotiIn cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitatea de a-si manifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela incuiintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat. In afara altor cazuri prevazute de lege, mandatul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in situatia prevazuta anterior sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator.128. dreptul la informare intre soti Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa istantei de tutela. Instanta poate sa il oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa furinizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens.Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor ceruta atunci cand, potrivit legii, refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional. Atunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate.129.Notiunea de conventie matrimonialaAlegerea unui alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale se face prin incheierea unei conventii matrimoniale.Conventia matrimoniala reprezinta actul prin care viitori soti, sau cei deja casatoriti, stabilesc regimul matrimonial aplicabil casatoriei lor, cat si alte dispozitii legate de viitoarele relatii patrimoniale ale acestora.130. Principiul libertatii incheierii conventiilor matrimonialePrincipiul libertatii incheierii conventiilor matrimoniale prevede faptul ca, sotii pot introduce in contractul lor de casatorie dispozitii diferite de cele impuse de regimul juridic legal, combinand regulile de natura patrimoniala, dar fara ca acestia sa se abata de la dispozitiile legale prevazute in codul civil pentru aceasta.131. Obiectul conventiei matrimonialeObiectu conventiei matrimoniale este constituit de regimul matrimonial pe care sotii il aleg ca alternativa la regimul matrimonial legal in administrarea unor bunuri comune aflate in devalmasie sau in copropietate.132. Cauza in conventiile matrimonialeCauza conventii matrimoniale pentru care viitori soti, sau sotii, inceheie o conventie matrimoniala este aceea de a-si organiza raporturile patrimoniale care vor caracteriza viata lor de familie, fiind prin urmare, in prezenta unei cauze speciale 133. Efectele nulitatii unei conventii matrimonialeIn cazul in care conventia matrimoniala este nula sau anulata, intre soti se va aplica regimul comuintatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de terii de buna-credinta.134. Caducitatea conventiei matrimonialeCaducitatea conventiei matrimoniale intervine dupa caz, atunci cand casatoria nu s-a incheiat sau a fost desfintata pentru o cauza de nulitate. Cu toate acestea, vor supravietui si vor produce efecte actele juridice independente de regimul matrimonial, cuprinse intr-o conventie matrimoniala, si pe care partile nu le-au subordonat incheierii casatoriei.135.Incetarea regimului matrimonialregimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii,anularea,desfacerea sau incetarea casatoriei.136.Lichidarea regimului matrimonialIn conditiile in care patrimoniile celor doi soti sunt complet separate lichidarea regimului matrimonial va fi guvernata de regulile dreptului comun privitoare la partaj, in caz contrar aceasta se va face dupa regulile stabilite de catre cei doi soti prevazute in conventia matrimoniala. Ea intervine la desfacerea casatoriei prin divort, la schimbarea regimului matrimonial existent sau la decesul unuia dintre soti si se efectueaza prin act de lichidare incheiat in forma autentica sau, in caz de neintelegere, prin hotararea judecatoreasca, si trebuie sa aiba in vedere data incetarii comunitatii, natura juridica a comunitatii post-matrimimoniale, iar in cadrul lichidarii propriu-zise pe langa impartirea bunurilor comune trebuie avut in vedere si lichdarea pasivului matrimonial.Prima etapa a lichidarii in absenta unei conventii matrimoniale fiind determinarea cotei parte a fiecaruia dintre sot, sau fost sot, pe baza contributiilor sale aduse atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor, dupa care se va trece la partajarea bunurilor si la regularizarea datoriilor.137.Lichidarea comunitatii legale prin schimbarea regimului matrimonialIn caz de incetare sau de schimbare, regimul comunitatii legale se lichideaza potrivit legii, prin act autentic notarial ( daca sotii se inteleg) sau, in caz de neintelegere, pe cale judiciara, hotararea judecatoreasca definitiva sau, dupa caz, inscrisul intocmit in forma autentica notariala constituie act de lichidare.138.Extinderea comunitatii de bunurisotii pot extinde comunitatea prin includerea in comunitate a bunurilor dobandite sau datoriilor proprii nascute inainte ori dupa incheierea casatoriei. Aceasta posibilitate exista si in cazul incheierii unei conventii matrimoniale in timpul casatoriei. Limita maxima a extinderii comunitatii o reprezinta comunitatea universala de bunuri, mai putin bunurile care raman proprii in temeiul legii.139.Restrangerea comunitatii de bunurisotii pot restrange comunitatea, pana la limita transformarii regimului intr-unul de separatie de bunuri.140.Modificarea gestiunii bunurilor sotilorUna dintre cele mai importante probleme ale regimurilor comunitare o constituie cea legata de gestiunea bunurilor comune. La baza acestei gestiuni sta, in prezent, principiul egalitatii sotilor. Din punct de vedere teoretic pot fi concepute trei sisteme de gestiune a bunurilor comune: Gestiunea comuna- fiecare sot are dreptul de a participa la gestiunea bunurilor comune, alaturi de celalaltGesiunea paralela- fiecare sot are aceleasi puteri asupra bunurilor comuneGestiunea separata- fiecare sot nu are putere decat asupra bunurilor proprii si asupra bunurilor comune pe care le-a dobanditLa acestea se poate adauga, cu titlu exceptional, gestiunea exclusiva- un sot are o putere exclusiva, tinand seama de natura juridica a actului sau a bunului.141.Separatia activului in regimul matrimonial al separatiei de bunuriPrincipiul dominant in cazul separatiei activului este acela de fiecare pentru sine exceptiile fiind reprezentate de :1)Ipoteza in care unul dintre soti dobandeste un bun utilizand fonduri/bunuri apartinant celuilalt sot, fara acordul acestuia. In acest sotul proprietar poate alege intre a reclama pentru sine propietatea bunului achizitionat si a pretinde daune-interese de la sotul dobanditor, insa doar inainte ca sotul dobanditor sa dispuna de bunul dobandit, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut ca bunul a fost achizitionat de catre sotul vanzator prin valorificarea bunurilor celulialt sot.2)Ipoteza in care sotii dobandesc un bun in baza unui act juridic cu titlu gratuit in care este prevazuta grtificarea ambiilor soti. In acest caz bunurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti, in conditiile legii.3) Ipoteza in care unul dintre soti dobandeste un bun in timpul separatiei de bunuri. In acest caz in lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrara, existenta copropietatii in cazul unei posesii comune.142.Separatia pasivului in regimul matrimonial al separatiei de bunuriIndependenta patrimoniala a sotilor se manifesa si in privinta laturii pasive, in principiu neexistand decat datorii personale ale fiecarui sot. Niciunul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalat sot. In afara cazurilor in care obligatiile asumate de oricare dintre ei sunt acumulate pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a cresterii si educarii copiilor si in lipsa unei conventii aditionale care sa specifice altfel sau in cazul in care sotul interesat face dovada caraterului inutil ori excesiv al cheltuielilor facute de celalalt.143. Efectele nulitatii casatorieiNulitatea casatoriei are caracter judiciar, n sensul ca aceasta trebuie sa fie constatata, sau, dupa caz, pronuntata de instanta judecatoreasca.Spre deosebire de dreptul comun, unde nulitatea unui act juridic poate fi invocata fie pe cale de actiune, fie pe cale de exceptie, nulitatea casatoriei implica ntotdeauna o actiune n justitie, care are un caracter personal nepatrimonial. Casatoria este desfiintata din ziua ramnerii irevocabile a hotarrii. Nulitatea casatoriei produce aceleasi efecte, indiferent aca este absoluta sau relativa, expresa ori virtuala.144. Situatia copiilor in cazul desfiintarii casatoriei- Nulitatea casatoriei nu are niciun efect n privinta copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie.- n ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii se aplica, prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort.145. Conceptiile care au la baza temeiul juridic al divortului1.)Conceptia divortului prin efectul vointei sotilor. Potrivit acestei conceptii casatoria poate fi desfacuta fie prin vointa unilaterala a oricaruia dintre soti, fie prin acordul de vointa al sotilor (consimtamntul sotilor la divort se constata prin hotarrea judecatoreasca sau prin nregistrarea cererii de divort la organul de stare civila). Din punct de vedere doctrinar, conceptia si-a gasit argumentarea n cadrul teoriei contractuale asupra casatoriei: de vreme ce ncheierea casatoriei are loc prin vointa sotilor, desfacerea acesteia se realizeaza tot prin vointa lor. Deci, desfacerea casatoriei apare ca o realizare, dupa caz comuna sau unilaterala, a casatoriei. 2). Conceptia divortului prin efectul hotarrii judecatoresti.n aceasta conceptie, vointa sotilor se rezuma numai la promovarea actiunii de divort n justitie, ea neavnd si rolul de a solutiona desfacerea casatoriei. Acest rol revine n exclusivitate instantei judecatoresti, investita cu solutionarea actiunii de divort. Din punct de vedere doctrinar, conceptia divortului prin efectul hotarrii judecatoresti a fost consacrata n cadrul teoriei institutionale asupra casatoriei si a teoriei casatorie uniune. 3) Conceptia mixta. Aceasta conceptie prezinta doua variante: - n prima varianta, ca regula avem desfacerea casatoriei prin efectul vointei sotilor si, numai prin exceptie, divortul are loc prin efectul hotarrii judecatoresti; - n a doua varianta, avem ca regula desfacerea casatoriei prin efectul hotarrii judecatoresti si, numai prin exceptie, n cazurile expres prevazute de lege, divortul are loc prin efectul vointei sotilor. 4). Conceptia Codului Civil din 1865. Codul Civil romn din 1865 a adoptat o conceptie mixta n cea de-a doua varianta. Astfel divortul prin consimtamntul mutual era posibil cu ndeplinirea urmatoarelor conditii: sotul sa fi mplinit vrsta de 25 ani, iar sotia de 21 ani; n momentul introducerii cererii de divort sa fi trecut cel putin doi ani de la data ncheierii casatoriei; sa nu fi trecut 20 de ani de la ncheierea casatoriei, iar sotia sa nu fi mplinit 45 ani.5.)Conceptia adoptata de Codul Familiei. ntocmai ca si cele mai numeroase legislatii moderne, Codul romn de familie a adoptat n privinta temeiului juridic al divortului o conceptie mixta, n baza careia regula este desfacerea casatoriei prin efectul hotarrii judecatoresti, pentru motive temeinice, care fac imposibila continuarea casatoriei si, numai prin exceptie, n cazurile anume si limitativ prevazute de lege, divortul poate avea loc pe baza acordului de vointa al sotilor.146. Conceptia divortului prin efectul hotararii judecatorestiVezi 145147. Conceptii privind natura motivelor de divort a) Conceptia divortului sanctiune. Divortul se pronunta la cererea unuia dintre soti ca o sanctiune pentru conduita necorespunzatoare a celuilalt sot. n literatura de specialitate s-a apreciat ca divortul apare ca o sanctiune civila sau de dreptul familiei, la baza fiind ideea de culpa. b) Conceptia divortului remediu -se admite divortul ori de cte ori se iveste o mprejurare care face imposibila continuarea casatoriei. Nu prezinta importanta natura motivelor care au determinat aparitia acelei mprejurari. Majoritatea legislatiilor contemporane au promovat conceptia aceasta. c) Conceptia mixta. Sunt mbinate elementele primelor doua conceptii (divortului sanctiunea si divortului remediu) n felul urmator: - Divortul este reglementat ca o sanctiune si numai prin exceptie poate fi si un remediu; - Divortul este ntotdeauna un remediu, dar, de cele mai multe ori, el presupune si culpa unuia ori ambilor soti. d) Conceptia Codului civil romn din 1865. Codul civil romn a consacrat conceptia divortului sanctiune. Alaturi de aceasta, legiuitorul a adoptat si conceptia divortului remediu, deoarece era admisa si desfacerea casatoriei prin consimtamntul mutual. e) Conceptia Codului familiei -din analiza ntregului articol 38 C.fam., rezulta ca a fost adoptata conceptia mixta privind natura motivelor de divort. Asa fiind, divortul apare, n principal, ca un remediu. 148. Conceptiile privind reglementarea motivelor de divorta) Conceptia enumerarii motivelor de divort. Legislatiile care au adoptat aceasta conceptie individualizeaza toate motivele de divort sau numai o parte dintre ele, restul fiind determinate doar generic. Acestea din urma sunt lasate la aprecierea instantei judecatoresti, pentru a hotar daca pot constitui sau nu motive temeinice de divort. b) Conceptia stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divort. Potrivit acestei conceptii, legea nu enunta motivele de divort, ci numai prevede criteriile dupa care instanta judecatoreasca apreciaza daca motivele invocate de catre soti n actiunea de divort sau n cererea reconventionala pot fi acceptate sau nu ca motive pentru desfacerea casatoriei. c) Conceptia mixta. Presupune admiterea att a criteriilor de apreciere a motivelor de divort, ct si a enumerarii motivelor de divort. d) Conceptia Codului civil din 1865. Codul civil a consacrat conceptia enumerarii motivelor de divort. Astfel, putea constitui motiv pentru desfacerea casatoriei una din urmatoarele mprejurari: adulterul, excese, cruzimi, insulte grave, condamnarea la munca silita, tentativa de infractiune de omor mpotriva sotului reclamant. e) Conceptia Codului familiei. Din analiza art. 38 C.fam. rezulta ca legiuitorul romn a adoptat conceptia stabilirii criteriilor de apreciere a motivelor de divort. Deci, s-a renuntat la sistemul formalist al enumerarii motivelor de divort ntlnit n cadrul CC si s-a consacrat conceptia potrivit careia divortul se poate pronunta atunci cnd, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila. 149. Definitia divortuluiStingerea cu efect numai pentru viitor a principalelor efecte ale casatoriei, in baza hotararii irevocabile a instantei, pronuntata la cererea unuia dintre soti sau in baza consimtamantului de divort al ambilor soti.150. Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere in cazul desfacerii casatorieiLa desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se nteleg, beneficiul contractului de nchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinnd seama, n ordine, de interesul superior al copiilor minori, de culpa n desfacerea casatoriei si de posibilitatile locative proprii ale fostilor soti. Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare ntr-o alta locuinta, cu exceptia cazului n care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a acestuia din urma. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de nchiriere. Atribuirea beneficiului contractului de nchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cnd hotarrea judecatoreasca a ramas definitiva.151. Prestatia compensatorie in cazul desfacerii casatoriein cazul n care divortul se pronunta exclusiv din culpa sotului prt, sotul reclamant poate beneficia, pe ct este posibil, de o prestatie care sa compenseze un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar cauza n conditiile de viata ale solicitantului. Pentru a se putea solicita o asemenea prestatie, este necesar sa fie ntrunite o serie de conditii: - divortul sa se fi pronuntat din culpa exclusiva a sotului prt; - casatoria sa fi durat cel putin 20 de ani; - sa se solicite odata cu cererea de desfacere a casatoriei; - sa existe un dezechilibru semnificativ pe care divortul l determina n conditiile de viata ale celui ce solicita prestatia. 152. Obligatia de intretinere intre fostii soti. Conditiile de existentaObligatie de ntretinere exista si ntre fostii soti, dar nu are aceeasi natura ca cea din timpul casatoriei, fundamentul ei constnd n regulile de convietuire sociala si exista numai n masura n care a fost stabilita hotarrea de divort sau printr-o hotarre judecatoreasca ulterioara.Obligatia de ntretinere exista daca fostul sot se afla n stare de nevoie, cu conditia ca starea de nevoie sa fi intervenit nainte, n timpul sau n termen de un an de la desfacerea casatoriei, din mprejurari care sa aiba legatura cu casatoria, sa fi avut o comportare corespunzatoare normelor de convietuire sociala fata de debitor si sa nu se fi recasatorit. De asemenea, celalalt sot va fi debitor daca are mijloace materiale suficiente pentru a presta ntretinerea.153. Cuantumul intretinerii in cazul obligatiei de intretinere intre fostii sotiCuantumul ntretinerii se stabileste n functie de nevoile creditorului si mijloacele debitorului fara, nsa, a depasi o treime din venitul n munca al fostului sot (daca se acorda ntretinere numai lui) sau dupa caz, jumatate din venitul net (daca ntretinerea se acorda si pentru copii). Regulile de mai sus se aplica si n cazul casatoriei putative n masura n care cel putin unul din soti a fost de buna-credinta la ncheierea ei si care, n masura n care ar fi ndeplinite si celelalte conditii indicate mai sus, ar fi ndreptatit la ntretinere.154. Ascultarea minorului in procedurile administrative si judiciare(1) n procedurile administrative sau judiciare care l privesc, ascultarea copilului care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a mplinit vrsta de 10 ani, daca autoritatea competenta considera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei.(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice informatie, potrivit cu vrsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea aceasta, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care l priveste.(3) Orice copil poate cere sa fie ascultat. Respingerea cererii de catre autoritatea competenta trebuie motivata.(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate n considerare n raport cu vrsta si cu gradul sau de maturitate.(5) Dispozitiile legale speciale privind consimtamntul sau prezenta copilului, n procedurile care l privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de catre instanta a unui reprezentant n caz de conflict de interese ramn aplicabile.155. Exercitarea drepturilor parintesti cu privire la persoana copiluluiParintii exercita mpreuna si n mod egal autoritatea parinteasca. Fata de tertii de buna-credinta, oricare dintre parinti, care ndeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si ndeplinirea ndatoririlor parintesti, este prezumat ca are si consimtamntul celuilalt parinte.156. Efectele divortului asupra relatiilor patrimoniale dintre parinti si copii. Contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copilului.Dispunnd desfacerea casatoriei, instanta de divort este obligata sa fixeze contributia fiecaruia dintre parinti la cheltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala, ntr-un cuvnt, la cheltuielile de ntretinere a minorului, chiar n lipsa unei cereri exprese n acest sens si indiferent daca ncredintarea copilului s-a dispus la unul dintre parinti sau la o terta persoana ori la o institutie de ocrotire. Cuantumul ntretinerii datorate se stabileste n functie de nevoile minorului si de mijloacele fiecarui parinte. nvoiala parintilor este admisibila dar, ca si n cazul nvoielii privind ncredintarea copilului, este necesara ncuviintarea instantei, pentru a se preveni nesocotirea intereselor beneficiarului ntretinerii. 157. Durata si dovada rudeniei -> INTINDEREA RUDENIEI : Din punct de vedere juridic, legatura rudeniei prezinta interes numai in masura in care legea ii recunoaste efectele juridice: a) in unele cazuri rudenia produce efecte numai pana la un anumit grad de rudenie; de exemplu in privinta opririi casatoriei intre rude pe linie colaterala pana la gradul patru inclusiv , a acordarii intretinerii, care exista intre parinti si copii, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori sau intre alte persoane prevazute de lege, a chemarii la succesiune, care exista pentru descendenti, ascendenti si rudele in linie colaterala pana la gradul patru inclusiv, dar in ordinea si dupa regulile stabilite de lege, a neadmiterii martorilor neputand fi ascultati in aceasta calitate rudele pana la gradul trei inclusiv. b) in alte cazuri, legea ofera un criteriu cu ajutorul caruia se poate determina gradul de rudenie pana la care rudenia produce efecte. Astfel se considera ca sunt persoane interpuse rudele sotului donatar, la a caror mostenire acesta este chemat in momentul donatiei. Iar potrivit Cc, orice donatie deghizata sau facuta unei persoane interpuse este nula, sotii neputand sa-si faca donatii decat in conditiile. Tot astfel donatiile intre vii sau prin testament in favoarea unei persoane incapabile de a primi cu titlu gratuit sunt nule, fie ca sunt deghizate sub forma unui contract oneros, fie ca sunt facute unor persoane interpuse. Sunt persoane interpuse mama, tatal precum si descendentii persoanelor incapabile de a primi cu titlu gratuit . c) in unele cazuri, legea recunoaste efectele juridice rudeniei, fara a determina gradul de rudenie, ceea ce inseamna ca rudenia produce efecte legale fara a prezenta importanta gradul de rudenie. Astfel, in caz de divort, copiii pot fi incredintati unor rude; curatela poate fi instituita la cererea rudelor;creantele pe care le au fata de tutore, o ruda in linie dreapta ori frat