falsificarea-banilor.doc

8/19/2019 Falsificarea-Banilor.doc

1/18

CUPRINS:

CAPITOLUL 1. Caracterizarea falsificării banilor

1.1. Scurt istoric al fenomenului de falsificare a banilor.........................21.2. Noţiuni generale privind falsificarea bancnotei................................6

CAPITOLUL 2. Măsuri de prevenire a falsului de bancnote

2.1. Principalele măsuri de protecţie i siguranţă a bancnotei.................!

2.2. "lemente de protecţie specifice bancnotei rom#neti.......................$

CAPITOLUL 3. Metode de descoperire a falsului de bancnote

3.1. Consideraţii generale asupra metodelor de descoperire a falsului

de bancnote.......................................................................................%&

3.2. Metode simple de depistare a falsului...............................................%&

3.3. Metode moderne de descoperire a falsului de bancnote

3.3.1. Măsuri preventive generale...............................................%'

3.3.2. Măsuri preventive speciale................................................%6

3.3.3. "(aminarea )n radiaţii ultraviolete....................................%6

3.3.4. "(aminarea microscopică *sau cu a+utorul unorinstrumente de mărit,.........................................................%6

3.3.5. -etectoarele de bancnote false..........................................%!

CONCLUZII............................................................................................................................. %

%


2/18

CAPITOLUL 1. Caracterizarea falsificării bail!r

1.1. Sc"rt ist!ric al fe!#e"l"i $e falsificare a bail!r

/n ceea ce privete noţiunea de fals0 s1au )ncercat mai multe definiri a acestui fenomen.-e e(emplu0 )n -icţionarul limbii rom#ne moderne prin fals se )nţelege ceva contrar

adevărului0 mincinos0 ne)ntemeiat3 care are numai aparenţe adevărului3 neautentic0 imitat0

artificial.%

/nsă cea mai cuprinzătoare definiţie a fost considerată cea a lui 4ran5 rnau0 conform

căreia falsul este ceva care se pretinde a fi altceva dec#t este el )n realitate.2

4iind considerat un pericol social grav i sancţionat de1a lungul istoriei cu pedespse

foarte aspre0 a+ung#ndu1se să fie folosită c7iar i pedeapsa capitală0 totui istoria falsului de bani)nsoţete constant istoria banului.

-espre primele falsificări ale banului se vorbete )ncă din timpul domniei lui

8ammurabi0 acesta )ntalnindu1se mai apoi i )n timpul domniei lui -arius al perilor c#nd

falsificarea se realiza prin poansonare. cest fenomen a fost )nt#lnit i )n timpul regelui Solon

din ttica care practica pedeapsa cu moartea pentru falsificatori. /n acest sens dictatorul Sulla a

emis o lege numită 9e( Cornelia de falsis care prevedea că săv#rirea unei contrafaceri

monetare prin orice procedeu atrage pentru omul liber e(ilul i confiscarea averii0 iar pentru

sclav moartea prin tortură. -ei erau pedepse dure0 +uristul ;lpian preciza faptul că acestea

erau doar pentru speţe mai simple0 )ntruc#t )n cazul plăsmuirii monedelor de aur0 făptuitorul0 i

dacă era om liber0 se da spre sf#iere fiarelor sălbatice.&

/n acest proces de falsificare a banilor a participat de foarte multe ori i statul0 nu numai

răufăcătorii. stfel0 pe vremea tiranului 8ippias s1au emis nite monede a căror concentraţie de

metal preţios era mai mică dec#t cea normală0 sau nu aveau greutatea specificată. -in acest

motiv0 mulţi cercetători i1au pus )ntrebarea: primul falsificator a fost statul sau răufăcătoriiucure ti %$.ș& Negrea0 =adu , Moneda0 "ditura lbatros0 >ucure ti %$.ș' @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presă NSS.=.9.0ș Ș>ucure ti %$$6.ș

2


3/18

*legende,0 iar pe muc7ie0 de obicei0 zimţi sau inscripţii0 toate acestea )n scopul apărării integrităţii

materiale a monedei0 al evitării deteriorării prin tăiere i roadere0 pe care falsificatorii le efectuau

)n trecut )n scopul e(tragerii unei părţi din conţinutul de metal preţios al monedei.6

-e1a lungul istoriei0 falsificarea s1a realizat prin două metode: metode practicate cu

ocazia baterii monedelor i metode practicate )n timpul circulaţiei. /n ceea ce privete metodele

iniţiale *cu ocazia baterii monedei,0 ele constau fie )n reducerea cantităţii de matal preţios0 fie )n

micorarea greutăţii monedei cu păstrarea aceleiai valori0 fie prin ambele metode. /n procesul

circulaţiei0 monedele erau pilite sau le erau tăiate marginile0 metalul astfel obţinut fiind folosit la

baterea de monede noi. mbele metode0 at#t cele iniţiale0 c#t i cele din timpul circulaţiei 0 erau

folosite de către falsificatorii particulari.

Nici perioada premergătoare ocupării -aciei de către romani nu a fost scutită de circulaţia

monedelor false0 acest lucru fiind confirmat de către tanţele gasite pe teritoriul ţării0 folosite la baterea monedelor romane. 4alsificarea monedei a fost prezentă i )n timpul feudalismului0 )n

acest sens fiind semnificativ tezaurul de imitaţii ale dinarilor vienezi descoperit la Burnu1Severin.

/n ţara noastră0 specific Moldovei secolului al @1 lea este baterea concomitentă a unor

monede din argint0 bilon sau bronz 0 av#nd aceeai tipologie 0 mărime i valoare nominală0 fiind

)nsă diferit din punct de vedere al metalului. fost interpretat ca o falsificare oficială a

monedelor puse )n circulaţie pentru a se putea face faţă unor greutăţi economice i financiare.

-atorită amplorii pe care a luat1o acest fenomen0 au fost luate măsuri. stfel0 )n anul%''% Deorge Martinuzzi a ordonat bistriţenilor să1i aresteze pe toţi monetarii din =odna pentru

că au bătut monede false0 iar )n %66% -uca1@odă cere ca banii fali care s1au luat din Moldova să

le fie restituiţi.

4alsificarea continuă i )n perioada capitalismului0 aceasta fiind determinată de

necesităţile războiului ruso1turc0 pentru acoperirea c7eltuielilor mari făcute de armata rusă.

stfel0 monedele au fost confecţionate din metalul obţinut prin topirea tunurilor i a armelor

luate de la turci.

Edată cu trecerea timpului0 statul )ncepe să realizeze importanţa banilor )n cadrul

economiei0 lu#nd astfel măsuri de prevenire i de descoperire a falsului. -ei0 )n timpul domniei

lui Mi7ail Sturza0 au fost confecţionate greutăţi speciale din bronz sau alamă pentru verificarea

6 Firi escu0 Costin3 -obrescu0 "milian0ț Monedă.Mică enciclopedie0 "ditura "(pert0 >ucure ti %$$.ș


4/18

monedelor mai importante care se aflau )n circulaţie0 măsura nu i1a atins scopul deoarce aceste

pietre erau la r#ndul lor falsificate.

Edată cu intensificarea sc7imburilor internaţionale0 a crescut i circulaţia bancnotei0

formă bănească acceptată )n toate ţările lumii. /nsă0 )n acest fel a luat amploare i fenomenul de

falsificare. Cotele alarmante pe care le1a luat acest fenomen0 a detrminat convocarea primului

Congres internaţional al poliţiei criminale la Monaco )ntre %& i % aprilie %$%&0 la care au

participat %& state0 printre care i =om#nia.

/n timpul primului război mondial0 )n timpul ocupării temporare a unei bune părţi din

teritoriul =om#niei0 Dermania prin intermediul >ăncii Denerale =om#ne emite fraudulos o mare

cantitate de bani0 care nu aveau nici o acoperire0 fiind doar nite garanţii0 emisia nefiind

controlată0 ci după nevoi.!

Nici perioada de după primul război mondial nu este scutită de fenomenul de fals. ;ne(emplu )n acest sens este considerat a fi rt7ur lves =eis care reuete să creeze o industrie a

falsului de dolari printr1o reţea de instituţii bancare din Portugalia0 nglia0 ngola0 Elanda0

Dermania.

E amploare mare a avut1o i falsificarea francilor francezi comisă de ;ngaria0 cu

participarea autorităţilor. ceastă operaţie a avut e(tindere internaţională0 cuprinz#nd i teritoriul

"uropei. -atorită cantităţii mari de bancnote falsificate0 nici )n ziua de astăzi nu se tie

adevăratul efect pe care l1a avut acest fenomen.mploarea pe care o luase falsurile0 a determinat ca la data de 2? aprilie %$2$ să aibe loc

Conferinţa de la Deneva cu participarea a ' de state0 dintre care i =om#nia0 )n cadrul căreia se

adoptă GConvenţia asupra combaterii falsificărilor de monedă. ceastă necesitate de unire a

eforturilor intenaţionale este +ustificată i )n raport: ...)n cursul primelor decenii ale secolului

s1a produs o vizibilă intensificare a )ndeletnicirilor infracţionale rafinate. Proporţiile luate de

faptele cu asemenea caracter au devenit tot mai ameninţătoare0 tot mai periculoase pentru

dezvoltarea i stabilitatea colectivităţilor umane.$

! @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presă NSS.=.9.0ș Ș>ucure ti %$$6.ș

@oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presă NSS.=.9.0ș Ș>ucure ti %$$6.ș

$ Negrea0 =adu , Moneda0 "ditura lbatros0 >ucure ti %$.ș

&


5/18

/n timpul celui de al doilea război mondial0 Dermania recurge la o nouă falsificare0

probabil cea mai mare din istorie0 i anume cea de lire sterline. /n acest proces au fost implicaţi

at#t statul c#t i serviciile secrete0 cei implicaţi fiind presaţi să depună +urăm)nt. Nici măcar cei

mai buni e(perţi nu au reuit să )i dea seama de faptul că lirele erau contrafăcute.

-upă cel de al doilea război mondial0 populaţia suferea de sărăcie iar inflaţia era ridicată

)n toată "uropa. ceste lucruri au determinat cadrul favorabil circulaţiei de bani fali. /n această

perioadă se remarcă i implicarea Spaniei din ce )n ce mai mult )n afacerile cu bancnote false0

sub mai multe aspecte0 cum ar fi: pesetas1ul devine obiectul contrafacerilor0 teritoriul spaniol

este folosit pentru operaţiuni cu bancnote false sau este loc de plasare a acestora.%?

-eoarece se depreciază continuu0 moneda rom#neacă nu mai constituie un mi+loc de

tezaurizare. /ncrederea )n stabilitatea i creterea continuă a valorii unor bancnote străine0

detrmină ac7iziţionarea acestora prin sc7imbul leu1valuă. cest lucru creeaz) cadrul favorabil plasării pe piaţă a bancnotelot false0 at#t rom#neti c#t i străine.

/n prezent0 datorită te7nologiei din ce )n ce mai avansate0 falsificarea bancnotelor este

mult mai uoară. -e e(emplu0 folosind doar o imprimantă color0 p#nă i copii de coală generală

pot face bani acasă.

/nsă Gfalsificarea de monedă metalică 0 monedă de 7#rtie0 titluri de credit public0 cecuri0

titluri de orice fel pentru efectuarea plăţilor0 emise de instituţia bancară ori de alte instituţii de

credit competente0 sau falsificarea oricăror alte titluri ori valori asemănătoare0 se pedepsete cu)nc7isoare de la la %2 ani i interzicerea unor drepturi. Cu aceeai pedeapsă se sancţionează

punerea )n circulaţie0 )n orice mod0 a valorilor falsificate0 sau deţinerea lor tot )n vederea punerii

)n circulaţie. -acă faptele prevăzute ar fi putut vauza o pagubă importantă sistemului financiar0

pedeapsa este )nc7isoarea de la ' la %' ani i interzicerea unor drepruri0 iar dacă au cauzat o

pagubă importantă sistemului financiar0 pedeapsa este )nc7isoarea de la %? la 2? de ani i

interzicerea unor drepturi.%%

1.2. N!%i"i &eerale 'ri(i$ falsificarea bac!tei

%? @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presăș NSS.=.9.0 >ucure ti %$$6.Ș ș

%% >oroi0 le(andru3 =adu1Sultănescu0 @alentin3 Neagu0 Norel0 -rept penal. Partea specială. Culegere de spe eț pentru uzul studen ilor0 "ditura ll >ec50 >ucure ti 2??2.ț ș

'


6/18

Prin falsificare se )ntelege intervenţia făcută asupra unei bancnote autentice pentru a

modifica valoarea acesteia prin mărirea cupiurii.

Cea mai falsificată bancnotă din lume este dolarul american. "l se pretează la asemenea

activităţi din mai multe motive. /n primul r#nd0 )ntre bancnotele autentice cu valori diferite e(istă

i multe elemente de asemănare0 falsificatorul trebuind să intervină doar asupra unei părţi a

bancnotei. /n al doilea r#nd0 ea nefiind folosită pe teritoriul ţării )n mod curent0 cai care intră

pentru prima dată )n posesia unei asemea bancnote0 nu cunosc caracteristicile sale. /n al treilea

r#nd0 operaţiile cu dolari nu permit )ntotdeauna noului posesor să verifice autenticitatea acestora.

/n urma practicilor muncii de anc7etă0 precum i a e(pertizei criminalistice0 au fost

formulate o serie de consideraţii cu privire la falsificarea de bancnote0 i anume: )ntotdeauna se

acţionează asupra unei bancnote cu valoare mică pentru a rezulta o bancnota cu valoare mai

mare3 riscul de a )nt#lni o bancnota cu valoare mică0 falsificată este minim i crete odată cucreterea cupiurii )nscrise pe bancnotă3 cu mici e(cepţii0 falsificarea se referă la bancnote izolate

sau la cantităţi mici de bancnote3 pentru realizarea falsului nu este nevoie )n mod obligatoriu de

mi+loace te7nice deosebite0 comple(e0 sofisticate3 falsificarea poate fi realizată i individual0 fără

a fi nevoie de constituirea unui grup3 de regulă0 falsificatorul este i cel care pune )n circulaţie

bancnota falsificată3 este foarte greu0 dacă nu c7iar imposibil de prevenit0 )ntruc#t nu necesită

acte sau activităţi pregătitoare deosebite0 de lungă durată sau care să dea de bănuit3 este foarte

greu de probat.

%2

CAPITOLUL 2. )ăs"ri $e 're(eire a fals"l"i $e bac!te

%2 @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presăș NSS.=.9.0 >ucure ti %$$6.Ș ș

6


7/18

2.1. Prici'alele #ăs"ri $e 'r!tec%ie *i si&"ra%ă a bac!tei

-atorită istoriei falsului0 este normal ca emitentul să )ncerce să ia toate măsurile necesare

de protecţie pentru prevenirea falsificării bancnotelor. "voluţia tiinţei i te7nicii pun la

dispoziţia emitentului mi+loace de realizare a unei bancnote din ce )n ce mai greu de imitat. -ar

tot această tiinţă poate fi folosită i de către falsficatori0 lupta devenind dificilă.

-e e(emplu0 perfecţionarea tiparului a permis ca bancnotele să poată fi inscripţionate cu

desene din ce )n ce mai complicate0 consider#ndu1se că nu vor putea fi imitate. /nsă nu a fost aa0

banii fali circul#nd )n continuare.

Cu trecerea timpului0 metodele au avansat0 )n prezent utiliz#ndu1se doua moduri pentru

imprimarea bancnotelor0 i anume3 ”offset” *umed sau uscat, i ”intaglio”0 aceasta din urmă

const#nd )n scoaterea )n relief a unor elememte ale desenului bancnotei.

fost folosită la un momnet dat i semnarea alografă ca metoda de protecţie0 această

const#nd )n semnarea fiecărei bancnote de către persoane desemnate de conducerea instituţiilor

emitente.

Nici cernelurile speciale nu au putut opri )nsă falsurile deoarce )n momentul )n care se

dorete obţinerea unei bancnote false se urmărete numai realizarea unei nuanţe de culoare c#t

mai apropiată de cea autentică.

-eoarce nu se gasea nici o modalitate de protecţie a bancnotelor )mpotriva

falsificatorilor0 s1a trecut de la 7#rtia simplă din care era confecţionată bancnota0 la hârtia specială care era prevazută cu filigran. cesta din urmă se imprima )n 7#rtie )n timpul procesului

de fabricaţie.

;n element nou de protecţie a fost reprezentat de înscrierea bancnotelor 0 fiecare

bancnotă av#nd un număr de serie diferit pentru fiecare emisiune.

E altă etapă a măsurilor de siguranţă o constuie firul de siguranţă introdus )n 7#rtia

suport a bancnotei. cesta nu poate fi realizat sub nici o formă de către falsificatori0 put#nd fi

cel mult imitat prin desenare0 dar falsul este grosolan.%

4olosirea substanţelor fluorescente este un mi+loc eficient de protecţie a bancnotelor

deoarce acestea nu pot fi sesizate cu oc7iul liber. "le reprezină diferite imagini sau desene care

sunt vizibile doar sub radiaţii ultraviolete.

% @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presăș NSS.=.9.0 >ucure ti %$$6.Ș ș

!


8/18

Microtipărirea constă )n )n imprimarea )n anumite zone ale bancnotei a unor te(te sau

cifre de dimensiuni microscopice 0 care nu pot fi citite cu oc7iul liber0 ci numai cu a+utorul unor

instrumente de mărit. Microte(tele nu pot fi realizate cu nici un mi+loc modern de copiere aa

)nc#t falsul nu poate trece de controlul de rutină a autorităţilor specifice.

Cernelurile magnetice pot fi depistate numai cu ocazia controlului bancar0 necesit#nd

prezenţa unor instrumente speciale.

4alsul se poate depista i la prima vedere%& cu a+utorul a două metode0 i anume:

imaginea latentă0 care constă )n imprimarea unor elemente din compoziţia grafică a bancnotei

cu cu substanţe care fac ca elementul să )i sc7imbe imaginea )n funcţie de ung7iul din care este

privi0 i elementul optic ariabil 0 care se realizează prin imprimarea unor substanţe ca )i

sc7imbă culoarea )n raport cu ung7iul de privire.%'

!lementele de suprapunre faţă"erso reprezintă un alt mi+loc de protecţie i siguranţăfiind realizată cu o precizie deosebită cub aspectul dimensionării i dspunerii pe ambele feţe ale

bancnotei.

#olograma bancnotei constă )n )ncorporarea )n masa 7#rtiei a unei pelicule din material

plastic0 astfel )nc#t imaginile sau culorile bancnotei să varieze )n raport cu ung7iul sub care sunt

privite.

;n mi+loc modern folosit )mpotriva falsicării bancnotelor este reprezentat de introducerea

polimerului )n confecţionarea acesteia. 4iind un material plastic care nu se poate procura de către

oricine0 este eficace )mpotriva falsificării.

2.2. +le#ete $e 'r!tec%ie s'ecifice bac!tei r!#,e*ti

Le"l reprezintă unitatea monetară a =om#niei0 av#nd ca subdiviziune ba"l.

%& @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presăș NSS.=.9.0 >ucure ti %$$6.Ș ș

%' @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presăș NSS.=.9.0 >ucure ti %$$6.Ș ș


9/18

9a data de 1 i"lie 2--50 moneda naţională a =om#niei0 leul0 a fost denominată astfel )nc#t

1 le" !" ec7ivalează cu 1- --- lei (eci. 9eii vec7i au avut putere circulatorie p#na la data de

31 $ece#brie 2--/.

/n intervalul % 1 % ianuarie 2??!0 )nsemnele monetare din vec7ea emisiune0 care i1au

pierdut puterea circulatorie la data de % ianuarie 2??! au putut fi presc7imbate0 fără ta(e i

comisioane0 la >anca Naţională a =om#niei 1 sucursalele >ucureti0 Aai0 Clu+ i Bimi0 precum i

la unităţile instituţiilor de credit i ale Brezoreriei Statului.

/n perioada % februarie 2??! 1 % decembrie 2??$ bancnotele imprimate pe suport de

polimer i monedele metalice din vec7ea emisiune monetară au putut fi presc7imbate fără ta(e i

comisioane la >anca Naţională a =om#niei 1 sucursalele >ucureti0 Aai0 Clu+ i Bimi0 prin

prezentarea la g7ieu sau remitere prin potă0 precum i la g7ieele unităţilor >=- 1 Droupe

SociHtH DHnHrale./n perioada & ianuarie 2?%? 1 % decembrie 2?%?0 bancnotele imprimate pe suport de

polimer i monedele metalice din vec7ea emisiune monetară vor putea fi presc7imbate0 )n

continuare0 fără ta(e i comisioane0 la unităţile >ăncii =om#ne pentru -ezvoltare 1 DSD0 prin

prezentare la g7ieu.

Boate bancnotele sunt imprimate pe polimer0 av#nd grafica i culoarea dominantă

asemănătoare cu cea a vec7ilor bancnote. Noua serie de bancnote cuprinde două noi valori0 cea

de 2?? lei i cea de '?? lei.

)!e$a $e 1 ba este confecţionată din oţel placat cu alamă0 are culoare galbenă0 cu un

diametru de %60 !' mm iar cantul este neted.

)!e$a $e 5 bai este confecţionată din oţel placat cu cupru0 are culoare roie0 cu undimetru de %0 2' mm iar cantul este zimţat.

$


10/18

)!e$a $e 1- bai este confecţionată din oţel placat cu nic7el0 are culoare albă0 cu undiametru de 2?0 ' mm iar cantul este are trei grupe de zimţi.

)!e$a $e 5- bai este confecţionată din alamă0 are culoare galben )nc7is0 cu un diametrude 20 !' mm iar cantul este inscripţionat.

0ac!ta $e 1 le" are imprimare plană i o fereastră transparentă sub forma unei acvile

cruciate. /n ceea ce privete elementul de suprapunere0 acesta este un element floral stilizat.

ceastă bancnotă are imprimat pe avers portretul lui Nicolae Aorga0 o floare0 iar pe revers este

imprimată Catedrala "piscopală a mănăstirii Curtea de rge i apre din nou o acvilă cruciată.

>ancnota de ' lei are imprimare plană0 fereastra transparentă are forma unei note

musicale iar elemental de suprapunere este lira0 instrumentul muzical. Pe aversul bancnotei apare

imprimat c7ipul compozitorului Deorge "nescu0 o garoafă0 două note muzicale i o vioară0 iar pe

revers este tipărit teneul =om#n i un pian.

%?


11/18

>ancnota de %? lei are imprimare plană0 fereastra transparentă are forma unei palete de

pictură av#nd ca elemente de siguranţă prezente )n această fereastră două pensule aurii iar

elementul de suprapunere este tot o paletă de pictură. Pe aversul bancnotei sunt imprimate c7ipul

lui Nicolae Drigorescu0 o floare de nalbă0 o paletă de pictură i o pensulă iar pe revers o casă din

Eltenia i imaginea unui tablou de al pictorului Nicolae Drigorescu.

>ancnota de '? lei are imprimare )n relief0 fereastra transparentă are forma unui cap de

acvilă av#nd ca element de siguranţă prezent )n această fereastră valoarea nominală ambutisată

iar elemental de suprapunere este roza v#nturilor0 adică busola. ceastă bancnotă are imprimat

un element cu cerneală care )i sc7imbă culoarea din auriu )n verde )n funcţie de ung7iul din care

este privit0 acest element fiind 9"A CANCAI"CA. Pe avers apare portretul lui urel @laicu0 o

floare de colţ i o elice de avion iar pe revers apare capul unei acvile de munte i o sc7iţă a unui

avion de al lui urel @laicu.

%%


12/18

>ncnota de %?? lei are imprimare )n relief0 fereastra transparentă are forma unei măti de

teatru av#nd ca element de siguranţă prezent )n această fereastră valoarea nominală ambutisată i

element auriu sub formă de panglică iar elemental de suprapunere este o floare stilizată de

violetă. "lementul imprimat cu cerneală care )i sc7imbă culoarea este 9"A ;N S;BJ. Pe

aversul acestei bancnote este imprimat portretul lui Aon 9uca Caragiale0 o violetă0 o mască de

teatru i o altă mască a Comediei care este simbolul teatrului iar pe revers apare vec7ea clădire a

Beatrului Naţional din >ucureti0 cele două măti de pe avers i statuia dramaturgului.

>ancnota de 2?? lei are imprimare )n relief0 fereastra transparentă are forma unei file de

carte0 elemental de siguranţă din această fereastră find reprezentat de valoarea nominală

ambutisată0 peniţă de stilou i elemental auriu sub formă de carte desc7isă. "lementul de

suprapunere este o călimară cu capac iar 9"A -E;J S;B" este elemental imprimat cu cerneală

care )i sc7imbă culoarea. Pe aversul bancnotei apare c7ipul lui 9ucian >laga0 flori de mac i o

carte desc7isă iar pe revers este imrpimat o moară de apă i o statuie.

>ancnota de '?? lei are imprimare )n relief0 fereastra transparentă este sub formă de

clepsidră av#nd ca element de siguranţă valoarea ambutisată i elemental auriu sub forma

nisipului care se scurge )n clepsidră. "lementul de suprapunere este o călimară i pană de scris

%2


13/18

iar ca element imprimat cu cerneală ce )i sc7imbă culoarea avem 9"A CANCA S;B". Pe aversul

acestei bancnote apre imprimat c7ipul lui Mi7ai "minescu0 o călimară0 o pană de scris i o frunză

iar pe revers apare >iblioteca Central ;niversitară din Aai i un copac.

Boate bancnotele rom#neti )n circulaţie au imprimată pe revers0 )n partea dreaptă0 o bandă verticală de culoare transparent aurie care are )nscrisă0 pe verticală0 de apte ori0 valoarea

nominală i tot pe avers i pe revers0 zone imprimate cu caractere foarte mici0 sub % mm )nălţime0

ce se pot vedea cu a+utorul unei lupe.

Seria bancnotelor rom#neti )n circulaţie este formată din trei cifre i o literă0 iar numărul

din apte cifre. Numărul fiecărei bancnote este unic. Seria i numărul tipărite cu cerneală neagră0

pe verticală0 )n st#nga0 se văd de culoare verde0 iar seria i numărul imprimate cu cerneală roie0

cu caractere de )nălţime crescătoare0 pe orizontală )n dreapta0 se văd de culoare portocalie )nlumină ultravioletă.

>ancnotele de '? lei0 %?? lei0 2?? lei i '?? lei au0 )n zona elementului floral pe avers0

)nscrisă valoarea nominală prin perforaţii foarte fine. cestea devin vizibile numai c#nd bancnota

este luminată din partea opusă privitorului.

%


14/18

CAPITOLUL 3. )et!$e $e $esc!'erire a fals"l"i $e bac!te

3.1. C!si$era%ii &eerale as"'ra #et!$el!r $e $esc!'erire a fals"l"i $e

bac!te

v#nd )n vedere că toţi oamenii lucrează cu banii0 este )n interesul tuturor să descopere

bancnotele false deoarece acestea au implicaţii deosebite asupra )ntregii vieţi social1economice.

-ei statul trebuie să asigure protecţia banului prin intermediul instituţiilor sale

specializate0 totui fiecare om trebuie să se prote+eze deoarece cu toate că au fost introduse

numeroase măsuri de protecţie )mpotriva falsificării0 aceasta nu a fost )nlăturată definitiv.

C7iar daca nu se poate acţiona asupra falsificării propriu1zise a banilor0 sunt necesare

luarea unor măsuri de securitate )n ceea ce privete plasarea acestora. Statul trebuie să aducă lacunotinţa populaţiei ţării caracteristicile prin care pot fi recunoscute bancnotele false pentru a le

putea depista cu uurinţă.

Pentru descoperirea falsului de bancnotă sunt folosite doua categorii de metode: metode

simple i metode moderne.

3.2. )et!$e si#'le $e $e'istare a fals"l"i

ceste metode pot fi folosite de orice persoană0 fară a fi nevoie de vreun mi+loc te7nic.

"le au o eficienţă mare0 mai ales dacă sunt folodite de cunoscători i se bazează pe folosirea

simţurilor0 )n special a (ăzl"i0 a"z"l"i i 'i'ăit"l"i.

erificarea (iz"ală se poate face )n doua moduri.

Primul mod este cea )n lumina incidentă i se folosete )n condiţii normale de lumină.

@izează )n special formatul i dimensiunile bancnotei0 asamblul general al bancnotei*desenul,0

aspectul general0 coloraţia0 iamginea latentă0 elementul optic variabil i 7olograma.

Sub aspectul acestor elemente0 )n ceea ce privete bancnota rom#nească0 falsul poate fi

uor pus )n evidenţădeoarce e(istă deosebiri esenţiale din punct de vedre al dimensiuniloe0

ansamblului general i coloraţiei )ntre bancnotele de valori diferite.

-acă se observă imprimarea neuniformă a desenului sau neconcordanţa )ntre elementele

acestuia sau dacă unele linii sunt mai )ngroate0 lipsa unor elemente de detaliu0 suprapunerea

culorilor sau faptul ca sunt neuniforme0 lipsa de e(presivitate a efigiei0 falsul se poate descoperi.

%&


15/18

Cel de al doilea mod este este cel prin transparenţă i se poate face at#t )n lumina

naturală c#i )n cea artificială0 urmărind elementele care se regasec )n masa bancnotei0 i anume:

firul de siguranţă i filigranul0 care nu pot fi imitate dec#t la suprafaţă fiind astfel uor de

depistat. Prin această metodă este sesizat i elementul de suprapunere utilizat pentru

confecţionarea bancnotei.

/n cazul realizării unei bancnote prin falsificare trebuie avut )n vedere ca 7#rtia să fie

autentică0 deci să e(iste fir de siguranţă i filigran autentice.

Prin intermediul a"z"l"i se poate recunoate o bancnotă după fonetul specific al

acesteia0 datorită caracteristicilor sale date de procesul de fabricaţie. -epstarea )n acest mod este

mai eficientă c#nd bancnota falsă se află l#ngă altele autentice deoarce diferenţa se sesizează

mult mai uor.

;n alt simţ eficeint utilizat pentru depistarea bancnotelor false este 'i'ăit"l. cesta permite ca prin palparea fină a suprafeţei bancnotei să se poată sesiza comporatmentul diferit al

7#rtiei originale )n raport cu 7#rtia obinuită pe care se realizează bancnotele false. Se mai pot

constata i deosebiri )ntre ansamblul unei bancnote i locurile )n care s1a acţionat pentru

falsificare *cupiura,0 iar printr1o palpare mai puternică poate fi evidenţiat i colorantul fals0 care

fie se terge0 fie se modifică.

3.3. )et!$e #!$ere $e $sc!'erire a fals"l"i $e bac!te3.3.1. )ăs"ri 're(eti(e &eerale

ceste măsuri constau0 )n primul r#nd0 )n popularizarea consecventă a caracteristicilor

bancnotelor emise0 prin mass1media0 )n scopul cunoaterii acestora de către toată populaţia%60

fiind făcute cunoscute elementele de siguranţă i protecţie a bancnotelor.

Bot aici se )ncadrează i instruirea funcţionarilor bancari i a celor care se ocupă cu

colectarea bancnotelor0 )n ceea ce privete modul de manipulare i cel de depistare a bancnotelor

false fiind necesară dotarea fiecărei instituţii0 care se ocupă de colectare0 cu ec7ipamente te7nice

pentru a putea detecta mai repede falsurile.

3.3.2. )ăs"ri 're(eti(e s'eciale

%6 @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presăș NSS.=.9.0 >ucure ti %$$6Ș ș

%'


16/18

ceste măsuri se iau atunci c)nd bancnotele false au fost de+a introduse )n circulaţie i

constau )n instruirea tuturor casierilor cu privire la caracteristicile specifice acestei bancnote: o

anumită serie0 o particlaritate vizibilă a desenului0 a coloraţiei0 lipsa anumitor elemente.

Brebuie să e(iste i o colaborare permanentă )ntre poliţie i toate instituţiile sau

persoanele care sunt implicate )n circulaţia bănească.

3.3.3. +a#iarea ra$ia%ii "ltra(i!lete

=adiaţiile ultraviolete au proprietatea de a provoca o stare de luminiscenţă materiei 0 alta

dec#t cea vazută cu oc7iul liber. "mitentul folosete aceste substanţe văzute doar cu a+utorul

radiţiilor ultraviolete0 falsificatorul neput#nd să redea aceste elemente fluorescente.

Merg#nd i mai departe0 emitentul a realizat te(te0 desene0 linii care0 dei se pot observa

cu oc7iul liber foarte bine0 la lumina naturală au o anumită culoare iar sub acţiunea radiaţiilorultraviolete se sc7imbă.

4luorescenţa 7#rtiei este dată de compoziţia sa. sfel0 av#nd )n vedere faptul că emitentul

folosete 7#rtie specială pentru realizarea bancnoneti autentice0 falsurile realizate din 7#rtie

obinuită0 denotă că sub acţiunea radiaţiilor ultraviolete fluorescenţa este diferită.

/n circulaţia bănească 0 sursele de radiaţii ultraviolete se e(tind sub forma unor instalaţii

speciale prezente )n orice instituţie care manevrează sume mari de bani. cestea se

perfecţionează continuu0 trecerea unor bancnote peste acest filtruG

%!

fiind imposibila datorităintegrării lor )n sisteml de verificare autimată a bancnotelor.

3.3.4. +a#iarea #icr!s!'ică sa" c" a"t!r"l "!r istr"#ete $e #ărit6

ceastă metodă de descoperire a falsului poate scoate )n evidenţă cele mai fine detalii ale

desenului bancnotei. Pentru a descoperi o bancnotă falsă0 aceasta trebuie să fie comparată cu una

autentică0 urmarindu1se zonele )n care detaliile sunt mai fine sau se )ntrepătrund.

/n ceea ce privete microte(tul0 acesta nu poate fi reprodus de nici un instrument modern

de copiere. -in acest motiv0 )n cazul unei bancnote false0 cu a+utorul e(aminării optice sau a unor

instrumente de mărit0 )n locul microte(tului vor apărea nite linii sau puncte.

C7iar dacă ar fi folosite matriţe pentru realizarea unor bancnote false0 acestea din urmă ar

putea fi uor descoperite prin utilizarea de mi+loace optice de mărit deoarce bancnotele false

%! @oc7escu0 Aon3 >erc7e an0 @asileș , Bancnota i falsificatorii de bancnoteș 0 Casa de editură i presăș NSS.=.9.0 >ucure ti %$$6Ș ș

%6


17/18

prezintă anumite particularităţi )n raport cu bancnota autentică0 i anume: diferenţe de grosime

ale liniilor de contur0 neuniformitatea imptimării0 difuzia )n masa 7#rtiei a cernelurilor*tuurilor,0

suprapunerea unor detalii0 forma diferită a 7aurilor0 structura diferită a 7#rtiei0 scămoarea

7#rtiei )n locurile )n care s1a acţionat.

/nsă0 de e(emplu0 bancnota americană este emisă de mai multe bănci. -in acest motiv

e(amenul comparativ trebuie făcut asupra unor bancnote cu aceei valoare0 emise de acelai stat.

3.3.5. 7etect!arele $e bac!te false

=ecunosc#nd nevoia de a detecta bancnotele false )n mod sigur i rapid0 au fost inventate

mai multe tipuri de detectoare de bancnote care oferină at#t un grad ridicat de protecţie )mpotriva

metodelor actuale de falsificare a bancnotelor0 c#t i posibilitatea de a actualiza maina pentru a

recunoate falsuri confecţionate conform ultimelor metode.

-etectorul de bancnote >F %2? poate detecta bancnotele false din următoarele valute:

dolari americani0 euro0 ruble ruseti0 dolari 8ong1Fong0 lire sterline0 franci elveţieni i Keni

+aponezi. Be7nologiile de ultimă oră )nglobate )n acest detector de bancnote oferă o versatilitate

ridicată )n procesarea automată a numerarului. >F %2? poate fi folosit )n bănci0 oficii potale0

case de sc7imb valutar0 aeroporturi sau )n orice loc )n care se folosesc aceste valute.

-etectorul de bancnote nu numai că poate detecta dar poate i număra bancnotele0

disting#nd valoarea fiecărei bancnote. Suma totală este afiată direct )n valuta numărată.

-atorită )ntrebuinţării sale e(trem de simple i intuitive0 operatorul nu are nevoie de

pregătire0 put#nd )ncepe să folosească maina aproape imediat după ce a fost despac7etată.Practic operatorul trebuie doar să introducă bancnota )n maină0 iar dacă aceasta este autentică0

va fi recunoscută i numărată0 valoarea ei fiind adăugată la suma totală3 bancnota va iei pe fanta

din partea opusă. -acă bancnota este falsă ea va fi respinsă0 9"-1ul de pe carcasa mainii

căpăt#nd culoarea roie0 ecranul afi#nd un cod de eroare specific motivului pentru care a fost

respinsă bancnota0 iar bancnota fiind evacuată pe fanta de intrare.

%!


18/18

.

8BC &?

lături de >0 maini de numărat bancnote de ultimă generaţie0 detectoarele de bancnote din

seria 8BC sunt reprezentative )n cadrul marilor bănci i case de sc7imb. re ca funcţiuni

detectarea ultravioletă plus regla+ al intensităţii razelor ;@0 detectarea magnetică semnalizată

prin 9"- si sunet0 detectare prin lumina albă.

Bip "uro pentru a verifica moneda "uro0Bip "uropound1 pentru a verifica moneda "uro si

9ira sterlină. Singurul aparat din lume garantat portabil i acţionat electric )n stare să confirme

originalitatea firului metalic de siguranţă din bancnotă0 decodeze amprenta magnetică0 diferită )n

fiecare bancnotă0 arate pe ecran valoarea reconoscută.

CONCLUZII

/ncă din cele mai vec7i timpuri0 metodele de falsificare a banilor au evoluat odată cu

civilizaţia )n măsura dezvoltării te7nologiei. -ei nu pot fi imitate )n totalitate0 nici bancnotele i

nici monedele0 oamenii )ncă mai )ncearcă să le multiplice )n speranţa )mbogăţirii.

/nsă această )ncercare de a face bani )ntr1un mod uor )i poate costa pe falsificatori cu

)nc7isoare de p#nă la %2 ani.

%

falsificarea-banilor.doc

Documents