Facultatea de educatie fizica si sport

REFERAT BADMINTON

Duagi Dilhan Anul II Grupa 2.41

BADMINTON

2

ISTORIC BADMINTON

Badmintonul, considerat, (dinpacate!), de multi ignoranti, mai mult o joaca pe plaja, a cunoscut peste tot in lume o dezvoltare spectaculoasa. Cat de spectaculoasa? Pana la nivelul maxim, deoarece a ajuns in familia sporturilor olimpice.

La fel ca si alte jocuri cu mingea, jocul cu mingea cu pene, care mult mai tarziu, avea sa se cheme BADMINTON, are o vechime de peste doua mii de ani. Cercetatorii care au studiat istoria sociatatii umane, au descoperit stramosi ai acestui sport in diferite colturi ale lumii. Astfel in Europa, grecii antici practicau un joc numit Sferica, joc extrem de popular, pentru practicarea caruia foloseau rachete din lemn cu racordaj confectionat din intestine de animale cu care loveau o minge confectionata dintr-un fruct uscat in care se infigeau pene de pasari care asigurau o anumita portanta.

3

Odata cu extinderea Imperiului Roman, acestia au preluat jocul sub denumirea de Paganica. In Orientul indepartat, in China antica, o serie de documente dovedesc practicarea unui joc numit Di-Dsien-Dsi, pentru practicarea caruia se foloseau rachete din lemn, ornate uneori cu decoratiuni de aur si argint, cea ce reprezenta un indiciu despre originea sociala a posesorului sau despre maiestria acumulata in practicarea acelui joc sportiv. Japonezii au preluat si raspandit jocul sub denumirea de Oibane, calatorul englez R.Parkinson descrie o varianta a acestui joc sub denumirea de Tabane, in cartea sa Documente etnografice ale insulelor Gilbert. Pe continentul ameriacan, incasii si aztecii practicau un joc asemanator badmintonului care consta in lovirea cu rachete usoare a unei mingi din piele ornate cu pene de diferite culori. Acest joc, asa dupa cum reiese din cronicile vremii, a fost practicat de insusi marele si vestitul rege al aztecilor, Montezuma care juca zilnic in palatul sau din Tenochtitlan, unde avea chiar o sala de jocuri unde ,castigatorului, conform traditiei, i se atribuia o cupa plina de aur. Conchistadorii spanioli au preluat jocul si l-au adus in Europa sub denumirea de Indiaco, acesta raspandindu-se extrem de repede, din Spania, Franta, Italia si mai apoi in toate tarile din Europa apuseana. Astfel in lucrarea Don Carlos de Schiller exista un pasaj in care doua personaje, marchizul de Posa si infanta regelui poarta o discutie de unde reiese ca acest joc era una din distractiile curtenilor , Odata, in timpul jocului, s-a intamplat ca mingea cu pene a lovit ochii sorei mele, regina cehilor, (in treacat fiind spus, acesta este accidentul cel mai frecvent in jocul de badminton al zilelor noastre).

4

Jocul evolueaza in Europa apuseana a Evului Mediu si-l redescoperim la curtile regale franceze ale secolului al XVII-lea, avand denumirea Jeu volant, in traducere, jocul zburator, practicat in cadru restrans, dinamica fiindu-i influentata negativ de moda vremii, stil rococo. In zilele noastre exista in Franta, la Toulouse, un turneu de badminton, inclus in circuitul EBU, (European Badminton Union), extrem de popular, care reuneste anual cei mai buni jucatori ai momentului si care are denumirea generica Le volant dor. Pictorul Jean Siomone Chardin (1699 - 1779), surprinde intr-o panza de-a sa intitulata Jeu volant, o fata cu o racheta si cu o minge cu pene. Pictura se afla expusa la galeria Uffizi din Florenta, Italia. Cronicile vremii au mai consemnat ca regina Cristina a Suediei (1626 - 1689), era o foarte buna jucatoare, care se antrena zilnic, (sistematic, ca sportivii zilelor noastre), pentru a putea practica un joc cu lovituri puternice si precise, fiind capabila sa invinga in dese randuri chiar adversari de sex masculin, (adversari care, probabil nu indrazneau sa-si indispuna regina!). Ofiterii britanici din Indii, au adus pe la 1850, pentru prima data in Marea Britanie un joc numit Poona, al carui regulament este foarte apropiat cu cel al badmintonului actual si care este de fapt jocul Oibane, practicat cu cateva sute de ani mai devreme in Japonia. Aceasta pare sa fie, dupa numeroase opinii, varianta cea mai plauzibila de lansare a acestui joc peste Canalul Manecii, in vara anului 1872, cand invitati fiind la conacul Ducelui de Beaufort din localitateaBadminton, cativa ofiteri au prezentat acest joc, folosind rachete aduse anume din Indii, drept mingi s-au folosit de dopurile sticlelor de sampanie in care au fost infipte pene de pasari.

5

In septembrie 1893 ia fiinta Asociatia Engleza de Badminton, (The Badminton Association of England) in organizarea careia are loc prima intalnire internationala intre selectionata Angliei si Irlandei. Dezvoltarea badmintonului a fost una extrem de rapida pe vechiul continent, practicantii fiind incantati de dinamismul si atractivitatea jocului. Federatia Internationala de Badminton (International Badminton Federation), actualul nume este World Badminton (WB), a fost fondata de 8 tari (Canada, Danemarca, Anglia, Franta, Irlanda, Olanda, Noua Zeelanda si Tara Galilor), la data de 5 iulie 1934 la intalnirea inaugurala a acestor asociatii nationale, organizate de Asociatia Engleza de Badminton la Londra. In anul 2003, IBF numara 75 de federatii nationale iar alte 15 au statut de membru provizoriu, urmand sa devina membre cu drepturi depline in viitorul apropiat. Federatia Internationala de Badminton este forul care are in responsabilitate Regulamentul jocului de badminton si dezvoltarea tuturor aspectelor legate de jocul de badminton. WB, este recunoscut de Comitetul International Olimpic, iar din anul 1992, de la Jocurile Olimpice de la Barcelona, jocul de badminton a fost inclus in programul oficial al J.O. de vara la patru probe (simplu feminin, dublu feminin, simplu masculin si dublu masculin), urmand ca peste patru ani, la urmatoarele J.O. de la Atlanta, sa fie introdusa si proba de dublu mixt. Primul presedinte al IBF a fost ales Sir Georg Thomas care a activat pana in anul 1972 cand a incetat din viata. Prima tara din lagarul socialist, membra a IBF-ului a fost R.D.Germana in anul 1958, dupa care a urmat in 1967 Cehoslovacia, Ungaria in 1970, Polonia in 1972 si fosta U.R.S.S. in 1974.

6

Anii care au urmat celui de al II-lea razboi mondial, au fost ani de mare dezvoltare pentru badminton, se formeaza in America Centrala, Confederatia Caraibiana Regionala de Badminton cu sediul la Kingston (Jamaica); in Asia , Confederatia Asiatica de Badminton, cu sediul la Delhi, in India, European Badminton Union, (Uniunea de Badminton Europeana), cu sediul la Amsterdam, in Olanda, denumirea actuala Badminton Europe, (BE). Incepand cu anul 1903, Anglia initiaza Campionatele Internationale ale Angliei, celebrul All England, considerat ani in sir, pana in 1977, in mod neoficial, un adevarat campionat mondial. Decizia organizarii Campionatele Mondiale, de data aceasta in mod oficial, a fost luata in 1975 iar in 1977 a fost organizat primul Campionat Mondial intre 3 - 8 mai la Malmo, in Suedia, la toate cele cinci probe (simplu feminin si masculin, dublu feminin si masculin si dublu mixt). Pana in 1985, Campionatele Mondiale au fost organizate odata la trei ani, din acel an s-au organizat C.M. de badminton, odata la doi ani. Se poate constata ca orasele din vestul tarii au fost primele leagane ale badmintonului de la noi, ceea ce face indreptatita ipoteza ca acest sport a patruns in Romania pe granita de vest, probabil odata cu dezghetul politic produs in 1964, cand au inceput sa se faca primele specializari si schimburi de experienta in diferite domenii, cu tarile din vestul Europei. Odata cu importul de rachetelor si a mingilor de badminton, (unele destul de rudimentare), din China, Vietnam, R.D.Germania, (vestitele rachete Germina si mingile Star ori Schwalbe) si nu in ultimul rand cu inceperea productiei de rachete de badminton la fabrica din Reghin, sportul numit badminton a inceput sa se practice, ca divertisment, de o masa mare de oameni, de ambele sexe si toate varstele, atat de la orase cat si de la sate, oriunde mingea de badminton avea7

suficient spatiu de zbor pentru a fi tinuta in aer, (intre blocuri, in curtea scolii, in parcuri, la iarba verde, pe plaja etc)

BADMINTON IN ROMANIA - istoricPrimul concurs oficial de badminton din Romania a fost organizat de catre Casa Pionierilor din Targu-Mures in decembrie 1975, intre echipele din Timsoara si Tg.Mures, sub organizarea Consiliul Judetean al Organizatiei Pionierilor Mures, sigur toate acestea sunt doar cateva din fostele organizatii politice ale timpului care se ocupau de sportul juvenil. Concursul de la Targu-Mures a reunit pe terenul de badminton, elevi din 16 scoli ale municipiului Targu-Mures si a fost dotat cu Cupa 30 Decembrie, concurs care avea sa fie organizat pana in 1989 si impactul care l-a avut asupra tinerilor, a fortat acceptul autoritatilor politice (nu sportive !) ale vremii pentru formarea a ceea ce s-a numit Comisia Centrala de Badminton, (centrala si nu nationala), care avea sa fie forul diriguitor al activitatii de badminton din Romania pana in 1989.

Comisia Centrala de Badminton avea in subordine Comisiile Judetene, iar toate au fost subordonate Comitetului Central al U.T.C., (Uniunea Tineretului Comunist), competitiile de badminton aveau sa se desfasoare sub egida competitiei nationale de atunci, Daciada. In anul 1976, Comitetul Judetean al U.T.C. Mures organizeaza primul concurs cu caracter national, dotat cu Cupa Muresul la care au partricipat peste 100 de jucatori din 12 judete ale tarii. Urmare a aceastui concurs, C.C. al U.T.C. hotaraste8

organizarea si la badminton a Cupei U.T.C. , competitie care avea sa se desfasoare anual si care, alaturi de presa de tineret a vremii, (Scanteia Tineretului si publicata de limba maghiara Ifjumunkas), avea sa contribuie decisiv la popularizarea badmintonului in tot mai multe centre sportive din tara, printre care se pot enumera Resita, Cluj-Napoca, Bucuresti, Brasov, Miercurea-Ciuc, Onesti, Timisoara, Baia-Mare, Reghin, Petrosani, Iasi, Bocsa. Astfel s-a ajuns la o asemenea popularitate (neegalata pana in prezent), ca la editia din 1985 a Cupei U.T.C., asa cum se consemna intr-un articol din ziarul Scanteia Tineretului din data de 21 oct. 1985, ca doar trei judete nu au fost prezente la finalele acelei competitiei desfasurate in acel an la Cluj-Napoca, respectiv Gorj, Braila si Ialomita ! Printre castigatorii de atunci i-am gasit pe Florin Balaban din Onesti, cel care avea sa fie reprezentantul Romaniei la prima participare la J.O. de la Barcelona din 1992 si pe Erika Stich din Targu-Mures, viitoarea campioana a Romaniei in proba de simplu la fel ca si Florin Balaban. Sportiva originala din Targu-Mures avea sa devina in anul 2000 si campioana nationala a Italiei in proba de simplu, (ca urmare a naturalizarii sale). Urmare a acestei popularitati, pe langa asociatiile si cluburile sportive formate, au aparut concursuri in mai toate centrele cu traditie din tara, dintre care se pot enumera Cupa Trotus la Onesti, Cupa Pacii, Cupa Timis la Timisoara, Cupa Cetatea la Deva, Cupa 8 Mai, (competitie rezervata elevilor din licee), Cupa Brasov, evident la Brasov si Turneul Campionilor, organizat la Resita la inceputul fiecarui an, la care participau pe baza punctelor acumulate in turneele anterioare, primii 8 jucatori atat la baieti cat si la fete si care constituia un veritabil Campionat National.

9

Tot la Targu-Mures a fost ornganizata si prima competitie de nivel national pentru copii, in 1979, competitie dotata tot cu Cupa Muresul, cu o participare extrem de numeroasa, (80 de copii din 7 judete) si de asemenea, primele intalniri internationale, in decembrie 1979, intre echipele de copii si juniori ale Casei Pionierilor din Targu-Mures si o echipa similara din orasul unguresc Zsombo, returul s-a jucat in Ungaria in aprilie anul urmator. Municipiul Resita a fost si el gazda unei intalniri internationale intre o selectionata a cluburilor din Romania si echipa de badminton a clubului din Greifwald (din fosta R.D.Germana) . Cea mai longeviva competitie cu caracter republican a fost Campionatul Universitar organizat pentru prima oara in anul 1978 si organizat pana in anul 1994 cand din lipsa de preocupare a F.R. de Badminton si din nepasarea din cadrul Ministerului Educatiei si Cercetarii, aceasta cumpetitie care a adunat in jurul terenului de babminton, ani la rand, mii de studenti, s-a intrerupt in mod inexplicabil. Comisia Centrala de Badminton, si-a continuat activitatea de organizare a concursurilor cu caracter national si a meciurilor demonstrative, (exemplu, demonstratia facuta de elevii Liceului de arte plastice Nicolae Tonitza din Bucuresti, la sala Floreascadin Capitala, cu ocazia deschiderii celei de-a II-a editii a Daciadei, asa cum consemneaza ziarul Sportul din data de luni 3 noiembrie 1980), pana la sfarsitul anului 1989 cand datorita Revolutiei, s-a creeat cadrul propice infiintarii unei federatii de specialitate. Actul de nastere, al Federatiei Romane de Badminton a fost semnat, asa cum se scrie la gazeta si anume in Gazeta sporturilor din 31 ianuarie 1990, la data de 29 ianuarie 1990 avand ca pesedinte un student, Nicusor Vintila, castigator pana10

atunci a zeci de concursuri si cupe si care avea sa devina multiplu campion national in probele de dublu, (dublu masculin si mixt). In acelasi an, Romania devine cea de-a 31 tara membra a Federatiei Internationale de Badminton, (I.B.F.), ulterior World Badminton (WB) si se afiliaza si la Uniunea Europeana de Badminton, (E.B.U.), ulterior Badminton Europe (BE) . Vicepresedinti au sost alesi profesorii Iacob Marza din Brasov si Zoltan DemeterErdei din Targu-Mures, iar secretarul general al federatiei a fost ales profesorul Marian Nedelescu . In prezent Federatia Romana de Badminton asigura desfasurarea activitatilor pe plan national, (campionate nationale pe categorii de varsta, pe echipe, turnee open etc.) si international.

Anul 1991, a fost anul in care la Bucuresti, cu ocazia Congresului balcanic, s-a instituit Comitetul Balcanic de Badminton care sa asigure cadrul de baza al coordonarii activitatii legate de organizarea concursurilor de seniori si juniori in tarile balcanice, pentru dezvoltarea jocului de badminton in estul Europei. Comitetul Balcanic de badminton era format din cate doi membrii ai fiecarei tari membre si initial a avut urmatoarea structura: dr. Puzant Kassabian (Bulgaria)- presedinte; ing.Corina Dan (Romania) - secretar; Tventan O. (Bulgaria) - membru; Tamer K. (Turcia) - membru; Yildirim I. (Turcia) - membru; Georgovdis G. (Grecia) - membru;11

Stefan Partemi (Grecia) - membru; ing.Mihai Hancu (Romania) - membru. In 1997, Comitetul Balcanic de Badmnton si-a transformat titulatura si a devenit Asociatia Balcanica de Badminton, recunoscuta de I.B.F. in acelasi an, ca organizatie regionala de badminton care si-a propus sa desfasoare o activitate de promovare a badmintonului in toate tarile balcanice si sud-est europene, sa organizeze competitii balcanice de badminton pe echipe si individuale la seniori si juniori, (pe categorii de varsta) . Tarile incluse in Asociatia Balcanica de Badminton sunt urmatoarele: Bulgaria - membra fondatore; Grecia - membra fondatore; Moldova - membra fondatore; Romania - membra fondatore; Turcia - membra fondatore; Iugoslavia (si tarile care au rezultat din dezmembrare , Serbia, Macedonia, Bosnia Muntenegru). La vremea respectiva s-a hotarat si un calendar competitional care cuprindea intalniri la 2 categorii de varsta : seniori si juniori U19. Astfel prima competitie balcanica de badminton a avut loc in Romania in septembrie 1991 la Galati la categoria juniori U19. La inceput Bulgaria si Romania si-au disputant titlurile balcanice, aceste doua tari avand traditia si infrastructura de partea lor, apoi,pe masura ce Asociatia Balcanica se dezvolta asimiland tari noi (Moldova, Serbia, Muntenegru, Albania, FYR Macedonia, Bosnia & Hertzegovina) competitiile au devenit mult mai disputate.12

Tarile nou intrate au inceput sa creasca in valoare si sa conteze in lupta pentru medalii. Astfel Turcia a facut cele mai importante progrese ajungand sa domine competitiile balcanice la nivelul juniorilor iar in 2009 la Campionatele Europene U17 sa cucereasca 7 medalii dintre care 2 de aur, depasind tari mult mai titrate in badmintonul european ca Danemarca, Germania sau Rusia.

Jocul de badmintonLa inceputul jocului de badminton se trage la sori, urmand ca acela care castiga sa isi aleaga sa serveasc, s primeasc serva sau s i aleag un teren. Un punct se pierde cnd fluturaul de badminton lovete plasa, cade n afara terenului de joc sau cnd se comit greeli. Se poate juca badminton la simplu, cu cate un jucator de fiecare parte a fileului sau la dublu, cu cate doi jucatori. Jocul este castigat de partea care face prima 2 seturi din maxim 3.

Regulament de serva la jocul de badminton - Serva se face n diagonal, - Picioarele sportivului aflat la serviciu trebuie s ating amndou pmntul - Serva NU trebuie s se fac deasupra taliei Concursul se termin cnd sportivul (sportivii) ctig dou seturi de 21 puncte.13

Cum tinem scorul si cand luam pauza?

Un set are 21 de puncte la toate probele. La 20 egal, partea care castiga doua puncte diferenta fata de adversar, castiga setul. La 29 egal, partea care castiga punctul 30, castiga setul. In timpul unui set, cand una dintre parti ajunge la scorul de 11 puncte, se poate face o pauza de maxim 60 secunde. Pauza dintre seturi este de maxim 120 secunde. In caz de egalitate la seturi, in setul decisiv, terenurile se schimba cand una din parti a ajuns la 11 puncte. Daca se uita schimbarea terenurilor in setul decisiv si greseala este descoperita, scorul se pastreaza, efectuandu-se schimbarea imediat.

Serviciul este corect cand: - fluturasul de badminton este lovit de sub sold, - in momentul contactului cu fluturasul de badminton, partea superioara a rachetei de badminton este sub nivelul pumnului care tine racheta badminton, - miscarea mainii care tine racheta badminton este continua, fara intreruperi, - se realizeaza pe diagonala terenului, in careul corespunzator. Greeli tipice - fluturaul de badminton lovete sportivul, - corpul sportivului sau racheta de badminton sportivului ating plasa - fluturaul de badminton atinge pmntul nainte s treac de plas - fluturaul este lovit de dou ori - unul dintre jucatori loveste fluturasul de badminton in terenul advers14

Echipament badmintonRachete badminton

Rachetele de badminton sunt usoare, cantarind intre 75 si 95 de grame, inclusiv racordajul. Sunt facute din mai multe tipuri de materiale, de la compusi de fibre de carbon (plastic intarit cu carbon) pana la otel solid, putand adauga o multime de alte materiale. Fibrele de carbon inseamna un aport de putere avand in vedere greutatea lor mica, sunt dure si asigura un transfer excelent de energie cinetica (datorata miscarii).

Inainte de utilizarea compusilor de fibre de carbon, rachetele de badminton erau confectionate din lemn. Rachetele de badminton mai ieftine sunt inca fabricate din metale ca otelul, dar racheta de badminton din lemn nu mai este confectionata pentru publicul larg, datorita masei excesive si costurile implicate. In prezent , nanomaterialele ca fullerene ( molecule hexagonale de carbon) si nanotuburi de carbon sunt adaugate la rachetele de badminton, conferindu-le mai multa durabilitate.

Exista o mare varietate in ceea ce priveste designul, desi regulile din badminton impun o anumita marime si forma pentru racheta de badminton. Forma traditionala15

ovala a capului rachetei de badminton este cea mai intalnita, insa forma izomerica a rachetei este din ce in ce mai populara.

Diferenta dintre modelele de rachete de badminton inseamna, implicit, proprietati si calitate de joc diversificata.

Tipuri de fluturasi de badminton Fluturasii sintetici sunt adesea utilizati de jucatorii de badminton amatori, pentru a face economie, avand in vedere ca fluturasii de pene se distrug mult mai usor. Acesti fluturasi de nylon sunt fixati intr-un capat facut din pluta naturala sau o baza sintetica de spuma si un invelis de plastic. Fluturasii de nylon au si ei 3 variante diferite, in functie de temperatura. La temperaturi mai scazute se folosesc fluturasi mai rapizi, iar intr-un climat mai cald este preferat un fluturas de badminton mai lent.

- verde (viteza mica, oferindu-ti un plus de 40% de plutire si lungime a loviturii) - albastru ( viteza medie) - rosu ( mare viteza)

Culorile si deci viteza, este indicata de fasii colorate infasurate in jurul capatului fluturasului.16

Caracteristicile fluturasului de badminton: aerodinamic, stabil Penele atenueaza din viteza fluturasului de badminton si implicit lungimea servei. Fluturasul de badminton este de asemenea stabil din punct de vedere aerodinamic, caci, indifirent de pozitia sa initiala, va zbura cu capatul inainte. Datorita modului in care se suprapun penele, fluturasul are si o rotatie natural in jurul propriei axe in timpul zborului. Rotatia este intr-o directie opusa acelor de ceasornic in timpul caderii, daca privim de undeva de sus. Pantofi sport Exista pantofi sport special conceputi pentru badminton. Accestia ofera o aderenta buna la suprafata terenului pentru a preveni alunecare, absorb socurile protejand picioarele mai ales genunchii si au flexibilitate buna pentru a oferi jucatorului libertate de muscare mai mare. Alte echipamente Cel mai important este gripul care poate fi sintetic sau din prosop. Gripurile de prosop sunt preferate de majoritatea deoarece absorb transpiratia si au aderenta insa trebuiesc schimbate mai des deoarece se uzeaza repede si se umplu repede cu germeni. Hainele de badminton trebuie sa fie lejere si confortabile astfel incat sa nu iti restrictioneze miscarile.Sosetele recomandate sunt cele de bumbac. Producatori de echipamente In present sunt firmele Yonex,Victor,Head,Wilson si Babollat cele mai raspandite si de success in lume.

17

Terenul de joc Terenul de joc are mrimea de 13.40 m x 5.18 m la meciurile de simplu i de 13.40 m x 6.10 m la meciurile de dublu. Acelai teren este folosit i pentru meciurile de simplu i dublu, cu diferena c se trag nite linii despritoare vizibile. Terenul este mprit n dou prti egale de un fileu (plas) cu nlimea de 1,524m la mijloc i 1,55m la capete.

18

Tehnici, tactici si strategii de joc

In jocul de badminton exista trei probe : simplu ,dublu si dublu mixt. Probele de simplu si dublu pot fi feminine sau masculine iar in proba de dublu mixt joaca un baiat si o fata. Pentru fiecare proba trebuia abordata o tactica de joc.

La simplu si dublu feminin se joaca ma mult mingi plasate in colturile terenului si mai putin in forta, fetele avand mai putina forta. Iar la simplu si dublu masculine jocul este mai rapid si mai in forta, jucandu-se mai agresiv. La proba de mixt lucrurile sunt mai complicate, aceasta proba fiind considerata cea mai grea. In jocul de mixt, fata trebuie sa acopere fileul cat mai agresiv, cel mai favorabil fara sa ridice mingea astfel oferind adversarilor posibilitatea de a ataca; daca acest lucru se intampla fata trebuie sa fie in diagonala fata de pozitia de unde va fi lovita mingea, de aceea daca chiar se ajunge in situatia in care sunt fortati sa ridice , fata, de preferinta va ridica in diagonala iar baiatul in lung de linie . Un alt rol este acela ca trebuie sa creeze situatii de ataca partenerului ei. Baiatul, in perechea de mixt acopera restul terenului, el fiind responsabil cu plasarea mingilor cat mai bine, adica fie intre cei doi adversari, fie in latereal pe liinile mediane ale terenului. LOVITURILE Loviturile de baza in badminton sunt: serviciul ,stopul la fileu, stopul din spate, clear-ul,smash-ul si drive-ul.

19

Serviciul Este folosit la inceperea fiecarui punct, totodata este si factorul care va determina cine va face punct. Contactul dintre racheta si minge trebuie sa se intample sub nivelul sodului Stopul la fileu Scopul aceastei lovituri este sa treaca cat mai aproape de banda fileului, de obicei stopul se plaseaza cat mai aproape de pozitia in care te aflii, cateodata este plasat si in celelalte parti ale fileului pentru a il oblige pe adversar sa se deplaseze dupa minge. Pentru a intelege cu adevarat tacticile jocului la fileu trebuie sa iti aduci aminte cum sunt ele conectate fata de alte lovituri. Pentru a juca un stop la fileu, mingea trebuie sa cada aproape de acesta. Loviturile care iti permit sa joci un stop la fileu sunt: stop din spate, apararea scurta sau block-ul unui smash sau un alt stop la fileu. Stopul la fileu dupa ce adversarul joaca un stop din spate. Daca adversarul joaca un stop din spate mai lent cea mai buna optiune este un stop spin (spin drop) scurt, aceasta este de obicei o lovitura de finalizare. Sa presupunem ca oponentul stie acest lucru si nu iti va permite sa joci o astfel de lovitura asa ca va folosi un stop din spate mai rapid. In acest caz nu poti juca un spin drop deoarece contactul cu minge este prea departe de fileu si prea aproape de pamant. Dar dupa ce ai jucat stopul, adversarul poate returna tot un stop mai apoape de fileu. El poate face aceasta deoarece dupa stopul tau mingea va fi mai

20

aproape de fileu si va lua minge mai de sus. In aceasta situatie cel ce da stopul rapid din spate este in avantaj deoarece isi va oblige adversarul sa ridice. Smash-ul Este, poate, cea mai temuta lovitura din badminton. Ea este folosita deobicei pentru a finalize un punct. Mingea este lovita cat mai de sus cu putinta, cu toata forta. Este important de stiut ca smash-ul iti poate crea un avantaj dar totodata poate crea si adversarului un avantaj, Dupa un smash, adversarul poate sa apere inalt, agresiv sau sa blocheze minge astfel incat sa cada cat mai aproape de fileu. La probele de simplu, de obicei smash-ul este jucat in lung de linie deoarece adversarul trebuie sa acopere toata latimea terenului spre deosebire de probele de dublu unde latimea terenului este acoperita mai usor deoarece sunt 2 jucatori. Smash-ul in corpul adversarului este la fel de efectiv. Deobicei este folosit ca o lovitura de finalizare, nu ca o lovitura de constructie care sa puna adversarul in dificultate. Clear-ul Poate fi o lovitura defensiva cat si ofensiva, scopul ei este sa iti scoti adversarul din pozitia de mijloc. Toate clear-urile trebuie sa parcurga distanta pana intre cele 2 linii din capatul terenului advers. Un jucator poate sa plaseze clear-ul in lung de linie, in diagonala, sau pe mijlocul terenului. Exista 3 feluri de clear: de atac, defensiv si normal. Inaltimea clear-ului este balanta dintre atac si defensiva. Clear-ul normal. Daca clear-ul tau este prea scurt adversarul poate sa il intercepteze si sa atace. Acest clear trebuie sa fie la mijloc: nici prea inalt nici prea jos.

21

Clear-ul defenisiv. Cand un jucator este in difcultate el ar trebui sa joace clearurile mai inalt pentru a avea timp sa-si revina. Clear-urile defensive ar trebui sa fie jucate pe mijlocul liniei din spatele terenului nu pe colturi. Clear-ul de atac. Aceasta lovitura este mai joasa decat un clear normal. Scopul acestei lovituri este ca minge sa depaseasca adversarul astfel punandu-l in dificultate. Pericolul folosirii acestei lovituri este ca adversarul, daca este atent, poate sa intercepteze clear-ul. Daca acest lucru se intampla dezavantajul nu mai este al oponentului, este al tau. Clear-ul poate fi jucat in lung de linie, in diagonala sau pe mijlocul terenului. Clear-ul in lung de linie trebuie folosit cel mai des pentru ca te poate feri de anumite lovituri care te pot pune in dificultate (de exemplu smash in lung de linie). Prin jucarea clear-ului in lung de linie, jucatorul isi mentine o pozitie de baza cat mai favorabila pentru a ajunge la urmatoarea minge. Clear-ul in diagonala este un pic mai riscant deoarece este expusa cealalta parte a terenului fata de care te aflii si poti devenii o tinta usoara a atacurilor in lung de linie. Clear-ul in diagonala poate fi o lovitura excelenta pentru a-ti surprinde adversarul. Clear-urile in diagonal, pe backhand-ul adversarului sunt mult mai corecte din punct de vedere tactic decat un clear in diagonala pe forhand. Unul dintre cazurile cand un jucator poate folosi clear-ul in diagonala este daca observa ca oponentul nu acopera acel colt astfel creand discomfort pentru el. Clear-ul pe backhand-ul adversarului. Aceasta tactica este simpla, evidenta si efectiva. Toti jucatorii au probleme mai mari in spatele terenului pe backhand decat pe forhand. Folosirea acestor lovituri, modul in care sunt folosite difera de la o proba la alta22

Cerintele fiziologice ale badmintonului

Badmintonul are multe asemanari fiziologice cu alte sporturi cu spirit repetat: durata scurta, activitatea intensa este urmata de perioade de refacere in timpul unui meci. Mai exact meciurile la nivel de elita (performanta) variaza in ceea ce priveste durata intre aproximativ 20 minute pana la 1 ora. Media perioadei de regrupare este de obicei mai mica de 10 secunde fata de perioada de odihna care dureaza in mod obisnuit 15 secunde. Totusi aceste cifre difera in functie de multi factori ce include stilul de joc, tactica si nivelul de competitie. In plus caracteristicile jocului difera intre cele doua subdiscipline ale jocului ( simplu sau atat pentru barbati cat si pentru femei). Badmintonul este un sport exploziv unde puterea, forta, flexibilitatea, viteza de miscare si agilitatea sunt esentiale pentru succesul in competitie. Tehnica de miscare este foarte specializata si este de o importanta vitala in determinarea succesului. Masurile fiziologice demonstreaza de asemenea ca Badmintonul prezinta nivele semnificative de presiune aeroba in timpul jocului. De obicei jucatorii de elita mentin viteza inimii sub 75% din nivelul maxim la disciplinele de dublu si peste 80% la disciplinele de simplu. Nivelul lactozelor din sange rareori depaseste 3-4 mmol l-1 in timpul unui meci simulat. Combinatia acestor cerinte fiziologice si tehnice variate demonstreaza nevoia de evaluare a aptitudinilor de jucatori de elita care insumeaza multi factori. Urmatoarele teste sunt folosite in mod current in evaluarea aptitudinilor concurentilor de elita din acest sport.

23

Schita jumatatii de teren de badminton pentru testul de viteza specific.Numerele indica ordinea miscarii(prezentarea se refera doar la un jucator cu mana dreapta)

24

TESTE DE EVALUARE A APTITUDINILOR Urmatoarele teste au fost inventate pentru echipa de badminton din Anglia si pentru Institutul de Sport din Tara Galilor. Testele din teren au fost perfectionate pentru a fi specific acestui sport si pentru a fi prestate cu usurinta de jucatori si antrenori fara a tine seama de accesul acestora la un sprijin de specialitate . Metodele specifice pentru unele din aceste teste ca de exemplu: marcaje pentru teren, testul de cronometrare a rezistentei la oboseala etc pot fi obtinute de la Comisia guvernamentala de specialitate ( www.badmintonengland.co.uk ). Valorile normei fixate sunt rezultatul multor teste experimentate de o echipa de fiziologi in exclusivitate pe jucatorii echipei nationale din perioada 1999 si pana la momentul publicarii. Metode preliminarii si antropometrie Teste de antropometrie masa corporala, compozitia pielii, functiunea plamanului, flexibilitatea, capacitatea anaeroba si aeroba sunt experimentate in concordanta cu principiile de baza pertinente de indrumare. Jucatarii sunt instruiti sa se pregateasca pentru testarea aptitudinilor la antrenament usor in ziua dinaintea testarii si sa se asigure ca sunt bine hidratati si au mancat bine inainte de teste. Teste pentru sarituri Testele pentru sarituri sunt efectuate folosind procedeele sariturilor in inaltime si a sariturii in lungime de pe loc. Saritura in ianltime se masoara folosind aparatul Vertec Jump USA CA, USA). Contramiscarea este permisa iar mana dominanta se ridica doar la executarea sariturii. Saritura in lungime de pe loc se masoara de la varful piciorului ( considerat punct 0) pana la partea posterioara a piciorului care a parcurs cea mai mica distant pana la aterizare cel mai bun rezultat din cel putin 4 incercari este inregistrat drept rezultat final.25

Viteza de miscare Testele de viteza au fost concepute pentru a evalua viteza de miscare in general, cat si viteza specifica pentru badminton. Testul de vitezageneral pretinde ca jucatorii sa faca 10 miscari laterale de-a lungul terenului. Testul specific de badminton solicita un totalde opt miscari executate intr-o succesiune data in toate directiile in jurul terenului

Schita jumatatii de teren de badminton pentru testul de viteza specific.Numereleindica ordinea miscarii(prezentarea se refera doar la un jucator cu mana dreapta) Acest test specific pentru badminton necesita miscari de simulare a jocului (adica jucatorii lovesc mingea la fiecare pozitie fara a folosi volantul. Cel mai bun timp atins din doua incercari se inregistreaza ca rezultat final. Experienta a aratat ca rezultatele correlate din cele doua teste de sarituri si de viteza au o semnificatie importanta (P < 0,01 penru barbati si femei). Contrar acestui lucru, rezultatele testului de viteza specific badmintonului par sa fie indepndente de performanta26

atinsa in testul de sarituri si in testul de viteza. Acest lucru demonstreaza importanta de a face diferenta intre caracteristicile generale si cele specific unde se folosesc miscari de inalta tehnica ce apartin badmintonului.

Capacitatea anaeroba

Testul se desfasoara pe jumatate de teren de badminton jucatorii alearga de la linia de serviciu (punct 1 fig) pana in spatele terenului (punct 2 etc) si inapoi catre fileu si si iar inapoi de doua ori in cel mai scurt timp posibil (terminand la punctual 6). Acest lucru se repeat de 8 ori la fiecare tur incepand cu 30 de secunde. Jucatorii trebuie sa se intoarca la linia de sosire alergand cu spatele, dupa ce ating semnele de marcaj fie calcand pee le sau depasindu-le.

Fiecare doza de timp se inregistreaza si se poate astepta ca intr-un curs de 8 reprizesa se remarce o scadere a performantei. Informatiile prezentate in imaginea de mai sus includ media de timp (socotit la toate cele 8 reprize) si indicele de oboseala. (cel mai lent timp cel mai rapid timp)

IO =

cel mai rapid timp x10027

Schita unei jumatati de teren de badminton pentru testul de capacitate aeroba in teren. Cifrele indica ordinea miscarii (valabil doar pentru un jucator dreptaci

Test de performanta aeroba Cerintele ridicate cu privire la capacitatea aeorba in badminton cuplate cu nevoile specifice de miscare tehnica si economie impugn necesitatea conceperii unui test de acest gen.Un test aerobic intermitent sporit a fost conceput pe cand miscarile din badminton sunt concepute dupa viteza de miscare controlata de o serie de semnale audio. Testul contine o serie de reprize de miscare a 20 secunde fiecare urmate de 10 secunde de refacere.

28

Miscarile sunt facute intr-o ordine standard in anumite puncte de pe teren folosind tehnica de simulare a jocului. Rezultatele testului de capacitate aeroba sunt strans legate de testul de laborator VO2max pentru jucatorii de elitaseniori (P < 0.01) Evident viteza batailor inimii era semnificativ mai mare (195 fata de 190 batai pe minut -1)in cadrul testului de pe teren decat la testul de laborator pentru un grup de 17 jucatori seniori de elita ( Hughes et al 2002)

Capacitatea aeroba

Principiile generale pentru acest test de rutina in laborator au fost descries mai inainte in acest text. Se foloseste un protocol sporit pentru a obtine evacuarea aerului in 8-12 min. Aceasta reprezinta o viteza initiala de 5 km xh-1 m-1 si o inclinatie initiala de 5%. Viteza initiala creste cu un kmxh-1xmin-1 pe o panta cuo inclinatie de 5% pana la evacuarea voita a aerului. Analiza aerului expirat este observata pe tot parcursul testului. Ritmul inimii se inregistreaza in timpul testului si se determina nivelul maxim al circulatiei sangelui.

Acest protocol a fost ales datorita faptului ca sunt folosite viteze mai mari de alergare cu un standard ridicat fata de protocoalele obisnuite, devenind astfel prea dificil pentru indivizii care nu practica un volum mare de alergare s ail include inpropriul antrenament. Am demonstrate ca jucatorii de badminton ating scoruri mai mari VO2max. cu ajutorul acestuiprotocol decat cu cele standard care folosesc viteze mari de alergare

29

Evaluari secundare

Pe langa evaluarile de performanta de baza jucatorii primesc de asemenea sievaluari regulate ale flexibilitatii si fortei prezentate de fizioterapeuti si respective de experti in forta si conditie fizica.

Competitiin BWF Campionatele Mondiale , n primul rnd a avut loc n 1977 , n prezent, doar cel mai bine clasate 64 de jucatori din lume, i un maxim de patru din fiecare ar, pot participa la orice categorie. n ambele competiii olimpice i mondiale BWF restricii privind numrul de participani din orice ar au provocat unele controverse, deoarece, uneori, duce la excluderea jucatori de elita din lume la nivel de naiuni mai puternice de badminton. Thomas, uber, i cupe Sudirman, Jocurile Olimpice, i BWF Mondial (i Campionatele Mondiale de Juniori ), sunt toate clasificate ca nivel de unul turnee. La nivel de trei turnee constau din Grand Prix Gold i Grand Prix eveniment . Jucatori de top pot colecta punctele in clasamentul mondial i le permite s joace n turnee deschise BWF Super Series. Acestea includ competiiile regionale din Asia ( Asia Campionatul de Badminton ) i Europa ( European de Badminton Campionatul ), care produc cei mai buni juctori ai lumii, precum America de badminton Campionatele Pan.

30

Bibliografie 1. http://www.badminton.ro/competitii 2. http://en.wikipedia.org/wiki/Badminton 3. http://www.tenisshop.ro/Ghidul-Cumparatorului/Jocul-De-Badminton.html 4. http://info.tm.edu.ro:8080/~rvasiu/atestat/?page_id=134

31