8/13/2019 factorii

1/11

1

Cuprins:1.

Introducere.p.2

2. Factorii sociali ce contribuie la realizarea educaieia) Familia.p.3

b) Mediul social..p.5

c) coala..p.6d) Biserica...p.7e) Institutele culturale..p.7f) Mass-mediap.8

3. Factorii sociali ai educaieipermanentep.9

4. Factorii educaiei permanente (formarecontinu)a. Factorii instituionali colari...p.10

b. Factorii instituionali peri i extracolarip.10

c. Factorii generali (obiectivi i subiectivi).p.10

5. Concluzie..p.11

6. Bibliografie..p.11

8/13/2019 factorii

2/11

2

Introducere

Educaiapermanent reprezint o direcieimportantde evoluiea activitiide formare-dezvoltare a personalitii,care urmrete valorificarea tuturordimensiunilor i formelor educaieiproiectate i realizate pe tot parcursul

existeneiumane in orice moment al existenei umaneEduca i a permanent se carac te r izea z p r in aceea ca es te con t in u i g loba l ,integrnd toate nivelurile itipurile de educaie. Astfel, este asiguratformarea echilibrata personalitii,cu grad nalt de autonomie anvarii,pe bazacarei omul tie s identifice i s fo loseasc su rse le de i n fo rma ie , s pa r t i c ip le la dezvo l ta rea soc ie t i i , la edu ca rea celorlalti membri aicolectivitiidin care face parte i la cretereacalitiivieii

Educaiapermanent,n conditiile societii contemporane, devine "o tema de meditaiei de aciune"care angajeaza"reflecii teoretice" dar i"sugestii practice", operabile ladiferite niveluri de reprezentare social;educaiepentru toti,educaiaprinilor,educaiepentru democraie,educaiepentru perfecionareirecalificare profesionaletc, carestimuleazchiar proiectarea "unei didactici pentru adulti"

Caracterul permanent al educaieipune n evidenfaptul ca educaia se exercitasupra omului pe toatdurata vieiisale.n trecut educaia se refera doar la o etapa dinviaa omului (copilaria i tinereea), lucru posibil dat fiind ritmul lent dedezvoltare a societii.Chiar in aceste condii marii ganditori ai omenirii au insistatpe ideea ceducaiaeste necesar sse exercite asupra individului pe tot parcursul

vieii sale. Seneca , de exemplu aratcibtrnii trebuie snvee,Comenius susineiel c,,pentru fiecare om viaasa este o coal,de la leagan pnla mormnt , iar Nicolae Iorga precizeazc,,nvaate omul care se invanecontenit pe dnsul invanecontenit pe alii.Educa ia permanentdevine nso necesitate vital a societ ii contemporane, reprezintun principiu teoretici acionalcare ncearcsordoneze o realitate specifica secolului nostru. Este unproces permanent n timp (se realizeazpe durata ntregii viei)i extensiv n spaiu(include att educaiacolarct ieducaiace se realizeazn afarde coal).

Factorii sociali ce contribuie la realizarea educaiei

Educaia este conceput ca o investiie n om, compusa din mai multe elemente,organizate in sistem, aflate n stranse relatii, si care fac ca o modificare produsa in unuldintre ele sa se resimta si in celelalte, astfel incat, fiecare element al actiunii educativepoate fi cauza si efectul altuia. Ea reprezint o preocupare a ntregii societi prinvalorificarea optim a resurselor sale materiale i umane. La realizarea educaieicontribuie familia, mediul social, coala, biserica, instituiile culturale, mass-media istructurile asociative. n constelaia acestor factori de educare a tinerei generaii, colii irevine locul central, ea fiind principala instituie social specializat n pregtirea

oamenilor pentru munc i via.

8/13/2019 factorii

3/11

3

Familia

Primul factor care contribuie la formarea personalitii umane n perspectiv

multidirectional este familia. Aceasta l familiarizeaz cu valorile si normele grupului de

referint. Copiii vor face sau vor crede ceea ce vor face sau vor spune printii, imitnd

comportamentele acestora. Familia, vzut ca un mediu educational si socializator, esteconsiderat ca o unitate social constituit din adulti si copii, ntre care exist relatii defiliatie natural sau social. Dup cum preciza Murdock, familia este un grup socialcaracterizat printr-o locuint comun, cooperare economic si reproducere.

Clim atul f am ilial s e caract erizeaz pr in:

respectarea codului valoric la care se raporteaz n majoritatea situatiilor de

viat;

relatii strnse ntre mediul familial si caracteristicile societtii creia i apartin;

influentarea atitudinilor printilor si conduitelor copiilor asupra conceptiilor

despre viat, lume si munc.

Printre fu ncti i le ce definesc o fam ilie regsim :

cresterea numrului de membri prin nastere sau adoptie;

sustinerea si grija fat de membrii familiei;

controlul social al membrilor;

socializarea copiilor pentru rolurile de adulti;

pstrarea moralittii familiei si a motivatiei de a obtine performant n tot ceea ce

ntreprinde;

introducerea si consumul de bunuri si servicii.

Dup cum sustinea Stan Panturu mediul familial ocup un loc aparte nansamblul mediilor educative.Cronologic vorbind, el este primul mediu educational

pentru fiinta uman, extinzndu-se pe tot traseul vietii. Totusi, rmne problemapregtirii printilor n vederea educrii copiilor ntr-un mod eficient. n zilele noastre se

organizeaz activitti pentru printi, se nfiinteaz organizatii care se ocup de

educarea acestora. De exemplu:

asociatiile printilor si profesorilor;

scolile printilor;

consiliile de administratie scolar cu rol informational, consultativ si decizional;

8/13/2019 factorii

4/11

4

comitetele de printi pe clase si scoli;

revistele si programele radio-tv;

institutiile de puericultur pentru ngrijirea medical.

Asociatiile de printi au ca finalitate, protectia copilului prin educatie. Pe lng acest tel

fundamental, ele se constituie n grupuri de sustinere a scolii n probleme

needucationale, grupuri de cooperare ntre printi si profesori si nu n ultimul rnd

grupuri de aprare a intereselor celor care i reprezint.

Studiile din ultimele decenii au dovedit c orice copil creste mai bine n familiasa, dac aceasta este ajutat s-si realizeze rolurile. Avnd la baz aceste studii secaut solutii de mbunttire a conditiilor unei familii n procesul de educare a copilului,

n spiritul drepturilor pe care le are oricine la dezvoltare. (Conventia cu privire la

Drepturile copilului, traducere UNICEF, 1990) Formele de sprijinire a familiei suntnumeroase si difer de la un context social la altul sau de la o tar la alta. Familia poate

fi sprijinit material si socio-educational prin: alocatii, asistent n sarcinile domestice,

consiliere si programe speciale. nc din copilrie fiecare este informat si format n

legtur cu ceea ce nseamn s fii printe sau s ai o familie.

Cei sapte ani de acas si pun amprenta pe evolutia comportamental si psihic

a fiecruia. Colabornd cu copilul, implicndu-l n activittile zilnice, nvtndu-l normele

de convietuire social, respectndu-l ca om, acesta va fi un partener n educatie att n

familie ct si n societate.

Emil Pun si Dan Potolea sustin c dezvoltarea copilului este dependent de calitatearelatiilor dintre el si prinii lui. Prima grij a printelui trebuie s o reprezinteidentificarea nevoilor copilului. Cunoscndu-si bine copilul, printii vor sti ce s

investeasc n dezvoltarea lui. Urmtoarea grij a printelui ar fi aceea de introducere a

copilului n forme de instruire si educare specifice caracteristicilor lui. n final, printele

trebuie s si ajute copilul s se educe si singur. Ajungnd s fie responsabil de propria

formare printele si-a dus la bun sfrsit rolul su. Printele bun este ncreztor n

copilul su si competent n msurile pedagogice pe care le ia n diferite situatii.

Problem atica i ntern a fiecrei f ami lii se defines te p rin :

conditiile materialelocuinta, bugetul, situatiile sociale si profesionale;

sistemul de valori;

relatiile familiale;

educatia printilor;

insertia social.

8/13/2019 factorii

5/11

5

Prin reconstruirea universului relatiilor sociale de la nivelul familiei mbunttim

functiile de crestere, ngrijire si educatie a tinerei generatii. Ca s dezvoltm familia

trebuie s gsim echilibrul dintre impunere si libertatea de alegere, ntre sprijin sipresiune, ntre protejare si independent, ntre drepturi si responsabilitti.

Mediul socialMediul social influenteaz viaa si evolutia individului. Relatia dintre om si munc,ca o component a mediului social, are o finalitate benefic. (Bontas, 1994, 44)

Form area si dezvoltarea perso nalittii c opilu lui depin de de:

calitatea mediului social;

conditiile sociale favorabile;

organizarea social democratic;

relatiile interpersonale si profesionale

Rolul mediului social n dezvoltarea psihic este evidentiat de cazul copiilor slbatici.

Ca exemplu, prezentm cazul lui Ramu (copil-lup n limba indian), gsit n 1957 pe

peronul grii din Lucknow (India). Acestui copil antropologii i-au dat vrsta de 9 ani

(perioad petrecut printre lupi) dup care l-au internat n spitalul din Lucknow, unde a

trit pn n anul 1968. Acolo a primit o ngrijire deosebit, a fost supus mai multor teste

dar nu a reusit s se comporte ca ceilalti oameni. Nu a reusit s pronunte nici mcar unsunet articulat. Se exprima prin mugete, mnca doar carne crud, frunze sau rdcini

de copac. n ciuda eforturilor specialistilor nu a reusit s fie socializat. Mediul natural din

care a provenit si-a pus amprenta destul de puternic asupra evolutiei sale. Ramu a fost

un candidat virtual la procesul umanizrii n momentul n care s-a nscut. Dar lipsindu-i

mediul social dezvoltarea sa psihic a rmas la nivelul primar. El nu s-a dezvoltat pe

toate planurile datorit lipsei factorilor sociali si a materialului constructiv specific

oricrei dezvoltri. Putem concluziona spunnd c mediul social este un factor

indispensabil dezvoltrii psihice umane.Alt caz este cel al fetitelor Amala si Kamala, descoperite ntr-o pdure tropical

unde au supravietuit ca animalele. Au fost aduse ntr-un orfelinat dar nu s-a obtinut de

la ele dect caracteristici umane foarte reduse. Amala nu a supravietuit iar Kamala,

dup sapte ani nu a reusit s stpneasc mersul biped si a nvat doar patruzeci de

cuvinte. Concluzia marcant a acestui caz este legat de faptul c omul se modeleaz

ca fiint numai n conditiile socializrii si educatiei.

Ultimul caz adus spre studiu este cel al psihologului american Kellog. Acesta avea

un fiu pe nume Donald si un pui de cimpazeu numit Goa. Dup o perioad deconvietuire mpreun, psihologul a constatat c Donald s-a modelat ca o fiint normal

8/13/2019 factorii

6/11

6

iar Goa a devenit o maimut semidresat. n acest caz, mediul social a existat si

evolutia celor dou personaje a depins de el.

Pantelimon Golu sustine c dac ereditatea esteleagnul n care copilul primeste foaiade drum, mediul este cel care ofer lantul de situatii prin care se va circula cu aceast

foaie, completat, ntrerupt, vizat, corectat dup mprejurri.

Societatea civil si liber romneasc, n conditiile dezvoltrii statului de drept

democratic si economiei libere de piat poate si trebuie s diminueze si chiar s nlture

conditiile nefavorabile ale mediului psihosocial si s creeze conditii favorabile de mediu

social global, mediu psihosocial si mediu ecologic pentru a asigura dezvoltarea unei

personalitti integrale, elevate si competente, demne, civilizate si creative.

coalan cadrul societtii, scoala devine un factor important al educatiei sistematice si

continue. Scoala semnific principalul cadru si mediu educational, infuzat permanent de

noi cunostinte, metode, mijloace, valori, orientat de finalitti, sustinut de o asistent

psihopedagogic profesionist si conceput ca o activitate de educare a generatieitinere, ca un sistem complex de influente organizate si exercitate sistematic asupracopiilor si tinerilor.

Fiind o institutie n care educatia este programat si planificat, continuturile care

se transmit sunt selectate cu grij dup criterii psihopedagogice si principii didactice

clare. Dincolo de continuturile concrete care se transmit n activitatea didactic,importante sunt si relatiile dintre cadrul didactic si elevi. Profesorul, fr a relativizavaloarea cunostintelor, trebuie s procedeze n asa fel nct s respecte convingerile

elevilor. Scoala obisnuieste elevii s se supun autorittii profesorului, ceea ce implico familiarizare a lor cu normele si regulile. Elevul si nsuseste valorile elementare ale

vietii morale prin experientele oferite de scoal. n cadrul scolii se ofer copiilor o

situatie social de nalt nivel calitativ, astfel ca din relatiile umane s ia tot ce este maiavantajos pentru educatia lor.

Profesorul trebuie s tin cont n orice moment de elevii si, trebuie s-i ajute sgseasc solutii la problemele lor si s-i orienteze pe drumul cel bun, stimulndu-i s se

autodepseasc.

A spune c o plant creste nu nsemneaz c are libertatea de a se plimba unde iplace, ci de a tri ascultnd de legile naturale ale dezvoltrii ei. De fapt, libertatea

acordat elevului nseamn eliberarea lui progresiv de instinctele si nclinrile sale. Ea

const ntr-un dozaj individual de permisiuni si interdictii, de liber-arbitru si disciplin, de

autoritate bazat pe constrngeri si de autoritate bazat pe ndrumare. Ea este o

pregtire permanent spre echilibrul interior, spre satisfactie, spre dezvoltareapersonalittii.

8/13/2019 factorii

7/11

7

Calitatea scolii si calitatea dezvoltrii sociale sunt aspecte solidare, puternic corelatepentru c scoala mobilizeaz energiile umane ale unei societi. Scoala este

considerat axul esential al dezvoltrii sociale. Pentru a se obtine rezultate educativesuperioare, scoala trebuie s actioneze ntr-o societate n care membrii ei contribuie lapropria sa perfectionare. Scoala trebuie s ofere individului cunostinele si capacittile

care s-i permit integrarea cu succes n societate si continua adaptare la schimbrilece apar n cadrul acesteia.

Biserica

Alt factor care contribuie la dezvoltarea personalittii umane l constituie biserica.

Ea compenseaz nevoia de filiatie activ pe o linie ideatic, prin excelent spiritual.Influenta educativ a bisericii se realizeaz prin intermediul orelor de religie desfsurate

la nivelul scolii, prin ceremoniile religioase din cadrul locaselor de cult si prin activittile

caritabile organizate la nivel de societate. O dat cu intrarea copilului n scoal, biserica

va instaura o educatie sistematic, explicit, n perspectiva valorilor credintei.

Rolul bisericii, ca institutie n formarea cetteanului din punct de vedere moral,

este primordial. nsntosirea societtii si formarea constiintei depind foarte mult de

Sfnta Biseric si de slujitorii ei. nc din secolul al XVI-lea, o serie de factori de ordin

cultural si politic au condus la aparitia fenomenului numit secularizare, n urma cruiasocietatea a redus sfera de influent a bisericii. Dac pn atunci religia era

considerat stiinta suprem ce subordona toate celelalte domenii ale cunoasterii, nurma schimbrii raporturilor dintre societate si biseric, rolul religiei a fost limitat.

Secularizarea a nsemnat diluarea valorilor morale si religioase, valori ce pnnudemult erau considerate generatoare de unitate social. Astzi, se caut coeziuneapornind de la valori civice si idealuri politice. Structura societtii din zilele noastre acptat un puternic caracter subiectiv, iar acum ea pare s-i domine pe oamenii care

initial au creat-o. Att viziunea estetic si filosofic a afirmrii marilor idei generale aleumanittii si a proclamrii nobletei omului sub forma cultivrii sufletului, ct si viziuneamoral-crestin a vietii au fost nlocuite cu pragmatismul si relativismul ideologic

postmodern. Totusi, n aceast lume modern, plin de probleme si situatii solicitante,

este nevoie de un punct fix, de repere stabile, de valori care nu se schimb. Este nevoiede biseric, pentru c oamenii nu pot exista fr Dumnezeu.

Institutele culturaleCa un factor complex al educatiei, institutele culturale, reprezentate prin muzee,

teatre si case de cultur, si aduc aportul pe linia dezvoltrii personalittii umane. n

cadrul acestora se organizeaz programe eficiente de mbogtire a culturii generale si

de petrecere a timpului liber.

Institutele culturale sunt centre competente de promovare a cunostintelor despre tarape care o reprezint, prin intermediul activittilor de informare si educare. Printre

8/13/2019 factorii

8/11

8

ndatoririle lor principale se numr introducerea culturii n cele mai importante centre

ale trilor respective, grija pentru asigurarea unei prezente nsemnate n actiunile

internationale, precum si crearea unor relatii durabile ntre partenerii diferitelor tri, activi

n sfera schimbului cultural international. Cea mai avantajoas form de organizare a

evenimentelor de promovare const n colaborarea dintre institutele culturale exercitnd

o influent eficient asupra mediilor locale artistice si asupra expertilor n domeniu.Crearea si mentinerea unor relatii bune si permanente cu reprezentantii mass-media

poate fi una dintre priorittile activittii institutelor culturale. Prin intermediul lor se

promoveaz cultura. Institutele culturale urmresc si construirea unui grup de viitori

aliati n opera de popularizare a patrimoniului cultural.

Trile europene au o lung traditie n diplomatia cultural iar schimburile culturale sunt

n general privite ca fiind una dintre cheile cooperrii si ntretinerii unui climat de

ntelegere si tolerant.

Eliberat fiind de comunism, Romnia e pe cale s-si construiasc si ea o astfel

de diplomatie cultural care i va aduce enorm de multe avantaje. Fiind una dintre trile

mici care nu au o cultur dominant n Europa, Romnia se poate conecta la tot ceea

ce se ntmpl astzi la nivel global.

Toat aceast lume virtual care s-a construit n jurul nostru constituie o realitate pecare nu o mai putem neglija si care nu mai are nici o legtur cu tipul de schimb cultural

traditional pe care l fceam nainte. Acel tip de schimb nu era, binenteles, accesibil

foarte multor oameni. Astzi, el s-a democratizat si s-a generalizat. De asemenea,schimbul acela cultural era foarte dirijat. La ora actual, schimburile culturale trebuie s

tin cont de faptul c oricine poate s-si prezinte cultura pe cont propriu, ntr-un mod

natural si ieftin, si poate avea un impact extraordinar de mare.

Romnii sunt un popor extrem de creativ, cu un potential artistic si intelectual foarte

important, asa c au ce oferi lumii n materie de inteligent emotiv, de potential creativ

si de continut academic. Institutele culturale pot contribui la valorificarea acestui

potential.

Mass-media

Amplificarea, continuarea si diversificarea experienelor cognitive sunt realizate

prin mass-media. Cu spirit critic, cu circumspectie interpretativ si competent

valorizatoare se selecteaz doar ceea este benefic pentru dezvoltarea personalittii.

Impactul mass-mediei asupra fiecruia dintre noi este puternic, ceea ce implic o bun

cunoastere a efectelor acesteia asupra felului nostru de a fi si de actiona.

Educatia se dovedeste de nenlocuit n ceea ce priveste dezvoltarea capacittii dediscernmnt. Ea face posibil ntelegerea evenimentelor, care depseste imaginea

distorsionat si simplificat redat uneori de mass-media.

8/13/2019 factorii

9/11

9

Corelnd actiunile si functiile educative ale mass-mediei contribuim la o informarespiritual autentic a omului si a comunittii.

Prin structur, obiective si continut, educatia trebuie s rspund necontenitexigentelor cerute de evolutia realittii nationale si internationale. Ca factor al dezvoltrii

fiintei umane, educatia valorific optim premisele ereditare si conditiile de mediu ntr-uncontext situational deschis, favorabil unei activitti eficiente.

Caracterul determinant al educatiei implic organizarea si conceperea activittii

ntr-un context situational deschis ce implic optimizarea raporturilor cu ereditatea si cu

mediul. n acest context, valorificarea educabilittii reprezint o directie fundamental

de evolutie a educatiei care angajeaz

raporturile existente ntre cei trei factori implicati n dezvoltarea fiintei umane: ereditatemediu

educatie. Clarificarea acestui raport se face prin utilizarea conceptului de

educabilitate, care n conceptia pedagogilor desemneaz potentialul de formare umansub influenta factorilor de mediu sau educationali.

Factorii sociali ai educaieipermanente

Factorii sociali care impun omului contemporan s se educe permanent sunt multipli:

Explozia informaional contemporan face ca n toate domeniile de cunoaterei activitii umane s se multiplice cunotintele necesare nelegerii proceselorde via i de munc moderne. Omul contemporan trebuie s fie pregtit n modspecial pentru a cuta, seleciona i utiliza informaiile de care are nevoie,precum i de a pune n acord ceea ce tie, cu ceea ce se descoper n domeniilecare l intereseaz;

dinamica profesiilor, la acest sfrit de secol, reprezint un alt factor care obligla educaia permanent. Oamenii, n cursul carierei lor sunt adeseori pui nsituaia de a-i schimba de mai multe ori locul de munc i chiar profesia, ceeace i oblig s nvee permanent, s cunoasc noi instituii i s-i formeze noideprinderi profesionale;

revolutionarea tehnologiilor transform radical procesele productive n interiorulacelei pofesii; pentru a-i pstra locul de munc oamenii sunt obligai s seadapteze din mers la schimbrile proceselor tehnologice caracteristicedomeniului professional n care activeaz aceast adaptare se realizeaz prinnvare;

democratizarea vieii sociale creeaz unui mare numr de oameni oportuniti departicipare la conducerea unor variate sectoare ale vieii sociale i de a-i asumadiverse responsabiliti.Pentru a i ndeplini cu succes noile roluri (politic, deconducere a unei activiti obteti ), individul simte nevoia de se informa n

legtur cu domeniul social n conducerea cruia s-a implicat;

8/13/2019 factorii

10/11

10

prelungirea duratei medii de via are drept consecin, printre altele, cretereanumrului persoanelor care au intrat n perioada de pensionare; acetioameni,degrevai de sarcinile profesionale; dispun de mai mult timp liber, pe careadeseori doresc s-l foloseasc pentru a se mbogi spiritual, pentru a-i mplininzuine pe care n perioada vieii active nu au avut suficient timp s se ocupe.mplinirea acestor aspiraii presupune, de cele mai multe ori, instruire, lectur,

experiene sistematice, autoeducaie.

criza modelelor re la ionale ide via d i n a m i s m u l v i e i i e c o n o m i c e sporirea timpului liber explozia demografic

Factorii educaiei permanente (formarecontinu)

Factorii instituionali colari

Scoal de toate gradele este primul (i cel mai important) factor de educaie i nacelai timp de educaie permanent.coala are rolul principal de aasigura educaia tineretului, formarea personalitii ipregtirii lui generale i socioprofesionale.Dar coala, pentru a-i ndeplini rolul su integral, trebuie i poate s asigure:pregtirea pentru autoeducaic, pentru educaie permanent, imperios cerut de via,de practica social, dup absolvirea colii; realizarea n mod organizat i sistematic aeducaiei permanente, ndeosebi a perfecionrii profesional-fiinifice, iar pentrueducatori i perfecionarea pedagogic i metodic.

Factori i instituionali peri i extracolari

fr. "peri" -n jurul, n afar; lat "extra" - afar (de), (n) afar, deosebit (de) etc.Printre factorii peri i extracolari, care-i aduc o contribuie educativ valoroas, att laeducaie, dar mai ales la educaia permanent, organizat sau spontan, menionm:

mass-media (radioul, televiziunea, presa, teatrul, cinematograful etc.), Intemetul;universitile populare; expoziiile, muzeele; simpozioanele, sesiunile tiinifice;consftuirile diverse; cluburile, cenaclurile, casele copiilor i tineretului; excursiile etc.n cadrul acestor factori trebuie s se integreze familia i organizaiile (asociaiile, ligile)de tineret, asociaii cultural-educative, de asisten social etc.

Factorii generali (obiectivi i subiect iv i)

Printre acetia menionm: progresul social, n general -ndeosebi, cel tiinifico-tehnic,

cultural etc, n cadrul cruia un rol important l are revoluia tiinifico-tehnic, culturaletc; schimbrile i mutaiile produse n activitatea social-util (producie, n servicii, nprofesii); setea de cunoatere a omului; necesitatea restructurrii educaiei i

8/13/2019 factorii

11/11

11

nvmntului n concordan cu progresul social, n general, cu cel tiinifico-tehnic icultural, n special; necesitatea formrii i adaptrii (formrii) personalitii la cerineleprogresului social, ale revoluiei tiinifice, tehnice, culturale etc, care solicit tot maimult dezvoltarea personalitii prin eforturi individuale, determinnd autoeducaia,autoperfecionarea continu.

Concluzie:Sa reliefam faptul ca toti acesti factori ( la care se pot adauga si altii)actioneaza simultan, corelat, prin impletirea functiilor lor, si nu independent, izolat.

Educaiapermanent devine nso necesitate vitala societiicontemporane, reprezint un principiu teoretic i acionalcare ncearc sordoneze o realitate specificsecolului nostru. Toiacetifactori sociali denumiimaisus demonstreaznecesitatea educaieipermanente n viaaunui om contemporan.

Societatea se dezvoltzi de zi, iar oamenii trebuie so urmeze is-idezvolte ieicapacitileintelectuale isse educe iinstruiascpermanent.

Bibliografie:

1. Antonesei, L., Paideia. Fundamentele culturale ale educatiei, Polirom, 19962. Bonta, I., Pedagogie. Bucureti.: All International, 1996. 317 p.3. Babanschi, I., Pedagogie. Chiinu.: Lumina,1986, 435 p.4. Cuco, .C.,Pedagogie. Iai.:Polirom, 2000. 232 p5. Cristea, S., Dicionar de pedagogie, Grupul editorial Litera, Chiinu-

Bucureti,2002.6. Dave R.H,Fundamentele educaiei permanente. Bucureti, 1991.7. Jinga I., Educatia Permanent ,Bucureti:Editura tiintific i

enciclopedic 1979.8. Lengrand P.,Introducere in educatia permanentaBucuresti, Editura didactica

si pedagogica , 1973.9. Hans L. ,Introducere in psihologia invatarii la adulti, Editura didactica si

pedagocica, Bucuresti-1978

10. Noveanu E., Potolea D., Stiintele educatiei, Dictionar encyclopedic, Editura

Sigma, Bucuresti, volumul I, II, 2007,2008