CONTINUTUL, STRUCTURA SI FACTORII DE INFLUENTA ASUPRA PIETEIAparitia schimbului de bunuri si evolutia acestuia a dat nastere la piata. Ea a aparut ca urmare a dezvoltarii diviziunii sociale a muncii, prin separarea producatorilor de consumatori. Aceasta separare a determinat ca bunurile sa ajunga de la producator la consumator prin intermediul pietei. Piata a aparut cu multe secole in urma, odata cu economia de schimb, care face legatura intre productie si consum, intre producatorii specializati, autonomi si consumatorii independenti. Pe masura dezvoltarii societatii, piata a cunoscut evolutii spectaculoase, trecand prin stadii succesive, de la forma sa traditionala, reprezentata de halele publice, la forma sa moderna, bazata pe retelele de comunicatii, care genereaza adevarate socuri asupra organizarii schimburilor in intreaga lume.Piata este o categorie economica complexa, ce reflecta totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare care au loc in societate, in stransa legatura cu spatiul economic in care au loc.[1]In sens curent, piata este un loc delimitat in care are loc, la intervale mai mult sau mai putin regulate, reuniunea cumparatorilor si a vanzatorilor care schimba marfuri.Piata este un mecanism prin intermediul careia se realizeaza legatura dintre cumparatori si vanzatori in vederea stabilirii pretului si cantitatii pentru un anumit bun sau serviciu.[3]Piata este un camp geoeconomic specific real si ideal, concret sau abstract (teoretic) unde se intalnesc si se confrunta actorii economici si bunurile lor, adica oferta si cererea, un subsistem de afaceri economice de schimb si de relatii economice, o retea de comunicatii, care prin intermediul parghiilor din care se compune, regleaza diviziunea muncii, coordoneaza orientarile actorilor economici si asigura echilibrul intre cerere si oferta.[4]

Multitudinea punctelor de vedere din care poate fi privita si interpretata ofera o imagine de ansamblu a ceea ce a devenit astazi piata.Astfel, piata este[5]:* Spatiul economic in care se intalnesc mai mult sau mai putin direct si actioneaza din interes cumparatorii (in calitate de agenti ai cererii), vanzatorii (ca agenti ai ofertei), iar in unele cazuri, diverse categorii de intermediari;* Locul de intalnire la un moment dat (intalnire nu neaparat fizica, ci si indirecta prin simboluri: ordine scrise, telefon, fax, prospecte, caiete de sarcini etc.) a dorintelor cumparatorilor cu dorintele producatorilor;* Un ansamblu de mijloace de comunicatie prin care vanzatorii si cumparatorii se informeaza reciproc asupra a ceea ce dispun, de ceea ce au nevoie si asupra preturilor cerute si propuse inainte de a incheia si efectua tranzactiile;* Totalitatea relatiilor de vanzare in legatura cu spatiul economic in care are loc si procesele conexe ce-i sunt caracteristice (cererea, oferta, concurenta, publicitatea, pretul, reglementarile juridica, principiile etice etc.);

* Piata este locul de manifestare a concurentei, a competitiei dintre agentii cu interese identice sau apropiate. Concurenta, competitia este prezenta la toate nivelele unei economii libere.

Continutul pieteiContinutul esential al notiunii de piata pune in evidenta raporturile dintre productie si consum, prin intermediul sau gasindu-si reflectarea atat nevoile de bunuri materiale ale societatii - cererea de marfuri - cat si posibilitatile de satisfacere a acestor nevoi - oferta de marfuri.De asemenea, notiunea de piata subliniaza atat relatiile care au ca obiect un bun oarecare, cat si relatiile care se refera la sfera serviciilor - fie ca este vorba de utilizari industriale, fie ca se refera la destinatii privind consumul individual etc. La aceasta trebuie adaugat faptul ca, in virtutea diviziunii sociale a muncii, fiecare producator este in acelasi timp si consumator direct in raport cu ceilalti producatori, marfa putand trece astfel, inainte de a intra in consum, prin mai multe procese de vanzare-cumparare si prin diferite forme de circulatie.Piata presupune existenta unor fenomene specifice, cum ar fi:· prezenta unor unitati economice specializate,· interdependenta unitatile economice,· posibilitatea realizarii unor legaturi de vanzare-cumparare intre aceste unitati,

. prezenta cererii si ofertei,· mecanismul de formare a pretului, indispensabil activitatii de vanzare-cumparare.Abordarea practica, concreta, a fenomenelor de piata necesita insa completarea ariei de cuprindere a notiunii de piata. Astfel, sfera conceptului de piata trebuie sa mai cuprinda:[6]· ansamblul de conditii economice, sociale sau de alta natura care determina dinamica ofertei si cererii de marfuri, miscarea preturilor, evolutia vanzarilor;· continutul pietei trebuie extins si asupra actelor potentiale, respectiv asupra celor care ar putea avea loc. In contextul unui asemenea cadru de definire, acceptiunea practica data conceptului de piata nu priveste doar cererea si oferta reala, ci include si altfel de elemente, cum ar fi cererea nesatisfacuta, cererea in forma, oferta potentiala, oferta pasiva si altele.Trasaturile pieteiPiata concurentiala se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi[7]:· Prin intermediul pietei se intalnesc furnizorii sau vanzatorii si clientii sau consumatorii de bunuri si servicii;· Tranzactia care se desfasoara pe piata constituie o afacere de vanzare – cumparare. Obiectul ei este un bun marfa. Prin incheierea acestei afaceri pe piata au loc urmatoarele procese: transferul obiectului proprietatii si a dreptului de proprietate asupra lui de la furnizor (ofertant) la cumparator (solicitant); un transfer invers de echivalent obiectual sau nonobiectual si a dreptului de proprietate asupra lui de la cumparator la vanzator; realizarea marfii ca valoare; parcurgerea unei etape importante a miscarii bunului marfa spre consumator;· Pe piata se intalnesc si se exprima oferta si cererea. Aici are loc un proces de comparare, de confruntare si de comensurare a lor sub aspectul calitatii, sub aspectul structurii si al caracteristicilor calitative.· Piata reprezinta un ansamblu de raporturi economice concretizate in relatii economice de piata;· Privita sub aspectul rolului sau in viata economica, piata constituie factorul cel mai important care regleaza prin sine insasi, in mod preponderent spontan principalele procese si corelatii ale vietii economice;· Piata are un accentuat caracter impersonal. Nici un participant nu poate determina termenii in care ceilalti participanti vor avea acces la bunuri sau la locuri de munca.

Functiile pieteiIntr-o economie de piata concurentiala, indiferent de tipul sau gradul sau de dezvoltare si modernitate, piata indeplineste mai multe functii, dintre care amintim:[8]* Piata verifica gradul de concordanta a intentiilor de cumparare, respectiv de vanzare ale actorilor economici. Pe piata actorii economici se informeaza asupra ce, cat, cum, la ce pret intentioneaza sa produca, sa vanda, sa cumpere si sa consume;* Piata realizeaza legatura dintre cele doua acte fundamentale pentru orice actor economic – productia si consumul.* Piata regleaza viata economica de ansamblu.* Piata determina preturile si cantitatile de echilibru.Clasificarea pieteiDatorita complexitatii punctelor de vedere din care poate fi definita si analizata, in interiorul pietei iau nastere o multitudine de relatii ce fac ca structura pietei sa aiba un caracter deosebit de complex. Diversitatea produselor care formeaza obiectul actelor de schimb, natura diferita a actorilor economici care apar in relatiile de piata, localizarea pietei precum si alte asemenea elemente dau pietei imaginea unui imens conglomerat de subdiviziuni, prezentand astfel o structura deosebit de complexa:In functie de aria geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta si se organizeaza actele de schimb: piata interna (piete locale, nationale); piata externa (pietele internationale, pietele mondiale);

Piata interna are in vedere totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare ce au loc in interiorul unei anumite tari. Ea s-a format ca urmare a dezvoltarii productiei si schimbului de marfuri prin contopirea

pietelor locale, izolate, extinzandu-se odata cu dezvoltarea sferei circulatiei la scara nationala si a aparitiei de noi ramuri si subramuri de productie, fiecare ramura devenind o piata de desfacere pentru marfurile produse de celelalte, in cadrul pietei interne sau nationale; distingem[9]:- o serie de piete locale cu trasaturi specifice in ceea ce priveste amploarea, structura, sezonalitatea etc. actelor de piata. Exemple: Piata zonelor agricole se caracterizeaza printr-o structura predominant nealimentara a cererii de marfuri a populatiei si o cerere intensa de masini si unelte agricole; in timp ce piata litoralului si a multor altor zone balneoclimaterice se caracterizeaza printr-o preponderenta a vanzarilor de marfuri alimentare si de alimentatie publica, precum si printr-o accentuata sezonalitate. Piata externa cuprinde totalitatea pietelor interne ale tarilor ce formeaza comunitatea mondiala si are in vedere totalitatea relatiilor privind ansamblul de marfuri si servicii intre tari, ca urmare a diviziunii mondiale a muncii.Tinand seama de natura consumului, piata se subdivide in doua mari componente sau segmente:· piata bunurilor industriale si de echipament - are in vedere produsele destinate satisfacerii consumului productiv;· piata bunurilor de consum individual - se refera la totalitatea produselor care sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum ale populatiei.

Deosebiri principale intre cele doua piete se refera la:· obiectul actelor de schimb,· la regimul de vanzare-cumparare ce caracterizeaza fiecare destinatie,· natura vanzatorului si a cumparatorului, tipul de preturi etc.· volumul (ponderea) marfurilor realizate si numarul actelor de schimb. Piata bunurilor industriale si de echipament realizeaza un numar mai restrans de acte de schimb, care se refera insa la un volum valoric foarte ridicat, valoarea tranzactiilor depasind cu mult pe cea din cadrul bunurilor de consum. Din punct de vedere al actelor de schimb, piata bunurilor de consum individual are o activitate mai larga, in schimb volumul valoric sau cantitativ al unui act de vanzare - cumparare este extrem de restrans in comparatie cu cel de pe piata bunurilor industriale. Aceasta se explica prin aceea ca piata bunurilor de consum se adreseaza unui mare numar de consumatori si are drept scop satisfacerea nevoilor individuale.2. In functie de modul de materializare a activitatii care formeaza obiectul actului de vanzare - cumparare, in structura pietei se disting: piata produselor;

piata serviciilor - are in vedere totalitatea actelor de vanzare - cumparare al caror obiect il constituie satisfacerea anumitor trebuinte materiale si spirituale ale oamenilor prin intermediul unor servicii. Exemple:

activitati ce pot fi asimilate celor industriale - realizarea unor produse la comanda: mobila, incaltaminte, confectii, cercetare stiintifica, reparatii utilaje etc.

cat si activitati ce reprezinta servicii pure, care nu pot fi asimilate productiei materiale - spectacole, activitatea bibliotecilor, transportul de calatori, prestatiile casnice, asistenta medicala etc.

3. Un alt criteriu important de structurare a pietei il constituie gruparea populatiei sau a altor tipuri de purtatori ai cererii, pe medii: Piata urbana:detine ponderea principala.se caracterizeaza: printr-un grad ridicat de concentrare, consecinta a densitatii demografice din orase si a unei puternice atractii comerciale existente fata de zonele rurale invecinase, printr-un nivel ridicat de organizare a activitatii comerciale, o mai mare mobilitate si elastici, precum si printr-un ritm superior de dezvoltare.Piata rurala:Se caracterizeaza: nivel ridicat de rigiditate si ritmul evolutiv mai lent,printr-un grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si mari deosebiri de la o zona la alta, nu reflecta in totalitate consumul

dintr-o anumita zona; aceasta fie datorita consumului natural, fie ca urmare a fenomenului gravitational (o parte din cerere orientandu-se catre centrele urbane din imprejurimi).4. Din punct de vedere a naturii social economice a obiectului tranzactiilor exista[10]: pietele marfurilor obisnuite;

piata muncii;

piata de capitaluri (piata monetara, financiara);

bursele de valori mobiliare si imobiliare;

5. Din punct de vedere a modului de organizare[11]:

piete permanente;

piete periodice;

Din acelasi punct de vedere se disting:

Halele publice;

Targurile;

Retelele formate din magazine cu sucursale;

Casele de comenzi;

Expozitiile cu vanzare;

6. Din punct de vedere al caracteristicilor marfurilor[12]:

Piata petrolului;

Piata carbunelui;

Piata otelului;

Piata automobilelor;

Piata zaharului;

Piata cafelei etc.

Factorii de influenta asupra pieteiLiteratura de specialitate, pe baza cercetarii si generalizarii experientei acumulate in diverse zone ale lumii, evidentiaza faptul ca in orice analiza referitoare la evolutia pietei este necesar a supune discutiei urmatoarele aspecte principale, ce se pot constitui in veritabili factori de influenta ai pietei[13]:* Productia bunurilor industriale si agricole. productia bunurilor industriale, aceasta, in majoritatea tarilor, reprezinta factorul principal ai evolutiei pietei, determinand volumul ofertei de marfuri, respectiv posibilitatile satisfacerii cererii consumatorilor si a utilizatorilor finali.Pe aceeasi linie se situeaza si productia agricola, a carei sporire continua reprezinta o baza importanta pentru largirea pietei. Contributia agriculturii trebuie analizata, insa, intr-un context mai larg, care sa aiba in vedere, alaturi de ritmurile privind dezvoltarea de ansamblu, cresterea ponderii productiei-marfa

in cadrul productiei globale agricole, urmare a faptului ca o parte tot mai mare a produselor agricole ajunge in consum nu in mod direct, ci prin intermediul pietei, fie in stare naturala, fie dupa ce au suferit un proces de prelucrare industriala.* Importurile de produse, alaturi de productia interna a bunurilor industriale si agricole, influenteaza piata prin intermediul ofertei de marfuri in ansamblul ofertei, marfurile importate, in majoritatea tarilor, detin o pondere relativ mai mica in raport cu productia indigena, dar la anumite produse au o importanta exclusiva (de pilda, la fructele sudice, cafea, condimente in cadrul ofertei de pe pietele tarilor nordice; autoturisme, in tarile ce nu si-au dezvoltat o asemenea industrie; echipamentul pentru dotarea centralelor atomoelectrice in marea majoritate a tarilor ce au trecut la constructia unor asemenea centrale etc. Desi, in ansamblu, importurile au un rol secundar pe piata interna, in comparatie cu productia autohtona, ele se bucura, totusi, de o atentie deosebita din partea organelor comerciale din toate tarile, aceste importuri contribuind atat la cresterea fondului de marfuri cat si, in special, la diversificarea si cresterea nivelului calitativ al ofertei, orice produs procurat prin intermediul importurilor trebuind sa fie competitiv si sa faca fata unui ridicat nivel de exigente, manifestat cu ocazia perfectarii tranzactiilor comerciale;

* Veniturile banesti ale populatiei:Veniturile banesti ale populatiei actioneaza asupra pietei prin intermediul cererii de marfuri, determinandu-i nivelul si structura cererii si conditionand, in ultima analiza, realizarea ofertei de marfuri si a relatiilor de piata. Aceasta face ca veniturile banesti sa reprezinte un factor cu influente constante asupra pietei, actiunea lor complexa exercitandu-se atat ca urmare a sporirii salariilor si a altor tipuri de venituri (beneficii, dividende etc.), cat si a cresterii numarului salariatilor sau a diferitelor tipuri de intreprinzatori particulari, in legatura cu veniturile, ca factor de influenta a evolutiei pietei, este necesar a se sublinia cateva aspecte care pot deveni elemente de analiza si interpretare.* Reducerea treptata a consumului natural sau denaturalizarea consumului reprezinta un alt fenomen ce se constituie ca factor de influenta a dinamicii pietei. Acest fenomen, propriu dezvoltarii economice contemporane, evidentiaza indeosebi legatura dintre evolutia pietei si cea a consumului populatiei.Cresterea continua a capacitatii pietei presupune o crestere corespunzatoare a consumului, raportul fiind direct proportional pentru produsele ce formeaza obiectul actelor de vanzare-cumparare.Denaturalizarea consumului este, la randul sau, sub influenta a o serie de factori cum ar fi dezvoltarea si modernizarea agriculturii,schimbarea structurii populatiei pe categorii sociale, amploarea procesului de modernizare si urbanizare a localitatilor, dezvoltarea social-generala a satului (modernizarea invatamantului, a retelei de ocrotire a sanatatii, a activitatii culturale etc.), dezvoltarea si modernizarea comertului la sate,cresterea ponderii, in cadrul sortimentelor de marfuri desfacute la sate, a produselor cu un grad ridicat de prelucrare si pregatire pentru consum. Toate aceste fenomene exercita o puternica influenta asupra procesului de optimizare a consumului, ceea ce determina o crestere continua a rolului pietei in satisfacerea nevoilor populatiei;* Ansamblul valorilor social culturale ale populatiei tarii respective. Repartizarea populatiei pe: niveluri de instruire, culte religioase si intensitatea practicilor religioase, modul de trai, normele si valorile sociale cele mai raspandite sunt fenomene care isi pun amprenta atat pe consumul populatiei si, implicit, asupra cererii de marfuri cu care aceasta se adreseaza pietei, cat si asupra practicilor economice ale fiecarei tari. De exemplu, studii efectuate in ultimul deceniu, de catre unele tari occidentale asupra stilului de viata si a valorilor morale sau sociale dominante in diferite tari partenere de afaceri, au pus in evidenta declinul unor valori traditionale, ca disciplina, sobrietatea, cultul muncii si al economiilor, in contextul influentei crescande a altor valori ca toleranta, inclinatia spre indeletniciri placute etc., toate acestea avand repercusiuni deosebite asupra modului de realizare si cheltuire a veniturilor, precum si asupra orientarii economiilor si capacitatilor de investitii;* O alta categorie de factori de influenta asupra pietei o pot constitui elementele de ordini legislativ - institutional, nomele juridice si diferitele hotarari guvernamentale:

reglementari susceptibile de a avea diferite incidente asupra activitatilor desfasurate de agentii economici in cadrul pietei: interdictiile de vanzare a anumitor produse, restrictiile privind publicitatea, limitarea campului de actiune a unor metode de vanzare sau alegerea canalelor de distributie, reglementarile de pret etc.;* Aparitia si dezvoltarea celor mai noi tehnologii. Noile tendinte tehnologice se pot materializa, in anumite perioade, in noi structuri de produse ce ar putea avea diverse incidente asupra pietei prin: eliminari si regrupari de produse in cadrul ofertei pe diferite piete, prin modificari in tehnologia comerciala si reorganizarea sistemelor de comercializare a marfurilor.Actorii economici prezenti in cadrul pieteiUn alt aspect important pe care-l ridica cunoasterea pietei se refera la categoriile sau tipurile de parteneri prezenti in cadrul acesteia. Actorii economici care actioneaza in cadrul pietei pot fi structurati in urmatoarele categorii principale:v furnizorii;v intermediarii;v distribuitorii;v consumatorii si utilizatorii finali;* Furnizorii - sunt partenerii din cadrul pietei, care, procura diverse materiale, diferite produse sau servicii ce concura la asigurarea fluxului complex al fiecarui produs prezent pe piata. Pentru a intelege locul si rolul acestora in cadrul pietei trebuie avute in vedere o serie de elemente mai de detaliu, care in unele cazuri nu apar in prim plan. Asa de exemplu, pentru ofertantii de produse alimentare, capacitatea lor de a face fata cererii manifestate pe piata depinde de relatiile pe care le au cu producatorii agricoli, ofertantii de confectii sunt legati prin sistemul lor de relatii cu producatorii de tesaturi, care, la randul lor, depind de producatorii de fibre etc. Acelasi lucru si referitor la nivelul preturilor practicate, care sunt influentate de interventia succesiva a diferitelor tipuri de producatori ce apar ca furnizori ai ofertantilor. Mai mult, in ceea ce priveste activitatea firmelor de comert, acestea au drept furnizor insesi intreprinderile producatoare direct concurente in cadrul pietei, ca purtatoare ale ofertei ce da dimensiunile pietei.* Intermediarii influenteaza, de asemenea, in special oferta si pretul de comercializare al produselor existente pe piata. Cu cat numarul intermediarilor va fi mai mare, cu atat preturile vor fi mai mari. In acelasi timp intermediarii au un rol, de multe ori hotarator, in formarea si diversificarea ofertei.* Distribuitorii - categorie distincta de parteneri prezenti in cadrul pietei, ca urmare a faptului ca cea mai mare parte a intreprinderilor producatoare nu-si vand produsele direct consumatorilor si utilizatorilor finali, ci apeleaza la o serie de intermediari pentru distributia produselor. De tipul si sensul deciziei lor de distributie, de a extinde sau nu ponderea anumitor produse, a diferitelor forme de vanzare etc., depinde derularea vanzarilor fiecarei intreprinderi producatoare, cat si evolutia de ansamblu a pietei si indeosebi in ceea ce priveste structura acesteia.* Consumatorii si utilizatorii finali - reprezinta publicul cel mai important in cadrul pietei. Acestia pot fi actuali, efectivi sau potentiali prezentand o importanta deosebita pentru orice intreprinzator in orientarea sa viitoare, caci, in cea mai mare parte, de nevoile, preferintele, alegerile si in general comportamentul lor va depinde evolutia vanzarilor oricarei intreprinderi prezente pe piata. Respectivii consumatori sau utilizatori pot fi indivizii, familiile, intreprinderile, unitatile administratiei de stat etc.Cunoasterea principalelor categorii de parteneri prezenti in cadrul pietei contribuie:v la o definire mai realista a coordonatelor pietei,v la orientarea corespunzatoare a activitatii comerciale.v imbunatatirea activitatii de management,v orientarea cercetarilor de piata,v imbunatatirea activitatii de aprovizionare,v constituirea stocurilor corespunzatoare;v organizarea vanzarilor cu amanuntul,v previziuni privind evolutia preturilor posibil a fi practicate,

Cererea exprimă cantitatea dintr-un bun pe care un agent economic sau toţi agenţii economici sunt dispuşi să o achiziţioneze într-o perioadă de timp în condiţiile preţului existent şi a altor împrejurări economice şi subiective care o determină.

Cererea individuală reprezintă cantitatea dintr-un bun pe care un agent economic e dispus să o achiziţioneze într-o perioadă de timp în baza împrejurărilor economice şi a preferinţelor subiective în raport de intensitatea necesităţilor sale.

Cererea de piaţă reprezintă cantitatea dintr-un bun pe care toţi agenţii economici individuali sunt dispuşi să o achiziţioneze într-o perioadă de timp în condiţiile restricţiilor economice şi a preferinţelor subiective specifice.

Cererea este o funcţie de mai multe variabile: venitul disponibil; preţul unitar al bunului analizat; preţurile altor bunuri substituibile sau complementare; numărul de cumpărători; previziunea evoluţiei preţurilor; starea economiei;

nevoile cumpărătorilor etc.

Funcţia cererii reprezintă relaţie matematică liniară sau neliniară prin care se exprimă dependenţa cantităţii cerute în raport cu preţul unitar. Funcţia cererii exprimă relaţia inversă sau negativă între preţul unitar şi cantitatea cerută, individuală sau de piaţă.

Curba cererii reprezintă locul geometric al tuturor alternativelor de achiziţii din bunul ales la diferitele niveluri ale preţului unitarO curbă a cererii se deplasează la o nouă poziţie ca răspuns la o schimbare în oricare dintre variabilele care au fost menţinute constante atunci când a fost desenată curba iniţială:

Modificări ale altor preţuri - O creştere a preţului unui înlocuitor al produsului deplasează curba cerrii produsului la dreapta. O cantitate mai mare din acel produs va fi achiziţionată la fiecare preţ. O reducere a preţului unui produs care este complementar cu un al doilea produs va deplasa

curba cererii celui de-al doilea produs la dreapta. O cantitate mai mare va fi achiziţionată la ficare preţ.

Modificări ale venitului total - O creştere a veniturilor consumatorilor deplasează curba cererii pentru produse normale la dreapta, indicând că va exista o cerere mai mare la fiecare preţ posibil.

Distribuţia venitului - Atunci când se modifică distribuţia venitului, cererea va creşte pentru acele bunuri preferate de cei care câştigă mai mult şi va scădea pentru acele bunuri preferate de cei care câştigă mai puţin.

Variabile sociologice. Schimbări ale gusturilor Legea generală a cererii pune în relaţie cererea pentru anumite bunuri inferioare. Cererea se

află în relaţie negativă cu evoluţia preţului unitar deci cererea se extinde când preţul scade şi se contractă când preţul creşte.

Paradoxuri ale cererii, (diagrama cererii e în relaţie directă cu evoluţia cererii): Paradoxul Giffen, Paradoxul Veblen

Oferta reprezintă cantitatea dintr-un bun pe care un întreprinzător sau toţi întreprinzătorii sunt capabili să o producă şi să o comercializeze într-o perioadă de timp în funcţie de nivelul preţului unitar şi de alte împrejurări economice şi altele extraeconomice. Tabelul ofertei - exprimă intenţiile de producţie şi de vânzare ale tuturor producătorilor din

industrie la diferite niveluri alternative ale preţului unitar. Funcţia ofertei - relaţia matematică liniară şi neliniară care surprinde dependenţele dintre

cantităţile ce se intenţionează a fi produse şi oferite şi preţul unitar.

Diagrama ofertei rezultă din transpunerea baremurilor în sistemul de axe carteziene unde pe ordonată e surprins preţul unitar iar pe abscisă cantităţile oferite. Curba ofertei este crescătoare, orientată de la NV la SE

Între cerere şi ofertă se stabileşte un echilibru al preţurilor şi cantităţilor sau un echilibru de piaţă. Pret de echilibru Cantitate de echilibru

Cand cantitatea cerută nu egalează cantitatea oferită, piaţa este în dezechilibru. Ipoteze privind o piaţa concurenţială:

Toate curbele cererii au pante negative în întreg graficul. Toate curbele ofertei au pante pozitive în întreg graficul. Preţurile se modifică dacă şi numai dacă există exces de cerere; ele cresc dacă excesul de

cerereeste pozitiv şi scad dacă excesul de cerere este negativ. Implicaţii:

Există un singur preţ la care cantitatea cerută egalează cantitatea oferită: preţul de echilibru este unic.

Doar la preţul de echilibru preţul pieţei va fi constant. Dacă fie curba cererii, fie cea a ofertei, se deplasează, preţul şi cantitatea de echilibru se

vor modifica. Punctul de echilibru al pieţei se găseşte la intersecţia curbei cererii şi a ofertei.