PROMOVAREA SANATATII SI PREVENIREA IMBOLNAVIRILOR

"A păstra sănătatea este o datorie morală şi religioasă, sănătatea este baza tuturor virtutilor sociale si ele nu mai pot fi utile atunci când nu suntem bine." Samuel Johnson

Omul este o parte a viului, a naturii si inseamna viata. Fiind normal sa ne intereseze viata, sanatarea mediului inconjurator asa trebuie sa ne intereseze si sanatatea omului. Acest lucru se poate prin promovarea sanatatii umane.

Sanatatea reprezinta starea completa de bine din punct de vedere fizic, mintal si social. Ea nu inseamna numai absenta bolii sau a infirmitatii.

Sanatatea este o calitate a vietii si totodata reprezinta si o masura a calitatii vietii (al nivelului de trai socio-economic si cultural).

Conform modelului epidemiologic al lui Dever, factorii care conditioneaza starea de sanatate sunt grupati in :

factorii biologici (ereditate, caracteristici demografice ale populatiei)

factori ambientali (de mediu – factorii mediului fizic si social)

factorii comportamentali, atitudine, boiceiuri ; stilul de viata depinde de comportamente care, la randul lor sunt conditionate de factori sociali.

serviciile de sanatate (preventive, curative, recuperatorii).

O.M.S.(1998) a clasificat determinantii starii de sanatate in patru grupe :

macroeconomici

factori de mediu

factori socio-economici

factori educationali.

Fiecare grup de indicatori, la randul sau include determinanti directi si indirecti.

Determinantii directi de importanta majora sunt :

stilul de viata(fumat, tip de alimentatie, alcool, utilizare de droguri)

conditii de mediu fizic si social (accesul la apapotabila, sanitatia, habitatul).

comportamente de grup social (violenta in mediul familial, accesul la servicii de sanatate).

Determinantii indirecti cuprind :

produsul intern brut

saracia

poluarea

modificarile de clima

migratia

modificari socio-demografice in structura populatiei

situatiile de criza (dezastrele naturale, conflictele armate).

Preventia este cel mai eficace tratament.

Promovarea sanatatii reprezinta punerea in practica bazata pe informatie a interventiilor desemnate sa promoveze sanatatea.

Necesitatile de baza pentru sanatate sunt: pacea , locuinta, hrana, caldura, educatia si venitul. Promovarea sanatatii recunoaste in mod expicit contributia pe care o au guvernele la realizarea acestor conditii de baza. Sistemele de sanatate pun mai mult accentul pe asistenta curativa ; cu toate acestea, impactul asupra populatiei este relativ redus si frecvent pot aparea chiar imbolnaviri.

Sistemele de sanatate se preocupa mai mult de modelele biomedicale de boala si de modelele populationale ale starii de boala, functiile sociale sipsihologice fiind frecvent neglijate.

Exista decese evitabile si conditii (stari) de morbiditate care pot fi prevenite.

Serviciile curative sunt costisitoare in timp ce interventiile preventive au in general, un cost mai mic si sunt accesibile.

Conform Charte de la Ottawa de promovare a Sanatatii, promovarea sanatatii este procesul care permite oamenilor sa isi creasca controlul si sa-si imbunatateasca propria stare de sanatate. Pentru a atinge o bunastare fizica, mentala si sociala, indivizii sau grupurile populationale trebuie sa fie capabile sa isi realizeze aspiratiile, sa isi satisfaca nevoile si sa schimbe sau sa faca fata mediului. Prin urmare, sanatatea este privita ca o resursa pentru viata si nu un obiect al vietii. Sanatatea este un concept pozitiv care pune accentul pe resursele sociale si personale, precum si pe capacitatile fizice. Prin urmare, promovarea sanatatii nu este numai responsabilitatea sectorului sanitar, ci ea merge mai departe, de la un stil de viata sanatos la o stare de bine.

Principiile promovarii sanatatii:

1.Implica populatia ca un intreg, ceea ce impune necesitatea ca populatia sa fie informata.

2.Este orientata asupra determinantilor sanatatii (factori care influenteaza sanatatea: biologici, ambientali, mod de viata, servicii de sanatate).

3.Foloseste metode/abordari diferite, complementare, deoarece sectorul sanitar nu poate singur sa promoveze sanatatea.

4.Urmareste asigurarea participarii publice, deoarece promovarea sanatatii este posibila numai daca indivizii isi transforma cunostintele dobindite in comportamente, contribuind astfel toti la promovarea sanatatii.

5.Implicarea cadrelor medico-sanitare in promovarea sanatatii, mai ales la nivelul serviciilor primare.

Activitatile care contribuie cel mai mult la promovarea sanatatii sunt :

orientarea politicilor din toate sectoarele sociale spre ameliorarea sanatatii.

Crearea de conditii de viata si de munca favorabile unei stari de sanatate mai bune.

Cresterea capacitatilor colectivitatilor locale in ceea ce priveste asigurarea unei stari bune de sanatate populatiei lor (de exemplu , ajutor acordat in definirea propriilor prioritati, conceperea si punerea in practica a unor strategii eficace).

Dezvoltarea aptitudinilor fiecarui individ de a avea grija de sanatatea proprie.

Orientarea sistemelor de ingrijiri de sanatate si al serviciilor individuale spre promovarea unei mai bune stari de sanatate.

Crearea si sustinerea unuia sau mai multor centre de promovare a sanatatii cu rol in efectuare de analize, actiuni, programe nationale/regionale, locale.

Crearea si sustinerea de competente locale in domeniul promovarii sanatatii si a unor dispozitive organizatorice adecvate care, pe plan local, joaca un rol de motivatie intersectoriala, de sustinere si actiune.

Definirea calificarilor si competentelor necesare, organizarea de programe de instruire adecvate.

Ameliorarea posibilitatilor in disciplinele si sistemele de informare.

Prevenirea imbolnavirilor

Educatia pentru sanatate are urmatoarele scopuri: - ridicarea nivelului de cunostinte medicale al populatiei in principal in domeniul

sanogenezei, protectiei mediului si preventiei bolilor; - formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte care sa promoveze sanatatea; - crearea unei pozitii active fata de sanatatea individuala si fata de problemele sanatatii

publice, in sensul atragerii si capacitarii maselor la participarea activa in realizarea consolidarii sanatatii. Obiective :

- dezvoltarea cunostintelor - dezvoltarea de aptitudini (indemanari) - dezvoltarea atitudinilor, convingerilor ce vizeaza sanatatea.

Exista doua tipuri de educatie pentru sanatate :

1. educatia pentru sanatate nonformala ( comportamente formate prin experienta sau imitatie).

2. educatia pentru sanatate formala(proces planificat de transmitere, de cunoastere, experiente).

In fuctie de calea de transmitere a mesajelor, metodele de educatie pentru sanatate pot fi : auditive, vizuale, aodio-vizuale.

Actiunile de educatie pentru sanatate se pot desfasura intr-un mod personal (fata in fata), in grupuri sau se pot adresa unei audiente de mase (mesajele sunt transmise prin mass-media).

Abordarile in educatia pentru sanatate sunt : - medicala - educationala - abordarea orientate spre individ - schimbarea sociala.

Principii importante in actiunile de educatie pentru sanatate: mesaj clar ; mesaj care poate fi inteles ; mesaj adaptat mediului (fond si forma ) ; evitarea mesajelor care folosesc frica, judeca comportamente ; sublinierea aspectelor pozitive ; comunicarea in dublu sens ; participarea grupului tinta; un singur mesaj nu este sufficient, el trebuie repetat, in forme diferite.

Educatia pentru sanatate este modalitatea de comunicare a promovarii sanatatii. Prin urmare, comunicarea reprezinta elementul fundamental in educatia pentru sanantate.

Efectele negative ale sedentarismului

Dereglarea metabolismului. Cand o persoana nu face activitate fizica o perioada mai lunga de timp, metabolismul sau se va incetini. Cand muschii, mai ales cei folositi pentru deplasare (cum ar fi cei ai membrelor inferioare) nu sunt solicitati, circulatia sangelui se va incetini si se vor arde putine calorii.

Enzimele responsabile pentru descompunerea trigliceridelor, pur si simplu, nu vor mai fi active. Principala consecinta va fi cresterea riscului de aparitie a bolilor metabolice. Printre aceste conditii s-ar putea enumera diabetul de tip 2, nivelurile anormale de lipide, valorile crescute ale trigliceridelor, nivelurile ridicate de colesterol rau LDL sau nivelurile scazute de colesterol bun HDL, fibromialgia si sindromul de oboseala cronica.

- Cresterea riscului dezvoltarii cancerului. Un stil de viata sedentar creste riscul aparitiei cancerului. Lipsa activitatii fizice poate determina dezvoltarea unor diferite tipuri de cancer, incluzand cancerul de san, cancerul de colon, cancerul de endometru, cancerul de vezica urinara, cancerul de prostata, cancerul pancreatic si melanomul. Un organism inactiv poate da nastere la celule canceroase periculoase, crescand probabilitatea unui deces provocat de cancer.

- Obezitate. Efectul direct al unui stil de viata sedentar este un corp supraponderal, ca urmare a stocarii caloriilor, fara ca acestea sa fie arse. Caloriile care sunt depozitate in organism se vor transforma in grasimi si vor contribui la cresterea numarului de kilograme.

- Afectarea posturii si a coloanei vertebrale. Statul indelungat pe scaun, in pozitii incorecte si lipsa activitatii fizice vor conduce la slabirea muschilor care sprijina coloana vertebrala, dar si la scurtarea

flexorilor soldului si a tendoanelor genunchilor. Principala consecinta este cresterea incidentei durerilor cronice din partea inferioara a spatelui, dar si rigidizarea coloanei vertebrale.

- Muschi mai putin tonifiati. Muschii au nevoie de exercitiu in mod regulat pentru a fi in forma buna si pentru a va sustine suficient pentru a desfasura activitatile zilnice. Totusi, daca duceti o viata sedentara, muschii vor fi mai greu de folosit. Aceasta lipsa de miscare si exercitiu va reduce forta si puterea organismului dumneavoastra.

- Limitarea functiei sistemului circulator. Cu cat o persoana face mai putine miscari, cu atat va fi utilizata mai putina glucoza din sange. In urma studiilor s-a confirmat ca pentru fiecare doua ore zilnice petrecute de o persoana in pozitie orizontala (stand pe spate), probabilitatea de a dezvolta diabet zaharat creste cu 7%.

Riscul bolilor de inima creste, intrucat enzimele care pastreaza sub control grasimile din sange sunt inactive. De asemenea, creste posibilitatea dezvoltarii depresiei, intrucat din cauza scaderii fluxului de sange la creier ajung mai putine endorfine raspunzatoare de starea generala de bine a organismului.

- Boli cardiovasculare. Sedentarismul predispune la aparitia bolilor cardiovasculare. Cercetarile au demonstrat faptul ca oamenii care stau mai mult de sase ore pe zi la birou au un risc mai mare de a dezvolta hipertensiune arteriala, ateroscleroza si rigidizarea arterelor, angina pectorala, tromboza profunda si formarea de cheaguri de sange la nivelul membrelor inferioare, dar si boli coronariene.

- Osteoporoza. Inactivitatea prelungita si lipsa de solicitare a oaselor poate duce la scaderea rezistentei acestora. Unul dintre rezultate ar putea fi osteoporoza, boala caracterizata de fragilitatea si slabirea oaselor.

- Tulburari de somn. Un stil de viata sedentar nu reprezinta nicio provocare pentru organism. Prin urmare, scade nevoia organismului de a se odihni si apar tulburarile de somn, dar mai ales insomnia.

- Accelerarea procesului imbatranirii. Telomerii localizati la capetele cromozomilor au rolul de a-i proteja de orice prejudicii. Totusi, telomerii se scurteaza pe masura ce imbatranim. Cercetarile au dovedit faptul ca la persoanele sedentare telomerii se scurteaza mai repede decat la persoanele active. Cu cat se scurteaza mai repede telomerii, cu atat apar mai repede semnele imbatranirii.

- Risc crescut de diabet zaharat. Nivelul de zahar din sange poate fi tinut sub control prin activitate fizica regulata. Totusi, daca nu faceti niciun fel de activitate fizica si consumati calorii, creste nivelul de zahar din sange. Cantitatea marita de glucoza din sange va suprasolicita pancreasul, care va influenta secretia de insulina, amplificandu-se probabilitatea dezvoltarii diabetului zaharat.

Dupa fiecare una-doua ore de stat pe scaun, ridicati-va si faceti 10 minute de miscare, indiferent ca este vorba despre mers in ritm alert sau urcatul scarilor. Exista diverse moduri prin care puteti sa faceti miscare pe parcursul unei zile, important este doar sa va doriti sa fiti o persoana mai activa si sa evitati sedentarismul.

Efectele fumatului asupra sanatatii omului

Cunoscuta tigara exercita actiuni multiple asupra fumatorului insusi cat si asupra celor din jur.

Tutunul are o compozitie complexa. In frunze se gasesc diverse componente chimice: celuloza, proteine, amidon, steroli, minerale etc. Dar veti putea spune ca acesti compusi se mai gasesc si in alte plante dar tutunul are ca substante specifice nicotina si isoprenoizii(hidrocarburi nesaturate)

Multa vreme s-a crezut ca nicotina este cel mai toxic agent activ al tutunului si intr-adevar este o otrava foarte puternica, o doza de 5mg de nicotina fiind suficienta pentru a omora un caine in cateva clipe prin paralizia nervilor motori iar una de 60mg este la fel de eficienta pentru om.

Nicotina este un lichid incolor in clipa extragerii dar in contact cu aerul si lumina se coloreaza in brun. Are un gust amar si iritant iar mirosul este slab la rece si asfixiant la caldura.

Prin ardere tutunul isi modifica compozitia initiala dand nastere la noi substante : o intreaga mixtura de gaze, vaapori necondensati, si substante particulare variabile. Fumul inhalat este un aerosol( =particule lichide si solide de dimensiuni f. mici, intre 0.001 si 100 microni) concentrat cu miliarde de particule pe cm. Printre noile componenete ale fumului de tigara se numara oxidul de carbon, gudronul si alte subst. iritante pentru sistemul respirator.

Oxidul de carbon este un componet foarte nociv al combustiei tutunului. Concentratia lui variaza dupa modul in care este fumat astfel: 2% in fumul de pipa, 3-4% in fumul de tigara si in trabuc atinge valoarea de 6%. Hemoglobina formeza cu acesta un compus stabil (hemoglobina are o afinitate mai mare pentru oxidul de carbon decat pentru oxigen deoarece cu acesta din urma compusul rezultat este instabil) facand astfel ca hemoglobina astfel combinata sa devina inutilizabila pentru transportul de oxigen dand nastere la anoxie astfel tesuturile incep sa sufere din cauza lipsei de oxigen.

Diversii iritanti respiratori de mai gasesc in fumul de tutun in concentratii mari patologice iar printre acestia se numara: acroleina, formaldehida, acidul cianhidric, acetaldehida.

Dar totusi cei mai periculosi factori din fumul de tigara sunt substantele cancerigene si cocangerigene care se gasesc in aerosolii produsi de fumul de tigara si care poarta denumirea generala de gudroane.