LUCRAREA 15

REPARAREA. REGLAREA. ŞI INCERCABEA POMPELOR DE ULEI

a) Noţiuni generale

Pompele de ulei folosite la instalaţiile de ungere ale autovehiculelor sînt de trei tipurii cu roţi dinţate cu angrenare exterioara, cu roţi dinţate cu angrenare interioară şi cu pistoşne plonjoare. La autovehiculele din dotarea curantă se folosesc pompe din primele două tipuri.

Pe măsura funcţionarii lor pompele de ulei se uzează şi parametrii lor de lucru (presiunea şi debitul) scad continiu pîna ajung sub valorile admise pentru buna funcţidnare a motorului.In asemenea situaţia se impune repararea pompelor de ulei. Uzurile cele mai importante se produc pe suprafeţele cu frecare intensă. Astfel la pompele ou roţi dinţate cu angrenare exterioara (Fig.15.1 a) se uzează suprafeţele interioare ale corpului care vin in contact cu roţile dinţate şi cu arborele roţii dinţate conducătoare. Rotoarele se uzează pe părţile frontale, pe profilul dinţilor şi pe vîrfurile dinţilor. Se uzează de asemenea capacul pe suprafaţa de contact cu feţele frontale inferioare ale rotoarelor. Uzuri Însemnate se produc pe suprafeţele cilindrice exterioare ale axurilor şi arborilor la locaşul supapei. De aaemenea arcul supapai de suprapresiune se poate detensiona sau rupe.

La pompele cu roţi dinţate cu angrenare interioara (Figura 15,1 b)} uzurile se produc in locaşul din corp al roţii dinţate conduse, în locaşul arborelui roţii dinţate conducătoare, pe capacul de închidere al pompei, pe suprafeţele de lucru ale roţilor dinţate conducătoare şi conduse şi pe arborele roţii dinţate conducătoare. In plus la ambele feluri de pompe se pot produce fisuri şi deformaţii ale corpului pompei şi capacului. Remedierea defecţiunilor pompelor de ulei constă în compensarea uzurilor pieselor prin diferite metode şi procedee de recon diţionare astfel că după reparare pompa să aibă jocurile dintre piesele în frecare la valorile iniţiale, iar parametrii de funcţionare să se înscrie în limitele corespunzătoare pompelor noi. Aceste deziderate se realizează prin înlocuirea pieselor necorespunzatoare cu piese noi sau prin recondiţionarea pieselor cu uzuri şi alte defecte.

Fig.15.1. Locurile unde se produc uzuri la pompele de ulei: a)la pompele de ulei cu roţi dinţate cu angrenare exterioară 1- uşura locaşurilor rotoarelor; 2- uşura rotoarelor; 3- uzura axului roţii dinţate conduse; 4- uzura alezajului roţii dinţate conduse; 5- uzura arborelui roţii dinţate conducă-toarel; 6 - uzura corpului pompei; 7- uzura roţii dinţate de antrenare; b) la pompele ou roţi dinţate cu angrenare interioară: 8- uzura alezajelor corpului şi capacului; 9- uzura suprafeţelor de lucru ale rotoarelor; 10- uzura arborelui de antrenare; 11 - uzura plăcii intermediare; 12- uzura supapei.

b) Scopul lucrării

Lucrarea se execută în următoarele scopuri:- cunoaşterea defecţiunilor, uzurilor şi tehnologiei de reparare ale pompelor de

ulei;

- însuşirea noţiunilor practice de bază privind reglarea şi încercarea pompelor de ulei;

- cunoaşterea utilajelor şi altor mijloace folosite la repararea, reglarea şi încercarea pompelor de ulei.

c) Mijloace necesare pentru efectuarea lucrării:

- pompe de ulei uzate , de ambele tipuri;- stand pentru încercarea pompelor de ulei;- scule şi dispozitive pentru demontarea şi repararea pompelor de ulei;- leră pentru interstiţii, gubler, micrometru, riglă etc. pentru măsurarea jocurilor şi

uzurilor;- banc de lucru cu menghină;- piese noi pentru înlocuirea pieselor uzate ale pompelor ce se repară.

d) Descrierea standului pentru rodarea şi încercarea

pompelor de ulei

Standul pentru rodarea şi încercarea pompelor de ulei cu roţi dinţate se compune dintr-un cadru pe care se fixează rezervorul de ulei, electromotorul de antrenare, transmisia hidrostatică, suportul de fixare pentru pompa de ulei, mecanismul de antrenare, filtrul de ulei, circuitele de ulei, debitmetrul, aparatele indicatoare şi mijloacele de comandă.

In fig.15.2

este dată

schema cinematică

si hidraulică a

acestui stand.Stabdul

permite încercarea pompelor de

ulei cu debite mici

Fig.15.2.Schema standului pentru rodat şi încercat pompe de ulei

şi mijlocii, la diferite turaţii, cu circuit de ulei prin filtru sau fără filtru.Standul funcţionează în felul următor:Electromotorul 1 pune în funcţie pompa hidraulică cu pistoane axiale PH, care prin

intermediul variatorulul hidraulic VH, trimite fluidul de lucru la motorul hidraulic cu pistoane axiale MH. Acest hidromotor acţionează, prin intermediul unui dispozitiv de cuplare pompa de ulei PU care se rodează sau se încearcă. Pompa de ulei prin sorbul său 6, aspiră ulei ,din rezervorul 5 şi îl trimite sub presiune direct la debitmetrul tip Rotamer 16 sau la debitmetrul 17, prin filtrul 12. Turaţia pompei este arătată de indicatorul rotaţiei 8 legat prin conductori electrici de generatorul de impulsuri 7 acţlonat prlntr-o curea trapezoidală de la arborele motorului hidraulic MH. Dirijarea uleiului refulat de pompa de ulei PU pe diferite circuite se face cu ajutorul robinetului cu trei căi 14 şi a celui cu două căi 13. Fluidul de lucru (ulei hidraulic) este preluat de pompa hidraulică PH din rezervorul 2 prin intermediul sorbului cu sită 3.

Variaţia turaţiei motorului hidraulic MH se comandă cu ajutorul volanului 4. La poziţiile 18 sînt indicate cuplajele elastice.

La poziţia 15 este prezentată supapa de suprapresiune a standului. Pentru verificarea presiunii pompei de ulei se închide robinetul 14 şi uleiul este refulat prin supapa de suprapresiune, în timp ce pe manometrul 9 se citeşte presiunea. Pentru măsurarea debitului, uleiul din pompa de ulei PU trece prin robinetul 14 apoi prin robinetul 15 şi ajunge în debitmetrul 16. Pentru măsurarea debitului pompei cu trecere prin filtru, uleiul refulat de pompă circulă prin robinetul 14. prin filtrul 12 şi ajunge la debitmetrul 17 care refulează în rezervorul 5. Manometrul l0 indică presiunea uleiului înainte de intrarea în filtru, iar manometrul 11 indică presiunea la ieşirea din filtru. Diferenţa dintre indicaţiile celor două manometre reprezintă rezistenţa hidraulică a filtrului.

Standul poate deci servi şi la verificarea filtrelor de ulei.Pompa trebuie legată la circuitul de refulare cit mai etanş pentru a se evita pierderile

de ulei.Standul are următoarele caracteristici tehnice:

Puterea electromotorului de antrenare 2,2 kW;

Turaţia electromotorului n = 2780 rot/min;

Turaţiile date de variatorul hidraulic 0-2500 rot/min;Presiunea de lucru................................................ 0-8 daN/cm2;Capacitatea rezervorului pompei de ulei 20 litriTipul debitmetrelor...............................................Rotametru

e ) Modul de efectuare a lucrării

Pentru efectuarea lucrării se va folosi pompa de ulei a motorului D.2156 HM6U care este o pompă cu roţi dinţate cu angrenare exterioara sau pompa de ulei a motorului 810-99 al autoturismului Dacia 1500 de acelaşi tip dar cu altă formă construotivă.

La Început pompa de ulei este supusă Încercării la presiune şi debit pe stand în scopul stabilirii stării tehnice. Dacă această verificare prealabilă arată că pompa este uzată se procedează la repararea ei.

Repararea pompei de ulei a motorului D2156 HM6U se realizează în următoarea succesiune!

- Demontarea pompei (desfacerea piuliţei şi scoaterea roţii dinţate de antrenare; scoaterea şuruburilor de fixare a capacelor; extragerea rotoarelor din corpul pompei; demontarea supapei de suprapresiune.

- Spălarea pieselor într-un solvent, suflarea cu aer comprimat şi ştergerea cu material textil. - Verificarea vizuală şi dimensională a pieselor conform datelor constructive şi de montaj care pentru pompa de ulei a motorului D.2156 HM6U sînt prezentate în tabelul de mal jos:

Tabelul 15.1.Nr, crt Date constructive şi de montaj Valori (mm)

1. Lăţimea caroasei pompei de presiuneLăţimea roţii dinţateJocul axial al roţii dinţate

44,975-4544,911-44,950,025-0,089

2. Lăţimea carcasei pompei de aspiraţieLăţimea roţiiJocul axial al roţii

49,975-5049,925-49,90,075 -0,l00

5. Alezajul din capacul pompeiDiametrul bolţului roţii dinţateJocul bolţului

17 - 17,02716,95-16,9680,032-0,077

4. Gaura din capacul pompei pentru arborele de antrenareDiametrul arborelui roţii conducătoare Jocul radial

-28 - 28,033 27,919-27,96 0,04 - 0,081

5 Jocul dintre flancurile dinţilor roţilor de antrenare a pompei de ulei 0.5 – 0.65

6 Diametrul găurii duzei pentru răcirea pistonului 1.8

In fig 15.3 sînt indicate principalele defecte ale pieselor pompei de ulei.

a) defecte ale capacului din faţă:l-deformarea suprafeţei de asamblare; 2-uzura bucşelor; 3- uzura locaşurilor pentru bucşe; b) defectele capacului din spate: 1- deformarea suprafeţei de asamblare; 2- uzura bucşelor; 3 - uzura locaşurilor pentra bucşe; c)defectele carcasei; 1- fisuri la flanşa de prindere; 2- uzura găurilor de centrare; 5- uzura locaşurilor pentru rotoare; d) defectele pinionului conducătorii- deteriorarea filetului; 2- uzura canalului de pană;3- uzura fusurilor arborelui; 4- uzura pinionului pe lăţime.

4. Recondiţionarea pieselor defecte se face prin diferite procedee în funcţie de natura defectelor. Carcasa pompei de recondiţionează prin sudarea fisurilor, sudarea şi refacerea găurilor de centrare. Cînd cota 3 este mai mare de 85,8 mm şi cînd exista rupturi de orice fel, carcasa se înlocuieşte. In unele cazuri uzura locaşurilor pentru rotoare se compensează prin depuneri electrolitice locale. Capacul faţa se recondiţionează prin rectifioarea suprafeţei de asamblare pe adîncimea de 0,5 mm, respectînd cota de 16 mm, prin alezarea locaşurilor uzate la cota de reparaţie şi prin înlocuirea bucşelor. Capacul cu fisuri, crăpături şi rupturi se înlocuieşte. Capacul din spate al pompei se recondiţionează în mod asemănător, prin rectificarea suprafeţei de asamblare respeotînd cota de 26 mm sau 6 mm, la prelucrarea la cota de reparaţie a alezajelor uzate şi prin presarea unor buşe noi. Pinionul conducător se recondiţionează prin refacerea filetulul şi canalului de pană, deteriorate, prin cromarea fusurilor uzate şi a pinionului pe feţele frontale urmata de rectifioare la cotele nominale.

Recondiţionarea pinionului condus se face in mod asemănător.Pompa de aspiraţie necesita aceleaşi, operaţii de recondiţionare ca şi pompa da

presiune.

Pentru mai multă operativitate, repararea pompei se poate realiza cu piese noi sau recondiţionate în prealabil.

5. Asamblarea pompei se face în ordinea inversă demontării urmartndu-se poziţionarea corecta a pieselor şi realizarea cuplurilor de strîngere prescrise. Bucşele in capace se presează cu o sirîngere de 0,08 - 0,12 mm, in aşa fel încît oriflciile de ungere să corespundă. Jocul axial al rotoarelor, măsurat cu lera de interstiţii şi rigla, trebuie să fie de 0,025 - 0,089 mm, jocul dintre vîrful dinţilor şi corpul pompei (jocul radial) trebuie să fie 0,12 - 0,20 mm, iar jocul între dinţii aflaţi în angrenare trebuie să fie 0,12 - 0,54 mm

(Fig.15.4).

Fig.15.4-.Măsurarea jocurilor la pompele de ulei: 1- jocul frontal (axial) al rotoarelor; 2- jocul angrenajului; 3- jocul radial

Pompa asamblată trebuie să se rotească uşor, fără înţepeniri.

6.Rodarea pompei se face pe stand timp de l0-15 min, folosind un amestec de ulei 50% şi motorina 5o% la temperatură de 20 - 25°C.

în timpul rodării, pompa nu trebuit să se încălzească anormal, să nu prezinte neetanşări şi să nu facă zgomot.

7.încercarea pompei de ulei se face pe stand timp de 5 minute, la turaţia de 1800 rot/min, turaţie la care pompa trebuie să asigure o presiune de 5 bari, la o temperatură a ule-iului de 90°C. Verificarea pompei de aspiraţie constă in determinarea debitului fără contrapresiune. La încercarea pompei se verifică şi etanşarea ei, precum şi funcţionarea supapei de suprapresiune care trebuie să se deschidă la presiunea maximăde lucru a pompei. Dacă este nevoie se reglează deschiderea supapei de suprapresiune sau se face rodarea supapei cînd nu etanşază corespunzător.

Revizia pompei de ulei de la motoarele autoturismelor Dacia 1500 se desfăşoară în următoarea ordine:

- verificarea presiunii de lucru şi a etanşeităţii pompei pe stand;

- verificarea stării cartelurilor arborelui de antrenare şi înlocuirea arborelui cînd canelurile sînt uzate peste limită;

- verifioarea etanşării bilei pe scaunul său şi Înlocuirea lor în cazal cînd stnt defecte;

- verificarea arcului supapei şi înlocuirea lui cind este detensionat, rupt sau ruginit;

- verificarea jocului dintre rotoare şi corpul pompei; cînd jocul este de peste 0.2 mm} rotoarele se înlocuiesc

- se verifică starea garniturii de etangare care sepoate întoarce cînd prezintă adîncitură sau se în- locuieşte;

- se verifică capacul pompei şi dacă prezintă urme de

uzură provocata de rotoare se rectifică plan pînă se obţine o suprafaţă netedă.

După verificarea pieselor, pompa se asamblează, se rodează şi se încearcă. Rodarea şi încercarea pompei se face cu un amestec de 90% petrol lampant şi l0% ulei.

In tabelul 15 .2 se dau valori ale presiunii de lucrupentru unele pompe de ulei uzuale.

Valori ale presiunii de lucru la unele pompe de ulei

Motorul(Automobilului)

Turatia (rot/min) Presiunea (bar)

La presiune minima

La presiune maxima

minima maxima

795 - 05 600 2900 0,8 – 1.0 4,3D.2156 HMN 8 600 2200 0,8 - 1,4 3 — 4D.2156 HM 64 600 2100 0,8 - 1,4 3 - 4ARO D-127 750 3200 0,5 3 - 4AR0 L-27 D 900 3300 0.7 5ARO L-25 - 4200 - 5

Dacia - 1300 600 4000 0 ,7 3,5-4Lada - 1200 - 5600 - 3,5-4,5

OLTCIT-CLUB 2000 6000 4,7 6,2-7

f) Întocmirea referatului

Referatul pentru aceasta lucrare trebuie să conţină următoarele probleme:- enumerarea principalelor defecţiuni şi uzuri ale pompei de ulei;- modul de remediere a defecţiunilor gi uzurilor;- schema hidraulică gi cinematică a standului pentru reglarea şi încercarea

pompelor de ulei;- tabelul ou rezultatele încercării pompei de ulei,după următorul model:

Tipul Pompei

Reglarea pompei Incercarea pompei la debit

Presiunea de deschidere a supapei de suprapresiune

(daN/cm2)

Turatia de incercare a pompei

(rot/min)

Presiunea de incercare a pompei

(daN/cm2)

Debitul pompei dat de indicatorul debitmetrului (1/min)

direct Prin filtru

g) Reguli de protecţie a muncii

Pentru evitarea accidentelor se vor respecta următoarele reguli de prevenire a lor:- Standul să fie legat la priza de pămînt;- poziţionarea manetelor robinetelor de trecere să fie făcută corect spre a se

evitq spargerea furtunelor şi lovirea persoanelor din jur cu jeturi de ulei sub presiune;

- In timpul încercării se va urmări în permanenţă presiunea indicată de manometru in scopul evitării creşterii acesteia peste limitele admise;

- Eventualele dafecţiuni ala standului se vor remedia numai după oprirea acestuia.- Alimentarea standului cu ulei se va face numai după scoaterea lui de sub

tensiona.