1

UNIVERSITATE: UNIVERSITATEA TEHNICĂ din CLUJ-NAPOCA

FACULTATE: MECANICĂ

DEPARTAMENT: DEPARTAMENTUL DE AUTOVEHICULE RUTIERE Și

TRANSPORTURI

PROIECT

FABRICARE SI REPARAREA

AUTOVEHICULELOR

Coordonator: dr.ing: Gaspar Ferenc

Student: Czuprak Norbert

Grupa: 2741/1

2

Proiectarea tehnologiei de fabricare si

reparare a ambreiajului pentru

autovehiculul Mercedes-Benz Vito-2.2 CDI

3

CUPRINS

1.MEMORIU TEHNIC ................................................................................................................................. 4

1.1.OBIECTIV .......................................................................................................................................... 4

1.2. DEFINIȚIA,ROLUL ŞI CERINŢELE IMPUSE AMBREIAJELOR ............................................... 4

1.3.DESTINAŢIA AMBREIAJULUI ...................................................................................................... 5

1.4.CLASIFICAREA AMBREIAJELOR..................................................................................5

1.4.1.Clasificarea ambreiajelor mecanice...............................................................................5

1.5.VARIANTE CONSTRUCTIVE.............................................................................................6

1.5.1. Ambreiaj monodisc cu arc central tip diafragma............................................................6

1.5.2.Ambreiajul monodiscsemicentrifug cu arcuri periferice................................................9

1.5.3 Ambreajul bidisc cu arcuri periferice............................................................................10

1.6. CARACTERISTICI TEHNICE DETALIATE ALE AMBREIAJULUI CU ARC

CENTRAL DE TIP DIAFRAGMA..............................................................................................12

1.6.1 Funcționare...............................................................................................................13

2. REGLARE. ÎNTREŢINERE. REPARARE.......................................................................14

2.1 Reglarea ambreiajului....................................................................................................14

2.2 Întreţinerea ambreiajului................................................................................................17

2.3 Repararea ambreiajului..................................................................................................19

3.CONCLUZII.PERSPECTIVE..................................................................................................................22

4.BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................................23

4

1.MEMORIU TEHNIC

1.1.OBIECTIV

Fabricarea si repararea unui ambreiaj pentru autovehiculul Mercedes-Benz Vito-2.2 CDI.

1.2.DEFINIȚIA,ROLUL ŞI CERINŢELE IMPUSE AMBREIAJELOR

Definiţia ambreiajului:

Ambreiajul este subansamblul care realizează separarea cinematică a motorului de transmisie,

fiind plasat între motor şi cutia de viteză, cu fiecare din acestea fiind compatibil în dimensiune (fig.1.1).

Fig.1.1.Dispunerea ambreiajului în echipamentul de propulsie

1-motor cu ardere internă; 2-ambreiaj; 3-cutie de viteză

5

Ambreiajul trebuie să îndeplineasca anumite condiţii, şi anume:

a) Cerințe generale impuse ambreiajelor:

-să aibă greutate propie cât mai redusă;

-să aibă o construcție ieftină și simplă;

-să aibă durată de serviciu și rezistența la uzură cât mai mari;

-să aibă dimensiuni reduse;

-să transmită un moment cât mai mare;

-să fie echilibrat dinamic;

-să fie ușor de ȋntreținut.

b) Cerințe impuse ambreiajelor la decuplare:

-să permită decuplarea completă si rapidă a motorului față de transmitere, pentru a da

posibilitatea schimbării treptelor fară șocuri;

-decuplarea să necesite din partea conducatorului eforturi reduse, fără a avea o cursă prea

mare la pedală.

c) Condiții impuse ambreiajelor la cuplare:

-să asigure o cuplare progresivă a motorului cu transmisia, pentru a evita pornirea brusca

din loc a automobilului și șocuri ȋn organele transmisiei;

-să permită eliminarea căldurii care se produce ȋn timpul procesului de cuplare la

patinarea ambreiajului;

-să asigure ȋn stare cuplată o ȋmbinare perfectă ȋntre motor și transmisie.

1.3.DESTINAŢIA AMBREIAJULUI

În transmisia autovehiculului ambreiajul se folosește atât ca un mecanism independent,

intercalate ȋntre motor și cutia de viteze, cât și ca organ al mecanismului de acționare a

schimbătorului de viteze planetare.

Ambreiajul servește la decuplarea temporară și la cuplarea progresivă a motorului și

transmisia.

Decuplarea motorului de transmisie este necesară ȋn următoarele cazuri:

-la pornirea din loc a automobilului;

6

-ȋn timpul mersului automobilului, la schimbarea treptelor schimbătorului de

viteze;

-la frânarea automobilului;

-la oprirea automobilului cu motorul ȋn funcționare;

-la pornirea motorului pe timp de iarnă.

Cuplarea progresivă a motorului cu transmisia este necesară ȋn cazurile:

-la pornirea din loc a automobilului;

-după schimbarea treptelor schimbătorului de viteze.

1.4.CLASIFICAREA AMBREIAJELOR

Ambreiajele utilizate la automobile se clasifică, dupa principiul de funcționare ȋn:

-ambreiaje mecanice;

-ambreiaje hidrodinamice;

-ambreiaje electromagnetice;

-ambreiaje combinate.

Cele mai răspandite ambreiaje sunt ambreajele mecanice.

1.4.1.Clasificarea ambreiajelor mecanice

a) După forma geometrică a suprafețelor de frecare:

-ambreiaje conice;

-ambreiaje cu discuri;

-ambreiaje speciale.

b) După numarul discurilor conduse:

-monodisc;

-bidisc;

-polidisc.

c) După condițiile de lucru ale suprafețelor de frecare:

-ambreiaje cu suprafețe de frecare uscate;

-ambreiaje cu suprafețe de frecare ȋn ulei.

7

d) După modul de obținere a forței de apasare dintre suprafețe:

-ambreiaje cu arc;

-ambreiaje semicentrifugale;

-ambreiaje centrifugale;

-ambreiaje electromagnetice.

e) După modul de comandă a mecanismului de actionare:

-ambreiaje neautomate;

-ambreiaje automa

1.5.VARIANTE CONSTRUCTIVE

1.5.1. Ambreiaj monodisc cu arc central tip diafragma

La unele tipuri de ambreiaje, rolul arcurilor de presiune este îndeplinit de un arc central

sub formă de diafragmă, format dintr- un disc de otel subțire, prevăzut cu tăieturi radiale. Acest

arc este concave și îndeplinește atât rolul arcurilor periferice cat și pe cel al pârghiilor de

declupare.La ambreiajul monodiesc utilizat la autoturismul Dacia 1300, arcul tip diafragma este

montat în carcasă cu ajutorul stifturilor. Pe știfturi, pe ambele părti ale diafragmei, se află

inelele.Când ambreiajul este cuplat, arcul tip diafragma se reazemă în carcasă prin intermediul

inelului și datorită formei sale concave, apasă forța asupra discului de presiune iar acesta la

rândul său asupra discului condus și volantului. La declupare, mișcarea se transmite, de la pedala

ambreiajului, prin mecanismul de comandă, la rulmentul de presiune, care se deplasează spre

stânga și apasă asupra părții interioare a diafragmei se va deplasa deci spre dreapta.

În felul acesta, discul condus nu mai este apăsat pe volant de cătrediscul de presiune iar

legătura dintre motor și cutia de viteză se va întrerupe.

8

Variante similare de ambreiaj monodisc cu arc central tip diafragmă:

Fig.1.2. Volkswagen T5- 2.5 TDi

Fig.1.3. Citroen Jumper – 2.2 HDI

9

Fig.1.4.Renault Master 2.5 dci

1.5.2.Ambreiajul monodisc semicentrifug cu arcuri periferice

Ambreiajul monodisc semicentrifug reprezintă o variantă a ambreiajului cu arcuri

periferice, la care forţa de apăsare a discului de presiune este dată de suma dintre forţa dezvoltată

de arcurile periferice şi forţa centrifugă dezvoltată de contragreutăţile fixate pe capetele

pârghiilor de cuplare.

În figura 2 este reprezentată construcţia ambreiajului monodisc semicentrifug al

autocamioanelor.

10

Fig.1.5.Ambreiajul monodisc semicentrifug al autocamioanelor

Ambreiajul se compune din :

— discul de presiune, confecţionat din fontă;

— discul condus, format dintr-o placă de oţel asamblată prin nituire cu două inele

de fricţiune din ferodou ;

— carcasa ambreiajului, fixată prin şuruburi pe volantul;

— arcurile de presiune, montate între carcasa şi discul de presiune;

— pârghiile de cuplare, executate dintr-o bucată cu contragreutăţile ;

— furca de ambreiare, care acţionează rulmentul axial de presiune prin

intermediul manşonului de cuplare.

Forţa de apăsare a discului de presiune asupra discului condus este dată de arcurile şi de

forţele centrifuge ale contragreutăţilor. Această forţă variază în funcţie de turaţia motorului ;

când turaţia motorului este mică, forţa de presiune este creată numai de arcuri, iar când turaţia

motorului creşte, forţele centrifuge ale contragreutăţilor măresc forţa de apăsare asupra discului.

1.5.3 Ambreajul bidisc cu arcuri periferice

Ambreiajul mecanic cu 2 discuri are următoarele piese, ce aparțin la partea

conducătoare: volant 4, disc intermediar 13, disc de presiune 5 si carter 6. Părții conduse aparțin

11

două discuri conduse 2. Presiunea ce strânge discurile este produsă de caătre arcurile 14.

Momentul motorului este transmis prin 4 caneluri de pe volantul în căare intră proeminentele

discurilor 13 si 5 care se mișca în direcția axialâ în raport cu volantul în timpul conectârii și

deconectării.

Pe discul conducător intermediar 13 este montat mecanismul cu brațe 15. Arcul lui

rotește brațul de forma Z în timpul deconectării ambreajului iar furca, sprijinindu-se cu marginile

sale de volantul 4 și discul de presiune 5, asigură poziionarea discului intermediar 13 la

distanțele egale față de volantul și discul de presiune.Furcile de deconectare 16 sunt antrenate de

inelul de debreiere 9 pe care se sprijină rulmentul 10 în timpul debreierii.

Piesele principale ale ambreajului ce se rotesc sunt supuse balansării statice. Mai mult

decat atât, ambreajul este supus balansării împreună cu volantul și cu arborele cotit al motorului.

La demontarea ambreajului de pe volant este necesar să se semneze poziția lor reciprocă, ca la

montare să nu fie încălcată balansarea lor reciprocă.

Fig.1.6. Ambreajul cu arcuri periferice și două discuri

12

1.6. CARACTERISTICI TEHNICE DETALIATE ALE AMBREIAJULUI CU ARC

CENTRAL DE TIP DIAFRAGMĂ:

Fig.1.7. ambreiajul cu arc central de tip diafragmă

1-arbore cotit2-disc de ambreiaj,3-volant, 4-șurub de fixare,5-disc de presiune,6-carcasă,7-

reazem,8-arc diafragmă,9-arborele ambreiajului;

La ambreiajul cu arc central diafragma, rolul arcurilor de presiune și al pârghiilor de

decuplare este îndeplinit de un arc central de formă specială.

Arcul central diafragma este un disc subțire din oțel, de formă tronconică, având o serie

de brațe elastice formate din tăieturi radiale.

La ambreiajele mecanice cu arc central diafragma, în funcție de sensul de acționare al

forței de decuplare, se disting două tipuri:

- ambreiaj mecanic cu arc central diafragma decuplabil prin comprimare;

- ambreiaj mecanic cu arc central diafragma decuplabil prin tracțiune.

La majoritatea autoturismelor și a autoutilitarelor ușoare, se utilizează ambreiaj mecanic

cu arc central diafragma decuplabil prin comprimare .

13

1.6.1 Funcționare

Ambreiajul mecanic funcţionează pe baza forţelor de frecare ce apar între două sau mai

multe perechi de suprafeţe sub acţiunea unei forţe de apăsare.

Părţile componente ale unui ambreiaj mecanic (fig. 6) sunt grupate astfel: partea

conducătoare, partea condusă şi mecanismul de acţionare. Partea conducătoare a ambreiajului

este solidară la rotaţie cu volantul motorului, iar partea condusă cu arborele primar al cutiei de

viteze.

Fig.1.8. Schema de principiu a ambreiajului mecanic.

Pe volantul 1 al motorului este apăsat discul condus 6 de către discul de presiune

(conducător) 2 datorită forţei dezvoltate de arcurile 3. Discul condus se poate deplasa axial pe

canelurile arborelui primar 7 al cutiei de viteze. Pentru a mări coeficientul de frecare, discul

condus este prevăzut cu garnituri de frecare. Discul de presiune 2 este solidar la rotaţie cu

volantul J prin intermediul carcasei 5.

Partea conducătoare a ambreiajului este formată din: volantul 1, discul de presiune 2,

carcasa 5, arcurile de presiune 3 şi pârghiile de debreiere 4.

Partea condusă se compune din: discul condus 6 cu garniturile de frecare şi arborele

primar 7 al cutiei de viteze (arborele ambreiajului).

Prin frecarea care ia naştere între suprafaţa frontală a volantului şi discul de presiune, pe

de o parte, şi suprafeţele discului condus, pe de altă parte, momentul motor este transmis

14

arborelui primar al cutiei de viteze şi mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roţile

motoare.

Mecanismul de acţionare este format din manşonul cu rulmentul de presiune 8, furca 9,

tija 10, arcul de readucere 11 şi pârghia pedalei 12.

În figură, ambreiajul este prezentat în stare cuplată. Când se apasă asupra pedalei 12 a

mecanismului de acţionare a ambreiajului, forţa se transmite prin tija 10 şi furca 9 la manşonul

rulmentului de presiune 8, care va apăsa capetele interioare ale pârghiilor de debreiere 4, iar

acestea se vor roti în jurul punctului de articulaţie de pe carcasă. În felul acesta, pârghiile de

debreiere deplasează discul de presiune spre dreapta, comprimând arcurile 3.

În acest caz, dispare apăsarea dintre discuri şi volant şi, deci, şi forţa de frecare, iar

momentul motor nu se transmite mai departe.

Cuplarea ambreiajului se realizează prin eliberarea lină a pedalei, după care arcurile 3 vor

apăsa din nou discul de presiune pe discul condus, iar acesta din urmă pe volant.

Cât timp între suprafeţele de frecare ale ambreiajului nu există o apăsare mare, forţa de

frecare care ia naştere va avea o valoare redusă şi, în consecinţă, va exista o alunecare între

suprafeţele de frecare, motiv pentru care discul condus va avea o turaţie mai mică. Aceasta este

perioada de patinare a ambreiajului. In această situaţie, se va transmite prin ambreiaj numai o

parte din momentul motor. In perioada de patinare a ambreiajului, o parte din energia mecanică

se transformă în energie termică, iar ambreiajul se încălzeşte, producând uzura mai rapidă a

garniturilor de frecare.

La eliberarea completă a pedalei ambreiajului, forţa de apăsare dezvoltată de arcuri este

suficient de mare pentru a permite transmiterea în întregime a momentului motor fără patinare.

2. REGLARE. ÎNTREŢINERE. REPARARE

2.1. Reglarea ambreiajului

O reglare corespunzătoare a ambreiajului asigură funcţionarea acestuia fără patinare

atunci când pedala este liberă şi de asemenea decuplarea completă a acestuia la apăsarea pedalei

cu întreaga cursă.

15

La majoritatea ambreiajelor, reglarea constă în respectarea jocului prescris între

rulmentul de presiune şi capetele pârghiilor de decuplare, joc care se asigură prin reglarea cursei

libere a pedalei.

Un joc prea mare conduce la decuplarea incompletă a ambreiajului datorită cărui fapt

schimbarea treptelor de viteză se face anevoios şi cu zgomot, iar garniturile de fricţiune se

uzează prematur.

Un joc prea mic duce la accentuarea uzurii rulmentului de presiune şi a capetelor

pârghiilor de decuplare şi reduce forţa de apăsare a arcurilor de presiune asupra discurilor.

Reglarea ambreiajului echipat cu mecanism de comandă mecanică se face prin

modificarea lungimii tijei care transmite mişcarea de la pedala la furca de decuplare. Această

modificare de lungime se face prin înşurubarea sau deşurubarea bucşei de reglaj care apoi este

asigurată în poziţia respectivă printr-o contrapiuliţă. Prin mărirea lungimii de lucru a tijei se

micşorează cursa liberă a pedalei, deci şi jocul dintre rulmentul de presiune şi pârghiile de

decuplare.

Limitarea cursei pedalei se face cu ajutorul şurubului limitator.

Reglarea ambreiajului de comandă hidraulic se face cu ajutorul piuliţei de reglaj.

Jocul prescris se obţine prin înşurubarea piuliţei de reglaj, pistonul fiind împins până în

fundul cilindrului după care se asigură cu o contrapiuliţă.

La autocamioanele tip Bucegi, echipate cu un astfel de mecanism de comandă, cursa

liberă a pedalei trebuie să fie de 30—50 mm ceea ce asigură un joc maxim între rulmentul de

presiune şi capetele pârghiilor de decuplare de maximum 1,5 mm.

Pentru ca pârghiile de decuplare să fie acţionate simultan, jocurile dintre capetele acestora

şi rulmentul de presiune trebuie să fie egale. în acest scop pe capetele pârghiilor de decuplare

sunt montate şuruburile de reglaj.

Ambreiajele sunt prevăzute în dreptul pârghiilor cu ferestre de vizitare. Pentru verificarea

egalităţii jocurilor se roteşte arborele cotit până apar în dreptul ferestrei de vizitare capetele a

două pârghii.

Se apasă în acest moment pe pedala ambreiajului şi se verifică dacă rulmentul de presiune

atinge cele două pârghii simultan, în caz contrar se modifică distanţa uneia dintre pârghii cu

ajutorul şurubului de reglaj.

16

Operaţia se repetă în continuare rotind arborele cotit până cînd apare următoarea pârghie.

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face periodic, deoarece prin uzarea

garniturilor de frecare, cursa se micşorează.

Verificarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face cu ajutorul unei rigle al cărei capăt

se sprijină pe podea, alături de pedala ambreiajului.Se deplasează prin apăsare pedala până la

momentul în care ambreiajul începe să decupleze. Acest moment se simte prin mărirea forţei

necesare deplasării în continuare a pedalei.

Distanţa cu care s-a deplasat pedala reprezintă cursa liberă a pedalei şi se citeşte direct în

milimetri pe scara gradată a riglei. Ea trebuie să fie cuprinsă între 20—40 mm, corespunzător

unui joc de 2-4 mm între capetele interioare ale pârghiilor de debreiere (sau arcul diafragmă) şi

rulmentul de presiune sau între inelul de debreiere şi rulmentul de presiune, în funcţie de tipul

automobilului.

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului se face în mod diferit, în funcţie de tipul

mecanismului de acţionare.De obicei, reglarea cursei libere a pedalei se face prin modificarea

lungimii tijelor care transmit mişcarea de la pedală la furca de decuplare la acţionarea mecanică.

În cazul ambreiajelor cu mecanism de acţionare hidraulic, cursa liberă a pedalei se

reglează prin modificarea lungimii tijei pistonului cilindrului receptor 4 (după aerisire).

Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la autoturisme cu mecanism de acţionare de

tip mecanic cu cablu se face prin variaţia lungimii cablului de acţionare 3 (fig. 7). La reglare, se

slăbeşte contrapiuliţa 1 şi se înşurubează sau deşurubează piuliţa 2 până se obţine cursa liberă a

pedalei, corespunzătoare unui joc de 2-3,5 mm la extremitatea furcii ambreiajului.

17

Fig.2.1. Reglarea cursei libere a pedalei ambreiajului la mecanismul de acţionare cu cablu

2.2. Întreţinerea ambreiajului

Lucrările de întreţinere se referă în special la verificarea funcţionării ambreiajului, a

nivelului lichidului din rezervorul de egalizare, a fixării pieselor componente şi a eventualelor

scurgeri de lichid la îmbinări, precum şi în aerisirea şi reglarea ambreiajului.

Verificarea funcţionării ambreiajului este o operaţie deosebit de importantă şi constă din

apăsarea pedalei de acţionare şi cuplarea din mers a vitezei a doua. Dacă schimbarea se face fără

zgomot şi cu uşurinţă, atunci ambreiajul decuplează bine.

Patinarea ambreiajului se pune în evidenţă prin cuplarea prizei directe şi acţionarea frânei

de staţionare, respectiv mărirea turaţiei motorului pînă la 1800 rot/min şi eliberarea treptată a

pedalei de acţionare. Dacă turaţia motorului are tendinţa de scădere, ambreiajul nu patinează şi

nu necesită reglări sau reparaţii.

Ungerea ambreiajului se face odată cu gresarea autovehicolului şi cuprinde operaţii de

gresare a articulaţiilor mecanismului de acţionare şi a rulmentului de presiune. Lateral, în stînga,

pe carcasa exterioară a ambreiajului, se află fixat capătul cu gr esor al racordului deungere de la

rulmentul depresiune. Neglijarea acestei operaţii atrage după sine griparea rulmentului.

18

Verificarea fixării pieselor componente ale ambreiajului şi tensionarea corespunzătoare a

arcurilor rapel de la pedala de acţionare şi cilindrul receptor se face cu ocazia reviziilor tehnice.

Controlul nivelului lichidului din rezervorul de egalizare se face zilnic, lichidul trebuind să

reprezinte 3/4 din volumul rezervorului. Scăderea repetată a nivelului indică scurgeri de lichid,

care apar, de obicei, la pompa ambreiajului şi cilindrul receptor. Remedierea defecţiunilor constă

în înlocuirea garniturilor de etanşare şi a arcurilor.

Înlocuirea garniturilor de etanşare la pompa ambreiajului se face numai în stare demontată

de pe autobuz. Se desface conducta de refulare a lichidului şi cea de legătură cu rezervorul de

compensare, astupându-se cu un dop, pentru a nu se scurge lichidul; apoi se desfac şuruburile de

fixare de pe suport.

Pentru demontarea pompei se îndepărtează siguranţa de fixare, pistonaşul, garnitura şi

arcul de compresie, piesele de metal spălându-se în motorină. Se înlocuiesc garniturile defecte,

după care pompa se asamblează, în ordinea inversă demontării.

Înlocuirea garniturilor de etanşare de la cilindrul receptor este posibilă şi în stare montată

pe autobuz.

Orice lucrare de demontare a mecanismului de acţionare hidraulic obligă la executarea

aerisirii pompei ambreiajului şi cilindrului receptor, după ce, în prealabil, s-a completat lichidul

din rezervorul de compensare.

Jocurile din mecanismul de acţionare — materializate prin cursa liberă a pedalei şi a furcii

de debreiere — sunt necesare pentru asigurarea cuplării normale, înlăturării uzurii inelului de

debreiere şi a rulmentului de presiune. În timpul funcţionării, garniturile de frecare ale discului

ambreiajului se uzează, determinând deplasarea inelului de debreiere, împreună cu capetele

pârghiilor pe care este fixat, spre interior, în acest fel modificîndu-se jocul (în sensul măririi)

dintre rulmentul de presiune şi inelul de debreiere. Uzarea garniturilor poate fi compensată prin

reglarea periodică a ambreiajului.Reglarea poziţiei pârghiilor de debreiere se face numai prin

demontarea ambreiajului.

Verificarea cursei de acţionare şi a cursei libere se recomandă să se facă cu ajutorul unei

rigle gradate, aşezate cu un cap pe podea.Între tija de acţionare şi pistonul pompei ambreiajului

19

trebuie să existe un joc de 0,5—1 mm, căruia îi corespunde o cursă liberă, la pedală, de 3—6

mm. Reglarea jocului se realizează prin modificarea lungimii tijei de acţionare.

Reglarea jocului b dintre rulmentul de presiune şi inelul de debreiere se realizează

modificând lungimea tijei de acţionare a cilindrului receptor astfel: îndepărtarea arcului rapel al

furcii de debreiere; slăbirea contra-piuliţei; modificarea lungimii tijei (prin rotirea piuliţei), astfel

încât aceasta să aibă o deplasare liberă de 4—5 mm, căreia îi corespunde un joc între rulmentul

de presiune şi manşonul de debreiere de 3 mm; tragerea de 8—10 ori a furcii de debreiere, după

care se recontrolează jocul; strângerea contrapiuliţei tijei.

Exploatarea ambreiajului fără arcul de readucere a furcii de debreiere sau cu acesta

tensionat necorespunzător determină griparea repetată la intervale foarte scurte a rulmentului de

presiune.

2.3. Repararea ambreiajului

Discul de presiune poate prezenta următoarele defecte care se înlătură astfel:

- rizurile pe suprafaţa de lucru sau deformarea discului se remediază prin strunjirea

suprafeţei de lucru a discului, respectând cota minimă admisă;

- locaşul pârghiei uzate sau deteriorat se recondiţionează prin frezare la cota maximă şi

folosirea a două şaibe compensatoare (asigurate prin puncte de sudură);

- găurile pentru bolţul suportului, uzate, se recondiţionează prin alezarea locală şi

folosirea de bolţ majorat;

- suprafeţele laterale de ghidare în carcasă, uzate, se recondiţionează prin încărcare cu

sudură oxiacetilenică, urmată de ajustare prin frezare la cota nominală;

- urechile ghidajelor şi bosajelor de centrare a arcurilor sparte sau uzate se recondiţionează

prin sudarea oxiacetilenică urmată de ajustare la nivelul materialului de bază.

20

La discul ambreiajului (condus) cele mai frecvente defecţiuni sunt: uzarea

garniturilor de fricţiune sau slăbirea acestora; deteriorarea găurilor pentru nituri din discul

ambreiajului, precum şi a găurilor niturilor de fixare a discului condus pe butuc; uzarea

canelurilor butucului discului; ruperea sau pierderea elasticităţii arcurilor elicoidale.

Garniturile de fricţiune uzate peste limita siguranţei de funcţionare se înlocuiesc, în care

scop se efectuează următoarele operaţii: găurirea niturilor şi scoaterea garniturilor de fricţiune

(operaţia trebuie făcută cu deosebită atenţie pentru a nu deteriora găurile discului, interzicându-

se îndepărtarea garniturilor prin tăierea niturilor cu dalta, deoarece se deformează discul);

aplicarea pe disc a noilor garnituri; alegerea niturilor din ţeava de cupru sau din aluminiu cu

diametru de 5 mm; nituirea plăcilor pe disc (manual sau cu presa, astfel încât capetele niturilor

de pe ambele părţi să fie la 1,5 mm faţă de suprafeţele plăcilor).

Dacă ovalitatea găurilor depăşeşte 1 mm, discul se înlocuieşte, la fel procedându-se şi

când discul prezintă fisuri şi rupturi în orice poziţie. După repararea discului se verifică

următoarele: dacă contactul garniturilor de fricţiune cu discul se realizează în aşa fel încât

distanţa dintre garnituri şi disc să nu fie mai mare de 0,08 mm; bătaia frontală să fie sub 0,3 mm

la o rază de 210 mm; arcurile amortizorului de torsiune să fie corespunzătoare şi să aibă

caracteristicile indicate de fabrica constructoare.

Figura.2.2. Măsurarea bătăii discului de ambreiaj.

21

Măsurarea bătăii frontale admisibile a discului condus se face prin prinderea acestuia în

strung sau pe un dispozitiv special (fig. 9). La o bătaie mai mare de 0,3 mm pe o rază de 210

mm, se procedează la centrare numai prin presare laterală. Dacă grosimea discului, după nituire,

este mai mare de 10 mm, se va strunji la strung.

Încălzirea ambreiajului (din diferite motive), peste valoarea admisibilă, conduce de multe

ori la decălirea arcurilor de presiune, diminuându-se forţa de apăsare, ceea ce face ca ambreiajul

să patineze. Acest fapt impune ca la fiecare demontare arcurile să fie verificate, lungimea

acestora în stare liberă trebuind să fie de 75 mm, iar în stare tensionată de 45 mm. De asemenea,

se verifică forţa arcurilor în stare pretensionată, la lungimea de 45 mm, grupându-se şi

marcându-se după cum urmează: galben (35,15-35,35 daN); verde (36,35-37,70 daN); roşu

(37,70-38,85 daN).

Pârghiile de decuplare pot avea următoarele defecte care se înlătură după cum

urmează:

- suprafaţa de acţionare uzată se recondiţionează prin încărcarea cu sudură electrică şi se rectifică

la cota nominală;

- locaşurile pentru bolţurile de ghidare uzate se recondiţionează prin alezare şi folosire de bolţuri

majorate;

- suprafeţele laterale uzate din zona de contact se recondiţionează prin frezarea ambelor

suprafeţe, respectând cota minimă şi folosirea a două şaibe corespunzătoare.

Furca de decuplare poate avea următoarele defecte care se înlătură astfel:

- locaşul pentru bolţul cu cap sferic uzat se recondiţionează printr-o rectificare mică a locaşului

la cota de reparaţie, folosindu-se bolţ sferic la cota majorată;

- locaşul sferic pentru tija de comandă uzat se recondiţionează prin rectificare sferică a locaşului

la cota de reparaţie, folosindu-se tijă de comandă recondiţionată la cota majorată;

22

- suprafaţa de fixare a manşonului de decuplare uzată se înlătură prin rectificarea plană a ambelor

suprafeţe şi folosirea a două şaibe compensatoare;

- filetul găurilor pentru şuruburile de fixare a manşonului de decuplare deteriorat se

recondiţionează prin filetare la cota majorată.

Carcasa ambreiajului poate prezenta următoarele defecte care se recondiţionează după

cum urmează:

- fisurile, crăpăturile sau rupturile (care nu leagă între ele două sau mai multe ori şi au o lungime

de până la 100 mm) se înlătură limitând fisurile sau crăpăturile prin executarea unor găuri cu Φ3

mm, la distanţa de 10-15 mm de capetele fisurilor pe o adâncime de 4-5 mm, urmată de o sudare

oxiacetilenică şi ajustare prin pilire şi frezare până la nivelul materialului de bază;

- gaura de centrare uzată se recondiţionează prin majorare şi folosirea unui ştift de centrare la

cota corespunzătoare;

3.Concluzii. Perspective.

Ansamblu ambreaj este una din componeta importanta din transmisia autovehiculelor,

deoarece se asigură o decuplarea temporară și o cuplarea progresivă a motorului cu restul

transmisiei, în special la cutia de viteze și în cele din urmă cu roțile efectiv. Ambreajul are rolul

de a evita pornirea bruscă a automobilului la pornirea de pe loc și în diminuarea șoculului ȋn

organele transmisiei.

23

4.Bibliografie

1. Cordoş N., Rus I., Burnete N., Automobile. Construcţia. Uzare. Evaluare, Cluj-Napoca,

Editura Todesco, 2000

2. Frăţilă Ghe. Calculul şi construcţia automobilelor, Bucureşti, Editura Didactică şi

Pedagogică, 1977

3. Rus I., Autovehicule rutiere, Cluj-Napoca, Editura Sincron, 2002

4. http://ambreiajshop.blogspot.ro/2012/07/totul-despre-ambreiaj.html

5. http://www.autoeco.ro/piese-auto/MERCEDES-BENZ/E-CLASS-

limuzina/diesel/2004/2.10-100/E-220-CDI-(211.006)-200203-0/transmisie/Kit-

ambreiaj-complet-subcat-53/

6. http://www.autofiles.org/printfile.php?id=2301

7. http://www.autokarma.ro/set+ambreiaj/valeo/ totul-despre-ambreiaj.html

8. http://www.autoeco.ro/piese-auto/MERCEDES-BENZ/E-CLASS-

limuzina/diesel/2004/2.1-150/E-220-CDI /5-e39/520-d/14599/10150/10151/21

9. http://www.elars.ro/stas.php?lang=ro&idstas=9232

10. http://www.madmotors.co.uk/suspension/bmw-suspension/bmw-e39-5-series-96-03-

suspension/bmw-e39-5-series-96-03-springs/kw-bmw-5-series-e39-520i-523i-525i-

528i-530i-520d-525td-525tds-touring-e39-97-lowering-springs-72497.html

11. http://www.zf.com/media/media/en/document/corporate_2/downloads_1/flyer_and_bro

chures/cars_flyer/kupplungssystemefrpkwbis800nm.pdf

12.