Geologic, zona amplasamentului este situat la est de unitatea fliului extern (autohtonul molasei pericarpatice), constituit

Extras din SG in zona Manastirii Tazlau

Intocmita de colaboratorul geolog N.P.

III. Geologic, zona amplasamentului este situata la est de unitatea flisului extern (autohtonul molasei pericarpatice), constituita din formatiuni de virsta paleogena (facies grezos), n apropierea contactului sau cu unitatea pericarpatica, constituita din formatiuni de virsta miocena (molasa avant fosa carpatica: facies argilo marnos), sedimentate n urma producerii miscarilor orogenetice din faza savica, evolutie nceputa n Oligocen.

n aria de sedimentare ramasa la est de unitatea flisului extern s-au depus formatiuni geologice variate, alcatuite din: conglomerate, gresii, argile, marne, evaporite etc, care exprima ritmicitatea, dar si intensitatea diferita a sedimentarii, caracterul de molasa fiind confirmat de marea variabilitate a dimensiunii elementelor componente (rulare variabila si cimentare neuniforma).

Depozitele sedimentare din zona sau acumulat ntrun singur ciclu, avind ca sursa principala aria carpatica:

ciclul miocen (molasa inferioara), reprezentat prin depozite de virsta acvitaniana (argile, marne si saruri), burdigaliana (marno argile si tufuri, cu simburi diapiri de sare) si sarmatiana inferior (dominant marnoase).

Formatiunile geologice prezente n zona constituie Digitatia de Magiresti- Perchiu, alcatuite din:

Formatiunea salifera inferioara, care este situata n zona amplasamentului, fiind constituita din argile si marne nisipoase micafere, cenusii cu aspect stratificat, alternind cu strate decimetrice de gipsuri, dar nglobind n masa lutitica marnoasa si aluviuni de sisturi verzi sau cuartite albe. Aceste roci se asociaza cu formatiuni rezultate prin precipitare chimica si reprezentate prin sare gema, saruri de potasiu si gipsuri, n totalitate atribuite ca virsta la Acvitanian - Burdigalian. Analizele granulometrice efectuate arata ca fondul lutitic corespunde unor marne silto nisipoase, grupate n categoria marnelor, iar materialul silto nisipos incluzind n principal cuart, litoclaste de sisturi verzi, sericit, feldspati plagioclaz, glauconit, minerale opace etc.;

Formatiunea gresia de Condor acopera depozitele descrise anterior si este constituita dintrun pachet de gresii a carui grosime este cuprinsa ntre 2040 m, avind caracter molasic, interstraficinduse cu marne cenusii (ncadrata cronostratigrafic n etajul Burdigalian mediu).

Complexele sedimentare amintite sunt importante deoarece, prin diferentierile de natura litologica, schiteaza unele trasaturi morfografice ale reliefului, conditionind astfel mobilitatea versantilor si aspectul vailor. Acest complex sedimentar a fost supus influentei factorilor externi de denudatie, prin actiunea carora sau format depozitele din faza continentala, reprezentate prin: pietrisuri, nisipuri si argile de virsta cuaternara (Pleistocen), prezente n terasele de versant (virsta Riss si Wrm) si trepte de lunca, coluvii, deluvii sau glacisuri de vale (de virsta holocena si actuala).

Depozitele de virsta cuaternara sunt neconsolidate (bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri), provenind n majoritate din aria carpatica: flis (intern si extern), n amplasament acestea fiind depuse peste formatiunea marnoasa, deasupra careia apare un strat subtire de apa subterana, apa dirijata spre valea riului Tazlau.

Geologic, fundamentul apropiat zonei de fundare este reprezentat prin marne nisipoase micafere, cenusii, cu aspect stratificat, de virsta acvitaniana si depozite continentale, reprezentate prin bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri, acoperite prin argila deluviala, de culoare galbencafenie cu separatii gri si roscate, plastic consistenta, ambele formatiuni fiind de virsta cuaternara (Holocen) si formind o terasa fluviala de versant.

Tectonic, zona a fost supusa alternativ actiunii miscarilor orogenetice, desfasurate n timpul urmatoarelor faze:

faza orogenetica savica, stirica veche, stirica noua si moldava (Acvitanian, Helvetian, Badedian si Basarabian), faze cind s-a produs sariajul Pinzei de Tarcau peste Pinza de Vrancea;

faza orogenetica moldava si valaha (miscarile moldave produse la sfirsitul Sarmatianului inferior: Volinian inferior) a produs cutarea intensa a depozitelor de molasa, producind si sariajul acestora Pinza pericarpatica, peste vorland: Platforma Moldoveneasca, n lungul faliei pericarpatice, edificind zona de uscat.

faza orogenetica valaha si pasadena (postvillafranchian - Pleistocen inferior).

Dupa ncetarea fazelor orogenetice descrise anterior apar miscari epirogenetice (sens + si -) care au determinat sedimentarea formatiunilor descrise anterior si supuse efectelor denudatiei.

Ultimele faze orogenetice au determinat stilul tectonic al depozitelor de molasa, caracterizate prin prezenta anticlinalelor si sinclinalelor, cutelor culcate si faliate. De asemenea, n faza valaha (Pleistocen inferior) si pasadena (Pleistocen mediu) s-a definitivat organizarea sistemului hidrografic actual al riului Tazlau si care, coroborata cu miscarile neotectonice, au afectat zona prin miscari radiare negative si pozitive, care dupa harta miscarilor verticale se nscrie ntre izoliniile de 4 5 mm/an (regiunea ncadrinduse ntro zona de stabilitate).

Seismic, depresiunea Tazlau este afectata de cutremurele moldave al caror focar este situat n regiunea Vrancea, nsa propagarea si intensitatea miscarilor seismice depind si de pozitia amplasamentului obiectivului fata de focar, magnitudinea, energia seismului, constitutia si structura geologica, tectonica (limitrofa liniei externe a flisului carpatic) etc., n zona resimtindu-se cutremurele care se ncadreaza n gradul superior valorii 4 pe scara Richter.

Etapele evolutiei paleogeografice ale zonei analizate sunt datorate n general miscarii placilor tectonice si fazelor orogenezei alpine, dar caracterul sau depresionar se datoreza si fazei modelatoare a agentilor externi, nceputa de la sfirsitul sarmatianului inferior, ca urmare a dezvoltarii sistemului de drenaj impus de reteaua hidrografica a riului Tazlau si secundar, sub actiunea factorilor denudationali subaerieni.

IV. Caracterizarea geomorfologica a zonei

Geomorfologic, zona de amplasare a lucrarii geotehnice este situata n partea de NV a Depresiunii Tazlau, dezvoltata n cursul mijlociu al riului Tazlau si afluentilor sai de stinga: piriul Brusturatu, Pestisorul si Pestiosu si de dreapta: piriul Lupul. Depresiunea este limitata la nord si vest de puternicul abrupt format de Magura Tazlau (+874,0m), Piciorul Magurii (+ 704m), Piciorul Ciuha, Fruntea Calinei (+614,0m) si Obcina Barnisu (+ 663,0m), alcatuite litologic din gresii, menilite si afectate tectonic prin linia externa.

Relieful din zona satului Tazlau ntruneste toate caracteristicile altitudinale si ale densitatii fragmentarii proprii muntilor josi si dealurilor subcarpatice, formate prin actiunea retelei hidrografice si a proceselor geomorfologice de modelare a versantilor (genetic, relieful este rezultat prin procese tectono - erozive).

Actiunea eroziva a retelei hidrografice nu a fost singulara, ea savirsindu-se n corelatie cu ceilalti factori modelatori externi care au determinat organizarea bazinului hidrografic al riului Tazlau (sfirsitul holocenului), datorata interconditionarii factorilor morfogenetici principali pasivi (structura si litologia) si a celor activi (reteaua hidrografica si procesele geomorfologice actuale, elementele bioclimatice si activitatea antropica), ambii determinind morfologia zonei.

Orientarea generala a depresiunii este de la N - NV spre S - SE, conform directiei sinclinalului subcarpatic, aceasta fiind drenata de valea longitudinala a riului Tazlau, adincita energic n litofaciesurile molasei, datorita carora a aparut un relief mai coborit, reprezentat prin dealuri si coline, ale caror altitudini sunt cuprinse ntre 500 si 550 m. Versantii sunt afectati de intense procese geomorfologice de modelare actuala, reprezentate prin: alunecari de teren, deluvii, coluvii, proluvii si glacisuri.

Genetic, Depresiunea subcarpatica Tazlau este structural erozivo-acumulativa n zona amplasamentului, deoarece peste matricea initiala geotectonica s-au suprapus efectele proceselor erozivoacumulative, iar originea sculpturala a reliefului se regaseste n activitatea retelei hidrografice, completata si de alti agenti modelatori (procese gravitationale de transport n masa, alunecari de teren, surpari, rostogoliri etc)

Caracterizarea morfometrica si morfografica a zonei

Aceste elemente dau o imagine asupra efectului actiunii de lunga durata a proceselor de modelare si a stadiului de evolutie a acestora.

Aspectele morfografice, datorate nclinarii variate a culmilor deluroase, versantilor si vailor, a caror orientare este paralela cu directia afluentilor riului Tazlau (VNV spre ESE), nu tin cont de structura tectonica de amanunt, deosebinduse interfluvii largi, culmi nguste, creste de intersectie a versantilor si martori de eroziune.

Vaile prezinta profile asimetrice (Tazlau) si simetrice largi (Pestiosu si Pestisorul), panta lor longitudinala fiind mare, deoarece apar rupturi de panta n albie.

Versantii prezinta trei forme: cu treimea superioara convexa, cu treimea mijlocie rectilinie sau foarte rar concava si treimea inferioara concava, cu trecere lina spre lunca riului sau sub forma de trepte, limitate de frunti abrupte (terase) aspect datorat localizarii altitudinale si alternantelor litologice, surparilor si alunecarilor de teren etc.

Valea riului Tazlau este asimetrica (asimetrie de stinga), deoarece sia dezvoltat seria de terase pe partea stinga, acestea avind o panta de scurgere a apelor de 2,33.

Aspecte morfometrice, reprezentate prin altitudini maxime

prezente la nivelul ramei nalte si cuprinse ntre +874,0 m (Magura Mare), + 704,0 m si + 575,8 m sau minime (430 m) n albia riului Tazlau. Adincimea fragmentarii reliefului este de 444 m, iar lungimea versantilor (de la cumpana apei la talveg) este cuprinsa ntre 800-900 m, ncadrata ntre 25% si 40%, conferind zonei caracterele proprii muntilor josi. Densitatea fragmentarii reliefului se ncadreaza ntre 0,5 si 3,2 km/km, iar geodeclivitatea (panta) este cuprinsa ntre > 1 si peste 45, valorile cele mai reduse fiind prezente n lungul luncii riului Tazlau, pe podurile teraselor, iar cele accentuate pe versanti, care alaturi de interventia antropica negativa (defrisari si desteleniri), explica existenta proceselor geomorfologice actuale.

Morfogeneza formelor de relief este rezultatul actiunii combinate a urmatorilor factori: miscarile neotectonice, dispozitia stratelor, alcatuirea petrografica, eroziunea si acumularea exercitata de reteaua hidrografica, influenta antropica etc., deosebinduse urmatoarele tipuri genetice:

relief tectonic, raspunzator de aparitia Depresiunii Tazlau;

relief structural, determinat de existenta cutelor normale, solzi si cutelor falii deversate catre est, intersectate si decrosate de falii transversale si oblice, anticlinale si sinclinale suspendate;

relief petrografic, care apare numai n zona flisului extern, situat n partea vestica a amplasamentului;

relief fluvial, datorat actiunii erozive si acumulative a retelei hidrografice si reprezentat prin albia minora a riului Tazlau si piraielor Pestisorul, Pestiosu, care prezinta pante accentuate, adincite n orizontul argilo grezos (de virsta acvitaniana) ce apare n zona confluentei piriului Pestiosu. Riul Tazlau prezinta o albie minora ngusta, dar o albie majora larga, n care sunt prezente treptele de lunca de 12 m, 23 m si 34 m altitudine relativa, inclusiv terasele de versant.

Aceste terase sunt reprezentate prin nivelul de 30 35 m altitudine relativa, sectionat de valea piriului Pestiosu, prezentind o mare orizontalitate si o latime care depaseste 300 m. n structura sa, orizontul de pietrisuri, prezinta o grosime de 4 6 m, avind un facies petrografic foarte variat (gresii de Kliwa, de Tarcau, gresii carpatice, menilite etc), depuse de paleoTazlau (nainte de captarea sa de catre piriul Nechitu), si acoperite cu luturi nisipoase (gr. 810 m). Terasele constituie un nivel genetic bine individualizat n relief si a caror frunti sunt parazitate de coluvii spre terasa de 812 m altitudine relativa, care constituie ultimul nivel al teraselor de versant, cel mai bine dezvoltat si pe care este amplasat satul Tazlau, inclusiv Minastirea Tazlau.

Terasa prezinta n zona o latime de 300 m, iar n profilul sau geologic se delimiteaza formatiunile: marnogrezoase de virsta acvitaniana (Miocen inferior), prudisuri fluviale cu o grosime de 35 m si luturi nisipoase loessoidizate, cu o grosime de 7,8 m, detasinduse de treapta de lunca (3 4 m) printr o frunte abrupta, clar exprimata n relief prin ngrosare secundara (procese de coluvionare).

Granulometric, prundisurile fluviale sunt bine rulate, ncadrinduse n urmatoarele clase de forma ale galetilor: 7,4% izometrica, 24% tabulara si 2% prismatica: metoda Zingg, 1935 (granulatie mica, mijlocie si mare) si o structura specifica riului Tazlau (textura psefitica, neavind sortare verticala) care a format acumulari mari de aluviuni predominant grosiere.

Mentionam ca podul terasei fluviale de versant (nivel 812 m) este stabil, nefiind afectat n zona obiectivului de fenomene geomorfologice actuale, constructiile fiind executate la distante asiguratorii, fata de cornisa acestuia:

relief fluvio denudational, raspunzator de aparitia interfluviilor, forma versantilor si crearea glacisurilor acumulative de la baza versantilor Depresiunii Tazlau.

Interfluviile sunt de origine sculpturala si erozivodenudationala, a caror modelare sa desfasurat ncepind din Pleistocen inferior si pina n prezent, fiind afectate de eroziuni areolare si deflatie, aparind ogase sau ravene.

Versantii au fost modelati n timpul glaciatiei wurmiene, prin solifluxiuni si eroziune termica, iar procesele periglaciare au contribuit la modelarea lor. n prezent versantii sunt afectati de procese geomorfologice actuale latente (n zonele mpadurite); versanti afectati de procese geomorfologice incipiente si moderate, inclusiv procese intense si foarte intense, dar numai pe versantul drept al vaii riului Tazlau. Alunecari de teren nu apar n zona amplasamentului, deoarece nu sunt ntrunite conditii de formare, amplasamentul fiind un pod de terasa stabil.

relief antropogen, reprezentat prin canale, diguri, santuri de scurgere a apelor pluviale etc.

Modelarea actuala a reliefului se manifesta prin procese erozionale, determinate n special prin actiunea retelei hidrografice (n zona piriului Pestiosu) si a omului, caror actiune este caracterizata prin ritm, amploare si intensitate (fenomen prezent numai n albia piriului Pestiosu).

Zona amplasamentului lucrarii se suprapune peste un potential fluvio-denudational si subteran extrem de scazut, din cauza ca terenul este plantat cu arbori si nierbat, deci arealul este stabil din punct de vedere geomorfologic, neaparind modificari n suprafata C. T.N.

Se poate concluziona ca ntregul areal are un substrat cu ridicat grad de impermeabilitate (complexul argilogrezos, argilomarnos, marnonisipos - micafer etc de virsta acvitaniana), care favorizeaza existenta unei pinze freatice continue, localizata n prundisurile de terasa si care curge n sensul pantei spre albia minora a riului Tazlau.

V. Caracterizarea climatica si topoclimatica a zonei amplasamentului

Zona geografica n care este amplasata comuna Tazlau este ncadrata n aria de influenta a tipului climatic temperat continental, caracteristic muntilor josi si conditionat prin influentele continentale care se regasesc n regimul temperaturilor si precipitatiilor (ani ploiosi sau ani secetosi, ploi n aversa aparute n sezonul cald, schimbari bruste de temperatura si amplitudini termice medii), deci corespunde tipului existent n Subcarpatii Tazlaului, ncadrat n tinutul climatic al muntilor josi, corespunzind tipului Dfbk dupa clasificarea Kppen.

Aceasta nuanta climatica este determinata de urmatorii factori genetici: cosmici, dinamici si geografici, ale caror particularitati sunt nregistrate la statia meteorologica de referinta Bacau, dar oarecum influentata de o tendinta de adapostire.

n regiune, particularitatile climatice sunt determinate de structura suprafetei subiacente active, orientarea si altitudinea reliefului, morfologia formelor de relief, dar si de dinamica regionala a maselor de aer.

Analiza elementelor si fenomenelor climatice este necesara pentru determinarea unor stari de vreme care prezinta o mare abatere de la media multianuala. Unele elemente climatice prezinta prin intensitate, deteriorari grave sau foarte grave asupra activitatii socio - economice (temperaturi extrem de ridicate sau scazute, ploi torentiale, ngheturi, nzapeziri, polei etc).

Trasatura de baza a climatului din comuna Tazlau este reprezentata prin ierni friguroase, veri moderat calduroase, ninsori iarna si ploi reci primavara si vara.

Factorii climatogeni si principalele lor caracteristici

Clima zonei este determinata de urmatorii factori de baza:

radiatia solara globala, care depinde de nebulozitate, nregistrinduse o valoare cuprinsa ntre 115117kcal/m (vara = 68,7 kcal/m, iar iarna = 10 kcal/m);

dinamica atmosferei este reprezentata prin anticiclonul azoric si siberian, ciclonul islandez si nord mediteranean;

structura suprafetei subiacente (active); factori care vor fi caracterizati succint n continuare.

Elemente climatice

Temperatura aerului (cel mai important parametru climatic) este determinata de urmatorul complex de factori: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si particularitatile pe care le dau conditiile fizico - geografice regionale si locale.

Particularitatile regimului temperaturii aerului sunt caracteristice zonei temperate, supusa influentelor locale de relief, vegetatie si hidrografie, de factor antropic etc, iar expresia continentalismului este data de amplitudinile termice ale temperaturilor medii si absolute ale aerului (neuniforme de la an la an), nregistrindu-se abateri de la media multianuala.

Temperaturile medii lunare prezinta un curs normal, deoarece descriu o curba ascendenta n prima jumatate a anului si apoi descendenta, valori prezentate n urmatorul tabel (inclusiv cea mai mare medie: M si cea mai mica medie : m):

Temperatura medie multianualaLuni/ valoare lunara (C)Media

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII

Valori-4,0-1,92,79,515,218,720,419,715,29,43,5-0,99,0

Cea mai mare si cea mai mica medie 3,34,08,513,419,821,123,523,820,013,88,42,611,3

-10,2-9,5-2,16,613,117,618,417,814,06,6-3,1-4,38,1

Caracterizarea elementelor climatice

amplitudinea medie multianuala = 24,4C (care ncadreaza zona n regimul amplitudinilor medii mari).

Analizind temperaturile medii lunare, prezentate n tabel, observam ca acestea se mentin sub 0C, timp de 3 luni/an (I, II, XII), fiind datorate frecventelor invazii ale maselor de aer rece (de origine eurosiberiana si polara) puternic continentalizate. nsa, ncepind din luna III, ca urmare a cresterii radiatiei solare, temperaturile devin pozitive, marcind cresteri importante, datorate bilantului caloric al suprafetei subiacente, atingind maximul n luna VII (20,4C), dupa care scad din nou.

temperaturi maxime si minime absolute

Aceste temperaturi prezinta un caracter aleator, nregistrindu-se la intervale destul de mari, dar cunoasterea lor este destul de importanta pentru zona climatica n care va fi executata aceasta lucrare.

Valorile nregistrate sunt prezentate n urmatorul tabel (perioada anilor 1895-1993):

Temperatura maxima si minima absolutaLuni / valoare lunara (0C)

Anual

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII

Pozitiva18,622,429,029,534,533,839,635,935,029,722,018,539,6

Negativa-29,5-32,5-20,4-5,01,55,64,84,2-4,5-7,8-21,4-23,0-32,5

amplitudinea maxima absoluta = 58C;

amplitudinea minima absoluta = 34C, valori care ncadreaza zona n tipul de climat temperat continental, cu nuante moderate, iar frecventa mare a zilelor cu temperaturi minime se datoreaza maselor de aer polar;

umezeala aerului.

Umezeala relativa a aerului se caracterizeaza prin existenta unui maxim n perioada rece a anului si a unui minim n cea calda, nsa aspectul important este cel al variatiilor marimii umezelii relative, de la o luna la alta, valoarea medie ajungind la 81%.

Precipitatiile atmosferice

Reprezinta factorul climatic care se reflecta n peisajul geografic si economia regiunii, iar cunoasterea cantitatilor de precipitatii, regimul lor lunar, anual si multianual, variabilitatea, frecventa, forma si intensitatea acestora, prezinta o deosebita importanta climatologica si practica (agricultura, industrie, transporturi, urbanistica etc).

regimul multianual al precipitatiilor

Regiunea n care este localizata comuna Tazlau favorizeaza circulatia atmosferica de tip vestic, nsa particularitatile conditiilor naturale locale (relief depresionar, retea hidrografica si vegetatie) dau regimului precipitatiilor caracteristici specifice climatului continental, nregistrindu-se la postul pluviometric Tazlau o cantitate de 737,7 mm/an.Cantitati multianualeLunile anuluiSuma

IIIIIIIVVVIVIIVIIIIXXXIXII

mm33,334,039,359,699,3119,3104,078,553,551,836,734,4737,7

Regimul multianual este de tip continental, fiind reprezentat printr - un singur maxim (luna VI) si un minim (luna I), aportul principal datorindu-se celor lichide, valori prezentate n urmatorul tabel:

Din acest tabel se observa o repartitie neuniforma a precipitatiilor (luni si anotimpuri), cele mai mari cantitati nregistrindu-se la sfirsitul primaverii si nceputul verii.

Ploile de vara prezinta un caracter torential, determinind cresteri importante ale nivelului apei retelei hidrografice din zona, datorate cantitatilor mari de apa scurse de pe versanti. Pe baza datelor stabilite si din calcul, rezulta ca n 24 de ore pot cadea ntre 60 si 120 mm/m, cu probabilitati de 100%, respectiv 1%, reprezentativa fiind cantitatea de 68 mm/m, cazuta n data de 11.08.1951, cu o intensitate de 2,27 mm/m (pe minut).

Perioade secetoase apar rar n zona, frecvente fiind n sezonul cald, cind efectele lor sunt negative.

ninsoarea si stratul de zapada

Cunoasterea particularitatilor privind numarul zilelor cu ninsoare, durata, grosimea stratului de zapada, modul de depunere a acestuia, regimul de topire, prezinta o deosebita importanta, atit din punct de vedere teoretic, dar mai ales practic.

Analizind valorile nregistrate, rezulta ca, n majoritatea anilor, stratul de zapada a avut grosimi reduse, caderea acestora datorindu-se patrunderii si stationarii timp ndelungat a maselor de aer de origine polar-continentala (reci si uscate), iar numarul de zile cu sol acoperit de zapada este cuprins ntre 60 si 80.

De asemenea, apar si fenomene hidrometeorologice care prezinta importanta practica, ndeosebi produsele condensarii si sublimarii vaporilor de apa, reprezentate prin: ceata, bruma, roua, chiciura, polei si grindina.

evapotranspiratia potentiala reprezinta o variabila importanta pentru calculul regimului hidrologic, nregistrind valori cuprinse ntre 656 (ETP) si 519 (ETR);

regimul eolian, element important al climei, caracterizat prin frecventa si viteza, ale caror valori sunt influentate de factorii orografici si de evolutia centrilor barici si caracterizat prin:

frecventa vintului pe directii, datorata orientarii reliefului, observindu-se o concordanta ntre principalele directii (roza vinturilor) si orientarea interfluviilor, inclusiv a vailor;

viteza medie a vintului este n corelatie cu marimea gradientului baric orizontal, factorii fizico-geografici si asperitatile suprafetei subiacente.

Microraionarea climatica

Analizind caracteristicile elementelor climatice si fizico- geografice, distingem urmatoarele microclimate, datorate influentei conditiilor fizico geografice locale asupra climatului stratului de aer de linga sol. n sezonul rece predomina inversiunile termice datorate anticiclonilor de mare amploare din sezonul cald, inversiunile termice ,,relative, generate de relief prin curentii locali de panta, care antreneaza n sens invers masele de aer prin radiatia nocturna si matinala.

microclimatul vailor caracterizeaza valea riului Tazlau si piriul Pestiosu, prin vinturi canalizate longitudinal, inversiuni termice si frecventa brumelor si ceturilor.

microclimatul versantilor (nsoriti si umbriti), caracterizati prin diferente de temperatura, umezeala diferita etc.

Relieful fragmentat al zonei se caracterizeaza prin fenomene de inversiune termica (curentii mai calzi fata de fundul riului Tazlau), deoarece aerul rece se scurge gravitational pe pante.

Amplasamentul este localizat n zona a II-a climatica.

VI.Caracterizarea hidrologica si hidrogeologica a zonei. Particularitati hidrogeologice ale fundamentuluiHidrologic, zona amplasamentului Minastirii Tazlau se ncadreaza n subbazinul hidrografic al riului Tazlau, curs mijlociu, pe terasa de 812 m (altitudine relativa), pe malul sting a afluentului sau de stinga, piriul Pestiosu.

Reteaua hidrografica din aceasta zona este specifica zonei de dealuri si coline subcarpatice, formata din colectorul principal - riul Tazlau si afluentii sai de stinga: piriul Pestisorul si Pestiosu, inclusiv numerosi torenti, toti prezentind o scurgere permanenta sau intermitenta. Riul Tazlau prezinta o panta de scurgere a carei valoare este de 2,33 m/km, iar regimul scurgerii medii prezinta un maxim n intervalul lunilor aprilie-mai si minim n intervalul lunilor octombrie-februarie.

Pentru piriul Pestiosu sau efectuat calcule hidraulice n sectiunea podului rutier (strada Fabricii) situat n apropierea amplasamentului si care reflecta regimul scurgerii de suprafata, debitul mediu, debitele maxime si minime, cu diferite posibilitati de asigurare.

Acest piriu prezinta un regim de alimentare pluvionival subteran, cu 90% scurgere superficiala, explicabila prin dimensiunile foarte reduse ale suprafetei bazinului sau hidrografic (5,9 km) si 10% scurgere subterana. Regimul sau de scurgere este determinat de cantitatea precipitatiilor cazute pe suprafata bazinului sau hidrografic, nregistrinduse o scurgere superficiala maxima n sezonul cald (primavara-vara), care prezinta 80% din valoarea anuala. Astfel, n anii ploiosi debitul mediu este cu 50% mai mare fata de cel mediu multianual, dar n anii considerati secetosi sau lunile secetoase (iarna, toamna sau vara) debitul se reduce foarte mult, piriul devenind un firicel de apa, alimentat numai prin surse subterane.

n schimb, n timpul ploilor n aversa sau a celor de lunga durata, se realizeaza debite care depasesc de multe sute de ori debitul mediu multianual, n special cind intensitatea maxima se realizeaza n limitele bazinului sau hidrografic.

Pentru a demonstra ca amplasamentul nu va fi supus inundatiilor indiferent de valoarea undei de viitura, sau efectuat calcule pentru stabilirea variabilelor care realizeaza scurgerea superficiala, rezultind urmatoarele valori (sectiunea podului rutier mentionat):

Q mediu multianual = 0,013 mc/s;

Q cu probabilitatea de 10% = 0,87 mc/s;

Q cu probabilitatea de 5% = 3,15 mc/s;

Q cu probabilitatea de 1% = 5,80 mc/s, date preluate din Studiu hidrologic ntocmit pentru podul rutier.

Mentionam ca podul rutier este situat n aval la 490 m fata de Minastirea Tazlau (anexa grafica nr. 1), piriul Pestiosu prezentind o scurgerea medie sezoniera care nregistreaza variatii mari anotimpuale, datorita factorilor climatici, sursele de alimentare si cantitatea acestora, identificindu-se trei faze caracteristice:

ape mari (primavara) datorita topirii zapezilor;

viituri (vara) datorate ploilor torentiale, dar apar si n celelate anotimpuri;

ape mici (sfirsitul verii, toamna si iarna, nceputul primaverii), care apar ori de cite ori se nregistreaza seceta meteorologica, timp n care importanta este alimentarea subterana ce asigura un debit scazut, dar permanent.

n concluzie, piriul Pestiosu are albia minora situata la o diferenta de nivel de 12 m, fata de amplasamentul monumentului istoric, deci riscul inundatiilor este exclus.

Hidrogeologic, zona versantului sting al piriului Pestiosu nmagazineaza ape subterane n depozitele grosiere ale terasei fluviatile de 8 12 m altitudine relativa, formata de riul Tazlau si avind virsta cuaternara, fiind sectionata de valea piriului. Orizontul acvifer este situat n depozitele aluviale ale terasei, formate din bolovanisuri, pietrisuri si nisipuri rulate, apa avind zona de emergenta n malul sting al piriului. Izvoarele apar la contactul formatiunii geologice, constituite n pat alcatuit din gresia marnoasa de virsta Miocena (Acvitanian) si aluvionarul fluviatil, al carui orizont acvifer prezinta n zona amplasamentului cota de - 7,2m, fata de CTN.

Din cauza situarii orizontului acvifer n pietrisurile si bolovanisurile aluviale rulate, cedarea apei este foarte rapida, deoarece sursa de alimentare a pinzei freatice, care formeaza bazinul hidrogeologic, o formeaza numai precipitatiile cazute pe versantul sting al vaii piriului Pestiosu, acestea prezentind un debit oscilant, n functie de anotimp si volumul precipitatiilor.

Pinza freatica este continua, nivelul hidrostatic aflindu - se la 7,20 m adancime (biserica minastirii) si prezinta oscilatii ale nivelului hidrostatic de + 1,2 m n perioadele ploioase si 0,5m n perioadele secetoase.

n concluzie, n zona amplasamentului exista un singur strat acvifer, care prezinta un debit redus, influentat de precipitatiile cazute si infiltrate n limitele bazinului hidrogeologic al piriului Pestiosu (versant sting).

Nivelul hidrostatic este situat la 7,2 m fata de C. T. N, adincime care nu influenteaza situatia geotehnica a amplasamentului, iar variatia pe verticala a nivelelor nu este importanta.