extindereconductadedistributie ... · localitatile vetis, decebal, oar. acest proiect va fi foarte...

Colias Excellium

Loc. Vetis, Str. Careiului, nr. 11, jud. Satu MareCod fiscal : RO 25414806, J30/314/2009

Telefon/fax : 0261-839.720Web : www.colias.ro

Email : [email protected] IBAN : RO05 BTRL 0310 1202 S058 22XX

Nr. Proiect: 1A/2018DENUMIREA LUCRARII:

EXTINDERE CONDUCTA DE DISTRIBUTIEGAZE NATURALE DE PRESIUNE REDUSA INLOCALITATILE VETIS, DECEBAL, OAR,

JUDETUL SATU MARE

STUDIU DE FEZABILITATE

OBIECT: EXTINDEREA CONDUCTEI DE DISTRIBUTIE GAZENATURALE

FAZA: S.F.

BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI VETIS

http://www.colias.ro/

mailto:[email protected]

Colias Excellium




B O R D E R O U

Piese scrise

Borderou

I. INFORMATII GENERALE PRIVIND INVESTITIAII. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEIIII. SITUATIA ACTUALA

-Caiet de sarciniIV. DEVIZUL GENERAL AL INVESTITIEIV. FINANTAREA INVESTITIEIVI. CONCLUZII

Piese desenate

Plan de incadrare in judet

Plan de incadrare

Planurile de situatie ale strazilor

IntocmitIng. Campean Horea



Colias Excellium




I. INFORMATII GENERALE PRIVIND INVESTITIA

1. Denumirea obiectului de investitii: EXTINDERE RETEA DE DISTRIBUTIEGAZE NATURALE DE PRESIUNE REDUSA IN LOCALITATILE VETIS,DECEBAL, OAR.

2. Amplasamentul: JUDETUL SATU MARE, COMUNA VETIS CU SATELECOMPONENTE DECEBAL SI OAR.

3. Beneficiarul investitiei: PRIMARIA LOCALITATII VETIS

4. Elaboratorul studiului de fezabilitate: SC COLIAS EXCELLIUM SRL loc. Vetis,str. Careiului nr.11, jud. Satu Mare, cod fiscal RO 25414806, tel:0261839720.

Distributia gazelor naturale desemneaza ansamblul de activitati si operatiunidesfasurate de catre titularul licentei de distributie pentru sau in legatura cu constructia,exploatarea si dezvoltarea capacitatilor de distributie si utilizarea acestora.

Se propune extinderea conductelor de distributie gaze naturale de presiune redusadin localitatile Vetis, Decebal, Oar, pe o lungime totala de 6479ml. Conductele se vorrealiza din polietilena si vor fi montate subteran in totalitate, astfel impactul asupramediului inconjurator va fi unul redus pe termen scurt.

Cele mai importante rezultate care se asteapta de la extinderea retelei de distributiegaze naturale de preiune redusa in comuna Vetis, jud. Satu Mare sunt:

-cresterea calitatii vietii cetatenilor din localitatile Vetis, Decebal, Oar;-confort urban modern la standarde europene;-posibilitatea utilizarii gazelor naturale, combustibil cu putere calorica ridicata,

usor de adus la punctul de consum, care nu necesita depoizitare si nici nu creeazadeseuri care trebuie stocate si apoi evacuate.

-posibilitatea contorizarii unitare a consumului de combustibil pentru incalzire,prepararea apei calde menajere, prepararea hranei si unele utilizari tehnologice;

-posibilitatea reglarii simple a gradului de confort dorit (temperatura ambianta);-dezvoltarea mediului local de afaceri;-cresterea oportunitatilor de afaceri.



Colias Excellium




Utilizarea gazelor naturale conduce, pe langa avantajele certe ale comoditatiiutilizarii acestui combustibil, si la obligativitatea folosirii rationale a acestuia prinutilizarea unor echipamente cu randament ridicat, cu functionare automatizata si sigura,precum si cu eficienta si responsabilitate din partea consumatorilor finali.

Extinderea conductei de distributie gaze naturale de presiune redusa dinlocalitatile Vetis, Decebal, Oar, constituie un bun de valoare deosebita pentru crestereacompetitivitatii, a prosperitatii locuitorilor si calitatii vietii acestora.

II. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AIINVESTITIEI

1. Valoarea totala a investitiei:Valoare totala a investitiei in luna Martie anul 2018 este de 439377.70lei fara TVA

si fara taxele aferente obtinerii avizelor si autorizatiei de construire.

2. Esalonarea investitiei:-Obtinere avize si acorduri-Intocmirea proiectului tehnic-Demararea executiei-Probe si teste-Punerea in functiune-Finalizare executie-Receptia lucrarii

3. Durata de realizare a investitiei-Durata de realizare a investitiei este de 12 luni.

III. SITUATIA ACTUALA

In momentul de fata exista retea de distributie gaze naturale de presiune redusa inlocalitatile Vetis, Decebal, Oar. Acest proiect va fi foarte important pentru comuna,deoarece se doreste extinderea retelei de distributie pe toate strazile publice, astfellocuitorii avand posibilitatea racordarii la sistemul de distributie si va avea un impactpozitiv asupra dezvoltarii unor activitati economice.



Colias Excellium




CAIET DE SARCINI

Reţelele de distribuţie, în funcţie de considerente tehnico - economice, cerinţe funcţionale şisituaţie locală, pot fi : a) inelare;

b) ramificate.Treptele de presiune din sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:

a) presiune joasă (PJ), sub 0,05·105 Pa (0,05 bar);b) presiune redusă (PR), între 2·105 Pa (2 bar) şi 0,05·105 Pa (0,05 bar);c) presiune medie (PM), între 6·105 Pa (6 bar) şi 2·105 Pa (2 bar);

Treptele de presiune se aleg în funcţie de soluţia propusă pentru alimentarea, dimensionarea şirealizarea sistemelor de alimentare, astfel încât acestea să asigure necesarul de debit aprobat, luând înconsiderare repartizarea consumatorilor şi cerinţele de presiune ale acestora.

2.1 Alegerea traseelor. Condiţii pentru amplasarea conductelor de distribuţie

Traseele reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare sunt, pe cât posibil,rectilinii.La stabilirea traseelor reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare se acordă prioritate respectăriicondiţiilor de siguranţă.Conductele reţelelor de distribuţie se montează subteran. În cazul în care nu există condiţii de montaresubterană, conductele reţelelor de distribuţie din oţel se pot monta suprateran, în condiţii justificate decătre proiectant şi înscrise în certificatul de urbanism.În cazul în care nu există condiţii de montare subterană, tronsoane ale reţelelor de distribuţie din PE sepot monta suprateran în tuburi de protecţie sau se intercalează un tronson de conductă din oţel.

Conductele supraterane ale reţelelor de distribuţie şi ale instalaţiilor de utilizare exterioare seprotejează împotriva descărcărilor electrice conform reglementărilor specifice.

Se interzice:a) montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenă în soluri

saturate cu produse petroliere sau solvenţi agresivi pentru acestea;b) vehicularea prin reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare din polietilenă a

gazelor naturale care conţin faza lichidă rezultată din condensarea hidrocarburilor grele.Robinetele montate în cămine sunt cu tija înaltă pentru ca manevrarea să se poată face de la

suprafaţa solului, iar căminele sunt acoperite cu grătare şi au asigurată evacuarea permanentă a apelorinfiltrate.

Este interzisă montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale,indiferent de modul de pozare:

a) în terenuri susceptibile la tasări, alunecări, erodări etc.;b) sub construcţii de orice categorie;c) în tunele şi galerii;d) în canale de orice categorie având comunicaţie directă cu clădiri;e) la nivel inferior fundaţiei clădirilor învecinate, situate la distanţe de până la 2 m;f) sub linii de tramvai sau cale ferată, paralel cu acestea la o distanţă, măsurată în

proiecţie orizontală, mai mică decât cea prevăzută în Cap. 4,În scopul identificării conductelor şi branşamentelor din oţel, montate suprateran, acestea se

marchează cu simbolul: GNPM, GNPR sau GNPJ, după caz, în funcţie de regimul de presiune.



Colias Excellium




Marcarea reţelelor de distribuţie subterane se realizează de către executant prin inscripţii peplăcuţe amplasate pe construcţii, pe stâlpi sau pe alte repere fixe din vecinătate; distanţa dintre plăcuţeleinscripţionate nu va fi mai mare de 30 de metri.

Pe traseele fără construcţii şi pe câmp, acolo unde nu sunt puncte fixe pentru marcarea traseului,se montează borne inscripţionate, din ţeavă sau beton, la distanţe de 150 m între ele.Pe plăcuţe /borne se specifică următoarele caracteristici: regimul de presiune,materialul tubular ( OL sauPE), distanţa măsurată pe orizontală între axul conductei şi plăcuţă /bornă (L) şi adâncimea de pozare aconductei (h). ( Exemplu: GNPR – PE, L = 2,5 m, h = 0,9 m).În scopul identificării, reţelele de distribuţie pot fi însoţite pe traseu de sisteme de semnalizare/detecţie.

În localităţi, reţelele de distribuţie se montează numai în domeniul public.Reţelele de distribuţie subterane se montează pe trasee mai puţin aglomerate cu instalaţii subterane,ţinând seama de următoarea ordine de preferinţă:

a) zone verzi;b) trotuare;c) alei pietonale;d) carosabil.

Se evită terenurile cu nivel ridicat al apelor subterane, cele cu acţiuni puternic corozive şi cele cupericol de alunecare; pentru cazuri deosebite în care nu este posibilă evitarea amplasării în terenurilemenţionate, se prevăd măsuri speciale de protecţie.

Pentru situaţiile de excepţie (căi de acces private), soluţiile de alimentare se stabilesc deoperatorul SD, cu acceptul scris al proprietarilor acestora, prin care se acordă operatorului SD dreptul deuz şi servitute pentru reţelele ampl.pe proprietatea lor.Reţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare subterane se montează la adâncimea minimă de montajde 0,9 m de la generatoarea superioară a acestora sau a tubului de protecţie, după caz.La stabilirea adâncimii de montare se are în vedere că temperatura de îngheţ a solului poate afectacaracteristicile mecanice ale conductelor din polietilenă. În cazul în care aceste prevederi nu pot firespectate, proiectantul poate reduce adâncimea de montare, cu acordul operatorului SD şi cuprevederea unor măsuri de protecţie suplimentare.

Se interzice montarea reţelelor de distribuţie şi instalaţiilor de utilizare din polietilenă în zone încare temperatura degajată depăşeşte temperatura pentru care producătorul ţevii din polietilenăgarantează funcţionarea în condiţii de securitate. Dacă nu se pot evita aceste zone se intercalează untronson de conductă din oţel.

Traseul branşamentului se realizează:30a) perpendicular pe conducta la care se realizează racordul; pentru situaţii care impun

racordarea sub alt unghi, acesta nu va fi mai mic de 60;b) cu pantă înspre conducta la care se racordează;c) se admit branşamente cu traseu în lungul străzii, cu excepţia branşamentelor

ramificate.



Colias Excellium




2.2. Intersecţii ale traseelor reţelelor de distribuţie de gaze naturale cu traseele altor instalaţii şiconstrucţii

Intersecţia traseelor reţelelor de distribuţie a gazelor naturale cu traseele altor instalaţiişi construcţii subterane sau supraterane se face cu avizul unităţilor deţinătoare şi se realizează astfel:

a) perpendicular pe axul instalaţiei sau lucrării traversate;b) la cel puţin 200 mm deasupra celorlalte instalaţii.

În cazuri excepţionale, se admit:a) traversări sub alt unghi, dar nu mai mic de 60.b) traversări în tuburi de protecţie, în cazul în care nu se poate respecta condiţiile

anterioare Alte instalaţii subterane, care se realizează ulterior reţelelor de gaze naturale şi careintersectează traseul acestora, se montează cel puţin la distanţa minimă admisă conform tabelului 1, cuavizul operatorului SD.

Nr.crt. Instalaţia, construcţia sau obstacolul

Distanţa minimă de laconducta de gaze din

PE, în m:

Distanţa minimă de laconducta de gaze din

OL, în m:P.J. P.R. P.M. P.J. P.R. P.M.

1 Clădiri cu subsoluri sau aliniamente deterenuri susceptibile de a fi construite 1 1 2 2 2 3

2 Clădiri fără subsoluri 0,5 0,5 1 1,5 1,5 23 Canale pentru reţele termice,

canale pentru instalaţii telefonice,televiziune, etc

0,5 0,5 1,0 1,5 1,5 2

4 Conducte de canalizare 1,0 1,0 1,5 1,0 1,0 1,55 Conducte de apă, cabluri de forţă,

cabluri telefonice montate direct în sol,CATV, sau căminele acestor instalaţii

0,5 0,5 0,5 0,6 0,6 0,6

6 Cămine pentru reţele termice,telefonice şi canalizare,sau altecămine subterane

0,5 0,5 1,0 1,0 1,0 1,0

7Conducte care transportă hidrocarburivolatile, uleiuri minerale sau altemateriale inflamabile

xx xx xx xx xx xx

8 Construcii speciale (depozitecarburanţi, staţii de distribuţiecarburanţi, staţii îmbuteliere GPL etc. )

xx xx xx xx xx xx

9 Linii de tramvai până la şina cea maiapropiată 0,5 0,5 0,5 1,2 1,2 1,2

10 Copaci 0,5 0,5 0,5 1,5 1,5 1,511 Stâlpi 0,5 0,5 0,5 0,5 0,5 0,512 Linii de cale ferată, exclusiv cele din

staţii, triaje şi incinte industriale- în rambleu 1,5* 1,5* 1,5* 2* 2* 2*



Colias Excellium




- în debleu, la nivelul terenului 3,0** 3,0** 3,0** 5,5** 5,5** 5,5**

Notă: Distanţele exprimate în metri se măsoară în proiecţie orizontală între limitele exterioare aleconductelor sau construcţiilor.

*) - De la piciorul taluzului**) - Din axul liniei de cale ferată

Se va solicita şi acordul deţinătorului liniei de cale feratăTrecerea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale prin cămine, canale şi construcţii subterane

ale altor utilităţi, este interzisă.Subtraversarea liniilor de tramvai se face în tub de protecţie din oţel, la adâncimea de minim 1,5

m de la talpa căii de rulare la generatoarea superioară a tubului de protecţie a conductei de gaze naturale.Traversarea căilor ferate, autostrăzilor, drumurilor naţionale şi cursurilor de apă se face subteran

sau suprateran, în funcţie de condiţiile locale impuse prin avizele specifice acestor obiective.În cazurile anterior se prevăd cu robinete de secţionare, care să permită scoaterea din funcţiune aconductei de gaze naturale:

a) în ambele părţi ale traversării, pentru reţelele inelare;b) înainte de traversare, pentru reţelele ramificate.

Traversările supraterane ale căilor de circulaţie de pe teritoriul unităţilor industriale se fac la înălţimistabilite în funcţie de gabaritul vehiculelor utilizate, dar nu mai mici de 5 m de la generatoarea inferioarăsau dispozitivul de susţinere a conductei până la nivelul carosabilului.Proiectarea şi executarea traversării căilor de comunicaţii se realizează în conformitate cu legislaţia învigoare.

2.3. Răsuflători, tuburi de protecţie, ecrane de etanşareÎn zone construite, cu densitate mare de construcţii subterane, pe reţelele de distribuţie şi /sau

pe instalaţiile de utilizare exterioare subterane, executate din oţel, se montează răsuflătoria) deasupra fiecărei suduri, dar nu la distanţe mai mici de 1 m, cu excepţia sudurilor

conductelor din interiorul tuburilor de protecţie; în cazul unor suduri la distanţe mai mici de 1 m, serealizează drenaj continuu între suduri;

b) la capetele tuburilor de protecţie;c) la ieşirea din pământ a conductelor;d) la ramificaţii ale conductelor şi la schimbări de direcţie.

Pentru conductele din polietilenă, răsuflătorile se montează în zone construite, aglomerate cudiverse instalaţii subterane, pe reţelele de distribuţie, respectiv pe instalaţiile de utilizare exterioaresubterane astfel:

a) la capetele tuburilor de protecţie;b) în alte situaţii deosebite evidenţiate de proiectant.

În cazul conductelor din oţel montate pe trasee fără construcţii, pe câmp, precum şi în zone cuagresivitate redusă şi fără instalaţii subterane, se prevăd răsuflători cu înălţimea de 0,6 m deasuprasolului, la schimbări de direcţie şi la suduri de poziţie, dar nu la distanţe mai mici de 50 m.Distanţa între generatoarea superioară a conductei pe care se montează răsuflătoarea şi faţa inferioară acalotei răsuflătorii este de 150 mm atât pentru conductele din oţel cât şi pentru conductele dinpolietilenă.Tuburile de protecţie montate pe conducte trebuie să depăşească, în ambele părţi, limitele instalaţiei sauconstrucţiei traversate, cu cel puţin 0,5 m. Tuburile de protecţie se prevăd la partea superioară acapetelor tubului cu orificii şicu răsuflători, iar capetele tubului se etanşează pe conductă.



Colias Excellium




Diametrul interior al tubului de protecţie se stabileşte în funcţie de diametrul exterior şi destinaţiaconductei protejate:a) pentru conducte de distribuţie: oţel di tub = de cond izolată + 75 mm;

polietilenă di tub = de cond + 100 mm;b) pentru branşamente: oţel di tub = de cond izolată + 50 mm;

polietilenă di tub = de cond + 50 mm;Grosimea pereţilor şi materialul din care se confecţionează tubul de protecţie se stabilesc în funcţie desarcinile la care este solicitat tubul. La toate clădirile amplasate în localităţi în care există reţele de gazenaturale, indiferent dacă clădirile sunt sau nu alimentate cu gaze naturale, pentru evitarea pătrunderii înclădiri a eventualelor scăpări de gaze, se prevăd măsuri de etanşare la trecerile instalaţiilor de oriceutilitate (încălzire, apă, canalizare, cabluri electrice, telefonice, televiziune etc.) prin pereţii subterani şiprin planşeele subsolurilor clădirilor.

3. ECHIPAMENTE, INSTALATII, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE ÎNSISTEMELE DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

În sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai echipamente, instalaţii, aparate,produse şi procedee care îndeplinesc una din condiţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare:

a) poartă marcajul european de conformitate CE;b) sunt agrementate /certificate tehnic de către un organism abilitat.

3.1 ŢeviŢevile care se folosesc la executarea oricăror lucrări trebuie să corespundă tipului, calităţii şi

caracteristicilor dimensionale prevăzute în proiectele de execuţie a lucrărilor.Grosimea peretelui ţevii se calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul deagresivitate al solului.În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice reutilizarea ţevilor. Ţevile din oţel utilizate laexecutarea conductelor se înscriu într-o gamă extrem de largă, în funcţie de calitatea oţelului, tipul şidimensiunile ţevii.În sistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice utilizarea ţevilor sudate longitudinal.La executarea conductelor din polietilenă se utilizează ţevi cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE 100, înfuncţie de presiunea de regim. Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungi longitudinalegalbene sau sunt complet galbene.3.2 Rezemarea conductelor suprateraneConductele montate suprateran pe elemente de construcţii, pe stâlpi sau estacade,se reazemă, în funcţiede diametru, pe brăţări sau console confecţionate conform cataloagelor de detalii tip pentru instalaţii.

3.3 Tuburi de protecţie, răsuflătoriTuburile de protecţie se confecţionează din oţel, polietilenă, beton sau alte materiale cu

caracteristici similare.Protecţia conductelor ce subtraversează linii de cale ferată sau tramvai se realizează numai cu

tuburi de protecţie din oţel.Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din oţel lângă sau la intersecţia cu cablurielectrice.

Se interzice montarea conductelor în tuburi de protecţie din polietilenă:a) lângă sau la intersecţia cu canale termice;b) în carosabil, la preluarea sarcinilor mecanice.



Colias Excellium




Tuburile şi calotele răsuflătorilor se confecţionează din oţel. Capacele pentru răsuflătorile pozateîn carosabil se confecţionează din fontă.

3.4 FitinguriFitinguri pentru conducte din oţel

Din punct de vedere al funcţiei pe care o îndeplinesc, la realizarea conductelor se utilizeazădiferite tipuri de fitinguri: flanşe, mufe, coturi, curbe, ramificaţii, capace, nipluri, racorduri olandeze,reducţii etc.Fitinguri pentru conducte din polietilenă

La realizarea de conducte din polietilenă sunt folosite următoarele categorii de fitinguri:a) coturi, teuri, reducţii, dopuri de capăt, mufe de legătură etc., realizate prin procedeul de

injecţie;b) fitinguri de tranziţie PE-metal;c) adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare;d) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;e) racord mixt PE-metal din trei bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de cauciuc.

3.5 Armături de închidere şi securitateTipul de armături se alege în funcţie de treapta de presiune a instalaţiei pe care se montează.

Robinetele din polietilenă se montează îngropat cu tijă de acţionare de la suprafaţa solului. Armăturilemetalice se montează:

a) îngropat, cu tijă de acţionare în cazul utilizării robinetelor izolateanticoroziv;

b) în cămine.Robinetele metalice montate în cămin se racordează la ţeava din polietilenă prin:

a) fiting de tranziţie PE -metal montat în exteriorul căminului;b) adaptor de flanşă.

Supapele de siguranţă sunt amplasate în aval de regulatorul de presiune.

3.6 Dispozitive pentru preluarea dilatăriiPreluarea dilatărilor se realizează prin:

a) compensatoare de dilatare;b) configuraţia reţelelor.

Calculul variaţiei de lungime pentru conductele de distribuţie se realizează utilizândformula: ΔL = αLΔTîn care: ΔL – variaţia de lungime, în mm;α – coeficient de dilatare, în mm/mK;L – lungimea de conductă luată în considerare, în m;ΔT – variaţia de temperatură luată în considerare [K].

4. EXECUTAREA SlSTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALEÎn timpul executării sistemelor de alimentare cu gaze naturale se iau măsuri pentru evitarea

deteriorării instalaţiilor şi construcţiilor subterane sau supraterane aparţinând altor deţinători. Laexecutarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, înainte de montare, se verifica calitateaechipamentelor, instalaţiilor şi produselor.



Colias Excellium




4.1 Manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselorExecutantul asigură manipularea, transportul, depozitarea şi conservarea produselor astfel încât

să nu se producă deteriorări ale acestora, în conformitate cu instrucţiunile impuse de producător.Conductele şi fitingurile din polietilenă se depozitează în magazii închise, uscate, bine aerisite

sau în locuri acoperite şi ferite de acţiunea directă a radiaţiilor solare şi a intemperiilor, la cel puţin 2 mdistanţă de orice sursă de căldură.

4.2 Şanţuri pentru conducte subteraneReţelele de distribuţie şi instalaţiile de utilizare subterane se montează la adâncimea minimă de

montaj de 0,9 m de la generatoarea superioară a acestora sau a tubului de protecţie, după caz.Lăţimea şanţului pentru conducte (ls), se stabileşte în funcţie de diametrul conductei Dn:

a) pentru Dn< 100mm, ls = 0,4 m;b) pentru Dn ≥100 mm, ls = 0,4 m + Dn.

Gropile pentru sudare în punctele de îmbinare a tronsoanelor conductelor se realizează cu următoareledimensiuni:

a) lăţimea = lăţimea şanţului + 0,6 m;b) lungimea = 1,2 m;c) adâncimea = 0,6 m sub partea inferioară a conductei.

Pentru terenuri nisipoase, de umplutură etc., lăţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz, avându-se învedere consolidarea pereţilor şanţului. Consolidarea pereţilor şanţurilor se face în funcţie de naturaterenului şi adâncimea de pozare.Lăţimea de desfacere a pavajelor pe fiecare latură a şanţului (ld), este în funcţie de natura acestora:

a) pentru pavaje din piatră cubică, bolovani, calupuri, ld =15 cm;b) pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, ld = 5 cm.

Săparea şanţurilor se face cu puţin timp înainte de montarea conductelor. Fundul şanţului se executăfără denivelări, se curăţă de pietre, iar pereţii se execută fără asperităţi. Fundul şanţului se acoperă cuun strat de 10…15 cm de nisip de granulaţie 0,3…0,8 mm.

Pozarea conductelor din polietilenă se realizează numai după răcirea corespunzătoare aîmbinărilor sudate.Conductele din polietilenă se aşează şerpuit în şanţ şi se acoperă cu un strat de nisip de minimum 10 cm.După stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilenă se efectuează în straturi subţiri, cu pământmărunţit, prin compactare după fiecare strat.

Conductele din oţel se aşează în şanţ astfel încât să nu se deterioreze izolaţia.Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri cu grosime maximă de 20 cm, cu pământ mărunţit

sau nisip, prin compactare după fiecare strat, în cazul compactării 8manuale şi conform prevederilor dincartea utilajului de compactare, în cazul compactăriimecanice. Folosirea dispozitivelor mecanice decompactare este admisă numai după realizarea stratului minim de protecţie a conductei, care sestabileşte în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului la gradul de compactare maximă.

Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectuează într-o perioadămai răcoroasă a zilei, pe zone de 20…30 m, avansând într-o singură direcţie, pe cât posibil în urcare.

Se poate folosi forajul dirijat în cazul subtraversărilor căilor ferate, autostrăzilor,drumurilornaţionale şi altele asemenea.

În dreptul răsuflătorilor, peste conducta din polietilenă care a fost acoperită pe toată lungimea cuun strat de nisip gros de 10…15 cm, se adaugă un strat de piatră măruntă, gros de 15 cm, peste care seaşează calota răsuflătorii.



Colias Excellium




În dreptul răsuflătorilor pentru conducte din oţel, conducta se înconjoară pe o lungime de 50 cmcu un strat de nisip gros de 5…10 cm peste care se adaugă un strat de piatră de râu cu granulaţia 5…8mm, gros de 15 cm peste care se aşează calota răsuflătorii.

4.3 Montarea conductelorPregătirea ţevilor în vederea executării conductelor:

a) ţevile se curăţă la interior şi exterior;b) capetele ţevilor se protejează cu capace împotriva pătrunderii de corpuri

străine.Conductele din polietilenă sunt însoţite pe întreg traseul de un fir trasor, în scopul identificării

traseului şi a determinării integrităţii acestora. Firul trasor este un conductor de cupru monofilar, cusecţiunea minimă de 1,5 mm2, cu izolaţie corespunzătoare unei tensiuni de străpungere minimă de 5 kV.Firul trasor se fixează de-a lungul generatoarei superioare a conductei din polietilenă, la distanţe demaxim 4m, cu bandă adezivă.

La montarea firului trasor se au în vedere normele specifice executării subterane a reţelelorelectrice.

În zonele fără construcţii se vor monta la distanţe de 300 m cutii de acces la firul trasor.Capătul firului trasor montat pe branşamente se fixează cu bandă adezivă de capătul branşamentului,după ieşirea din pământ.

Montarea conductelor se face astfel încât să nu se producă tensionarea mecanică a acestora. Laconductele din oţel montate suprateran, susţinerea se realizează, de regulă, cu suporturi tip pentruinstalaţii.Susţinerea conductelor supraterane pe elementele de construcţii se realizează cu elemente de susţinerede tip console, coliere (bride, brăţări) etc. în funcţie de diametru, la distanţe de:

a) 1,5 .... 8,0 m între punctele de susţinere;b) 20 .... 30 mm între conducte şi elementele de construcţii.

Între elementele de susţinere şi conducta metalică se asigură o rezistenţă de izolaţie de minim 1MΩ.Se asigură electrosecuritatea porţiunilor supraterane prin legarea directă sau, în cazul reţelelor protejatecatodic, indirectă (prin dispozitive specifice), a acestora la o priză de împământare a cărei rezistenţă dedispersie este de maxim 4 Ω.

Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificărilor diametrelorconductelor din oţel, se pot utiliza:

a) fitinguri filetate, numai la instalaţii supraterane cu Dn până la 90mm;

b) curbe, coturi, teuri forjate;c) curbe din ţeavă trasă la cald, pentru sudare: curbate la rece pe

maşini speciale, pentru Dn până la 100 mm; curbate la cald, pentru Dn până la 500 mm:d)curbe din segmente, pentru conducte cu Dn peste 350 mm, controlate

integral prin metode nedistructive.e) ramificaţii cu Dn minim de 20 mm sudate direct pe conducte cu Dn

de cel puţin 40 mm;f) ramif. prin mufe sudate pe conducta cu Dn min. 20 mm pentru

ramificare cu Dn <sau egal decât conducta;g) reducţii.

Pentru realizarea schimbărilor de direcţie, ramificaţiilor şi modificărilor diametrelorconductelor din polietilenă se pot utiliza:

a) fitinguri (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) realizate prin injecţie;



Colias Excellium




b) fitinguri mecanice (mufe, coturi, teuri, reducţii etc.) cu etanşare pe peretele exterioral ţevii;

La curbarea ţevilor din oţel se respectă razele minime de curbură. Curbarea ţevilor dinpolietilenă se realizează fără aport de căldură. Raza minimă de curbură pentru ţevile din PE SDR 11este de 30 Dn.

Deasupra conductelor şi branşamentelor montate subteran, pe toată lungimea traseului, la oînălţime de 35 cm de generatoarea superioară a acestora, este obligatorie montarea unei benzi deavertizare din materiale plastice de culoare galbenă cu o lăţime minimă de 15 cm şi inscripţionată «Gaze naturale - Pericol de explozie».

În scopul sectorizării reţelelor de distribuţie, în funcţie de configuraţia acestora, se prevădrobinete de secţionare.În funcţie de conţinutul de impurităţi al gazelor naturale, în puncte convenabil alese ale reţelelor dedistribuţie şi instalaţiilor de utilizare exterioare, se montează, după caz:

a) separatoare de impurităţi;b) refulatoare, prevăzute cu câte 2 robinete.

Robinetele, îmbinările cu flanşe şi /sau dispozitivele de dilatare pot fi montate suprateran sausubteran, conform specificaţiilor producătorului.Se evită montarea subterană a pieselor electroizolante; atunci când montarea lor supraterană nu esteposibilă, ele pot fi montate şi subteran, conform specificaţiilor producătorului.

Montarea conductelor în tuburi de protecţie se face astfel încât să nu existe îmbinări pe toatălungimea tubului.

Pentru tuburi de protecţie cu lungimi peste 6 m, se admit numai îmbinări prin sudare care în modjustificat nu se pot evita.

In cazul prezentat toate sudurile se verifică obligatoriu prin metode nedistructive.Conductele sau fitingurile din polietilenă nu se deformează la cald în vederea montării.Capacul căminului de vizitare se montează deasupra axului vertical al robinetului şi se prevede

cu găuri de ventilare.În cazul mai multor robinete montate în acelaşi cămin, se asigură acces direct la acestea de la

suprafaţă.Confecţionarea răsuflătorilor pentru carosabil şi /sau perete, se face din ţeavă din oţel cu

diametrul de Dn 50 mm sau din alte materiale cu rezistenţă mecanică similară sau superioară.Pentru evitarea degradării conductelor din polietilenă sau a izolaţiei anticorosive a conductelor din oţelde către dispozitivul de curăţire a răsuflătorilor, răsuflătorile la care se montează capac au calotăprevăzută cu opritor.

4.4 Executarea îmbinărilorÎmbinările demontabile ale conductelor din oţel se execută cu piese de racord:

a) fitinguri;b) flanşe din oţel asamblate cu şuruburi.

Îmbinările nedemontabile ale conductelor din oţel se realizează prin sudură.Îmbinarea conductelor din oţel montate subteran se face prin sudură, cu excepţia îmbinării

capului protector al teului de branşament, care se îmbină prin înşurubare.Ramificaţia dintr-o conductă subterană este admisă prin racord direct, sudat pe conductă sau prin teu deramificaţie.

Dacă diametrul ramificaţiei depăşeşte 50% din diametrul conductei, îmbinarea se consolidează înmod corespunzător.

Îmbinarea conductelor din oţel montate suprateran este admisă prin:



Colias Excellium




a) fitinguri, la diametre până la: 100 mm (4 inch), pentru presiunea joasă şi redusă; 20 mm (¾inch), pentru presiunea medie.b) sudură, la diametre peste 20 mm (¾ inch), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de

sudabilitate;c) sudură oxiacetilenică în instalaţiile de utilizare la diametre mai mici de 20 mm (¾ inch), cu

asigurarea caracteristicilor de sudabilitate; Se acordă prioritate îmbinărilor prin sudură la conductelemontate suprateran.

Ramificaţia din conductele montate suprateran este admisă prin:a) fitinguri la conducte cu diametrul până la 100 mm;b) sudură la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.

Îmbinări prin flanşe se admit la conducte subterane, numai la armături (vane) sau la legăturile deseparare electrică montate în cămine de vizitare, cu izolarea anticorozivă corespunzătoare;

Îmbinările sudate la conductele din oţel se execută:a) în funcţie de modul de realizare: cap la cap; cu manşon, pentru

conducte supuse la eforturi mari în terenuri accidentate sau montate în terenuri cu agresivitate mare şi latraversări de obstacole, în interiorul tuburilor de protecţie; cu niplu interior, pentru conducte cudiametrul interior peste 100 mm.

b) În funcţie de procedeul de sudură : cu flacără oxiacetilenică, pânăla diametrul de 100 mm; cu arc electric, pentru orice diametru. Sudurile executate la conductele dedistribuţie amplasate pe arterele de circulaţie pot fi întărite cu eclise.

Numărul ecliselor se stabileşte în funcţie de diametrul conductei:a) 50 < Dn ≤ 150 - 3 buc;b)150 < Dn ≤ 300 - 4 buc;c) Dn > 300 - 6 buc.

Îmbinările prin sudură se execută de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conformreglementărilor în vigoare;

Este obligatorie marcarea sudurilor, conform reglementărilor în vigoare;Procedeele de sudare utilizate sunt certificate, conform reglementărilor în vigoare.

Se evită sudarea în condiţii meteorologice improprii; pentru situaţii speciale se iau măsurile derealizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preîncălzirea capetelor etc.). Este interzisărăcirea forţată a sudurilor.

Îmbinările prin sudură pentru conductele din oţel trebuie să corespundă clasei de calitate II.Clasa de calitate a îmbinărilor sudate se indică în proiectul de execuţie a lucrărilor.

Controlul calităţii sudurilor se face vizual şi prin metode nedistructive legal aprobate.Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din oţel este obligatoriu la reţele şi instalaţii subterane,rezultatele consemnându-se în buletine de examinare a calităţii sudurilor, emise de un laboratorautorizat.

Toate sudurile de poziţie se verifică prin control nedistructiv de către personal certificat/autorizat.

Îmbinarea conductelor din polietilenă se realizează prin sudură (fuziune) sau cu fitingurimecanice nedemontabile (etanşare prin presare pe pereţii ţevilor). Îmbinarea ţevilor şi fitingurilor dinpolietilenă se realizează cu aparate de sudură care sunt agrementate tehnic de către organismele abilitate.Aparatele de sudură sunt supuse reviziilor tehnice în conformitate cu cărţile tehnice aferente.

Reviziile tehnice ale aparatelor de sudură se fac de către unităţile de service ale furnizorului deaparate şi la intervale de timp precizate de producător.

Îmbinările prin sudură se execută de sudori autorizaţi de organisme abilitate, conformreglementărilor în vigoare;



Colias Excellium




Îmbinarea conductelor şi fitingurilor din polietilenă, în funcţie de dimensiuni, se realizează prinurmătoarele procedee :

a) sudură cap la cap, pentru diametre de cel puţin 75 mm;b) electrofuziune, pentru orice diametru;c) compresie, între conducte şi fitinguri cu strângere mecanică, pentru

diametre cuprinse între 32 şi 63 mm.Fitingurile cu strângere mecanică sunt nedemontabile şi sunt alcătuite din:

a) corp;b) inel interior;c) garnituri de etanşare.

Îmbinările între conductele din polietilenă şi conductele din oţel se realizează cu:a) fitinguri de tranziţie polietilenă (PE)- metal pentru diametre nominale cuprinse între 32 şi 630

mm;b) cu adaptor de flanşă, flanşă liberă şi garnituri de etanşare pentru diametre de 250 mm şi mai

mari;c) racorduri metalice cu etanşare prin compresiune pe pereţii ţevii;d) racord mixt polietilenă (PE)- metal din trei bucăţi (tip olandez) cu etanşare cu garnitură de

cauciuc.Fitingurile din PE 100 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 100 şi PE 80, cu condiţia

respectării regimurilor de sudare recomandate de producătorii fitingurilor şi a ţevilor. Fitingurile dinPE 80 pot fi utilizate la îmbinarea conductelor din PE 80.

Controlul calităţii sudurilor pentru conducte din PE se face vizual şi, după caz, prin metodenedistructive, conform prevederilor proiectului de execuţie a lucrărilor. Nu se admit nici un fel deintervenţii pentru corectarea oricăror tipuri de îmbinări.4.5 Verificarea şi controlul în timpul executării lucrărilor

Operatorul SD are obligaţia de a controla, în timpul executării, calitatea lucrărilor pentru reţelelede distribuţie, sub aspectele pe care le consideră necesare. Executantul trebuie să respecte prevederileproiectului şi ale reglementărilor în vigoare şi să efectueze toate verificările impuse de acestea.Rezultatele verificărilor se consemnează într-un proces verbal de lucrări ascunse care se semnează deinstalatorul autorizat al executantului, beneficiar şi operatorul SD, pentru cel puţin următoareleoperaţiuni:

a) realizarea sudurilor;b) tipul şi calitatea izolaţiei anticorosive;c) verificarea rezistenţei de izolaţie după umplerea completă a

şanţului cu pământ (verificare pentru care se specifică numărul şi data buletinului de verificare a calităţiiizolaţiei, emis de un laborator de specialitate autorizat);

d) respectarea distanţelor de siguranţă faţă de alte instalaţii;e) traversarea traseelor altor instalaţii;f) adâncimea de pozare a conductelor.

Stadiul fizic al unei lucrări care se poate proba independent şi care nu mai poate continua fărăacceptul scris al beneficiarului, proiectantului şi executantului, constituie fază determinată şi se supuneverificării potrivit legii.



Colias Excellium




5. VERIFICĂRI ŞI PROBE DE REZISTENŢĂ ŞI ETANŞElTATE LA PRESIUNE ASISTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

Verificările de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare seefectuează de către executant pe parcursul realizării lucrărilor.Probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a SD şi a instalaţiilor de utilizare se efectuează de cătreexecutant, în prezenţa delegatului operatorului SD, la terminarea lucrărilor în vederea recepţiei.Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune se efectuează cu:

a) aer comprimat, în reţelele de distribuţie, posturile de reglare sau reglare– măsurare şiinstalaţiile de utilizare;

b) apă, în staţiile de reglare sau reglare-măsurare.Valorile presiunilor sunt date în tabel.

Tabelul - PRESIUNI PENTRU EFECTUAREA VERIFICĂRILOR ŞI PROBELOR DEREZISTENŢĂ ŞI ETANŞEITATE în Pa şi în bar

Nr.crt.

Categoria instalaţiilor şitreapta de presiune

Presiuneapentru

verificarea şiproba derezistenţă,

în Pa şi în bar

Presiuneapentru

verificarea şiproba deetanşare,

în Pa şi în bar1. Reţele de distribuţie şi instalaţii de utilizare

subterane:

1.1. Presiune redusă4 • 105 (4) 2 • 105 (2)

Pentru conductele din oţel care se montează subteran se recomandă efectuarea verificărilor înaintede coborârea acestora în şanţ.

Efectuarea verificărilor şi probelor de rezistenţă şi etanşeitate la presiune a reţelelor de distribuţie şiinstalaţiilor de utilizare din polietilenă se efectuează după răcirea, la nivelul temperaturii exterioare, aultimei suduri efectuate pe tronsonul respectiv.

Efectuarea verificărilor şi probelor la presiune a sistemelor de alimentare se realizează la presiuniconform datelor din tabelul 9, astfel:

a) verificarea se efectuează pe tronsoane de până la 500 m şi se consideră corespunzătoare dacăpresiunea se menţine constantă timp de minim 4 ore;

b) proba se efectuează pe conductele terminate şi se consideră corespunzătoare dacă presiunea semenţine constantă timp de 24 de ore.Timpul de realizare a probei de rezistenţă la presiune este de 1 oră, iar pentru proba de etanşeitate lapresiune este de 24 de ore.

La efectuarea probelor de rezistenţă şi etanşeitate, aparatele de bază pentru măsurarea presiunii şitemperaturii sunt de tipul cu înregistrare continuă, cu verificarea metrologică în termen de valabilitate.

Clasa de exactitate a aparatelor de măsură trebuie să fie de minimum 1,5.Pe lângă aparatele de bază, se montează în paralel aparate de control indicatoare de presiune şi

de temperatură, având aceeaşi clasă de exactitate cu cea a aparatelor de bază.



Colias Excellium




Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură pe diagramă sau pe protocolul tipărit dat deechipamentul electronic, constituie dovada probelor de rezistenţă şi de etanşeitate.

Înregistrarea parametrilor de presiune şi temperatură se datează şi semnează de cătreresponsabilul metrolog al operatorului SD, instalatorul autorizat al constructorului, beneficiar şi conţineşi următoarele date:

a) lungimea şi diametrul tronsonului de conductă supus probelor;b) datele de identificare şi verificare ale aparatelor de măsurare.

Verificările şi probele de rezistenţă şi etanşeitate la presiune se efectuează după egalizarea temperaturiiaerului din conductă cu temperatura mediului ambiant.

6. RECEPŢIA TEHNICĂ ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE LA TERMINAREALUCRĂRILOR

Recepţia tehnică şi punerea în funcţiune a lucrărilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gazenaturale se face de operatorul SD, după anunţarea de către executant a terminării lucrărilor, printr-undocument scris.

6.1 Recepţia tehnică a lucrărilorOperaţiile tehnice necesare pentru recepţia tehnică a lucrărilor se fac, conform legislaţiei în

vigoare, de executant, în prezenţa operatorului SD, membrilor comisiei de recepţie, executantului şiproiectantului. Pentru toate lucrările se prezintă documentaţia tehnică de execuţie şi documenteleprivitoare la realizarea şi exploatarea lucrărilor, cu toate modificările aduse peparcursul executării lucrărilor.

Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi branşamentele, se prezintă în plus:a) fişa tehnică a conductei de distribuţie gaze naturale / branşamentului ;b) pe planul avizat, poziţia cotată a armăturilor, schimbărilor de direcţie, răsuflătorilor, sudurilor

de poziţie, căminelor, adâncimea de pozare a conductei etc.;c) certificatul de calitate al ţevilor;d) factura de procurare a ţevilor şi armăturilor;e) buletinele de examinare a sudurilor, emise de un laborator autorizat pentru controlul

nedistructiv al sudurilor;f) buletin de verificare a calităţii protecţiei anticorosive, emis de un laborator autorizat;g) proces verbal pentru lucrări ascunse, însoţit şi de buletinul de verificare a calităţii protecţiei

anticorosive a conductelor subterane (după umplerea completă a şanţului cu pământ) şi de asigurare aelectrosecurităţii porţiunilor de conductă supraterane (rezistenţa de dispersie a prizelor de împământare/electrosecuritate), eliberat de un laborator autorizat

h) valoarea declarată a investiţiei;i) autorizaţia de construire;j) procesul verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de administraţia domeniului public;k) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată

lucrarea.

7. ECHIPAMENTE, INSTALATII, APARATE, PRODUSE ŞI PROCEDEE UTILIZATE ÎNSISTEMELE DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALEÎn sistemele de alimentare cu gaze naturale se utilizează numai echipamente, instalaţii, aparate,

produse şi procedee care îndeplinesc una din condiţiile, în conformitate cu legislaţia în vigoare:a) poartă marcajul european de conformitate CE;



Colias Excellium




b) sunt agrementate /certificate tehnic de către un organism abilitat.Ţevile care se folosesc la executarea oricăror lucrări trebuie să corespundă tipului, calităţii şi

caracteristicilor dimensionale prevăzute în proiectele de execuţie a lucrărilor. Grosimea peretelui ţeviise calculează în funcţie de solicitările la care este supusă conducta şi gradul de agresivitate al solului. Însistemele de alimentare cu gaze naturale se interzice reutilizarea ţevilor.Panourile de măsurare se confecţionează numai din ţeavă din oţel fără sudură, laminată la cald sau trasăla rece.

La executarea conductelor din polietilenă se utilizează ţevi cu SDR 11 de tipul PE 80 sau PE100, în funcţie de presiunea de regim. Ţevile din polietilenă au culoarea neagră cu dungilongitudinale galbene sau sunt complet galbene.

Aparatele consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarele de presiune, contoarele /sistemele şi echipamentele de măsurare trebuie să corespundă scopului pentru care sunt utilizate;Alegerea şi dimensionarea aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi, regulatoarelor de presiune,contoarelor / sistemelor şi echipamentelor de măsurare se efectuează în conformitate cu reglementărileîn vigoare şi cu specificaţiile producătorilor.

8. RECEPŢIA TEHNICĂ ŞI PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE LA TERMINAREA LUCRĂRILORRecepţia tehnică şi punerea în funcţiune a lucrărilor din cadrul sistemelor de alimentare cu gaze

naturale se face de operatorul SD, după anunţarea de către executant a terminării lucrărilor, printr-undocument scris.Recepţia tehnică a lucrărilor

Operaţiile tehnice necesare pentru recepţia tehnică a lucrărilor se fac, conform legislaţiei învigoare, de executant, în prezenţa operatorului SD, membrilor comisiei de recepţie, executantului şiproiectantului. Pentru toate lucrările se prezintă documentaţia tehnică de execuţie şi documenteleprivitoare la realizarea şi exploatarea lucrărilor, cu toate modificările aduse peparcursul executării lucrărilor.

Pentru conductele de distribuţie, în care se includ şi branşamentele, se prezintă în plus ):a) fişa tehnică a conductei de distribuţie gaze naturale / branşamentului ;b) pe planul avizat, poziţia cotată a armăturilor, schimbărilor de direcţie, răsuflătorilor,

sudurilor de poziţie, căminelor, adâncimea de pozare a conductei etc.;c) certificatul de calitate al ţevilor;d) factura de procurare a ţevilor şi armăturilor;e) buletinele de examinare a sudurilor, emise de un laborator autorizat pentru controlul

nedistructiv al sud.;f) buletin de verificare a calităţii protecţiei anticorosive, emis de un laborator autorizat;g) proces verbal pentru lucrări ascunse, însoţit şi de buletinul de verificare a calităţii

protecţiei anticorosive a conductelor subterane (după umplerea completă a şanţului cu pământ) şi deasigurare a electrosecurităţii porţiunilor de conductă supraterane (rezistenţa de dispersie a prizelor deîmpământare /electrosecuritate), eliberat de un laborator autorizat

h) valoarea declarată a investiţiei;i) autorizaţia de construire;j) procesul verbal de recepţie a reparaţiei drumului, semnat de administraţia domeniului public;k) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată

lucrarea.



Colias Excellium




9. SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN MUNCĂÎn toate etapele de proiectare, executare şi exploatare a sistemului de alimentare cu gaze

naturale se respectă prevederile legale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii,securitatea societală şi reducerea riscului terorismului. La executarea lucrărilor se va folosi numaipersonal autorizat, cu instruire profesională corespunzătoare, cu aptitudini, experienţă şi capacitate fizicăşi neuropsihică normală.

În documentaţiile tehnice de execuţie a lucrărilor se includ recomandări cu privire laprevederile actelor normative care permit executarea şi exploatarea sistemului de distribuţie în condiţiide deplină securitate şi sănătate, pe de o parte pentru personalul de execuţie, iar pe de altă parte pentrupersonalul de exploatare.Obligaţiile şi răspunderile pentru protecţia, siguranţa şi igiena muncii revin:

a) conducătorilor locurilor de muncă;b) personalului de exploatare;c) consumatorilor.

Conducătorii locurilor de muncă sau, după caz, delegaţii împuterniciţi ai acestora,au obligaţia săasigure, în principal:

a) instruirea personalului la fazele şi intervalele stabilite prin legislaţia în vigoare,întocmirea şi semnarea cu personalul instruit a documentelor doveditoare;

b) dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru corespunzător sarcinilor;c) acordarea alimentaţiei de protecţie şi a materialelor igienico-sanitare pentru

prevenirea îmbolnăvirilor profesionale;d) verificarea stării utilajelor, agregatelor, aparatelor şi sculelor cu care se lucrează şi

înlăturarea sau repararea celor care prezintă defecţiuni;e) măsurile organizatorice de protecţie, securitate şi sănătate în muncă, specifice

lucrărilor de gaze naturale, printre care: formarea şi componenţa echipelor de lucru, anunţareaconsumatorilor afectaţi de lucrările în sistemele de alimentare cu gaze naturale, închiderea şideschiderea alimentării cu gaze naturale, lucrări asupra conductelor aflate sub presiune, manipulareabuteliilor sub presiune etc.

f) formarea şi componenţa echipelor de lucru;g) anunţarea consumatorilor înainte de închiderea / deschiderea gazelor;h) închiderea şi deschiderea gazelor în SD;i) manipularea buteliilor sub presiune etc.

Personalul de exploatare a sistemului de distribuţie are următoarele obligaţii:a) să participe la toate instructajele în conformitate cu legislaţia în vigoare;b) să poarte echipamentul de lucru şi de protecţie la locul de muncă şi să-l întreţină în stare de

curăţenie;c) să nu utilizeze scule, aparate şi echipamente defecte;d) să aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunoştinţă în cadrul instruirilor,

precum şi orice alte măsuri necesare pentru evitarea accidentelor.79Principalele măsuri obligatorii la executarea / intervenţia pentru remedierea defectelor / reparaţii

curente şi / sau capitale în sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:a) transportul ţevilor spre şantiere numai cu mijloace de transport apte pentru această

operaţiune;b) încărcarea şi descărcarea ţevilor se face cu macaraua ori pe planuri înclinate sau

manual prin purtare directă, astfel încât să se evite pericolul de lovire, rănire sau electrocutare apersoanelor care efectuează operaţiile respective;



Colias Excellium




c) nu este permisă staţionarea lucrătorilor sub conducte, în faţa planurilor înclinate pecare se descarcă conducte sau sub vasele cu bitum topit;

d) în timpul transportului sau manipulării buteliilor de oxigen sau de acetilenă se iautoate măsurile pentru împiedicarea căderii sau lovirii acestora, fiind interzisă deplasarea prin rostogolirea acestora;

e) buteliile sunt purtate de doi lucrători sau deplasate pe cărucioare speciale;f) nu este permisă aşezarea buteliilor de oxigen şi acetilenă în bătaia razelor de soare

sau în locuri cu temperaturi ridicate;g) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucrători care au mâinile, hainele

şi instrumentele de lucru curate, lipsite de urme de materii grase;h) manipularea instalaţiilor, a cazanelor, a găleţilor cu bitum topit şi izolarea cu bitum

a conductelor, se face numai de personal special instruit, dotat cu echipament de protecţie pentru acesteoperaţiuni;

i) folosirea generatoarelor de acetilenă este permisă numai dacă acestea au supapahidraulică de siguranţă în bună stare de funcţionare, umplută cu apă la nivelul necesar;

j) de la începerea săpăturilor şi până la terminarea completă a lucrărilor se utilizeazăsemnalizatoare de zi şi de noapte, iar unde este cazul, circulaţia este dirijată de o persoană instruită înacest scop.

În timpul lucrului, lucrătorii utilizează echipament de protecţie adecvat pentru a evita contactulcu substanţele utilizate pentru curăţirea conductelor şi fitingurilor.

Manevrele necesare exploatării în condiţii de siguranţă a instalaţiilor de gaze naturale seefectuează numai de personalul instruit în acest scop.

Prelucrarea materialelor din PE se execută numai în ateliere aerisite, pentru eliminarea noxelorrezultate la efect. sudurilor.

In toate situaţiile care necesită intervenţii la conductele din polietilenă în funcţiune, se iau măsuride protecţie a personalului operator împotriva accidentelor cauzate de apariţia sarcinilor electrostatice.După deschiderea şanţului, înainte de accesul la conductele defecte, se iau măsuri de legare la pământ aconductei şi a tuturor sculelor şi aparatelor de sudare şi măsuri de echipare a personalului operator cuechipament specific.

Legarea la pământ a conductelor din PE se efectuează prin înfăşurarea acestora cu bandă textilăîmbibată în soluţie de apă şi săpun, legată la ţăruşi metalici introduşi în pământ în zona de desfăşurare alucrărilor de reparaţii.

Pe toată durata intervenţiei asupra conductelor din polietilenă, personalul operator utilizeazămănuşi de protecţie din cauciuc.80

La desfăşurarea activităţii în unităţi ale operatorilor economici cu norme specifice de securitateşi sănătate în muncă se respectă şi prevederile din normele respective.Consumatorii casnici au obligaţia să folosească instalaţiile de gaze naturale potrivit cu Instrucţiunile deutilizare a gazelor naturale, primite la punerea în funcţiune a acestora.81

Intocmit

Ing. Campean Horea



Colias Excellium




EXECUTAREA SAPATURILOR,UMPLEREA SANTURILOR

Efectuarea săpăturilor (inclusiv decaparea asfaltului şi spartul betonului după caz) în vederea amplasăriibranşamentului de gaze naturale se va face manual sau mecanizat în funcţie de:

Configuraţia terenului. Densitatea şi configuraţia reţelelor edilitare de pe amplasamentul propus. Avizele primite de la ceilalţi deţinători de reţele edilitare.

1. Operaţii premergătoare efectuării săpăturilorÎnaintea începerii săpăturilor pentru branşamentul de gaze naturale se vor efectua următoarele operaţii:

Se va verifica traseul branşamentului în corespondenţă cu traseul proiectat şi stabilit la predareade amplasament.

Se va efectua semnalizarea rutieră în conformitate cu prevederile legale şi cu avizele obţinute dela organele de poliţie sau cele obţinute prin autorizaţia de construire.

În cazul în care prin autorizaţia de construire nu se specifică modul de restricţionare a circulaţiei, aceastase va face în urma unui aviz obţinut de la comisia de circulaţie ce este constituită la nivel de localitate cuavizul Poliţiei Rutiere.2. Efectuarea săpăturilor

Desfacerea pavajelor se face manual sau mecanizat în funcţie de condiţiile locale şi posibilităţileexecutantului.Lăţimea suplimentară desfacerii pavajelor pe fiecare latură a şanţului se va face în funcţie de naturaacestora:

pentru pavaje din piatră cubică, bolovani, calupuri cu: lp=15 cm; pentru pavaje din asfalt pe pat de beton cu: lp=5 cm.

Se recomandă ca desfacerea pavajelor să fie urmată cât mai repede de efectuarea săpăturii pentruevitarea deteriorării marginii şanţului datorită factorilor externi (deformarea asfaltului datorită căldurii,surparea marginilor pavajului, etc)

Adâncimea şanţului pentru pozarea branşamentului va fi astfel aleasă încât să se realizezecerinţele ca branşamentul să aibă pantă către conducta la care se racordează (minim 1%) şi capătuldinspre imobil să nu fie la un nivel inferior bazei fundaţiei clădirii.Adâncimea de pozare se poate reducelocal, cu condiţia prevederii unor măsuri de protecţie corespunzătoare (tub de protecţie, etc).

Adâncimea de pozare se poate reduce cu condiţia prevederii branşamentului în tub de protecţie.Lăţimea şanţului B, se stabileşte în funcţie de diametrul branşamentului:

pentru Dn < 100 mm, B=0,4 m; pentru Dn > 100 mm, B=0,4+Dn.

Lăţimea la partea superioară a şanţului va fi mai mare cu cca. 10 cm pe fiecare parte pentru arealiza taluzarea marginilor şanţului.

Pentru terenuri nisipoase, de umplutură etc., lăţimea şanţului se stabileşte de la caz la caz.Consolidarea pereţilor şanţului se face în funcţie de adâncimea şanţului şi de natura terenului.

Săparea şanţurilor se face cu scurt timp înainte de montarea branşamentului .Fundul şanţurilor se execută fără denivelări, iar pereţii fără asperităţi.

Înainte de pozarea branşamentului din polietielenă pe fundul şanţului se aşează un strat de nisipcompactat, cu grosimea de 10 cm.În locul unde se face racordarea la conducta de distribuţie se va săpa o groapă cu următoareledimensiuni:

lăţimea = lăţimea şanţului + 0,6 m; lungimea = 1,2 m;



Colias Excellium




adâncimea = 0,6 m sub partea inferioară a conductei.Pământul rezultat din săpătură se va depozita pe marginea şanţului dar se va lăsa neocupată o

porţiune de cca. 20 cm între şanţ şi pământ pentru a se putea circula pe ambele margini ale şanţului întimpul montării conductei.Asfaltul şi betonul rezultat din săpătură se va transporta într-un loc adecvat indicat de către Primărialocală (groapa de gunoi ).Se vor lua măsuri de protecţie a conductei din polietilenă în timpul efectuării lucrărilor pentru ca aceastasă nu se deterioreze prin lovire sau datorită acţiunii razelor solare sau a unor substanţe chimice saupetroliere.3. Umplerea şanţurilor

După montarea branşamentului, înainte de începerea umplerii şanţului se va efectua curăţareaşanţului de materialele căzute în timpul lucrului (pietre, bucăţi de ţeavă, etc.) astfel ca în vecinătateabranşamentului, după umplere să nu rămână corpuri străine (acestea în timp pot produce deteriorareabranşamentului şi apariţia de defecţiuni).

După ce se aşează bransamentul în şanţ, pe patul de nisip, se umple şanţul cu nisip până cândgrosimea stratului de nisip, compactat manual, depăşeşte cu 10 cm generatoarea superioară aconductei bransamentului .Umplerea şanţurilor se face în straturi subţiri cu pământ mărunţit, prin compactare manuală după fiecarestrat, cu grosime maximă a stratului de 30 cm.

După depunerea şi compactarea primului strat de umplutură, se aşază banda de avertizare la cca.30 cm deasupra conductei bransamentului şi se continuă umplerea şanţului (vezi detaliu de umplere aşanţului).Umplerea şanţului se va efectua avansând de la conducta de distribuţie spre capătul branşamentuluidinspre imobil.

Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisă numai după realizarea stratuluiminim de protecţie a conductei, care se va stabili în funcţie de adâncimea de acţionare a utilajului lagradul de compactare maxim.Se recomandă să nu se astupe şanţul, vara în timpul amiezii, când bransamentul este încălzit puternic dela soare.4. Montarea răsuflătorilorSe vor monta răsuflători conform NTPEE 2008 cu modificarile publicate in MO partea I, nr. 531/2010, în următoarele puncte:

La capetele tuburilor de protecţie; In alte situatii deosebite evidentiate de catre proiectant sau operatorul SD.

În dreptul răsuflătorilor bransamentul se va înconjura pe o lungime de 50 cm cu unstrat de nisip gros de 5 - 10 cm, peste care la partea superioară se pune un strat de piatră de râu cugranulaţia de 5 - 8 cm, gros de 15 cm peste care se aşează calota răsuflătorii (a se vedea detaliile demontare a răsuflătorilor din piesele desenate).

Răsuflătorile se vor confecţiona din ţeavă din polietilena în conformitate cu detaliile de execuţie.La răsuflătorile cu capac se va prevede obligatoriu opritor pentru a preveni degradarea conductei

cu dispozitivul de curăţire al răsuflătorii. Distanţa dintre generatoarea superioară a tubului de protecţie şifaţa interioară a calotei răsuflători va fi de 150 mm (cf. fig. 7 din NTPEE 2008).5. Refacerea pavajelor şi a zonelor verzi

Pavajele se vor reface la forma lor iniţială de către executant sau de către o unitate specializată înconformitate cu prevederile din autorizaţia de construire.

În timpul refacerii pavajelor se va urmări ca răsuflătorile să nu fie deteriorate şi să nu fieînfundate cu pământ sau alte corpuri străine.

La terminarea refacerii pavajelor se va întocmi un document de recepţie calitativă a lucrărilor cedevin ascunse şi un document de recepţie a lucrărilor de refacere a zonelor afectate ce va fi semnat de



Colias Excellium




către executant, delegaţii. Primăriei, a Poliţiei şi a distribuitorului de gaze. În acest proces verbal delucrări ascunse se vor nota în mod explicit datele referitoare la umplerea şanţului cu straturile aferente şimodul de compactare.

Poziţia răsuflătorilor se va marca pe suprafeţe fixe, uşor de identificat, cu plăcuţe inscripţionate conformcaietului de sarcini pentru montarea elementelor de marcare şi protecţie.

Intocmit

Ing. Campean Horea



Colias Excellium




FISA TEHNOLOGICADE IMBINARE A TEVILOR DE POLIETILENA

PRIN ELECTROFUZIUNE

1. GeneralităţiLa acest procedeu de sudare încălzirea pieselor de sudat se realizează cu ajutorul unui fir rezistiv

conectat la o sursă de alimentare (prin efect Joule).Controlul ciclului de sudare este asigurat de programatorul de sudare.Acest procedeu prezintă dezavantajul că în îmbinarea sudată rămâne încorporat elementul

rezistiv care a servit la încălzirea componentelor.Sudura poate fi făcută fără a lua măsuri speciale, ţinând cont de variatiile temperaturii ambiante

( decât pentru temperaturile ambientale extreme).Este recomandat să se ceară fabricanţilor de fitinguri şi organismelor competente, limitele

temperaturii ambiante admisibile pentru a obţine o sudură de calitate.La electrosudare se folosesc elemente speciale preconfecţionate ( manşoane, şei, teuri,coturi etc.)

care au elementul încălzitor rezistiv încorporat.

2. Echipament de sudareEchipamentul de electrosudare folosit trebuie să corespundă ISO/CD 12176 (echipament de

fuziune , partea a II-a)Se interzice utilizarea echipamentului de electrosudare neomologat.

Echipamentul folosit pentru electrosudare,trebuie să fie adaptat tehnicilor şi caracteristicilor desudare a fitingurilor şi a ţevilor de asamblat şi constă din :

aparat de sudură; răzuitoare pentru ţevi şi fitinguri ; poziţionere; cuţit pentru tăierea ţevilor sau fierăstrău; generatorul electric; hârtie sau ţesături fără scame; lichide pentru curăţire cu caracteristicile conform prescripţiilor fabricantului aparatului

de sudură; unelte pentru redarea formei cilindrice; huse;

Generatoarele trebuie prevăzute cu dispozitive de protecţie şi siguranţă conform Normelorrepublicane de protecţie a muncii la instalaţiile electrice.

Manşonul cu fir rezistiv se pretensionează la fabricare, astfel încât la sudare se strânge peconductă. Sepoate compensa astfel o ovalitate a conductei de până la 2%.

2.1 Procesul de sudare2.1.1 Sudarea tevilor cu manson electrorezistiv

Preagătirea pentru sudare: Se taie capetele ţevilor perpendicular pe axă cu ajutorul unui tăietor pentru ţevi de

plastic sau a unui fierăstrău cu dinţi fini prevăzut cu un ghid de tăiere şi apoi sedebavurează marginile interioare.

Capetele ţevilor se vor curăţa în zona sudării cu o cârpă care care nu lasă şi apoi se vorcurăţa mecanic de oxizi prin răzuire.Adâncimea răzuirii trebuie să fie de aproximativ:



Colias Excellium




0,1 mm pentru de<63;0,2 mm pentru de>63;

Dacă ovalitatea conductei depăşeşte 2% la 40 mm de ambele părţi ale manşonului sevor prinde două dispozitive de rotunjire a ţevilor.

Suprafeţele astfel prelucrate se vor curăţa folosindu-se diluanţi adecvaţi (din categoriacelor recomandaţi de fabricanţii fitingurilor) care nu lasă urme la evaporare.

Manşonul se va curăţa de asemenea cu diluanţi, iar după uscare se va introduce peţevile de îmbinat fixându-se astfel încât să se reducă la minimum defectele de aliniereşi de deplasare în cursul fazelor de sudare şi de răcire;

Se glisează fitingul pe capătul ţevii şi se verifică corectitudinea fixării(manşonultrebuie aranjat în aşa fel să acopere în mod egal fiecare dintre capetele ţevii) şiadâncimea de pătrundere a celor două extremităţi ale ţevii.

Sudarea : Se conectează manşonul la sursa de alimentare, iar după atingerea temperaturii de sudare şi

menţinerea unui anumit timp prescris (de fabricantul de ţevi şi fitinguri), programatorul desudare decuplează sursa de alimentare ;

Îmbinarea sudată se lasă să se răcească (până la aproximativ 40 0C).

3. Controlul calitatii imbinarilor :La ambele tipuri de sudură se va respecta diagrama de sudare indicată de fabricantul de aparatului desudură şi a fabricantului de ţevi şi subansamble preconfecţionate din PEHD.La începerea lucrărilor se vor executa următoarele controale:

Controlul calităţi, dimensiunilor ţevilor şi fitingurilor utilizate; Controlul calităţi suprafeţelor prelucrate şi geometria rosturilor de sudare astfel:

La manşon electrosudabil: Se va verifica executarea curăţiri , curăţire care trebuie să fie clar vizibilă de fiecare parte a

fitingului (confom fig. 1).

Fiecare ţeavă trebuie să fie introdusă complet în fitingul care-I corespunde Lungimea îmbinări trebuie marcată pe ţeavă cu ajutorul unui punct sau a unei linii albe( această

operaţie nu este obligatorie dacă se folosesc dispozitive de răzuit-poziţionat).

21 43 23 1

1 . T e a v a s u d a ta2 . M a rc a j p e n tru c u ra t ire (m a rc a ju l n u e s te o b lig a to r iu c in d c u ra t ire s e e x e c u ta m e c a n ic )3 . Z o n a d e p e c o n d u c ta c u ra ta ta (z o n a in c a re p o t a p a re s c u rg e r i d e m a te r ia l4 . M u fa e le c tro s u d a b ila



Colias Excellium




La teu electrosudabil: Se va verifica executarea curăţiri , curăţire care trebuie să fie clar vizibilă de fiecare parte a

fitingului (confom fig.2);

La încheierea lucrărilor se vor executa următoarele controale: Controlul parametrilor de sudare: se va urmări respectarea parametrilor de sudare indicaţi de

fabricantul de ţevii şi al aparatului de sudură astfel : menţinerea presiuni pe toată durataprocesului de sudare, respectarea timpului de încălzire;

Controlul vizual al toturor îmbinărilor sudate astfel: În nici un punct , în timpul sudări, nu trebuie să aibă loc scurgeri de material în interiorul sau

exteriorul fitingului (zona 3-fig.1, zona B,C-fig.2; După terminarea sudării, teul de branşament nu trebuie să apară oblic şi nu trebuie să apară nici

o deformare a ţevii sau a teului(zona A-fig.2); Se va executa controlul nedistructiv ( Rx sau US ) al îmbinării sudate conform prescripţiilor

fabricantului aparatului de sudură.

BA

C2

1

3

4

3

1 . C a p a c2 . T e u e le c tro s u d a b il 3 . Z o n a d e p e c o n d u c ta c u ra ta ta 4 . C o n d u c ta d e g a z d in p o lie t ile n aA - D e fo rm a tii la te uB - S c u rg e r i d e m a te r ia l ( la c a p e te le te u lu i)C - S c u rg e r i d e m a te r ia l (p e m a rg in e a te u lu i)



Colias Excellium






Colias Excellium




Verificările făcute şi rezultatele obţinute în urma verificărilor se vor încadra în prevederilor standardului de materiel şiprescripţiilor fabricantului de aparate de sudură şi a fabricantului de ţevi, fitinguri, racorduri etc. din PEHD.



Colias Excellium




FISA TEHNOLOGICAPENTRU STOCAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL

MATERIALELOR DE POLIETILENA

Tevile de polietilena sant livrate in colaci, pe tambur sau in bare. Tevile drepte trebuie depozitatesub forma de fascicule, pe o suprafata plana, lipsita de asperitati sau obiecte ascutite ( pietre ), ce arputea provoca deformatii ale peretilor tevii. Cadrele care sustin tevile, vor fi asezate la distante egaleintre ele si vor fi construite astfel incit greutatea fascicolului sa fie transmisa numai prin cadre.Inaltimea admisibila de stivuire a tevilor, depinde de materialul tevii, diametrul acesteia, grosimea deperete, temperatura exterioara, etc. Si nu trebuie sa provoace deformarea tevilor. In acest sens se vorrespecta indicatiile producatorului, cu privire la conditiile de stocare.

Pentru tevile livrate in colaci, ambalajul acestora trebuie sa protejeze teava in timpul depozitariisi al transportului, precum si de razele ultraviolete. Tamburii pe care se va livra teava trebuie saindeplineasca urmatoarele conditii: extremitatea tevilor sa fie fixata pe armatura tamburului, spirele safie legate in straturi pentru evitarea derularii tevii, suprafetele tamburului in contact cu teava sa nuproduca degradari ale peretelui tevii, iar intre teava si sol, in timpul depozitarii si transportului, sa existeun spatiu suficient pentru impiedicarea zgirierii tevii.Fitingurile de polietilena se vor stoca in ambalajele originale pina la folosirea lor.Este necesar sa se evite contactul tevilor sau fitingurilor cu produse chimice sau hidrocarburi lichide.Stocarea revilor si fitingurilor in aceste conditii nu trebuie sa depaseasca din nici un motiv o durata maimare de doi ani.

Pentru transportul tevilor, indiferent modul in care sint livrate, trebuie folosite vehicule cupodeaua neteda, obloane laterale fara denivelari pronuntate, iar pe timpul deplasarii tevilor drepte, colacisau tamburi, vor fi ancorate atent pentru a se preintimpina julirea sau strivirea materialului tubular.

La punerea in opera a tevilor, se va evita deplasarea acestora prin tragere sau rostogolire. Inmomentul debitarii, teava va fi prinsa in dispozitive speciale cu bacuri profilate pentru diametrulexterior corespunzator.

Fitingurile se vor desface din ambalajul original, numai inainte de utilizarea efectiva, se vormanevra cu atentie, iar eventualeledeformari constatate la extragerea din ambalaj, nu se vor remedia prinnici o metoda. Fitingul defect se va inlocui cu un altul care nu prezinta defectiuni.

FISA TEHNOLOGICAPENTRUMONTAJUL FIRULUI TRASOR UTILIZAT LA POZAREA

CONDUCTELOR DE GAZE NATURALE DIN PE

Pentru identificarea ulterioara a executiei conductelor din polietilena se va prevedea instalarea petoata lungimea retelei a unui fir trasor.

Se va utiliza un fir metalic din cupru monofilar, cu izolatia corespunzatoare unei tensiuni destrapungere de minim 5 Kv si cu sectiunea de 1,5 mmp.Acest fir se va monta pe generatoarea superioara a conductei, fiind prins de aceasta la distante de max. 4m cu banda adeziva. La umplerea santului ( primul strat de nisip ) se va urmari ca acest fir sa nu fiedeteriorat sau rupt.



Colias Excellium




La ramificatii de conducte, capetele firului trasor se vor cupla intre ele prin utilizarea unui cuponde teava de cupru cu diametrul interior egal cu suma diametrelor firelor. Acest cupon de teava se vapresa, rezultind o cuplare galvanica. Toate legaturile se vor izola electric prin montarea lor intr-un cuponde mastic bituminos.

Capetele firelor montate pe bransamente se vor scoate prin tubul protector al capului debransament, lasind o rezerva da cablu de circa 20 – 30 cm, infasurata in jurul capului de bransament, depreferinta in interiorul firidei.In zone fara bransamente sau in cazul in care intre bransamente este o distanta mai mare de 300 m, firultrasor va fi scos la suprafata solului. Capetele firului trasor se vor monta in cutii cu capac de fonta( folosite si la rasuflatori de carosabil ) avind constructia identica cu o priza de potential varianta b tip IISTAS 7335/8In afara localitatilor, in zone verzi se vor utiliza prizele de potential varianta A – tip II montate pe stilpde beton. In ambele cazuri, in cutia de fonta se va lasa o rezerva de cablu in forma de spirala. Capetelefirelor se vor cupla cu bornele prin alamire si izolare cu mastic bituminos. Inainte de receptia lucrarilorse va verifica in mod obligatoriu conductanta electrica prin firele trasoare realizate.

Identificarea traseelor de conducte si bransamente din polietilena se va realiza prin utilizareadetectoarelor de conducte, utilizate pentru identificarea cablurilor sau a conductelor subterane prinmetoda injectiei de curent sau prin metoda inductiva. Identificarea se va face numai de catre personalinstruit special in acest gen de lucrari. In cazul remedierii unor defecte, se vor reface in mod obligatoriulegaturile electrice ale firelor trasoare, izolate fata de sol prin mastic bituminos.In cartea costructiei va fi indicata pozitia cutiilor de acces a firelor trasoare fata de repere fixe.

Tot cu ocazia receptiei lucrarilor se vor monta si puntile de scurt – circuit a celor doua firemontate in cutiile de acces.

FISA TEHNOLOGICAA VERIFICARILOR DE EXECUTIE SI A PROBELOR DE PRESIUNE

1. VERIFICARI INAINTE DE MONTAJInaintea inceperii montajului conductelor, se va efectua o verificare a aspectului tevilor si

elementelor de asamblare, pentru a fi eliminate cele care prezinta defecte cum ar fi : zgirieturi, bavuri,umflaturi, goluri de material sau incluziuni, pe suprafetele exterioare si interioare.

Tot inainte de punerea in opera, se va efectua o verificare in ceea ce priveste corespondentamaterialelor cu prevederile din proiect ( diametre nominale, grosimi de perete, tip de materiale,corespondenta dintre caracteristicile elementelor de imbinare si ale tevilor, etc.)

2. VERIFICARI IN TIMPUL MONTAJULUIIn timpul executiei tronsoanelor conductelor, se vor executa urmatoarele verificari:

- verificarea corectei functionari a dispozitivelor de sudare;- verificarea calitatii sudurilor efectuate, din punctul de vedere al aspectului exterior;

In cazul sudurilor prin electrofuziune, acestea nu trebuie sa prezinte scurgeri de materiale la nivelulimbinarii dintre fiting si teava, dupa incheierea procesului de sudare piesele nu trebuie sa prezintedeformari, iar pozitia relativa fiting-teava, nu trebuie sa se modifice dupa racirea elementelor. Pentrusudura cap la cap, se va verifica aspectul cordoanelor de sudura, ce nu trebuie sa prezinte neuniformitatipe circumferinta sau inegalitati. Procentul de verificare vizuala a sudurilor va fi de 100%. Controlulvizual al calitatii sudurilor are la baza prevederile prescriptiei tehnice CR 21. Controlul nedistructiv seva face conform cerintelor operatorului licentiat, si va fi cuprins in proiectul tehnic.

- verificarea coditiilor de realizare a santurilor;



Colias Excellium




- verificarea respectarii distantelor minime de amplasare si a adincimii de montaj;- verificarea modului de pozare a conductelor;- verificarea modului de umplere a santului;- verificarea realizarii marcarii traseului

3. PROBE DE PRESIUNEPresiunile necesare efectuarii verificarilor si probelor de rezistanta si etanseitate sunt:Conducte de distributie si instalatii de utilizare verif. si proba de rezist. verif. si proba de

etanseit.- presiune redusa 4 bar

2 barEfectuarea verificarilor si probelor la conductele de distributie se realizeaza astfel:

- verificarea se face pe tronsoane de maxim 500 m la presiunile mentionate anterior, verificareafiind

corespunzatoare daca presiunea se mentine constanta timp de 4 ore.- probele se executa pe conducte terminate si se efectueaza la presiuni conform tabelului de mai

sus, proba fiind corespunzatoare daca presiunea se mentine constanta timp de 24 ore.La receptia simultana a conductelor si bransamentelor din polietilena probele de etanseitate si

rezistenta se efectueaza conform valorilor de mai sus. In cazul receptiei numai a bransamentului, probelede rezistenta si etanseitate se fac inainte de perforarea conductei la presiunile mentionate anterior.Timpul de realizare a probei de rezistenta este de 1 ora, iar pentru proba de etanseitate este de 24 ore.Verificarile si probele de rezistenta si etanseitate se efectueaza dupa egalizarea temperaturii aerului dinconducta cu temperatura mediului ambiant. Timpul necesar egalizarii temperaturii aerului in functie devolumul conductei este dat in tabelul 9 din NTPEE – 2008.Aparatele de baza folosite la masurarea presiunilor si temperaturilor, la verificarile si probele deetanseitate si rezistenta vor fi de tipul cu inregistrare continua, avind clasa de precizie minima de 1,5 cuverificarea metrologica efectuata si montate de personal autorizat BRML. Inregistrarea parametrilor depresiune si temperatura de pe diagrama, sau protocol, constituie dovada executarii probelor, ele fiindsemnate si datate de responsabilul metrolog, instalatorul autorizat al constructorului si beneficiar. Intimpul probelor nu se admit pierderi de presiune sau remedierea unor defecte.Conditiile de efectuare a probelor si rezultatele acestora se consemneaza in procesele verbale de receptietehnica, conform modelului din NTPEE – 2008. La probele de presiune se va proceda in modobligatoriu la filtrarea aerului de eventualele impuritati uleioase, actiunea uleiului sau eventualelor urmede hidrocarburi fiind daunatoare conductelor de polietilena.Probele de presiune se vor efectua la temperatura ambianta, iar presiunea aplicata trebuie sa fiestabilizata inainte de inceperea probei.Factorii care pot influenta rezultatele probelor de presiune sint:

- lungimea tronsonului de incercare;- diametrul conductei- variatia temperaturii in timpul probei;- nivelul presiunilor de incercare;- viteza punerii sub presiune;

Datorita numarului mare de variabile, derularea procedurilor de incercare trebuie sa respectemetodologia corecta, iar interpretarea rezultatelor sa se efectueze intr-un mod corespunzator.



Colias Excellium




FISA TEHNOLOGICA DESECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

(cnf. Art. 15.1 – Art. 15.15, din NTPEE-2008)Toate lucrarile de executie si exploatare a sistemelor de distributie gaze naturale se vor executa curespectarea prevederilor din:

Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006 HG nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor

Metodologice de aplicare a LSSM nr. 319/2006 HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobile Ordinul MMSSF nr. 242/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifică a

coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă Hotărârea 601/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la

locul de muncă HG nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de munca HG nr. 1146 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători

a echipamentelor de muncă HG nr. 1876/22.1.2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii HG nr. 493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

lucrătorilor la riscurile provocate de zgomot HG nr. 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de

către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă HG nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea

manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare HG nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru

asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici HG nr. 1058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii

lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor

individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă HG nr. 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale HG nr. 355/2007, cu completările şi modificările ulterioare, privind supravegherea sănătăţii

lucrătorilor. Norme tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze

naturale/2008 Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006 HG nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor

Metodologice de aplicare a LSSM nr. 319/2006 HG nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare

sau mobile Ordinul MMSSF nr. 242/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind formarea specifică a

coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate în muncă



Colias Excellium




Hotărârea 601/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniulsecurităţii şi sănătăţii în muncă

HG nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate lalocul de muncă

HG nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de munca HG nr. 1146 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători

a echipamentelor de muncă HG nr. 1876/22.1.2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii HG nr. 493/12.04.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea

lucrătorilor la riscurile provocate de zgomot HG nr. 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de

către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă HG nr. 1051/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea

manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare HG nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru

asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici HG nr. 1058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii

lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive HG nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor

individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă HG nr. 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a maşinilor industriale HG nr. 355/2007, cu completările şi modificările ulterioare, privind supravegherea sănătăţii

lucrătorilor. Norme tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze

naturale/2008În toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se

respecta prevederile legale referitoare la prevenirea accidentelor de munca si îmbolnăvirilor profesionale,precum si cele legate de protecţia consumatorilor.

La executarea lucrarilor se va folosi numai personal instruit si, in cazul coordonatorilor de activitati,autorizat, cu instruire profesionala corespunzatoare, cu aptitudini, experienta si capacitate fizica sineuropsihica normala.

În documentatiile tehnice de executie a lucrarilor se includ recomandari cu privire la prevederileactelor normative care permit executarea si exploatarea sistemului de distributie în conditii de deplinasecuritate si sanatate, pe de o parte pentru personalul de executie, iar pe de alta parte pentru personalulde exploatare.

Conducatorii locurilor de munca/coordonatorii de activitati trebuie sa realizeze urmatoarele:a) instruirea personalului la fazele si intervalele stabilite prin legislatia în vigoare, precum pentrulucrari periculoase in functie de complexitatea activitatilor efectuate, întocmirea si semnarea cupersonalul instruit a documentelor doveditoare;b) dotarea cu echipament individual de protectie si de lucru corespunzator sarcinilor de munca siriscurilor profesionale la care pot fi expusi lucratorii;c) acordarea, dupa caz, a alimentatiei de protectie si a materialelor igienico-sanitare pentruprevenirea îmbolnavirilor profesionale;d) verificarea starii utilajelor, agregatelor, aparatelor si sculelor cu care se lucreaza si înlaturareasau repararea celor care prezinta defectiuni;



Colias Excellium




e) luarea de masuri organizatorice de securitate si sanatate in munca, specifice lucrarilor de gazenaturale, ca: formarea si componenta echipelor de lucru, anuntarea consumatorilor afectati delucrarile în sistemele de alimentare cu gaze naturale la închiderea si deschiderea gazelor, lucrulpe conducte sub presiune, manipularea recipientelor sub presiune;

Personalul de executie are urmatoarele obligatii:a) sa participe la toate instructajele în conformitate cu legislatia în vigoare;b) sa poarte echipamentul de lucru si de protectie la locul de munca si sa il întretina în stare decuratenie;c) sa nu utilizeze scule, aparate si echipamente defecte;d) sa aplice în activitatea sa prevederile normelor de care a luat cunostinta în cadrul instruirilor,precum si orice alte masuri necesare pentru evitarea accidentelor;

Principalele masuri obligatorii la executarea lucrarilor/ interventia pentru remedierea defectelor /reparatii curente si / sau capitale în sistemul de alimentare cu gaze naturale sunt:

a) transportul tevilor spre santiere sau domiciliul consumatorului se va face numai cu mijloace detransport apte pentru aceasta operatiune;b) încarcarea si descarcarea tevilor se face cu utilaje de ridicat ori pe planuri inclinate sau manualprin purtare directa, astfel încât sa se evite pericolul de lovire, ranire sau electrocutare apersoanelor care efectueaza operatiile respective;e) în timpul transportului sau manipularii buteliilor de oxigen sau de acetilena se iau toatemasurile pentru împiedicarea caderii sau lovirii acestora, fiind interzisa deplasarea prinrostogolire a acestora;f) buteliile sunt purtate de doi lucratori sau deplasate pe carucioare speciale;g) nu este permisa asezarea buteliilor de oxigen si acetilena în bataia razelor de soare sau înlocuri cu temperaturi ridicate;h) manipularea buteliilor cu oxigen se face numai de lucratori care au mâinile, hainele siinstrumentele de lucru curate, lipsite de urme de materii grase;i) la executia lucrarilor de sapatura se va acorda atentie deosebita pentru evitarea deteriorariiretelelor altor tipuri de utilitati (energie electrica, apa si canalizare, telefonie etc.).În timpul lucrului, lucratorii utilizeaza echipament de protectie adecvat pentru a evita contactul

cu substantele utilizate pentru curatirea conductelor si fitingurilor.Manevrele necesare exploatarii în conditii de siguranta a instalatiilor de gaze naturale se

efectueaza numai de personalul instruit în acest scop.Prelucrarea materialelor din polietilena se executa numai în spatii aerisite, pentru eliminarea

noxelor rezultate la efectuarea sudurilor.In toate situatiile care necesita interventii la conductele din polietilena în functiune, se iau masuri deprotectie a personalului operator împotriva accidentelor cauzate de aparitia sarcinilor electrostatice.

Dupa deschiderea santului, înainte de accesul la conductele defecte, se iau masuri de legare lapamânt a conductei si a tuturor sculelor si aparatelor de sudare si masuri de echipare a personaluluioperator cu echipament specific.

Legarea la pamânt a conductelor din PE se efectueaza prin înfasurarea acestora cu banda textilaîmbibata în solutie de apa si sapun, legata la tarusi metalici introdusi în pamânt în zona de desfasurare alucrarilor de reparatii.

Pe toata durata interventiei asupra conductelor din polietilena, personalul operator utilizeazamanusi de protectie din cauciuc.

La desfasurarea activitatii si executia lucrarilor in incinta agentilor economici cu norme propriiinterne in domeniul securitatii si sanatatii in munca, se va tine cont de continutul si specificul acestorreglementari.



Colias Excellium




Pentru lucrarile in santiere temporare sau mobile, se va asigura elaborarea si implementareaPlanului de securitate si sanatate conform preverilor HG nr. 300/2006 si se vor respecta masurile tehnice,organizatorice igienico-sanitare si de alta natura stabilite in raport cu factorii de risc identificati siriscurile profesionale evaluate.

Consumatorii casnici au obligatia sa foloseasca instalatiile de gaze naturale potrivit cuInstructiunile de utilizare a gazelor naturale, primite la punerea în functiune a acestora.

FISA TEHNOLOGICA PRIVINDSITUATIILE DE URGENTA

In ceea ce priveste situatiile de urgenta, trebuie respectate prevederile urmatoarelor acte normative: OUGR nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă,

aprobată de Legea nr. 15 din 28 februarie 2005 Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor Legea nr. 481 din 08 noiembrie 2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările aduse

de Legea nr. 212 din 24 mai 2006 Ordinul MAI nr. 163 din 28 februarie 2007 de aprobare a Normelor Generale de Apărare Împotriva

Incendiilor HGR nr. 537 din 06 iunie 2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de

prevenire şi stingere a incendiilor OMAI nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea

salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă (în domeniul prevenirii şi stingerii incendiilor şi îndomeniul protecţiei civile), modificat şi completat prin OMAI nr. 786 din 02 septembrie 2005

HGR nr. 762 din 16 iulie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor deurgenţă

HGR nr. 1.739 din 6 decembrie 2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări carese supun avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu

OMI nr. 108 din 01 august 2001 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind reducerea riscurilorde incendiu generate de încărcări electrostatice - D.G.P.S.I.-004

OMAI nr. 130 din 25 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor desecuritate la incendiu

OMIRA nr. 210 din 21 ami 2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şicontrolul riscurilor de incendiu

OMIRA nr. 607 din 09 septembrie 2008 privind aprobarea Metodologiei de certificare aconformităţii în vederea introducerii pe piaţă a mijloacelor tehnice pentru apărarea împotrivaincendiilor

HGR nr. 622 din 21 aprilie 2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselorpentru construcţii, republicată

HGR nr. 766 din 21 noiembrie 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea înconstrucţii

Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată OMLPAT 27/N/1999 Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor - Indicativ P118-99



Colias Excellium




OBLIGAŢIILE PROIECTANŢILOR DE CONSTRUCŢII ŞI AMENAJĂRI,DE ECHIPAMENTE, UTILAJE ŞI INSTALAŢII ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DEURGENŢĂ

A. Conform Legii nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, actualizată cumodificările şi completările aduse de Rectificarea nr. 307/12.07.2006.ART. 23 Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instalaţii sunt obligaţi:

a) să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instalaţii şiamenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi săevalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General pentru Situaţii deUrgenţă şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;

b) să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva incendiilor,specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate;

c) să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice, mijloaceletehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice;

d) să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de funcţionare amijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în documentaţii, precum şi regulilenecesare de verificare şi întreţinere în exploatare a acestora, întocmite de producători;

e) să asigure asistenta tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor,cuprinse în documentaţii, până la punerea în funcţiune.ART. 25 Proiectanţilor le sunt aplicabile, după caz, şi dispoziţiile prevăzute la art. 19-22.B. Conform Legii nr. 481/08.11.2004 privind protecţia civilă, actualizată cu modificările şicompletările aduse de Legea nr. 212/24.05.2006

ART. 30(1) Proiectanţii de investiţii au următoarele obligaţii:a) să prevadă în documentaţiile tehnice ale investiţiilor măsurile specifice, echipamentele şi dotările

necesare, conform normativelor în vigoare,;b) să obţină toate avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă, conform legii, şi să

urmărească realizarea măsurilor stabilite în cuprinsul acestora;c) să evalueze riscul seismic al zonei în care se execută lucrările şi să întocmească proiectul

construcţiei sau instalaţiei conform gradului de risc seismic evaluat.(2) În toate fazele de proiectare, construcţiile şi amenajările, echipamentele, utilajele şi instalaţiile

tehnologice pentru autorizare în domeniul protecţiei civile se supun unei examinări sistematice şicalificate pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, în condiţiile prevăzute de reglementărilespecifice.

(3) Obligaţia executării activităţilor prevăzute la alin. (2) revine persoanelor care concura laproiectarea construcţiilor, echipamentelor sau instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor şirăspunderilor prevăzute de lege.

(4) Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor se elaborează deInspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şiinternelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministruluiadministraţiei şi internelor.



Colias Excellium




OBLIGAŢIILE EXECUTANŢILOR LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII ŞI DE MONTAJDE ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ

A. Conform Legii nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, actualizată cumodificările şi completările aduse de Rectificarea nr. 307/12.07.2006ART. 24 Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii sunt obligaţi:

a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte, curespectarea prevederilor legale aplicabile acestora;

b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor,precum şi la organizările de şantier;

c) să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentaţiilede execuţie la parametrii proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune.ART. 25 Executanţilor le sunt aplicabile, după caz, şi dispoziţiile prevăzute la art. 19-22.ART. 19 Administratorul sau conducătorul instituţiei, după caz, are următoarele obligaţii principale:

a) sa stabilească, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de organizare pentru apărareaîmpotriva incendiilor în unitatea sa, sa le actualizeze ori de câte ori apar modificări şi sa le aducă lacunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror persoane interesate;

b) sa asigure identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitatea sa şi sa asigure corelareamăsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor;

c) sa solicite şi sa obţină avizele şi autorizaţiile de securitate la incendiu, prevăzute de lege, şi saasigure respectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării acestora; în cazul anulării avizelor ori aautorizaţiilor, sa dispună imediat sistarea lucrărilor de construcţii sau oprirea funcţionarii ori utilizăriiconstrucţiilor sau amenajărilor respective;

d) sa permită, în condiţiile legii, executarea controalelor şi a inspecţiilor de prevenire împotrivaincendiilor, sa prezinte documentele şi informaţiile solicitate şi sa nu îngreuneze sau sa obstrucţioneze înniciun fel efectuarea acestora;

e) sa permită alimentarea cu apa a autospecialelor de intervenţie în situaţii de urgenta;f) sa întocmească, sa actualizeze permanent şi sa transmită inspectoratului lista cu substanţele

periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub orice forma, cu menţiuni privind:proprietăţile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate şimediu, mijloacele de protecţie recomandate, metodele de intervenţie şi prim ajutor, substanţele pentrustingere, neutralizare sau decontaminare;

g) sa elaboreze instrucţiunile de apărare împotriva incendiilor şi sa stabilească atribuţiile ce revinsalariaţilor la locurile de munca;

h) sa verifice dacă salariaţii cunosc şi respecta instrucţiunile necesare privind măsurile de apărareîmpotriva incendiilor şi sa verifice respectarea acestor măsuri semnalate corespunzător prin indicatoarede avertizare de către persoanele din exterior care au acces în unitatea sa;

i) sa asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a serviciului deurgenta privat, precum şi funcţionarea acestuia conform reglementărilor în vigoare ori sa încheiecontract cu un alt serviciu de urgenta voluntar sau privat, capabil sa intervină operativ şi eficace pentrustingerea incendiilor;

j) sa asigure întocmirea şi actualizarea planurilor de intervenţie şi condiţiile pentru aplicareaacestora în orice moment;

k) sa permită, la solicitare, accesul forţelor inspectoratului în unitatea sa în scop de recunoaştere,instruire sau de antrenament şi sa participe la exerciţiile şi aplicaţiile tactice de intervenţie organizate deacesta;



Colias Excellium




l) sa asigure utilizarea, verificarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de apărare împotrivaincendiilor cu personal atestat, conform instrucţiunilor furnizate de proiectant;

m) sa asigure pregătirea şi antrenarea serviciului de urgenta privat pentru intervenţie;n) sa asigure şi sa pună în mod gratuit la dispoziţie forţelor chemate în ajutor mijloacele tehnice

pentru apărare împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie specifice riscurilor care decurg dinexistenta şi funcţionarea unităţii sale, precum şi antidotul şi medicamentele pentru acordarea primuluiajutor;

o) sa stabilească şi sa transmită către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor saleregulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice acestora, corelate cu riscurile la utilizarea,manipularea, transportul şi depozitarea produselor respective;

p) sa informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea cu forte şimijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile lucrătoare sa completeze şi sa trimită acestuiaraportul de intervenţie;

q) sa utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, certificateconform legii;

r) sa îndeplinească orice alte atribuţii prevăzute de lege privind apărarea împotriva incendiilor.ART. 20 Persoanele fizice, asociaţiile familiale sau persoanele juridice care deţin părţi din

acelaşi imobil trebuie sa colaboreze pentru îndeplinirea obligaţiilor ce le revin din prezenta lege, învederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pentru întregul imobil.

ART. 21 Utilizatorul are următoarele obligaţii principale:a) sa cunoască şi sa respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite de administrator,

conducătorul instituţiei, proprietar, producător sau importator, după caz;b) sa întreţină şi sa folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările pentru apărarea

împotriva incendiilor, puse la dispoziţie de administrator, conducătorul instituţiei, proprietar, producătorsau importator;

c) sa respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care leorganizează sau le desfăşoară;

d) sa nu efectueze modificări neautorizate şi fără acordul scris al proprietarului, al proiectantuluiiniţial al construcţiei, instalaţiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori alunui expert tehnic atestat potrivit legislaţiei în vigoare;

e) sa aducă la cunoştinţa administratorului, conducătorului instituţiei sau proprietarului, după caz,orice defecţiune tehnica ori alta situaţie care constituie pericol de incendiu.

ART. 22 Fiecare salariat are, la locul de munca, următoarele obligaţii principale:a) sa respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţa, sub orice

forma, de administrator sau de conducătorul instituţiei, după caz;b) sa utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi echipamentele,

potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator sau de conducătorul instituţiei,după caz;

c) sa nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi instalaţiilor deapărare împotriva incendiilor;

d) sa comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de munca orice încălcare anormelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un pericol deincendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare împotriva incendiilor;

e) sa coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, după caz, respectiv cu cadrul tehnicspecializat, care are atribuţii în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilorde apărare împotriva incendiilor;



Colias Excellium




f) sa acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, în cazul apariţiei oricăruipericol iminent de incendiu;

g) sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţa, referitoare laproducerea incendiilor.B. Conform Legii nr. 481/08.11.2004 privind protecţia civilă, actualizată cu modificările şicompletările aduse de Legea nr. 212/24.05.2006

ART. 30(1) Constructorii de investiţii au următoarele obligaţii:

a) să respecte măsurile specifice prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor şi să asigureechipamentele şi dotările necesare, conform normativelor în vigoare, pe toată durata de execuţie ainvestiţiilor;

b) să respecte prevederile înscrise în avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă,obţinute conform legii, şi să realizeze măsurile stabilite în cuprinsul acestora;

c) să execute construcţia sau instalaţia conform evaluării gradului de risc seismic al zonei în care seexecuta lucrările.

(2) În toate fazele de execuţie, construcţiile şi amenajările, echipamentele, utilajele şi instalaţiiletehnologice pentru autorizare în domeniul protecţiei civile se supun unei examinări sistematice şicalificate pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, în condiţiile prevăzute de reglementărilespecifice.

(3) Obligaţia executării activităţilor prevăzute la alin. (2) revine persoanelor care concurarealizarea construcţiilor, a echipamentelor şi a instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor şirăspunderilor prevăzute de lege.

(4) Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor se elaborează deInspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şiinternelor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministruluiadministraţiei şi internelor.



Colias Excellium




FISA TEHNOLOGICA DEPROTECTIAMEDIULUI SI APELOR(cnf. Art. 16.1 - Art. 16.2, din NTPEE-2008)

În toate etapele de proiectare, executare si exploatare a sistemului de alimentare cu gaze naturale se vorrespecta prevederile legale specifice protecţiei mediului:

● Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediuluipentru proiecte publice şi private.● Ordin 1037/2005 privind modificarea Ordinului ministrului apelor şi protecţiei mediului nr.860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi de emitere aacordului de mediu● OUG 195/2005 privind protecţia mediului● Ordin 2/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizul de amplasament● HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental● Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor● HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor● HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României● HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaj● HG 1022/2002 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa, sănătatea,securitatea muncii şi protecţia mediulu● HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului.Pentru lucrările de infrastructură rutieră care pot avea un impact asupra mediului prin natura,dimensiunea sau amplasarea lor, după consultarea autorităţilor locale, se vor efectua studii de impactasupra mediului, conform ordinului 860/2002 anexele 1 si 2.În evaluarea impactului asupra mediului se vor lua în considerare cel puţin următoarele:a) lucrările din perioada execuţiei conductei;b) amplasarea şi termenul de funcţionare a conductei;c) eventualele pierderi de gaze naturale;

După terminarea lucrărilor terenul va fi adus la starea iniţială, atât carosabilul cât şi spaţiul verdeafectat, iar deşeurile rezultate din desfăşurarea activităţii vor fi colectate selectiv şi valorificate saueliminate conform legislaţiei specifice.

La utilizarea substanţelor chimice periculoase se vor respecta regulile de siguranţa, colectare adeşeurilor, de intervenţie si prim ajutor in caz de necesitate prevăzute in Fisele Tehnice de Securitatepe care utilizatorii trebuie sa le deţină.

Pentru orice poluare accidentală a solului ce intervine ca urmare a desfăşurării activităţii, se vaacţiona imediat pentru limitarea/îndepărtarea poluării.

IntocmitIng. Campean Horea



Colias Excellium




IV. DEVIZUL GENERAL AL INVESTITIEI

Studiul de fezabilitate precum si devizul general al investitiei ce fac obiectul prezenteidocumentatii au fost intocmite in conformitate cu prevederile Legii energiei electrice si a gazelornaturale nr.123/2012 si in conformitate cu Ordinul nr. 37/2013 privind metodologia de elaborare astudiilor de fezabilitate.

V. FINANTAREA INVESTITIEI

Finantarea lucrarii urmeaza sa fie suportata de catre primaria comunei VETIS, jud. Satu Mare,din bugetele proprii.

VI. CONCLUZII

Din analiza tehnico-economica reiese ca aceasta varianta de proiect este unica, deoarecemajoritatea conductelor se cupleaza in cele existente pe strada, iar la strazile noi cuplarea se face de lainceputul strazii unde este existenta conducta de distributie gaze naturale. Cuplarile noilor conducte serealizeaza in prezenta personalului autorizat al operatorului sistemului de distributie gaze naturale careare in concesiune sistemul de distributie al comunei Vetis si care este SC GAZ VEST SA ARAD.

Intocmit:Ing. Horea Campean



extindereconductadedistributie ... · localitatile vetis, decebal, oar. acest proiect va fi foarte...

Documents