REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DAT

PLAN DE LECŢIE

DATA: 22.05.2014LICEUL ”CLASA: a XII-a CPROFESORUL: OBIECTUL: Limba şi literatura românăSUBIECTUL: Rezolvarea exercițiilor pe baza unui text la prima vedereTIPUL LECŢIEI: fixare și consolidare a cunoștințelor și deprinderilor COMPETENŢE GENERALE:

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare

dialogată şi monologată;3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse.4. Utlizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de

realizare, cu scopuri diverse.COMPETENŢE SPECIFICE:

- Folosirea unor modalitati diverse de întelegere si de interpretare a textelor literare;- Utilizarea adecvata a achizitiilor lingvistice în întelegerea si în producerea diverselor texte;- Utilizarea adecvata a conceptelor de teorie a literaturii în analiza si în discutarea textelor literare.

METODE DIDACTICE: conversaţia euristică, exerciţiul, analiza lexicală, demonstraţia, munca pe grupe.RESURSE UMANE: 33 eleviMATERIAL DIDACTIC ŞI BIBLIOGRAFIC: fişe de exerciţii, fişe cu exemple.BIBLIOGRAFIE:1. Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română. Învăţământ primar şi

gimnazial, M.E.C., C.N.C., Bucureşti, Editura Aramis Print, 2002 2. Cerghit, I. - Metode de învăţământ, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1998 3. Pânişoară, Ioan Ovidiu – Comunicare eficientă, Editura Polirom, 4. Ionescu, M.; Radu, I. - Didactica modernă, Cluj, Editura Dacia, 1995 5. Parfene, Constantin - Metodica studierii limbii şi literaturii în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura

Polirom, 1999 6. Adrian Nicolae Romonți (coord.) – Examenul de Bacalaureat național 2014. Limba și literatura română.

Modele de teste. Filiera teoretică – profilul umanist. Filiera vocațională – profilul pedagogic. Editura Delfin, București, 2013

Prof. Haiduc Valentina

REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DAT

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Momentele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevului Observaţii Momentul

organizatoricNotarea absenţilor. Pregătirea pentru lecţie. Conversaţia

Verificarea temei Ce aţi avut de pregătit pentru astăzi?Aţi în tâmpinat dificultăţi în realizarea temei?

Elevii citesc tema, iar situaţiile mai dificile sunt analizate pe tablă împreună cu profesorul.

Conversaţia şi explicaţia.

Deschiderea cadrului tematic

Anunţarea noii lecţii.

Anunţarea competenţelor vizate

În lecţia de astăzi ne vom îndrepta atenţia asupra efectuării unor exerciții pe un text la prima vedere, întocmai cum veți primi la examenul de bacalaureat, proba scrisă, subiectul I.

Profesorul notează titlul lecţiei pe tablă: Exerciții pe baza unui text la prima vedere

Lecţia de astăzi are în vedere familiarizarea voastră cu modalitățile de rezolvare a cerințelor pe baza unui text la prima vedere, vom efectua exerciţii de analiza literară, de vocabular.

Pentru început, vă propun un exerciţiu uşor: lectura textului de pe fișă. Profesorul le împarte fișele de lucru elevilor.

Elevii sunt conduşi spre descoperirea semnificaţiilor textului literar, rezolvarea cerințelor privind menționarea unor sinonime, sensurile conotative ale unor cuvinte, explicarea unor semne de ortografie și punctuație, identificarea unor figuri de stil și explicarea lor, identificarea și transcrierea unor secvențe denumind relațiile spațio-temporale, mărcile lexico-gramaticale ale prezenței eului liric, înțelegerea și explicarea unor sintagme sau secvențe literare.

Profesorul conduce discuţia, astfel încât fiecare elev să participe activ la lecție și să se familiarizeze cu toții cu modul de lucru cerut.

Profesorul le solicită elevilor să aleagă mai multe sinonime, teme sau motive ori să precizeze toate figurile de stil identificate pentru a activa cât mai mulți elevi și pentru a verifica mai multe răspusuri, demonstrându-le elevilor că există mai multe variante corecte de răspuns.

Elevii notează titlul în caiete.

Un elev începe să citească fragmentul de pe fișă.

Elevii răspund pe rând cerințelor, completându-se unul pe celălalt.

Elevii participă activ al lecție, oferind pe rând mai multe răspunsuri.

Problematizare şi conversaţie

Demonstraţia Explicaţia

ProblematizareConversaţia

Prof. Haiduc Valentina

REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DATReflecţie asupra

activităţii

Consolidarea cunoştinţelor

Despre ce am discutat astăzi?

Cum vom putea folosi cunoştinţele pe care le-am învăţat ora aceasta?

Am discutat despre rezolvarea unor cerințe pe baza unui text la prima vedere.

Aceste cunoştinţe ne permit să ne familiarizăm cu cerințele pe care le vom întâlni la examenul de bacalaureat și, totodată, ne permit să rezolvăm cu mai multă ușurință asemenea exerciții.

Conversaţia

Tema Elevii primesc alte fișe cu tema pentru acasă. Elevii îşi notează tema pentru acasă.

Prof. Haiduc Valentina

REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DATFIȘĂ DE EXERCIȚII

I Citeşte următorul text:VI

Noi stam cântând în noapte în turnul fermecatCe-și nalță fruntea sură din negrile ruine,Iar viersurile noastre, ciudate și streine,Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat.

Stam singuri, și cum cerul greoi și-ntunecatPărea o carte veche cu taine sibiline1,Noi glasul ridicarăm în cântece senineChemând uitarea sfântă în tragicul palat.

Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte,Plutind demoniacă2 în valuri lungi de șoapte,Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare.

Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn,Și rozele păliră ca albele fecioareCe mor chemând zadarnic al visurilor domn.

(Stefan Petică, Moartea visurilor – XIV)

1 sibilin – profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profeției 2 demoniac – demonic

Formulează răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:1. Numeste câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: singuri si chemând. 2. Explică rolul cratimei în secvența: cerul greoi și-ntunecat.3. Construieste un enunț în care să ilustrezi sensul conotativ al cuvântului noapte. 4. Precizează tema si un motiv literar identificate în textul dat. 5. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității prezente în textul dat. 6. Selectează două secvențe din text care conturează dimensiunea spațială a imaginarului poetic. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din a doua strofă. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, prima strofă a textului dat, prin evidențierea relației dintre idea poetică si mijloacele artistice.

II Citește următorul text:Când să fi fost ziua aceea care îmi vine în minte mereu? Câți ani să fi avut? Optsprezece?Nouăsprezece? Era în orice caz

într-o după-amiază de sfârsit de vară sau început de septembrie, sau poate că nu era, dar astfel de zile au în ele nemiscarea unei zile de vară si lumina aceea a zilei de toamnă care, de bogată ce e, opreste parcă si ea pe loc trecerea timpului. [...] dimineața niciun nor, la amiază soare dulce care nu te opreste în casă la umbră, după-masă cer mereu senin si pe seară asfințitul lung, cu înrosirea cerului si aprinderea acoperisurilor... Am văzut asta de atâtea ori că mă gândesc câteodată dacă aceste după-amiezi si asfințituri nu s-au îngrămădit de fapt în amintirea mea într-una singură din pricina lucrurilor care s-au petrecut din întâmplare într-o astfel de zi? Ei si? Ce importanță are dacă s-a întâmplat asa sau nu? De ce de pildă din atâtea dimineTi câte am trăit aici si mi-au bătut ani de zile în fereastră nu s-a ales niciuna pe care să n-o pot uita? [...] Si cu toate acestea, adică cu toată această siguranță care începe să mă lege de trecut, amintirea mea dă târcoale, dibuie si niciodată nu are puterea să scoată la suprafață toată lumina acelei după-amiezi. Fiindcă unele din gesturile mele de atunci le înTeleg bine, dar altele îmi rămân străine. Totusi erau ale mele. Îmi spun de pildă că eram vesel si că de aceea stând acolo, pe acoperisul acelei biserici, cântam. [...] Mă îndemnase tata să mă fac văpsitor, zicând că tabla plouă si ninge peste ea si dă repede jos văpseaua, ai totdeauna de lucru. Si m-a trimis cu un mester pe acoperis. [...] În orice caz faptul de a umbla sus pe acoperisurile caselor mi-a plăcut asa de mult că mi-am dat seama că asta e pentru mine ceva de care n-o să mă las toată viața. Să fi fost din pricină că în toți acei ani ai copilăriei mele umblasem cu capul în jos si nu văzusem nimic? Si că deodată, pentru întâia oară, de voia mea, ridicasem fruntea si văzusem?

(Marin Preda, Intrusul)Formulează răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la text:1. Numeste câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: nemiscarea, dulce. 2. Explică rolul semnului întrebării prezent atât de pregnant în fragment. 3. Construieste un enunț în care să folosesti o locuțiune/expresie care să conțină substantivul lumina.4. Precizează tipul de perspectivă narativă din textul citat. 5. Transcrie două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al timpului. 6. Notează două motive literare din textul dat. 7. Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60 -100 de cuvinte (sase – zece rânduri), următoarea secvență din textul dat: Si cu toate acestea, adică cu toată această siguranță care începe să mă lege de trecut, amintirea mea dă târcoale, dibuie si niciodată nu are puterea să scoată la suprafață toată lumina acelei după-amiezi.

Prof. Haiduc Valentina

REZOLVAREA CERINTELOR PE BAZA UNUI TEXT DATIII Citește următorul text:

GABRIELA: Toate ar fi cum ar fi, dar de ce locuiţi la Olteniţa?OGARU: Mi-a plăcut să locuiesc retras … Prezenţa oamenilor mă oboseşte. Zgomotele mă trezesc din lumea mea de basm … Lângă locuinţa mea se află un pârâu, şi pe malul respectivei ape stau ceasuri întregi meditând … Eu sunt aventura, domnişoară! Eu sunt necunoscutul, trepidaţia, poezia, subconştientul dezlănţuit … Am, vă dau cuvântul meu de onoare, un suflet de trubadur. Tânjesc după poezie, după gondole, după baluri la Veneţia, după orhidee, după romane celebre, [...] după tot ce e frumos în viaţă.GABRIELA: Trubadurii, trubadurii! Chiar şi cei din secolul al optsprezecelea erau foarte simpatici!OGARU: Eu, domnişoară, sunt ultimul trubadur, şi nu mi-e ruşine s-o recunosc. E aşa de trist să fii ultimul trubadur … Unde sunt trubadurii, domnişoară?GABRIELA: Nu ştiu. Parcă i-a înghiţit pământul … […]GABRIELA: Şi ce-ai să-mi cânţi?OGARU: Cântece de dragoste. Numai cântece de dragoste. Căci dragostea e singurul lucru serios, restul e zădărnicie …GABRIELA (se înfurie): Da? Şi sportul? (Vrea să plece) Sportul nu e un lucru serios?!OGARU (fuge după ea): Ba da, domnişoară! [...] ! Pe aceste două … coloane se sprijină globul pământesc … Nu râdeţi de mine, domnişoară. Am fost copil şi am rămas un copil. Am făcut armata la artilerie, dar am rămas tot un copil … Sunt un trubadur, iubiţi-mă … [...] … Am să vă urmăresc permanent … vi-o jur … Dacă vă transferă, nu mă uitaţi.GABRIELA: Dacă mă transferă, te uit.OGARU: Uitarea femeilor e dulce ca floarea de iasomie. […] Vă iubesc enorm, deşi nici cuvântul „enorm”… Vă ador … nici cuvântul „ador” nu exprimă tot clocotul … A … cuvintele! Nu găsesc cuvintele! ...GABRIELA: Iubesc o altă persoană.OGARU: Nu cred. Ar fi prea crud … [...]GABRIELA: Nu ştiu nimic. Eu sunt femeie. [...]OGARU: A, eternul feminin! ... Am să te răpesc, domnişoară!GABRIELA (topită): Da? Ai să mă răpeşti? Mai spune o dată, de două ori, până la saturaţie!OGARU: Am să vă răpesc, domnişoară. Ca un vechi trubadur … Am să te răpesc!GABRIELA (bate fericită din palme): Asta zic şi eu romantism! Vai, ce bine-mi pare! ... Am să fiu răpită! Cu asta m-ai cucerit, o, ciudate necunoscut! ... (Înaintează fericită spre mijlocul scenei) Ah, ce aventură! Am să fiu răpită! Ca într-o coproducţie franco-italiană! (Teodor Mazilu, Somnoroasa aventură)

Formulează răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe, cu privire la text:1. Numeşte câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor: retras şi zădărnicie. 2. Explică rolul virgulei în secvența: Vai, ce bine-mi pare. 3. Construieşte un enunţ în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul suflet.4. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 5. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care sunt mărci ale adresării directe.6. Menţionează o modalitate de caracterizare a personajului Ogaru, exemplificând cu o secvență semnificativă din textul dat. 7. Prezintă rolul indicațiilor scenice din textul dat. 8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului dramatic. 9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvență:

OGARU: Am să vă răpesc, domnişoară. Ca un vechi trubadur … Am să te răpesc!GABRIELA (bate fericită din palme): Asta zic şi eu romantism! Vai, ce bine-mi pare! ... Am să fiu răpită! Cu asta m-ai cucerit, o, ciudate necunoscut! ... (Înaintează fericită spre mijlocul scenei) Ah, ce aventură! Am să fiu răpită! Ca într-o coproducţie franco-italiană!

Prof. Haiduc Valentina