CECCAR Filiala Timis

Nr. 359 / 03.04.2015

Program pregatire stagiari – 2015 – anul III

In conformitate cu prevederile art. 22 din Regulamentul privind efectuarea stagiului si examenul de aptitudini in vederea accesului la calitatea de expert contabil si de contabil autorizat, stagiarii in sistem colectiv (anul III, semestrul I, gr. 1 si 2) sunt invitati in data de 07.05.2015 ora 9,00, la sediul filialei CECCAR Timis, situat in Timisoara, str. Moise Nicoara, nr. 21, cu intrare si de pe str. Andrei Saguna, sa depuna in scris si sa sustina raspunsurile la cele 30 exercitii propuse de lectorii - formatori de stagiu si redate mai jos. In aceeasi zi, de la ora 14,00 sunt programati a efectua cursurile de pregatire tehnica, comportament profesional si doctrina profesionala stagiarii din anul III de stagiu (gr. 1 si 2), indiferent de forma de pregatire.

Va facem cunoscut ca pentru consultatii in vederea rezolvarii exercitiilor primite s-a fixat data de 30.04.2015 ora 9,00 (anul III, semestrul I, gr. 1 si 2), la sediul filialei CECCAR Timis, situat in Timisoara, str. Moise Nicoara, nr. 21, cu intrare si de pe str. Andrei Saguna. Deasemenea in aceeasi zi, de la ora 14,00 sunt programati a efectua cursurile de pregatire deontologica stagiarii din anul III de stagiu (gr. 1 si 2), indiferent de forma de pregatire.

In baza Adresei CECCAR nr. 665/22.01.2015, in anul 2015, evaluarea semestriala a stagiarilor se organizeaza concomitent la toate filialele CECCAR, astfel:- pentru semestrul I (toti anii de stagiu) in zilele de sambata 23 mai 2015 – proba scrisa si sambata 24 mai 2015 proba orala;- pentru semestrul II (anii I si II de stagiu) in ziua de sambata 12 decembrie 2015 – proba scrisa si proba orala;- pentru semestrul II (anul III de stagiu) in ziua de sambata 10 octombrie 2015 – proba scrisa si proba orala.

Participa la testul semestrial de evaluare toti stagiarii, indiferent de forma de pregatire, care si-au indeplinit obligatiile aferente semestrului respectiv, si anume: participarea la orele de pregatire tehnica si deontologica, rezolvarea si prezentarea lucrarilor profesionale, precum si achitarea taxei de stagiu pentru anul in curs.

In aplicarea art. 2 din Norme privind organizarea si desfasurarea testului semestrial de evaluare a stagiarilor, stagiarii primesc in ziua de 18 mai 2015, pentru semestrul I, si in zilele de 7 decembrie 2015 (stagiarii anul I si II) si 5 octombrie 2015 (stagiarii anul III), pentru semestrul II, subiectele lucrarilor de rezolvat.

Va reamintim ca pentru acoperirea cheltuielilor cu organizarea pregatirii in sistem colectiv se percepe un tarif anual de 150 euro. Plata se face in lei la cursul de schimb leu/euro comunicat de BNR, din ziua platii. Pentru anul acesta termenul de plata este 24.04.2015.

1

Grupa 2 (total 30 exercitii) – 28 stagiari EC

STAGIARI E.C.1 Orlandea Ana Delia

2 Pana A. Oana Maria

3 Pasare Diana Alexandra

4 Pascal H. Adriana Simona

5 Petrescu V. Ciprian Valeriu

6 Pop Nicoleta

7 Pop P. Patricia Marioara

8 Ratiu Paula Nicoleta

9 Ruji Adriana

10 Scurtu Adina Maria

11 Secara C. Lavinia Maria

12 Sintescu I. Mariana

13 Stanaia M. Elena Melania

14 Stupariu Larisa Ramona

15 Sziyarto Diana

16 Tanasa Daniela Cosmina

17 Tcaci V. Cristina

18 Ternesz St. Adnana

19 Tipter Z.D. Patricia

20 Tomut A. Nadia Cosmina

21 Triscau I. Elena Carmen

22 Tudic V. Ana

23 Tufan D. Ionica Gabriela

24 Vasile I. Isabela Andreea

25 Vidican F. Florina Alina

26 VOICAU ADRIANA CORNELIA

27 Vuscan Raluca Ioana

28 GRADOE GEORGIANA

2

Exercitii propuse pentru anul III sem. I

I. Elaborarea situatiilor financiare (11 exercitii)

1. Societatea ALFA achiziţioneazã pe data de 25 august anul N un utilaj care se amortizeazã liniar în 10 ani, costul de achiziţie 210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea valorii rãmase a utilajului, valoarea justã 160.000 u.m. Totodatã, datoritã schimbãrii condiţiilor de utilizare, durata de viaţã utilã rãmasã este reestimatã la 5 ani. În condiţiile aplicãrii IAS 16 „Imobilizãri corporale“, amortizarea aferentã exerciţiului N+3 va fi de: a) 21.000 u.m.; b) 60.375 u.m.; c) 53.666 u.m.; d) 53.333 u.m.; e) 60.000 u.m.

Rezolvare:

Valoare intrare = 210.000 leiAmortizare anuala = 210.000/10 = 21.000 leiAmortizare la N+2 = 21.000/3 + 21.000 + 21.000 = 49.000 lei;Valoarea ramasa = 210.000 – 49.000 = 161.000 lei;Valoarea justa = 160.000 lei;Durata estimata de viata = 5 ani = 5 * 12 luni = 60 luni;Durata amortizata = 2 ani 4 luni = 28 luniDurata de amortizat = 60 – 28 = 32 luniAmortizarea pentru N+3 = 160.000 * 12/32 = 60.000 lei

2. Nu intrã în aria de aplicabilitate a IAS 36: a) investiţiile în filiale; b) investiţiile în întreprinderile asociate; c) întreprinderile în asocierile în participaţie; d) imobilizãrile corporale; e) investiţiile imobiliare evaluate la valoarea justã, potrivit IAS 40.

3. Care este rata implicitã a unui contract de locaţie care are urmãtoarele caracteristici: – 12 redevenţe anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidualã estimatã de locator la sfârşitul contractului de locaţie 12.000.000 lei, valoarea justã 61.944.941 lei: a) 12%; b) 13%; c) 10%; d) 9%; e) 18%.

3

Rezolvare:1  1.13  1.13  10.000.000  8849558

1.13  1.13  1.2769  10.000.000  7831467

1.2769  1.13  1.442897 10.000.000  6930502

1.442897  1.13  1.630474  10.000.000  6133187

1.630474  1.13  1.842435  10.000.000  5427599

1.842435  1.13  2.081952  10.000.000  4803185

2.081952  1.13  2.352605  10.000.000  4250606

2.352605  1.13  2.658444  10.000.000  3761599

2.658444  1.13  3.004042  10.000.000  3328848

3.004042  1.13  3.394567  10.000.000  2945883

3.394567  1.13  3.835861  10.000.000  2606977

3.835861  1.13  4.334523  10.000.000  2307059

4.334523  12.000.000  2768471  61944941

4. Având în vedere elementele urmãtoare, nu corespund noţiunii de subvenţie guvernamentalã: 1) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi desfãşoarã activitatea în sectoare recent privatizate; 2) scutirile de la plata impozitului pe profit; 3) acordarea de asistenţã întreprinderilor care îşi încep activitatea în regiuni subdezvoltate; 4) împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii condiţiilor ataşate acestuia; 5) intervenţia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de muncã; 6) deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate. a) 1+2+3+4; b) 2+4+5+6; c) 1+3+4+6; d) 3+4+5+6; e) 2+3+4+6.

5. Nu sunt active calificabile, în sensul normei IAS 23: a) lucrãrile efectuate de o întreprindere de comunicaţii pentru adaptarea sistemului de distribuţie; b) investiţiile imobiliare; c) stocurile produse în cantitãţi mari şi pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de timp; d) tutunul; e) tronsoanele de conducte de transport petrol.

4

6. Sunt incluse într-un provizion pentru restructurare urmãtoarele costuri: a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de restructurare; b) costuri de marketing; c) investiţii în noi reţele de distribuţii; d) pierderile din exploatare pânã la data restructurãrii care nu sunt ocazionate de un contract oneros; e) salarii compensatorii acordate salariaţilor disponibilizaţi ca urmare a restructurãrii.

7. Întreprinderea achiziţioneazã un echipament tehnologic la începutul exerciţiului N, la costul de 100.000 mii lei şi constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia în valoare de 20.000 mii lei. Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclusã în costul activului. Presupunem cã acest provision nu este deductibil fiscal. Care va fi raţionamentul corect privind recunoaşterea diferenţelor temporare?Rezolvare:Valoarea contabila a echipamentului tehnologic este 120.000 mii leiBaza fiscala = Valoarea contabila - sume impozabile in viitor + sume deductibile in viitor =120.000-120.000+ 100.000 = 100.000 mii leiDiferenta temporara impozabila = 120.000 - 100.000 = 20.000 mii leiBaza fiscala a datoriei = Valoarea contabila + sume impozabile - sume deductibile= 20.000 + 0 -20.000 = 0Diferenta temporara deductibila de = 20.000 mii leiCele doua diferente temporare nu se recunosc deoarece:• ele sunt constatate cu ocazia recunoasterii initiale a unui activ respectiv a unei datorii;• recunoasterea initiala a unui active sau datorie nu are incidenta asupra rezultatului contabil si nici asupra rezultatului fiscal.Diferentele temporare sunt diferentele dintre valoarea contabila a unui activ sau datorie din bilantsi baza fiscala a acestora.Diferentele temporare pot imbraca urmatoarele forme:- diferente temporare impozabile, care sunt acele diferente temporare care vor avea ca rezultatvalori impozabile in determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadeiviitoare,atunci cand valoarea contabila a activului sau a datoriei este recuprata sau decontata;- diferente temporare deductibile, care sunt acele diferente temporare ce vor avea ca rezultat valorice sunt deductibile pentru determinarea profitului impozabil (pierderii fiscale) al perioadei viitoare,→ Datorie privin impozitul / profitul amanat6912 = 4412 „Cheltuieli cu impozitul „Impozitul pe profitulpe profitul amanat” amanat”sau4412  =  7912Impozitul pe profit  Venituri din impozitulamanat pe profit amanat

Asa cum se desprinde din IAS 12, cheltuiala (venitul) amanat figureaza ca pozitie distincta incontul de profit si pierderi.

8. Societatea M a achiziţionat 100% acţiunile societãţii F, la 1 ianuarie 2004. În 2003, societatea F a realizat vânzãri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de garanţie. Deşi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit sã recunoascã un provizion pentru garanţii de 30.000.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005 (data trecerii la IFRS), suma necesarã pentru

5

decontarea datoriei este estimatã la 26.000.000 u.m. Ce înregistrãri efectueazã M la data trecerii la IFRS, dacã se aplicã excepţia facultativã? Dar dacã se aplicã prevederile IFRS 3 retrospectiv?

Rezolvare:

Intreprinderile ar trebui sa aplice retrospectiv prevederile IFRS3 - Grupari de intreprinderi. Prin aplicarea exceptiei, informatiile referitoare la gruparile de intreprinderi care au fost recunoscuteinainte de data trecerii la IFRS nu trebuie retratate.M efectueaza urmatoarele inregistrari: - daca aplica exceptia facultativa:1172  =  1512  26.000.000 Rezultat reportat  Provizioane pt garantiiacordate clientilor

- daca aplica IFRS 3 retrospectiv:

La data gruparii :2071  =  1512  30.000.000 Fond comercial  Provizioane pt. garantiiacordate clientilor

La data trecerii la IFRS:

1512  =  1172  4.000.000 Provizioane pt. garantii  Rezultat reportatacordate clientilor

9. Se cunosc urmãtoarele informaţii (în lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subvenţii pentru investiţii 6.000; cheltuieli cu dobânzile 12.000; rezultat înainte de impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clienţi la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale (încasate) 2.000; venituri (câştiguri) din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri în avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subvenţiile pentru investiţii); cheltuieli din cedarea imobilizãrilor corporale 10.000; clienţi la 31.12.N 60.000; impozit pe profit plãtit 70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursãri de credite primite de la bãnci 30.000; încasãri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt 40.000; plãţi cãtre furnizorii de imobilizãri 15.000; aporturi de capital în naturã 50.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”, ştiind cã se utilizeazã metoda indirectã? (a) 87.000 lei; (b) 152.000 lei; (c) 122.000 lei; (d) 102.000 lei; (e) 95.000 lei.

Rezolvare:

R e z u l t a t   i n a i n t e d e i m p o z i t 1 7 0 0 0 0Cheltuieli cu amortizare imobilizari 32000

6

V e n i t u r i   d e i n   s u b v e n t i i   p e n t r u   i n v e s t i t i i - 6 0 0 0Venituri din ajustari pt. depreciere active circulante -7500Cas t i g u r i   d i n c ed a re   i nv es t i t i i f i nan c i a r e pe t e rme n s c u r t - 17 50 0V e n i t u r i d i n c e s i u n e a   i m o b i l i z a r i l o r c o r p o r a l e - 2 0 0 0C h e l t u i e l i   d i n   c e d a r e a   i m o b i l i z a r i l o r   c o r p o r a l e 1 0 0 0 0Cheltuieli cu dobanzi 12000V a r i a t i a   s t o c u r i l o r 5 0 0 0   ( 4 5 0 0 0 - 5 0 0 0 0 )Variatia creantelor din exploatare -30000 (60000-30000)V a r i a t i a   d a t o r i i l o r   d i n   e x p l o a t a r e 3 2 0 0 0   ( 9 0 0 0 0 - 5 8 0 0 0 )Venituri inregistrate in avans - 26000 (16000-42000)I m p o z i t   p e   p r o f i t   p l a t i t - 7 0 0 0 0 Flux ne t de t r e zo re r i e d in a c t i v i t a t e   de   exp loa t a r e 102 000

10. În viziunea Cadrului general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu (oferiti explicatii detaliate): (a) capitalul social al întreprinderii; (b) capitalurile proprii ale întreprinderii; (c) capacitatea de producţie a întreprinderii; (d) capacitatea de platã a întreprinderii; (e) activele imobilizate ale întreprinderii.

În elaborarea situaţiilor financiare, conceptul financiar al capitalului este adoptat de majoritateaentităţilor. Conform conceptului financiar al capitalului, cum ar fi cel al banilor investiţi sau al puterii de cumpărare investite, capitalul este sinonim cu activele nete sau cu capitalurile propriiale entităţii. Conform unui concept fizic al capitalului, cum ar fi capacitatea de exploatare,capitalul reprezintă capacitatea de producţie a entităţii, exprimată, de exemplu, în unităţi de producţie pe zi.

Selectarea de către o entitate a celui mai potrivit concept privind capitalul trebuie să se facă înfuncţie de necesităţile utilizatorilor situaţiilor sale financiare. Astfel, trebuie adoptat conceptulfinanciar al capitalului în cazul în care utilizatorii situaţiilor financiare sunt preocupaţi în primulrând de menţinerea capitalului nominal investit sau a puterii de cumpărare a capitalului investit.Dacă însă principala preocupare a utilizatorilor o reprezintă capacitatea de exploatare a entităţii,trebuie utilizat conceptul fizic al capitalului. Conceptul ales indică obiectivul urmărit îndeterminarea profitului, deşi pot apărea anumite dificultăţi de evaluare la punerea în practică a conceptului.

Conceptul financiar al capitalului defineste capitalul ca fiind"banii investiti sau puterea decumparare investita", fiind sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii.

11. În absenţa unui standard sau a unei interpretãri aplicabil(e), managementul trebuie sã utilizeze raţionamentul professional în alegerea unei politici contabile care sã conducã la informaţii relevate pentru utilizatori şi fiabile astfel încât situaţiile financiare: (i) sã reprezinte poziţia financiarã, performanţa şi fluxurile de trezorerie; (ii) sã reflecte substanţa economicã a tranzacţiilor sau evenimentelor şi nu doar forma lor juridicã; (iii) sã fie nepãrtinitoare;

7

(iv) sã fie prudente; (v) sã fie complete în toate aspectele semnificative; (vi) sã se conformeze reglementãrilor fiscale. (a) i + ii; (b) i + ii + iii; (c) i + ii + iii + iv; (d) i + ii + iii + iv + v; (e) i + ii + iii + iv + v + vi.

III. Expertize contabile (5 intrebari)

1. Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?2. Ce conţine un Raport de expertiză calificat?3. Care sunt principiile deontologice după care se ghidează expertul contabil în efectuarea expertizelor contabile judiciare şi extrajudiciare?4. Cum se menţine calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?5. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (6 intrebari)

1. O societate pe acţiuni plătitoare de impozit pe profit, ale cărei acţiuni sunt deţinute de AA (persoană fizică) în proporţie de 70% şi de BB (persoană fizică) 30%, realizează în exerciţiul financiar 2008 venituri totale de 500.000 lei, din care venituri neimpozabile de 20.000 lei, respectiv cheltuieli totale de 400.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile 30.000 lei. Care este impozitul pe profit plătit de societate şi dividendele încasate de fiecare dintre cei doi acţionari, ţinând cont că 60% din rezultat este repartizat acestora? 2. O societate comercială plătitoare de TVA înregistrează într-un an venituri în suma de 560.000 lei din care 1200 lei venituri din dividende de la o persoană juridică română. Cheltuielile înregistrate sunt : - cheltuieli cu serviciile prestate de terţi 11.000 lei (există contracte încheiate, se justifică necesitatea lor şi sunt documente care să ateste prestarea lor efectivă); - cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 200.000 lei; - cheltuieli cu stocurile de materiale constatate lipsă din gestiune, neimputabile 2500 lei; - cheltuieli cu plata personalului 63.500 lei, din care 50.000 lei este fondul de salarii şi diferenţa contribuţii aferente fondului de salarii; - cheltuieli de protocol 2400 lei; - cheltuieli cu sponsorizarea în bani 1200 lei; - cheltuieli cu impozitul pe profit plătit în cursul anului 4.000 lei. Să se calculeze impozitul pe profit datorat pentru întregul an. 3. O persoană fizică obţine în anul 200X următoarele venituri din cesiunea drepturilor de autor: - 22 mai 9.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei opere literare; - 15 august 12.000 lei din valorificarea drepturilor de autor aferente unei opere monumentale; - 13 septembrie 3.000 lei din valorificarea unor drepturi de autor aferente unei opere literare, drepturile fiind moştenite. Societatea care gestionează aceste drepturi de autor percepe un comision de 500 lei. Să se stabilească impozitul datorat în cursul anului sub formă de plăţi anticipate, scadenţele de plată şi diferenţa de impozit de plată sau de recuperat ca urmare a regularizării din anul următor realizării veniturilor.

8

4. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România (art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la Furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de 1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro. Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce revin plătitorilor de TVA. 5. Să se determine acciza pentru o cantitate de 20.000 sticle de alcool etilic a 0,5 litri fiecare ce are o concentraţie alcoolică de 93%. Acciza unitară şi cursul de schimb sunt cele prevăzute de codul fiscal.6. Un contribuabil persoană fizică deţine în proprietate la începutul anului: a) un apartament de 130 mp suprafaţă desfăşurată situat în mediul urban (coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile este 2,2), valoarea impozabilă unitară 669 lei/ mp suprafaţă desfăşurată, aflat într-un bloc de locuinţe cu trei etaje şi 6 apartamente, construit în 1963. Acest apartament este locuinţă de domiciliu până la data vânzării -10 iulie anul curent. b) o casă în mediul rural cu o suprafaţă totală desfăşurată de 120 mp, valoare impozabilă unitară 669 lei/mp suprafaţă desfăşurată, din care o mansardă locuibilă de 30 mp suprafaţă desfăşurată. Casa a fost achiziţionată în luna februarie, anul curent. Aceasta devine locuinţă de domiciliu dupa vânzarea apartamentului. Coeficientul de corecţie pozitivă a valorii impozabile unitare este 1. Să se calculeze impozitul datorat de către contribuabil, separat, pe cele două proprietăţi imobiliare.

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (8 exercitii)

1. În urma procesului de producţie se obţin: 1.000 buc. produs principal P şi 50 buc. produs secundar PS. Dupã obţinerea lui P, PS este supus unor prelucrãri suplimentare care ocazioneazã cheltuieli de 1.500.000 lei. Preţul de vânzare pe piaţã a lui PS în condiţii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obţinerea lui P şi PS sunt de 150.000.000 lei. Determinaţi costul de producţie al produsului P. 2. Întreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obţinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabilã netã a stocului la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1 este de 170.000.000 lei şi respectiv 130.000.000 lei. Care sunt înregistrãrile contabile efectuate la sfârşitul exerciţiilor N şi N+1? La ce valoare apare stocul în bilanţul exerciţiului N? 3. Despre un stoc de marfã se cunosc urmãtoarele informaţii: – stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.; – achiziţie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 24%; – vânzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 24%; – achiziţie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 24%; – vânzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 24%. Determinaţi valoarea ieşirilor din stoc şi a stocului final, ştiind cã întreprinderea utilizeazã metoda FIFO. 4. Dacã preţul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul în contul de profit şi pierdere al aplicãrii metodei procentului de avansare? Cum apreciaţi aceastã situaţie? 5. Întreprinderea ALFA utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor. Ea a înregistrat variaţii mari ale numãrului de contracte terminate în ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenţa acestor variaţii?

9

6. Dacã procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenţa între rezultatul contabil şi rezultatul real al stadiului de avansare a lucrãrilor? Cum apreciaţi aceastã diferenţã? 7. Pornind de la exemplul anterior şi cunoscând cã preţul de facturare al lucrãrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate în N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenţa asupra Contului de profit şi pierdere al exerciţiului N+2? Cum apreciaţi aceastã situaţie? 8. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de execuţie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizãrii şi vânzãrii produsului în curs de execuţie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obţinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piaţã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obţinute şi 300 kg produs finit. La începutul perioadei nu exista producţie în curs de execuţie. Cheltuielile necesare obţinerii produselor finite şi în curs de execuţie au fost de 20.000.000 lei. În bilanţul contabil, stocul de producţie în curs de execuţie este evaluat la: a) 5.000.000 lei; b) 2.500.000 lei; c) 8.000.000 lei; d) 15.000.000 lei; e) 20.000.000 lei.

Director executiv, Sef birou stagiu,ec. Ignea Nicolae ec. Pascal Lucian

10