exemplu aplicare evaluare rezist. la compres. beton in situ cf. sr13791

7/27/2019 Exemplu Aplicare Evaluare Rezist. La Compres. Beton in Situ Cf. SR13791

http://slidepdf.com/reader/full/exemplu-aplicare-evaluare-rezist-la-compres-beton-in-situ-cf-sr13791 1/9

1

EXEMPLU DE APLICARE A METODEI DE EVALUARE A

REZISTENTEI LA COMPRESIUNE A BETONULUI DIN STRUCTURI

A. DESCRIEREA METODELOR

La nivel european, evaluarea rezistentei betonului din constructii existente se face in

conformitate cu SR EN 13791. Evaluarea rezistentei la compresiune a betonului este

necesara, in principal, in urmatoarele cazuri:

• Cand structura se va modifica sau isi va schimba destinatia;

• Cand exista dubii in legatura cu nivelul rezistentei la compresiune a betonului din

diferite cauze legate de punerea in opera, deteriorari ale betonului, etc ;

• Cand este necesara evaluarea rezistentei betonului in timpul executiei constructiei;

• Cand s-au constatat neconformitati ale rezistentei la compresiune a betonului in

urma incercarii probelor de beton produs la statii, etc.

Evaluarea rezistentei la compresiune a betonului se efectueaza in conformitate cu

standardul SR EN 13791, pe baza schemei prezentate in figura 1.

Figura 1 – Schema privind principiile de aplicare a evaluarii

rezistentei caracteristice la compresiune in-situ

SR EN 13791

Conformitatea rezistentei lacompresiune determinata

in-situ, de exemplu pentru

elemente prefabricate

Evaluarea structurilor existentedin beton

utilizand

carote

utilizand

metode

indirecte

Calibrarea metodelor indirecteAplicarea unor criterii de

conformitate specifice

Investigatii

suplimentare

Analize structurale,

etc.

Acceptarea

betonului

DA

NU

Calibrare utilizand metode indirecte

Evaluarea confomitatii

Determinarea calitatii

betonului din constructii noi

in cazul unor dubii privind

calitatea, neconformitati

ale rezistentei betonului la

statii, etc.



2

1. Evaluarea rezistentei la compresiune in-situ prin incercarea carotelor

Aceasta evaluare are in vedere doua metode functie de numarul de probe care se

incearca, in cazul A sunt necesare cel putin 15 carote, iar in cazul B sunt necesare pentruevaluare intre 3 si 14 carote. Se va descrie si apoi aplica evaluarea rezistentei pentru cazul B.

Rezistenta la compresiune caracteristica determinata in-situ este cea mai redusa

valoare dintre:

f ck, is = f m(n), is – k

sau

f ck, is = f is, cea mai redusa + 4

unde:

k = coeficient care depinde de numarul de rezultate in conformitate cu tabelul 1.

Tabelul 1 – Valorile coeficientului k

n k

10...14 5

7...9 6

3...6 7

2. Evaluarea rezistentei caracteristice la compresiune prin aplicarea unor

metode indirecte. Utilizarea unor relatii determinate avand la dispozitie un numar redus

de carote si curbe de calibrare

Trebuie subliniat ca aceste metode indirecte semi-distructive sau nedistructive se

aplica asociate cu metoda extragerii / incercarii carotelor, in cazul in care se are la dispozitie

un numar redus de carote.

Metodele indirecte pot fi utilizate dupa corelarea cu rezultatele incercarii pe carote in

urmatoarele conditii:

• Prin aplicarea unei singure metode indirecte;

• Prin aplicarea unor combinatii de metode indirecte;

• Printr-o combinatie intre aplicarea unor metode indirecte si directe (carote).

Metodele indicilor de recul, a vitezei ultrasunetelor si testul de smulgere pot fi utilizate

pentru evaluarea rezistentei la compresiune a betonului utilizand curbe de calibrare si corelari

cu rezultatele obtinute prin incercarea carotelor.



3

Aceasta metoda poate fi aplicata pentru evaluarea unei populatii apartinand unor

betoane normale produse cu aceleasi materiale, mijloace si echipamente de preparare.

Se selecteaza o zona din aceasta populatie si trebuie sa se obtina cel putin 9 rezultate

pentru obtinerea valorii f cu ajutorul careia se traseaza curba de calibrare in functie de curba

de baza. Se poate astfel stabili relatia dintre valorile obtinute prin aplicarea metodelor indirecte si prin incercarea carotelor.

Procedura

Se aplica urmatoarea procedura pentru a se determina relatia intre rezultatele obtinute

prin aplicarea metodelor indirecte si respectiv directe (carote):

a. Se selecteaza zone in care se efectueaza cel putin 9 teste;

b. In fiecare zona se efectueaza incercari prin metode cunoscute cum ar fi cele ale

indicilor de recul, vitezei ultrasunetelor sau smulgerii la suprafata;

c. In fiecare locatie se extrage si se incearca o carota in conformitate cu SR EN

12504-1;

d. Se traseaza un grafic care reprezinta variatia rezultatelor incercarilor indirecte fata

de cea a rezultatelor incercarilor pe carote;

e. Pentru fiecare locatie se determina diferenta intre valorile masurate pe carote si cele

is – f R,V sau F , in care:

f R = valorile indicilor de recul

f V = valorile vitezelor ultrasunetelor

f F = valorile fortelor de smulgere

f. m(n), pentru n rezultate si pentru abaterea

standard s;

g. Se calculeaza valoarea cu care va fi „translatata” curba de baza (, in care

m(n) – k1 s, unde k1 se obtine din tabelul 1;

h. Se „translateaza” curba de baza cu valoarea pentru a se obtine relatia dintre

metoda indirecta si metoda directa.



4

Figura 2 – Ilustrarea principiului de obtinere a relatiei intre rezistenta la compresiune a

betonului determinata in-situ si datele obtinute prin aplicarea testelor indirecte

Curba de baza pentru definirea relatiei intre aplicarea diferitelor metode indirecte si

valoarea rezistentei la compresiune

1...n = diferenta intre rezistenta obtinuta prin incercarea la compresiune a carotelor sicea obtinuta prin aplicarea relatiilor de baza

f = valoarea de „translatie” a curbei de baza

Curba specifica pentru un anumit caz a relatiei dintre valorile unor proprietati ale

betonului obtinute prin teste indirecte si rezistenta la compresiune a betonului

R = indici de recul, in conformitate cu SR EN 12504-2

F = forta de smulgere, in conformitate cu SR EN 12504-3

V = viteza ultrasunetelor, in conformitate cu SR EN 12504-4.

Curbele de baza care prezinta relatiile dintre valorile unor proprietati ale betonului

determinate prin aplicarea unor metode indirecte si rezistenta la compresiune a betonului sunt

prezentate in figurile 3, 4 si 5.

R, V, F

1

n

f is



5

Figura 3 – Curba de baza pentru valorile indicilor de recul

Figura 4 – Curba de baza pentru valorile vitezei ultrasunetelor



6

Figura 5 – Curba de baza pentru valorile fortei de smulgere

Functiile care au stat la baza trasarii acestor curbe sunt:

• In cazul indicilor de recul:

f R = 1,25R – 23; 20

f R = 1,73R – 34,5; 24

• In cazul vitezelor ultrasunetelor:

f V = 62,5 v2 + 497,5 v + 990; 4

• In cazul fortelor de smulgere:

f F = 1,33 (F-10); 10

Tabelul 2 – Valoarea coeficientului k1 in functie de numarul de rezultate

Numarul de rezultate Valoarea

coeficientului k1

9 1,67

10 1,62

11 1,58

12 1,55

13 1,52

14 1,50

1,48



7

Relatiile obtinute prin aplicarea procedurii prezentate pot fi utilizate in cazurile in care

rezultatele se situeaza in sfera domeniului determinat astfel:

± 2 valori ale indicilor de recul

± 0,05 km/s valori ale vitezelor ultrasunetelor

± 2,5 kN valori ale fortelor de smulgere

B. APLICAREA METODELOR

1. Evaluarea rezistentei la compresiune in-situ prin incercarea carotelor

Rezultatele obtinute prin incercarea carotelor sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul 3 – Valorile rezistentelor la compresiune obtinute prin incercarea carotelor

Punctul de

masurare1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

f is(N/mm

2

) 21,4 19,0 17,8 19,5 18,4 19,0 26,0 18,6 19,6 18,0

Evaluarea rezistentei caracteristice a betonului pe baza rezultatelor obtinute la

incercarea la compresiune a carotelor se face conform abordarii B, deoarece numarul de

carote este cuprins intre 3 si 14.

• Valoarea medie a rezultatelor, f m(10),is = 19,7 N/mm2

• Valoarea cea mai mica, f is min = 17,8 N/mm2

• Valoarea k, pentru 10 incercari, k = 5.

Se considera cea mai mica valoare dintre:

f m(10),is - k = 19,7 - 5 = 14,7 N/mm2

f is,min + 4 = 17,8 + 4 = 21,8 N/mm2

Rezistenta caracteristica a betonului din lucrare este f is = 14,7 N/mm2 .



8

Deoarece carotele incercate se inscriu in conditia de echivalare a rezistentei cu cea

obtinuta pe cuburi cu latura de 150 mm, rezulta ca rezistenta caracteristica a betonului din

lucrare corespunde clasei de rezistenta C12/15 conform SR EN 206-1.

2. Evaluarea rezistentei caracteristice la compresiune prin aplicarea unor metode

indi recte. Utilizarea unor relatii determinate avand la dispozitie un numar redus de

carote si curbe de calibrare

Stabilirea curbei care exprima relatia intre datele masurate prin metoda ultrasonica,

indirecta, si rezistente, se face conform alternativei 2 prezentate in standard, deoarece

numarul de puncte in care s-au efectuat perechi de determinari este cuprinsa intre 9 si 18,

astfel:

- se calculeaza valorile f v pentru curba de baza, pentru vitezele masurate,

cu relatia:

f v = 62,5 v2 – 497,5 v + 990;

- se calculeaza diferentele f δ = f is – f v pentru fiecare punct de masurare;

- se calculeaza abaterea medie patratica, s, pentru vitezele masurate;

- se calculeaza valoarea medie, f δ vm a diferentelor f δ v;

- se calculeaza valoarea ∆f, cu care se deplaseaza curba de baza, cu

relatia ∆f= sk f vm ×− 1δ ;

- se traseaza curba care reprezinta relatia intre vitezele masurate sirezistente, prin deplasarea curbei de baza cu ∆f.

Rezultatele calculelor sunt prezentate in tabelul 4 si reprezentate in figura 6.

Tabelul 4 – Valori ale vitezelor ultrasunetelor si ale rezistentelor la compresiune

Nr.

punctv i (km/s) f is(N/mm2) f v(N/mm2) v f δ (N/mm2)

1 4,099 21,4 0,8 20,6

2 4,076 19,0 0,6 18,4

3 4,002 17,8 0,0 17,8

4 4,120 19,5 1,2 18,3

5 4,087 18,4 0,7 17,7

6 4,149 19,0 1,8 17,2

7 4,423 26,0 12,3 13,7

8 4,051 18,6 0,3 18,3



9

Nr.

punctv i (km/s) f is(N/mm2) f v(N/mm2) v f δ (N/mm2)

9 4,117 19,6 1,2 18,4

10 4,012 18,0 0,0 18,0

K1 = 1,62 (pentru 10 rezultate)

sv = 0,118

mv f

,δ = 17,8 N/mm2

∆f v = 17,8 – 1,62 x 0,118 = 17,6 N/mm2

Figura 6 – Reprezentarea grafica a relatiei intre vitezele masurate si rezistentele la

compresiune

exemplu aplicare evaluare rezist. la compres. beton in situ cf. sr13791

Documents