Excluziunea sociala: cum o recunosti?

Excluziunea sociala face parte din universul serviciului public. Mai mult sau mai putin dezbatuta, aceasta problema genereaza discutii aprinse atat pentru comunitatile avizate – tineri sustinatori, copii cu risc de boala,familii dezavantajate financiar, parinti care consuma substante ilegale si alcool – cat si pentru grupurile si indivizii marginalizati. Excluziunea sociala prinde radacini, insa putem sa ne culcam pe o ureche?

Bineinteles ca fenomenul de excluziune sociala este popular, dar poate fi privit ca o slabiciune. Conceptul este folosit pentru a descrie toate tipurile de fenomene, incepand cu lipsa unui loc de munca, sau abuzuri sexuale.

Intre timp, copiii sunt exclusi din lumea copilariei – sunt “victimele razboiului”, din lumea persoanelor adulte (generatia tanara fara loc de munca), si de la asumarea factoriilor de decizie (lipsa exprimarii personale in timpul adolescentei). Acest fenomen este asociat expresiei “turbulenta tineretului”, pe care majoritatea persoanelor de varsta a treia nu o accepta atat de usor. Unele persoane pot merge si mai departe, argumentand ca tinerii, ca si clasa sociala, sunt exclusi din mai multe activitati – libertatea votului, sofatul, serviciul full-time, dreptul la educatie, excluderea din arii geografice – concerte, activitati casnice, chiar si din anumite cartiere.

Definitia excluziunii socialeConform literaturii, excluziunea sociala este privita cu mai multa critica decat

dezavantajele socio-economice. Una din definiții spune ca un individ este exclus social daca el / ea este rezident intr-o zona geografica a societății, dar din motive in afara controlului sau, nu poate participa la activitatile normale ale cetățenilor din acea societate, cu toate ca si-ar dori sa se implice social.Excluzinea sociala: o recunosti in 5 pasi

In primul rand, un individ trebuie sa traiasca intr-o societate ca sa poata fi exclus. Unii autori au definit excluziunea ca o forma de pierdere a cetateniei.

Continuand, participarea individului la viata publica trebuie sa fie mult diminuata, astfel incat sa se considere un instrus. Societatea inseamna desfasurarea activitatilor normale si schimbul de informatii prin care o persoana isi dovedeste autonomia si statutul.

In al treilea rand, factorii relationali trebuie sa fie majori in ceea ce numim cauzele pentru care un individ este considerat exclus social. Am putea spune in acest sens ca notiunea de saracie se reflecta in prima instanta in transarea problemelor: lipsa resurselor unui individ sau lipsa fondurilor pentru intretinerea unei locuinte. Pe de alta parte, notiunea de excludere sociala se axeaza in special pe probleme de relatie, altfel spus, participarea inadecvata la viata publica, lipsa integrarii si puterii. Sa luam exemplul unui copil: el nu este exclus doar pentru faptul ca traieste intr-o casa modesta; insa, un copil care are contact limitat sau relatii anevoioase cu familia, sau care nu este capabil sa intre in contact cu anumite activitati sociale din cauza distantei sau discriminarii, poate fi vulnerabil excluziunii.

In al patrulea rand, persoana exclusa, pe langa faptul ca nu trebuie sa participe la activitati sociale, ea este exclusa de la viata sociala si de catre anumite agentii.

In ultimul rand, excluziunea sociala se manifesta sub o stare de incapacitate si stare generala proasta.

Lista semnalelor poate sa continue pentru ca fiecare caz in parte este diferit. Urmareste in continuare articolele noastre si afla cum poti sa dai o mana de ajutor persoanelor care, pentru a le fi mai bine, au nevoie sa se simta recunoscuti. Vom reveni cu sfaturi si idei practice!