1. Notiune de regim politicRegimul politic este un subansamblu al sistemului politic. El reprezintă conceptul fundamental al tipologiei clasice a tipurilor de organizare şi de exercitare a puterii politice. Regimul politic reprezintă modul concret de organizare şi funcţionare a sistemului politic, de constituire a organelor de conducere în raport cu cetăţenii.

2. Comparati trasaturile distincte ale regimurilor totalitare si autoritareregim totalitar caracterizat prin : 1. ,,Fenomenul totalitar intervine într-un regim care acordă unui partid monopolul activităţii politice.2. Partidul monopolist este animat sau este înarmat cu o ideologie căreia îi conferă o autoritate absolută şi care, prin urmare, devine adevărul oficial al statului. 3. Pentru a răspândi acest adevăr oficial, statul îşi rezervă la rândul său un dublu monopol, monopolul mijloacelor de constrângere şi pe cel al mijloacelor de convingere. Ansamblul mijloacelor de comunicare, radio,televiziune, presă este condus, comandat de stat şi de cei care îl reprezintă.

3. Majoritatea activităţilor economice şi profesionale sunt controlate de stat şi devin, într-o oarecare măsură, parte integrantă a statului. Dat fiind că statul este inseparabil de ideologia sa, majoritatea activităţilor economice şi profesionale poartă amprenta adevărului oficial.

4. Dat fiind că orice activitateva deveni de acum activitate de stat şi dat fiind că orice activitate va fisupusă ideologiei, o greşeală comisă în cadrul unei activităţi economice sau profesionale este simultan o greşeală ideologică.regim autotitar manifestat prin : Ø tendinţa de a elimina opoziţia politică (în cazul în care ea există) din procesul de articulare a poziţiilor politice şi luare a deciziilor; Ø tendinţa de a folosi forţa în rezolvarea situaţiilor conflictuale şi lipsa mecanismelor democratice de control asupra procesului de exercitare a puterii; Ø tendinţa de a ţine sub control instituţiile sociale, potenţial opozante – familia, tradiţiile, grupele de interese, mijloacele de comunicare ş.a. Ø conexiunea slabă între putere şi societate şi de aici tendinţa regimului (şi în acelaşi timp, imposibilitatea) de a supune controlului total societatea; Ø căutarea, în permanenţă şi în cele mai dese cazuri, fără rezultat, a noilor surse de putere (tradiţiile şi carisma liderului) şi a unei noi idei sau ideologii, capabile să consolideze elita şi societatea; izolarea relativă a elitei conducătoare, care se confruntă cu divergenţele interne datorate luptei între diverse grupări angajate în lupta pentru putere.3. Caracteristicile esentiale ale democratiei.

Pentru ca in mod real societatea să se bazeze pe o organizare si pe o conducere politică democratică, trebuie sa se respecte anumite reguli sau principii de bază:a) suveranitatea naţională este exercitată de către popor;

b) asigurarea participării poporului la realizarea treburilor publice printr-un sufragiu universal, eventual prin referendum,precum şi prin intermediul unui organ legiuitor autentic reprezentativ;

c) partajarea prerogativelor autorităţilor publice, colaborarea şi controlul reciproc între autorităţile reprezentative;

d)descentralizarea administrativă;

e) pluralismul social, îndeosebi cel ideologic, organic sau instituţional, politic, sindical şi al altor corpuri intermediare;

f)aplicarea principiului majorităţii în activitatea deliberativă a autorităţilor colegiale;

g)consacrarea şi garantarea constituţională a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

Formele democraţiei. Democraţia s-a regăsit, de-a lungul istoriei sale, sub doua forme: democraţie directă şi democraţie reprezentativă. In prima variantă, de democraţie directă, toţi cetăţenii puteau participa la luarea hotărârilor de interes public, fără a se folosi de reprezentanţi aleşi sau numiţi. Acest sistem este practicabil doar in cadrul unor societăţi cu un număr restrâns de membri.

4. Notiune si continutul relatiilor politice internationale .Relaţiile internaţionale cuprind totalitatea relaţiilor politice, economice, comerciale, culturale, sociale, juridice, diplomatice, etc., dintre state şi alte subiecte ale relaţiilor internaţionale care acţionează pe arena mondială. În cadrul sistemului relaţiilor internaţionale, fiecare stat este chemat să acţioneze pentru statornicirea condiţiilor internaţionale necesare ezvoltării independente a propriei ţări, pentru crearea unui climatinternaţional de înţelegere şi cooperare între state. Lucrul acesta se realizează prin politica externă a statului. Politica externă stabileşte interesul extern al unui stat şi fixează strategia de realizare al acestuia, utilizând în acest scop diverse mecanisme, metode şi procedee. Politica externă determină caracterul activităţii externe a statului, tactica şi strategia realizării intereselor statale în exterior, gradul şi structura

instituţiilor statale abilitate să o promoveze, cât şi modelele, formele şi regulile de comportament internaţional.

5. Perspectivele europene ale R.M.Integrarea europeană constituie obiectivul fundamental al politicii externe a Republicii Moldova. Realizarea acestui obiectiv va crea un context prielnic pentru dezvoltarea economică, socială şi culturală a ţării.Acest imperativ necesită realizarea unor acţiuni concrete atât pe plan intern, cât şi extern. Pe plan intern ar trebui de intreprins următoarele acţiuni: Ø crearea Comisiei Parlamentare pentru Afaceri Europene, responsabilă de integrarea europeană; Ø constituirea în cadrul ministerelor, departamentelor şi a consiliilor raionale a Direcţiilor, responsabile de aspectele ramurale ale integrării europene; Ø armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia şi practicile Uniunii Europene; Ø securizarea frontierei de Est a Republicii MoldovaØ amplificarea relaţiilor comerciale cu ţările membre ale Uniunii Europene; Ø informarea constantă a opiniei publice din Republica Moldova despre avantajele şi costurile opţiunii europene. Pe plan extern se impune realizarea următoarelor acţiuni: Ø iniţierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană; Ø extinderea relaţiilor cu Uniunea Europeană în calitatede membru al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est; Ø conlucrarea cu România şi Ucraina în problemele integrării europene; Ø intensificarea acţiunilor din cadrul organismelor şi iniţiativelor regionale şi subregionale din care Republica Moldova face parte.