examen drept administrativ

7/28/2019 Examen Drept administrativ

1/41

1

Cap. I

Administratia publica

1 Sensurile si sfera de cuprindere a notiunii de administatie publica

Sens formal, organic-administratia reprezinta un ansamblu de autoritati si

institutii publice care realizeaza, pe baza si in vederea executarii legii, o

activitate cu un anumit specific.

Sens material-reprezinta activitatea de organizare a executarii si de

executare in concret a legilor de catre autoritatile ce compun acest

sistem.

Astfel, in actualul sistem constitutional si legal, administratia publica este infaptuita

de doua mari categorii de autoritati;

a/ autoritati de natura centrala

b/autoritati autonome locale

a/ Autoritati de natura centrala ;

presedintele si guvernul

ministerele si alte organe centrale de specialitate subordonate guvernului

autoritati ale administratiei centrale autonome

institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate ministerelor

sau altor autoritati centrale autonome

prefectul

serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de

specialitate, conduse de prefect.

b/ Autoritati autonome locale;

1 Autoritati deliberative-consiliile judetene, consiliile locale

2 Autoritati executive-primarii, presedintele consiliului judetean.

3 Organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local

sau judetean, cum ar fi societati comerciale si regii autonome de interes local sau

judetean, infiintate sau reorganizate prin hotarari ale consiliilor judetene sau locale,


2/41

2

asociatii de dezvoltare intercomunitara, furnizori de servicii sociale de drept public

ori privat.

Definitia si trasaturile administratiei publice

Administratia publica reprezinta ansamblul activitatilor desfasurate de

autoritatile admnistratiei publice precum si de alte autoritati publice sau

persoane juridice de drept privat imputernicite de cele administrative prin

care, in regim de putere publica, se executa legea, in sens material,

concret sau prin emiterea de acte normative sau se presteaza servicii

publice.

Deci, puteti desprinde din definitie trasaturile administratiei publice;

Cele referitoare la obiectul sau, care consta in executarea legii fie in sens

material, concret sau prin emiterea unor acte normative cu o forta juridica

inferioara legii ca act juridic al Parlamentului sau egala cu a legii, in cazul

ordonantelor de Guvern.

De asemenea, obiectul poate consta si in prestarea de servicii

publice, in limitele legii, de catre societati comerciale, regii

autonome precum si de catre alti furnizori de servicii sociale, de

drept public ori privat.

O a doua trasatura vizeaza autoritatile publice care o infaptuiesc, fie ca sunt

situate la nivel central sau local.

O ultima trasatura releva regimul juridic specific care o caracterizeaza si

anume regimul de putere publica, regim care presupune ansamblul unor

prerogative specifice autoritatilor administrative si prin intermediul carora

interesul public dobandeste preeminenta fata de interesul privat.

2 Corelatia executiv-administratie publica

Intre cele doua notiuni se stabileste o corelatie de la intreg la parte sau de la genul

proxim la diferenta specifica.

In sistemul constitutional actual executivul inseamna bicefalism, respectiv

Presedinte si Guvern.


3/41

3

Executivul presupune acea functie a statului , distincta de puterea legislativa si

judecatoreasca, prin care se asigura executarea legii, in acceptiunea larga a

termenului. El are o sfera mult mai cuprinzatoare decat administratia publica,

incluzand in cuprinsul sau si alte autoritati care exercita puterea executiva.

Administratia reprezinta un segment al executivului, fara a se suprapune cu acesta.

Executivul presupune doua dimensiuni;

a/guvernarea care inseamna a lua decizii esentiale care angajeaza viitorul

natiunii

b/administratia, care presupune indeplinirea sarcinilor cotidiene.

Definitia dreptului admnistrativ

Dreptul admnistrativ reprezinta o ramura a dreptului public carereglementeaza raporturile din sfera admnistratiei publice active, raporturile

acesteia cu celelalte autoritati publice, cu particularii, cele care privesc

organizarea si functionarea ei, precum si cele de natura conflictuala dintre

admnistratie, pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor

legitime, pe de alta parte.

Din continutul definitiei se desprind urmatoarele precizari

Sintagma administratietrebuie inteleasa in acceptiunea lato sensu,

in care se include atat autoritati publice centrale cat si cele autonome

locale cat si agentii privati autorizati sa presteze servicii publice.

Precizam ca este vorba de o ramura a dreptului public.

Dreptul admnistrativ reglementeaza doua categorii de relatii sociale;

1 /cele care concretizeaza cele trei dimensiuni ale admnistratiei

publice active anume

a/executarea legii

b/emiterea de acte normative cu forta juridica inferioara legii, in

executarea legii ca act juridic al Parlamentului

c/prestarea de servicii publice ,in limitele legii.

2/ cele de natura conflictuala dintre autoritatile administrative, pe de o

parte, si cei vatamati in drepturile sau interesele lor legitime, pe de

alta parte.


4/41

4

Cap. II Izvoarele dreptului administrativ

1 Izvoare formale nescrise ale dreptului administrativ

2 Izvoare formale scrise ale dreptului administrativ

1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ;

Cutuma sau obiceiul juridic

Jurisprudenta

Doctrina

Izvoarele formale scrise ale dreptului admnistrativ Constitutia si legile constitutionale

Legea organica si legea ordinara

Ordonanta si hotararea de Guvern

Ordinul prefectului

Actele admnistratiei locale

Tratatele internationale

Cap. II Izvoarele dreptului administrativ

1 Izvoarele formale nescrise ale dreptului admnistrativ

Cutuma sau obiceiul juridic

Reprezinta uzajul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate, pe care aceasta

colectivitate il considera obligatoriu din punct de vedere juridic.

Pentru ca obiceiul sa fie izvor de drept se cer indeplinite doua conditii;

a/sa fie indelungat


5/41

5

b/sa fie socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii.

Tara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este Elvetia.

Doctrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru

ca obiceiul sa reprezinte o norma juridica;

a/practica indelungata;

b/sentimentul unanim al caracterului obligatoriu.

In Franta se considera ca obiceiul nu poate sa joace decat un rol minim.

In Germania dreptul cutumiar este aplicat numai la nivelul autoritatilor locale, insa

aplicarea lui depinde de folosirea prelungita si continua, precum si de credinta celor

care participa ca aceasta folosire este legal justificata.

In Italia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege, ci doar secundum legem si

preater legem.

In Irlanda dreptul cutumiar ca si doctrina sunt considerate surse secundare ale

dreptului.

|n Olanda dreptul cutumiar este recunoscut ca un veritabil izvor de drept, dar nu in

cazul dreptului administrativ.

|n Romania, obiceiul poate constitui izvor de rang constitutional, dar in materia

dreptului civil. Astfel, potrivit art. 44, alin. 6 din Constitutie, dreptul de proprietate

obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei

vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit legii sauobiceiului, revin proprietarului.

Art. 120 alin 1 din Constitutie reglementeaza principiile care guverneaza

admnistratia publica locala.

Principiul autonomiei locale permite ca anumite practici specifice locului sa capete

in timp semnificatia unor reguli obligatorii pentru persoalul din administratia

publica.

Totusi, intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie, in tara

noastra obiceiul nu are mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ.

Jurisprudenta

Reprezinta modul in care instantele interpreteaza legea.

Exista state unde jurisprudenta constituie izvor de drept. In Franta doctrina admite

ca, dintre cele trei izvoare nescrise ale dreptului, jurisprudenta, in dreptul

administrativ, ramane singura direct creatoare.


6/41

6

Doctrina franceza apreciaza ca, acest rol al judecatorului de a crea norme de drept,

il transforma pe acesta in jurislator.

In practica, atunci cand Consiliul de Stat consacra o regula, ea este respectata. G.

Vedel afirma ca dreptul administrativ este un drept facut esential de judecator.

In Anglia dreptul administrativ general poate fi gasit in primul rand in jurisprudenta

precedentelor.

In Belgia, jurisprudenta, cu precadere cea care apartine Consiliului de Stat este

considerata ca avand un rol decisiv pentru dreptul administrativ.

In Irlanda jurisprudenta este asezata pe acelasi plan cu actele Parlamentului din

punct de vedere al valorii ei de izvor de drept.

In Portugalia jurisprudenta administrativa nu are aceeasi semnificatie de care se

bucura in Franta iar in Spania nu este recunoscuta ca izvor de drept.

In Romania asistam, in prezent la o contributie deosebita a instanteleor de

contencios administrativ la consolidarea statului de drept.

Este posibil ca, in viitor si in tara noastra solutiile pronuntate de instantele de

contencios administrativ sa capete o pondere insemnata ca si in Franta.

Doctrina

Reprezinta literatura de specialitate.

Scoala franceza exprima teza ca opinia unui jurist, a unui numar de juristi, nu are,

prin ea insasi, forta juridica obligatorie. Insa un mare numar de reguli pe care legea

sau jurisprudenta le-a transformat in drept pozitiv isi au originea in lucrarile

autorilor de drept. Astfel se recunoaste contributia deosebita a autorilor de drept in

dezvoltarea dreptului public francez.

Potrivit autorilor francezi, sarcina doctrinei, cu precadere in dreptul admnistrativ

francez, care nu este codificat si este in mare masura jurisprudential, consta in;

a/a organiza acest drept de o maniera sistematica, degajand principiile care inspira

solutii legislative si jurisprudentiale

b/de a divulga, de a face cunoscut dreptul prin lucrari, articole

c/de a judeca, a evalua acest drept din punct de vedere al adecvarii sale la scopul

social pe care-l urmareste, al conformitatii sale cu justitia.


7/41

7

2 Izvoare formale scise ale dreptului administrativ

Constitutia si legile constitutionale

Constitutia reprezinta principalul izvor de drept , in general , si de dreptadministrativ in special.

Calificam Constitutia ca fiind cel mai important izvor de drept administrativ

deoarece;

a/consacra principiile cu caracter general care guverneaza statul roman;

b/reglementeaza principiile si institutiile fundamentale privind administratia publica;

c/ consacra izvoarele propiu-zise ale dreptului administrativ, facand trimitere la

actul normative in speta.

Legile constitutionale sunt legile prin care se revizuieste constitutia.

In doctrina, din punct de vedere al aptitudinilor de a fi revizuite, constitutiile se

impart in suple si rigide.

Constitutiile suple sau flexibile se caracterizeaza prin aceea ca regulile de conduita

pe care le stabilesc au aceeasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile

ordinare, putand fi modiicate potrivit procedurii legislative obisnuite.

Constitutiile rigide nu pot fi modificate pe calea legislatiei obisnuite.

Constitutia Romaniei este o constitutie semirigida, conditiile derevizuire fiind destul

de complicate.

Legea organica si legea ordinara

Art. 73 din Constitutie consacra trei categorii de legi;

a/ legi constitutionale;

b/ legi organice;

c/ legi ordinare.

Legile organice, fata de cele ordinare prezinta deosebiri dar si asemanari.

Le vom analiza impreuna prin comparatie, astfel;

Daca avem in vedere criteriul distinctiei ne referim la;


8/41

8

a/ criteriul domeniilor in care intervin cele doua categorii de legi

3 Legea organica intervine in domeniile pe care I le rezerva art. 73. Alin. 3. lit.

a-s din Constitutie sau fie prin lit. t din acelasi aliniat, respectiv domeniile

pentru care in Constitutie se prevede adoptarea de legi organice.

4 Legea ordinara-Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea

ordinara, astfel, prin eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate

celelalte domenii care nu fac obiect al legii organice.

b/ criteriul modului de adoptare

Potrivit art. 76 legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor

se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.

Legile ordinare si hotararile sunt adoptate, potrivit art. 76 alin. 2 cu votul

majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.

Avand in vedere elementele comune ale regimului juridic al legilor organice si

ordinare, distingem;

a/ obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial; potrivit art. 78 din Constitutie legea

se publica in Monitorul Oficial sub sanctiunea inexistentei actului.

b/ intrarea in vigoare a legii-potrivit art. 78 legea poate intra in vigoare la doua

momente;

1/ fie la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial

2/ fie la o data ulterioara prevazuta in textul ei.

Pentru a fi izvor de drept administrativ atat legea organica cat si cea ordinara

trebuie sa reglementeze relatiile sociale care fac obiect al acestei ramuri de drept.

Aceste relatii sunt cele care apar in procesul de organizare a executarii si de

executare a legii de catre anumite autoritati publice.

Ordonantele si Hotararile de Guvern

A. Ordonantele de Guvern

Sunt consacrate de art. 108 si 115 din Constitutie, ele reprezentand rolul delegariilegislative, al imputernicirii pe care o primeste Guvernul de a emite acte normative

cu o forta juridica egala cu a legii.

1/ Ordonantele obisnuite sunt emise pe baza unei legi speciale de abilitare adoptata

de catre Parlament in domenii care nu fac obiect al legii organice.

2/ Ordonantele de urgenta intervin in situatii extraordinare.


9/41

9

Ele se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului care, printr-o lege organica fie le

poate aproba, fie le poate respinge.

Acestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre dezbatere in procedura

de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata, si dupa ce au fost publicate in

Monitorul Oficial.

Ordonantele de urgenta intervin in domeniul rezervat legilor organice.

In cazul ordonantelor de urgenta abilitarea provine de la chiar legiuitorul

constituant.

Ordonantele de Guvern sunt izvoare exprese ale dreptului administrativ cand

reglementeaza relatiile sociale specifice acestei ramuri de drept.

B. Hotararile de Guvern

Sunt acte administrative, acte inferioare legii ca forta juridica.

Ele se adopta, potrivit art. 108 alin. 2 pentru organizarea executarii legilor.

Pot avea caracter normativ sau individual.

Ele se semneaza de catre Primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii

care au obligatia punerii lor in executare.

De asemenea, exista regula obligativitatii publicarii lor in Monitorul Oficial,

sub sanctiunea inexistentei.

Art. 108 alin. 4 ingaduie o exceptie de la aceasta regula pentru hotararile cucaracter militar

si care urmeaza sa se comunice numai institutiilor interesate.

Ordinul prefectului

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local.

Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 340/2004 modificata si

complectata, pentru indeplinirea sarcinilor care ii revin, prefectul emite ordine, inconditiile legii.

Aceste ordine pot avea caracter normativ sau individual.

Actele administratiei locale


10/41

10

1/ Hotararile Consiliului judetean

Potrivit Legii nr. 215/2001, modificata si complectata prin Legea nr. 286/2006, in

exercitarea atributiilor ce-I revin, Consiliul judetean adopta hotarari, care pot avea

caracter normativ sau individual.

Hotararile se semneaza de presedinte, iar in lipsa acestuia de vicepresedintele care

a condus sedinta, si se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul

Consiliului judetean.

2/ Hotararile Consiliului local

Potrivit Legii nr. 215/2001 modificata si complectata, in exercitarea atributiilor sale,

Consiliul local adopta hotarari care pot avea caracter normativ sau individual.

Legea prevede ca anumite hotarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi

din numarul consilierilor in functie sau cu votul majoritatii consilierilor in functie.

3/ Dispozitiile primarului

Potrivit art. 120 din Legea 215/2001 modificata si complectata, actele pe care

primarul le emite in exercitarea atributiilor sale se numesc dispozitii, care pot avea

caracter normativ sau individual.

Ele devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost

communicate persoanelor interesate.

Legea prevede ca actele autoritatilor autonome locale sunt supuse controlului de

legalitate al prefectului, in conditiile legii.

Tratatele internationale

a/ Tratatul este izvor de drept si nu legea de ratificare a acestuia.

Potrivit art.11 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de catre Parlament fac parte

din dreptul intern, deci acesta si nu legea de ratificare.

Daca exista neconcordante intre tratat si Constitutie, ratificarea tratatului se poate

face numai dupa revizuirea Constitutiei.

b/ Prin art. 20, alin. 1 din Constitutie se instituie regula conform careia dispozitiile

din legea fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in

concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la

care Romania este parte.

De asemenea, un regim special este instituit prin art.148 alin. 2 din Constitutia

revizuita si republicata, potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor

constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu


11/41

11

caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu

respectarea prevederilor actului de aderare.

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un tratat international pentru a constitui

izvor de drept administrativ;

a/ sa fie ratificat de catre Parlament;

b/ sa fie de aplicatie directa in legislatia statului respectiv;

c/ sa reglementeze relatii sociale specifice dreptului administrativ.

Cap III Norma de drept administrativ

1 Definitia si structura normei de drept administrativ

Definitia si structura normei de drept administrativ

a/ Definitie

Reprezinta o regula sociala de comportament caracterizata prin generalitate,

impersonabilitate si obligativitate, instituitasau recunoscuta de autoritatea publica,

a carei aplicare se asigura prin acceptarea constienta de catre destinatarii ei,

nerespectarea acesteia fiind sanctionata prin forta de coercitie a statului.

b/ Stuctura

Ipoteza normei de drept administrativ

Reprezinta primul element al normei si se poate referi la;

- imprejurarile,conditiile, situatiile in care se va aplica norma juridica;

- subiectele de drept care cad sub incidenta normei;

- definitii;

- principii;

- scopul unei anumite autoritati publice sau al unei anumite activitati;

- explicarea semnificatiei unor termeni.


12/41

12

In cazul normei de drept administrativ ipoteza este mai dezvoltata decat in cazul

altor norme de drept, fiind necesar sa se precizeze exact imprejurarile care dicteaza

adoptarea si aplicarea normei.

Dispozitia normei de drept administrativ

Reprezinta acea parte a normei care contine prescriptia, permisiunea sau

autorizarea de a face sau de a nu face ceva.

Deoareca administratia publica se desfasoara in regim de putere publica si are

drept scop realizarea binelui public, este clar ca dispozitia normei de drept

administrativ va fi imperativa, categorica.

Sunt cunoscute trei categorii de dispozitii;

a/ dispozitii imperative, prin care se impune o anumita conduita subiectului dedrept, ex. Obligatia de a amenaja spatiile verzi;

b/ dispozitii prohibitive, prin care se interzice o anumita conduita subiectului de

drept, ex. De a nu depasi viteza legala, in cazul conducatorilor auto;

c/ dispozitii permisive, atunci cand se prevede o anumita actiune, lasandu-se la

alegerea subiectului de drept daca va face ceea ce norma ii permite dar nu-l obliga

Aceasta clasificare trebuie privita in sensul ca, in cuprinsul aceleeasi norme putem

sa identificam atat dispozitii onerative, prohibitive sau permisive.

Sanctiunea normei de drept administrativ

Reprezinta consecintele, urmarile care intervin in cazul nerespectarii dispozitiei

normei juridice.

Sunt situatii in care sanctiunea nu este prevazuta in mod expres in continutul

normei.

Asta nu inseamna ca aplicarea ei este lasata la voia intamplarii, ci este garantata in

permanenta si asigurata la nevoie prin forta de coercitie statala.

Norma nu trebuie respectata numai prin folosirea fortei de constrangere a statului.


13/41

13

Ea trebuie respectata si dintr-un spirit de responsabilitate, dintr-o constiinta civica,

din convingerea ca aceasta este conduita ce trebuie urmata.

Deosebim urmatoarele criterii de clasificare a diferitelor categorii de sanctiuni;

a/ dupa obiectul la care se refera;

Sanctiuni cu privire la acte juridice,ex. Anulari, suspendari;

Sanctiuni cu privire la persoane, institutii, autoritati publice, ex.

Amenda, avertisment

Sanctiuni cu privire la bunuri, ex. Demolarea unei constructii ilegale;

Sanctiuni mixte, ex. Destituirea unui functionar public si anularea

actului emis de acesta.

b/ din punct de vedere al temeiului obiectiv, deosebim;

Sanctiuni administrativ-contrventionale care intervin in cazul

ilicitului contraventional;

Sanctiuni administrative-disciplinare, care intervin in cazul savarsirii

unor abateri disciplinare, administrative;

Sanctiuni administrativ-patrimoniale care intervin atunci cand s-a

savarsit o fapta cauzatoare de prejudicii materiale si morale.

2 Clasificarea normelor de drept administrativ

a/ Dupa criteriul obiectului de reglementare, identificam;

Norme de drept material care se refera la drepturile si obligatiile corelative

ala autoritatilor administratiei publice sau agentilor autorizati implicati in

administratie;

Norme de drept procedural referitoare la procedura de concretizare a

activitatii administrative.

b/ Din punct de vedere al caracterului normelor, deosebim;

norme imperative, care impun subiectilor de drept o anumita conduita,

anumite obligatii;

norme permisive, care ingaduie o anumita conduita determinata.

c/ Din punct de vedere al intinderii sferei de aplicare, deosebim;


14/41

14

norme cu caracter general, care se aplica tuturor autoritatilor administratiei

publice sau unei sfere mari de autoritati;

norme speciale, care se pot referi la o autoritate determiata, ex. Legea nr.

188/1999 privind statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile

ulterioare.

d/ Din punct de vedere al izvoarelor de drept care le consacra;

norme cuprinse in Constitutie;

norme cuprinse in legi organice si ordinare;

norme cuprinse in Ordonante de Guvern;

norme cuprinse in Hotarari de Guvern si acte ale autoritatilor centrale de

specialitate;

norme cuprinse in acte ale autoritatilor autonome locale.

3 Codificarea normelor de drept adminisrativ

Problema codificarii normelor de drept administrativ a constituit si constituie

o problema care preocupa specialistii in materie, cu atat mai mult cu cat, in

ultimii ani state ca Germania, Grecia, Polonia si-au elaborate coduri in

domeniul procedurii administrative.

Ceea ce este denumit cod administrativ, reprezinta o culegere de acte

normative aplicabile administratiei publice.

Codul are forta juridica a unei legi, neputand fi insa conceput ca o lege

obisnuita-el trebuie sa reflecte structura interna a ramurii de drept

respective.

Dificultatile pe care le ridica o eventuala codificare a dreptului administrativ

ar consta in;

diversitatea si caracterul eterogen al materiilor care constituie obiect

de reglementare al dreptului administrativ;

numarul mare de autoritati publice competente sa edicteze reguliadministrative;

multitudinea textelor care reglementeaza activitatea administratiei;

specificul administratiei publice, aflata intr-o schimbare, transformare.


15/41

15

Cap. IV Raportul de drept administrativ

1 Definitia raportului de drept administrativ

Un raport de drept administrativ reprezinta o relatie sociala care apare in sfera de

realizare a administratiei publice si care este reglementata de normele dreptului

administrativ.

2 Clasificarea si trasaturile raporturilor de drept administrativ

Casificare

Potrivit actualului sistem constitutional si legal, identificam urmatoarele categorii de

raporturi specifice dreptului administrativ.

a/ raporturi de subordonare, ex. Raporturile dintre Guvern si ministere, dintre

Guvern si prefect;

c/ raporturi de tutela administrativ, ex. Raporturile intre autoritatile autonomelocale, inclusive la nivelul judetului, si Guvern, prin reprezentantul sau in teritoriu,

prefectul;

d/ raporturi de coordonare, ex. Raporturile dintre consiliul local si primar, pe de o

parte si consiliul judetean, pe de alta parte.

Trasaturi

Avand in vedere elementele unui raport juridic, deosebim;

1/ din punct de vedere al subiectelor, raporturile de drept administrativ au in mod

obligatoriu un purtator al autoritatii publice, care poate fi;

a/ statul, prin organelle sale;

b/ unitatile administrative teritoriale;

c/ o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, potrivit art. 52

din Constitutie;


16/41

16

d/ stabilimente publice si de utilitate publica.

2/ din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile

partilor care participa la procesul de infaptuire a administratiei;

3/ avand in vedere obiectul lor, actiunea sau inactiunea subiectelor, conduita

partilor se realizeaza intr-un regim de putere publica, deoarece aceste raporturi

sunt raporturi de putere.

In ceea ce priveste raporturile de tutela administrativa, acestea prezinta anumite

trasaturi specifice;

a/ subiectele acestor raporturi au o determinare constitutionala si legala-art. 123

din Constitutie, alin. 5 si Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia

prefectului;

b/ nasterea si realizarea lor exprima vointa legiuitorului;

c/ ele se stabilesc intre Guvern, respectiv prefect, si autoritatile administrative

autonome.

Cap. V Actul administrativ

1 Definitia si trasaturile actului administrativ

Definitia actului administrativ

Reprezinta forma principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-omanifestare de vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica

precum si controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ, care

emana de la autoritati administrative, alte autoritati publice sau de la persoane

private autorizate de autoritatile administrative, prin care se nasc, se modifica sau

se sting drepturi si obligatii correlative.

Trasaturile actului administrativ

Din cuprinsul definitiei se desprind urmatoarele trasaturi ale actului administrativ;

a/ actul administrativ este forma juridica principala de activitate a administratieipublice.

Rezulta deci, ca actul administrativ nu reprezinta singura forma de infaptuire a

administratiei.

In activitatea lor, autoritatile administratiei publice incheie si alte acte juridice,

desfasoara operatii administrative si alte fapte materiale;


17/41

17

b/ actul administrativ reprezinta o manifestare expresa.

Caracterul expres este determinat de regimul de putere publica in care se emit

actele administrative.

Vointa juridica se exprima in mod expres , neindoielnic, in scopul de a aduce o

modificare in realitatea juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a

stinge drepturi si obligatii juridice.

c/ actul administrativ reprezinta o manifestare unilaterala de vointa juridica;

Este o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte juridice, de

operatiile administrative si alte fapte materiale.

Aceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a reprezenta

concretizarea unei singure vointe juridice, anume a autoritatii emitente.

Caracterul unilateral al actului se pastreaza si in cazul actelor adoptate cuparticiparea mai multor persoane. Ex. Actele adoptate de organele colegiale-

Guvern, consilii locale, consilii judetene.

Acest caracter se pastreaza si in cazul in care actul administrativ este emis in

comun, de doua sau mai multe autoritati administrative, precum si in cazul actelor

emise cu acordul , confirmarea sau autorizarea altei autoritati.

In aceste cazuri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai

multe vointe juridice, ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in

conditiile legii a unei singure vointe juridice.

Caracterul unilateral al actului se pastreza si in cazul actelor administrative emise la

cerere, intrucat aceasta cerere nu are semnificatia unui acord de vointa in ceea ce

priveste emiterea actului.

Vointa, si in acest caz, apartine doar autoritatii emitente, iar cererea reprezinta doar

o modalitate procedurala necesara pentru emiterea actului.

d/ actul administrativ este emis in regim de putere publica;

De aici rezulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din

oficiu.

Principiul executio ex officio semnifica calitatea actului administrativ de a fi

executoriu prin el insusi, nemaifiind necesara emiterea unui alt act care sa

constituie titlu executoriu.

e/ actul administrativ este supus controlului de legalitate al instantelor de

contencios administrativ;


18/41

18

Prin art. 52 si 126alin. 6 din Constitutie este consacrat acest principiu, iar prin

Legea nr. 554/2004 a fost dezvoltat.

Exista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase

controlului de legalitate prevazut de Legea 554/2004- asa numitele fine de

neprimire.

De asemenea exista acte care, desi nu sunt emise de autoritatile administratiei

publice ci de alte autoritati publice, sunt supuse controlului de legalitate al

instantelor de contencios administrativ.

f/ actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice, de la alte

autoritati publice sau de la structuri autorizate de autoritatile administrative sa

presteze anumite servicii publice.

Deosebim;

acte administrative tipice care emana de la autoritati ale administratieipublice;

acte administrative asimilate, care emana de la alte autoritati publice sau

structuri autorizate de autoritatile administrative.

g/ ca orice act juridic, actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si

obligatii correlative.

Deci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a

produe efecte juridice a caror realizare este garantata prin forta de constrangere a

statului.

2 Clasificarea actelor administrative

Criterii de clasificare;

a/ Dupa organul de la care emana;

acte care emana de la autoritati administrativecentrale sau autonome locale;

acte care emana de la alte autoritati publice decat cele administrative;

acte care emana de la persoane private autorizate sa presteze anumiteservicii publice.

b/ dupa intinderea efectelor juridice;

acte administrative normative;

Actele administrative normative cuprind reglementari de principiu aplicabile unui

numar nedeterminat de personae.


19/41

19

Acte administrative individuale.

Aceasta categorie de acte produce efecte juridice fata de un subiect de drept

determinat.

Actele administrative individuale se clasifica, la randul lor in;

Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se

adreseaza ,ex. Autorizatii

Acte prin care se atribuie un statut personal pentru un subiect de drept

determinat, ex. Diplome, premise, certificate.

Acte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative, ex.

Procese verbale contraventionale.

Acte cu caracter intern, care se aplica doar in interiorul unei autoritati sau

institutii publice.

Aceste acte pot avea caracter normativ, ex. Regulament de organizare si

functionare a unei autoritati administrative.

Pot avea si un caracter individual, ex. O decizie de numire a unui functionar public.

3 Legalitatea actului administrativ

Principiul legalitatii este un principiu care guverneaza intregul sistem de

drept romanesc.

El semnifica;

a/ suprematia legii, In sensul ca toate subiectele de drept public sau privat

trebuie sa se supuna legii;

b/ se refera si la baza legala, in sensul ca actiunea acestor subiecte de

drept trebuie sa se incadreze in limitele dreptului.

Conditii de legalitate;

a/ respectarea principiului suprematiei Constitutiei in emiterea actului administrativ;

b/ actul administrativ trebuie sa fie emis de catre organul competent;

In cazul in care actul emana de la alt organ decat cel competent, intervine

sanctiunea inexistentei actului.


20/41

20

c/ respectarea principiului legalitatii in adoptarea actului administrativ- se are in

vedere legea in acceptiunea sa lato sensu.

d/ forma actului si procedura de emitere sa fie cea prevazuta de lege.

Definitia legalitatii

Legalitatea presupune conformitatea actului administrativ cu legea fundamental-

Constitutia-, cu legea ca act juridic al Parlamentului, cu toate celelalte acte

normative care au o forta juridica superioara.

Definitia oportunitatii

In ceea ce priveste oportunitatea, aceasta reprezinta capacitatea pe care o are

organul care emite actul administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si

egale in aceeasi masura, pe cea care corespunde cel mai bine interesului public

care trebuie ocrotit.

Prin putere discretionara a administratiei intelegem facultatea pe care legea o

acorda acesteia de a alege intre mai multe solutii posibile, aplicabile la cazul

concret, pe cea mai in masura de a servi interesul public.

4 Forma actului administrativ

Conceptul de forma se refera la structura interna si externa a unui continut, modul

de asezare al elementelor din care se compune.

De regula, actul administrativ trebuie sa imbrace forma scrisa.

Trebuie sa realizam o distinctie intre actele normative si cele individuale.

Actele administrative individuale pot imbraca, pe langa forma scrisa, uneori, si

forma orala. Ex. avertismentul.

In majoritatea cazurilor, actele administrative individuale trebuie sa imbrace forma

scrisa,

avandu-se in vedere obligativitatea comunicarii lor.

In cazul actelor administrative normative, ele trebuie sa imbrace intotdeauna forma

scrisa.

Actele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale-actele

Guvernului, actele administratiei centrale de specialitate-fie ca au caracter

normative sau individual, se publica in Monitorul Oficial, sub sanctiunea inexistentei

lor.


21/41

21

Actele adoptate de autoritatile administrative autonome se aduc la cunostinta

publica fie prin afisare, publicare intr-o publicatie de larga circulatie sau prin

comunicare.

Forma scrisa este necesara deoarece se impune;

a/ necessitate cunoasterii exacte si complete a continutului actului;

b/ necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati de

eventualele vicii de legalitate ale actului sau a celor vinovati de nerespectarea

actului legal emis;

c/ necesitatea de a constitui mijloc de proba in caz de litigiu;

d/ realizarea rolului educativ al actului aministrativ emis.

Forma scrisa reprezinta o conditie de validitate a actului, ea fiind impusa ad

validitatem si nu ad probationem.

Actul trebuie redactat in limba romana care este limba oficiala a statului.

In ceea ce priveste motivarea actului, actele administrative normative se motiveaza

intotdeauna.

Obligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative individuale-ex, Hotararile de

Guvern cu caracter individual.

5 Procedura emiterii sau adoptarii atelor administrative

Autoritatile administrative unipersonale emit acte administrative. Ex. primarul emitedispozitii, prefectul emite ordine.

Autoritatile administrative colegiale adopta acte administrative. Ex. Guvernul

adopta ordonante, consiliul local sau cel judetean adopta hotarari.

Identificam trei categorii de forme procedurale, in functie de momentul in care

intervin;

a/ forme procedurale anterioare emiterii sau adoptarii actului;

b/ forme procedurale concomitente emiterii sau adoptarii actului;

c/ forme procedurale ulterioare emiterii sau adoptarii actului.

Dintre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau

adoptarii actului.

In cadrul acestora o importanta mai mare o au avizele si acordul prealabil.

Avizele-Definitie


22/41

22

Avizele reprezinta opinii pe care un organ al administratiei publice le solicita altui

organ al administratiei publice intr-o problema sau in mai multe probleme, pentru a

se informa si a decide in cunostinta de cauza.

Cuvantul aviz are trei acceptiuni;

a/ instiintare scrisa cu caracter official;

b/ parere, apreciere competenta emisa de cineva din afara, o autoritate externa,

asupra unei probleme aflata in dezbatere sau in procesul decisional;

c/ rezolutie a unei autoritati competente.

Clasificare

In functie de regimul lor juridic, avizele sunt de trei categorii;

1/ Avize facultative-organul emitent al actului nu este obligat nici sa solicite avizul,

nici sa-l respecte in cazul in care l-a solicitat si l-a obtinut;

2/ Avize consultative-este acel tip de avize pentru care legea prevede

obligativitatea obtinerii lor si facultatea de a le respecta sau nu;

c/ Avize conforme-sunt acele avize care se caracterizeaza prin trasatura lor

obligatorie atat din punct de vedere al cererii cat si din punct de vedere al

respectarii lor.

Intre avize si actele administrative exista deosebiri fundamentale dar si unele

asemanari;

Si avizele si actele administrative reprezinta manifestari de vointa cu caracter

unilateral;

Daca manifestarea de vointa pe care o concretizeaza actul administrativ este

facuta in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii,

avizele nu au nici acest scop si nici aceste consecinte. Avizele nu produc prin

ele insele efecte juridice, nu modifica realitatea juridica existenta.

Rolul avizelor consta in a contribui la caracterul legal al actului administrative sau a

intari legalitatea acestuia.

Si avizele si actele administrative sunt emise de diferite categorii de

autoritati.

Acordul-definitie


23/41


24/41

24

Este o prezumtie relativa, care se afla la baza regimului juridic al actului

administrativ.

Ea poate fi rasturnata in cazul in care actul a fost atacat in fata instantelor de

contencios administrativ si acestea constata nelegalitatea lui.

Prezumtia de autenticitate care prezuma conditia ca actul administrativ sa fie

emis de organul mentionat prin forma sa exterioara, si anume stampila,

antet, semnaturi.

Prezumtia de veridicitate, potrivit careia actul administrativ este prezumat a

corespunde adevarului.

Forta juridica a actului administrativ este conditionata de mai multe elemente;

Locul autoritatii emitente in sistemul autoritatilor administratiei publice;

Natura autoritatii emitente, din punct de vedere al caracterului sicompetentei sale materiale si teritoriale;

Categoria de act, act cu caracter normative sau individual.

Pentru a se putea face apel la forta de constrangere a statului, trebuie ca un act

juridic sa fie executoriu, sa fie investit cu forta juridica executorie.

In cazul actelor administrative o asemenea operatiune nu se mai impune, deoarece

actul insusi este titlu executoriu.

Actului administrativ ii este aplicabil principiul execution ex officio, in sensul ca,

executarea actului administrativ are loc direct in baza lui, fara a mai fi necesara

investirea cu forta juridica executorie.

Actul administrativ este executoriu prin el insusi.

7 Efectele juridice ale actelor administrative

In ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei

aspecte;

a/ momentul de la care incep sa se produca;

b/ intinderea efectelor juridice;

c/ incetarea acestor efecte juridice.

a/ Momentul de la care actul incepe sa produca efecte juridice

Daca avem in vedere organul emitent, actul administrativ produce efecte

juridice din momentul adoptarii sale.


25/41

25

Pentru celelalte subiecte de drept, trebuie facuta distinctia intre felul actului,

daca este un act normativ sau individual.

Actele normative produv efecte juridice de la data publicarii lor, iar cele individuale

de la data comunicarii lor. Totusi, aceasta problema nu mai poate fi privita asa

categoric deoarece, sunt acte individuale pentru care Constitutia prevedeobligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial.

Deci, putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din

momentul in care au fost aduse la cunostinta, in formele prevazute de lege.

De la acest principiu exista unele exceptii care vizeaza;

actele administrative recognitive sau declarative.

Exemple-certificatul de nastere, certificatul de deces

Aceste acte produc efecte juridice de la o data anterioara emiterii lor.

Actele administrative care produc efecte juridice de la o data ulterioara

aducerii lor la cunostinta.

Ex. Ordonantele de Guvern, hotararile de Guvern, Decretele Presedintelui

Romaniei

Ordonantele adoptate de Guvern in baza unei legi speciale de abilitare intra in

vigoare la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, partea I, sau la o data

ulterioara prevazuta in textul lor.

Ordonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al

Romaniei, partea I, sub conditia depunerii la Camera competenta sa fie sesizata,

daca in continutul lor nu este prevazuta o data ulterioara.

b/ Intinderea efectelor juridice

Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ dar

si pentru alte ramuri de drept, cu exceptia dreptului penal.

Actele cu caracter individual, produc, de regula, efecte juridice pentru dreptul

administrativ, dar pot produce efecte si pentru alte ramuri de drept.

Ex. actele de stare civila, care produc efecte si pentru dreptul civil.

c/ Incetarea producerii de efecte juridice

Actul administrativ, ca si alte acte juridice, produce efecte pana la scoaterea din

vigoare a sa.

Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin;


26/41

26

Anulare, de catre instanta de judecata;

Revocare, de organul ierarhic superior;

Retractare, de organul emitent.

Abrogare dispusa de organul emitent, organul ierarhic superior sau

Parlament;

Incetarea efectelor in alte moduri, ex. prescriptia.

8 Suspendarea actelor administrative

Definitie

Reprezinta intreruperea producerii de efecte de catre un act administrativ sau

incetarea temporara a efectelor actelor administrative.

a/ Cauzele care pot determina interventia suspendarii sunt;

In general suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la

legalitatea unui act administrativ.

Suspendarea poate intervini cand se aplica o anumita sanctiune

administrativ-disciplinara unui functionar public sau unei alte persoane

incadrate intr-un organ public.

b/ efectele juridice ale suspendarii au ca nota dominanta faptul ca ele produc ointrerupere a acestor efecte, o incetare vremelnica a producerii lor.

c/ In ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, intalnim;

Suspendarea dispusa de organul emitent al actului;

Suspendarea dispusa de organul ierarhic superior;

Suspendarea dispusa de instanta de judecata;

Suspendarea dispusa de legiuitor sau de autorul actului.

d/ in ceea ce priveste tipurile de suspendare, deosebim;

o Suspendarea de drept sau legala;

o Suspendarea dispusa de anumite autoritati publice.


27/41

27

Potrivit art, 14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, instanta poate

sa procedeze la suspendarea actului in cazul in care exista motive bine justificate si

pericolul producerii unor pagube iminente.

Cererea poate fi formulata odata cu sesizarea facuta in cadrul procedurii

administrative prealabile.

Suspendarea mai poate fi solicitata odata cu actiunea principala, prin aceeasi

cerere sau printr-o cerere separata.

9 Revocarea actelor administrative

Definitie

Reprezinta operatiunea juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul

ierarhic superior acestuia desfiinteaza, scoate din vigoare un act.

Revocarea este de doua feluri;

a/ retractare, atunci cand este realizata de organul emitent;

b/ revocarea propiu-zisa, cand se realizeaza de organul ierarhic superior celui

emitent.

Cauze care determina revocarea

a/ din punct de vedere al caracterului cauzei, deosebim;

Revocarea intervenita pentru cauze de nelegalitate a actului;

Revocarea care intervine pentru cauze de neoportunitate a actului.

b/ din punct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului,

cauzele revocarii, indiferent ca vizeaza nelegalitatea sau neoportunitatea, pot fi;

Cauze anterioare emiterii actului, care determina ca efectele juridice ale

revocarii sa fie pentru trecut-ex tunc;

Cauze concomitente cu emiterea actului, determina efecte juridice ex tunc;

Cauze ulterioare emiterii actului, care produc efecte juridice ex nunc-pentru

viitor.

De la principiul revocabilitatii actelor administrative, exista exceptii care privesc

exclusive actele administrative cu caracter individual, deoarece actele

administrative normative sunt oricand revocabile.


28/41

28

Revocarea se deosebeste de anulare si de suspendare, din mai multe puncte de

vedere;

a/ din punct de vedere al cauzelor care le determina, constatati ca atat anularea

cat si revocarea intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru

cauze de nelegalitate sau de neoportunitate a lui, pe cand suspendarea intervinecand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului.

b/ din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni

juridice, deosebim;

Revocarea poate fi dispusa atat de organul emitent cat si de cel ierarhic

superior;

Suspendarea poate fi dispusa de autoritatile competente sa decida

revocarea,precizand situatia autoritatilor administrative autonome, care nu

au organ ierarhic superior, dar poate fi dispusa si de instanta de judecata;

Anularea poate fi dispusa atat de organul ierarhic superior, daca exista, cat si

de instanta de judecata sau exclusiv de instanta de judecata in cazul

existentei unor acte emise de autoritatile administrative care nu au organ

ierarhic superior.

c/ din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreruperea

acestor efecte, in timp ce anularea si revocarea produc incetarea cu caracter

definitiv a acestor efecte.

De la principiul revocabilitatii actelor administrative exista exceptii deduse fie din

natura actului, fie din efectele pe care actele le-au produs sau fie din vointalegiuitorului.

Categorii de exceptii;

actele administrative cu caracter jurisdictional-sunt emise dupa o procedura

speciala, guvernata de principii similare procedurii judiciare; ele intervin in

cazul existentei unui litigiu in domeniul administratiei, care trebuie

solutionat.

actele administrative care fie dau nastere la raporturi de drept privat, fie

sunt emise ca urmare a unor contracte civile sau administrative;

actele administrative care au fost executate material, deoarce revocarea lor

nu va duce la restabilirea situatiei materiale anterioare;

actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii sau care

au generat drepturi subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii;


29/41

29

actele administrative prin care se aplica sanctiuni specifice celor trei forme

de raspundere din dreptul administrativ-raspunderea administrativ

disciplinara, raspunderea contraventionala si raspunderea administrativ-

patrimoniala.

9 Anularea actelor administrative

Definitie

Reprezinta operatiunea juridica care consta intr-o manifestare de vointa in scopul

de a determina in mod direct desfiintarea actului si, deci, incetarea definitiva a

efectelor juridice produse de acesta.

Repere ale teoriei actuale a nulitatii actului administrativ

Institutia anularii actului administrativ este consacrata de art. 52 din Constitutie

care se refera la anularea dispusa de instanta de judecata.

a/ Nulitatea absoluta are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la

incheierea actului juridic, a unei norme care ocroteste un interes general.

Nulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond, esentiale pentru

validitatea actului.

b/ Nulitatea relativa are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la

incheierea actului, a unor norme care ocrotesc un interes particular, individual ori

personal.

Nulitatea relativa intervine in cazul incalcarii unor conditii de mai mica importanta,

care privesc forma actului.

Din punct de vedere al efectelor juridice, nulitatea actului administrativ difera de

cea a actului civil;

Astfel, indiferent de conditiile care au fost incalcate, organul competent vaputea sa dispuna anularea actului;

Daca in dreptul civil nulitatile relative pot fi confirmate de cel lezat, iar

nulitatile absolute nu pot fi confirmate, in dreptul administrativ pot fi

confirmate ambele categorii de nulitati sau numai nulitatile relative.

Organele care pot dispune anularea unui act administrativ sunt;


30/41

30

a/ organul ierarhic superior, in virtutea raportului de subordonare ierarhica;

b/ instanta de judecata, potrivit dispozitiilor legii 554/2004, modificata si

complectata;

c/ Ministerul Public, care poate anula doar actele locurilor de detentie.

Efectele anularii

Ca regula, anularea produce efecte juridice ex tunc-pentru trecut-in sensul ca actul

este desfiintat ca si cand nu ar fi existat.

Atunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate, efectele juridice

produse trbuie sa fie ex nunc-pentru viitor.

Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror

legalitate este conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.

10 Inexistenta actelor administrative

Inexistenta reprezinta o sanctiune a actului administrativ care intervine atunci cand

viciile de legalitate sunt evidente.

Dimensiuni ale regimului juridic actual al actelor inexistente;

a/ actele inexistente nu se mai bucura de prezumtia de legalitate a actului

administrativ;

b/ subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta sa au

dreptul de a se preleva de inexistenta actului si de a refuza indeplinirea obligatiilor

care rezulta din acel act;

c/exista obligatia celorlalte subiecte de drept, a autoritatilor publice in special, de a

lua act de inexistenta intervenita, astfel incat ele nu pot proceda , in baza actului la

executarea din oficiu si la impunerea fortei de constrangere a statului;

d/ in actualul sistem, institutia inexistentei a devenit de rang constitutional.

e/ actul inexistent poate fi retras in orice moment de catre administratie, in timp ce

actul nul nu poate fi retras decat in interiorul termenului de recurs.

11 Contractul administrativ


31/41

31

Reguli speciale cu privire la contractul administrativ

Atat in doctrina romaneasca cat si in cea franceza, notiunea de contract

administrativ este legata de notiunea de domeniu public si de serviciu public.

Aceste reguli speciale privesc urmatoarele aspecte;

a/ forma contractului, aceasta fiind prestabilita de legiuitor;

b/ puterile exorbitante ale administratiei;

c/ anumite facilitati pe care administratia le da celor cu care a contractat;

d/ competenta tribunalelor administrative, pentru solutionarea eventualelor litigii,

care ar putea aparea in executarea unui astfel de contract.

Definitie

Reprezinta un accord de vointa, dintre o autoritate publica, aflata pe o pozitie de

superioritate juridica, pe de o parte, si alte subiecte de drept, pe de alta parte, prin

care se urmareste satisfacerea unui interes general, prin prestarea unui serviciu

public, efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui bun public,

supus unui regim de putere publica.

Trasaturi

a/ contractul administrativ este o conventie, deci un accord de vointa icheiat intre

mai multe parti;

b/ una dintre parti este un subiect determinat, respectiv o autoritate publica, o

autoritate administrativa sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta;

c/ spre deosebire de contractele civile unde partile se afla pe pozitii de egalitate

juridica, in cazul acestui contract partile nu se afla pe pozitii de egalitate juridica;

una dintre ele, si anume subiectul determinat-autoritatea-are o pozitie de

superioritate fata de celalalt subiect al contractului.

d/ obiectul contractului este determinat, el urmarind satisfacerea unui interes

general si putand imbraca una din urmatoarele forme;

prestarea unui serviciu public;

punerea in valoare a unui bun public;


32/41

32

efectuarea unor lucrari publice.

e/ clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe

cale conventionala;

f/ pozitia de superioritate a subiectului investit autoritate publica determina

posibilitatea ca aceasta sa poata modifica sau rezilia unilateral contractual, atunci

cand interesul public o cere, spre deosebire de contractele de drept comun care nu

pot fi modificate decat prin acordul partilor, iar in absenta acestuia de catre instanta

de judecata;

g/ sunt guvernate de un regim de putere publica, spre deosebire de contractele

civile, care sunt guvernate de dreptul comun;

h/ prezinta forma scrisa iar, ca si actul administrativ, nu pot avea caracter

consensual, deoarece implica o autoritate care actioneaza in numele puterii publice;

j/ se instituie competenta instantelor de contencios administrativ in solutionareaeventualelor litigii care ar putea apare din executarea unui astfel de contract

Cap. VI Teoria generala a controlului exercitat

asupra administratiei publice

1 Definitia notiunii de control

Notiunea de control evoca o activitate de verificare a conformitatii unei

anumite activitati cu anumite valori, de regula cele consacrate in normele

juridice.

Pentru dreptul administrativ avem in vedere conformitatea activitatii de

infaptuire a administratiei publice cu acele valori consacrate prin lege.

2 Fundamente constitutionale ale controlului exercitat asupra

administratiei publice

Forme de control necontencios exercitat asupra administratiei

publice centrale


33/41

33

-activitatea Presedintelui Romaniei este, potrivit unor dispozitiiconstitutionale, sub controlul Parlamentului-ex. art. alin 2 si 3 care

reglementeaza masurile pe care le poate lua Presedintele in cazul unei

agresiuni armate, art. 95 si art. 96 care instituie cele doua forme de

raspundere, penala si politica, art. 100 care consacra un control indirect al

Parlamentului asupra Presedintelui, care rezulta din contrasemnarea unora

dintre decretele acestuia de catre Primul-ministru, care, alaturi de Guvern,

raspunde politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate, deci

inclusiv pentru decretele Presedintelui pe care le-a contrasemnat.

-art. 111 aseaza intreaga administratie publica, inclusiv Gvernul sub control

parlamentar, concretizat in obligatia de a prezenta documentele si

informatiile cerute de cele doua Camere, prin intermediul presedintilor lor.

art. 109 instituie principiul raspunderii politice a Guvernului numai in fata

Parlamentului

-art. 112, 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare a

controlului parlamentar-sistemul intrebarilor si al interpelarilor, motiunea de

cenzura, angajarea raspunderii Guvernului;

-art. 115 reglementeaza statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale

administratiei de stat care pot fi organizate doar in subordinea Guvernului.

Forme de control contencios exercitat asupra administratiei publicecentrale

Art. 52 si 126, alin.6 consacra dreptul de control al instantelor judecatoresti

asupra actelor administrative emise de autoritatile publice, inclusiv asupra

actelor emise de autoritatile administratiei publice;


34/41

34

Art. 146, lit. d se refera la faptul ca, printe atributiile Curtii Constitutionale se

numara si aceea de a se pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate

privind Ordonantele Guvernului.

Forme de control necontencios exercitat asupra administratiei

publice locale

- art. 111 alin. 1 reprezinta un drept comun de exercitare a controlului

parlamentar asupra intrgii administratii publice;

Cap. 4 al titlului II, art. 58-60, consacra institutia Avocatului Poporului a carei

menire constitutionala este sa apere drepturile si libertatile cetatenilor

impotriva abuzurilor administratiei.

Prin intermediul Avocatului Poporului se exercita si un control direct din partea

Parlamentului, asupra administratiei publice centrale si locale, deoarece Avocatul

Poporuli prezinta organului legiuitor rapoarte, anual sau la cererea acestuia, cu

privire la activitatea desfasurata, care pot contine si recomandari privind

legislatia sau masuri de alta natura menite sa contribuie la apararea drepturilor si

libertatilor cetatenilor.

Raporturile dintre Avocatul Poporului si puterea executiv, reprezinta raporturi de

control si colaborare.

Forme de control contencios exercitat asupra administratiei publice locale

- art. 123, alin. 5 consacra dreptul prefectului, ca reprezentant al Guvernului,

de a ataca in contenciosul administrativ actele emise de consiliul local,

consiliul judetean si primar, actul atacat fiind suspendat de drept;

Art. 126, alin. 6 coroborat cu art. 21, 52 si 53 stabileste cadrul constitutional

de exercitare a dreptului persoanei vatamate prin actele administrative ale

autoritatilor publice, inclusiv ale autoritatilor administratiei publice centrale

dar si locale.

2 Clasificarea formelor de control exercitat asupra administratiei

publice


35/41

35

In functie de organul care exercita controlul;

A. Un control parlamentar;

Un control parlamentar traditional, exercitat de catre Parlament in mod

direct, prin mijloacele prevazute de Constitutie;

Un control parlamentar modern, exercitat prin intermediul unor autoritati

publice care depind de Parlament-Avocatul Poporului, Curtea de Conturi;

A. Un control administrativ, care este infaptuit de administratia publica asupra

propriei sale activitati, in conformitate cu legea;

Din punct de vedere al locului pe care il are organul de control fata de celcontrolat, deosebim;

a/ un control administrativ intern, exercitat de agenti din interiorul organului

controlat.

Specific acestei forme de control este ca, atat cel care exercita controlul cat si cel

controlat fac parte din interiorul aceleiasi autoritati administrative.

b/ un control administrativ extern; in acest, caz organul de control face parte din

structuri administrative plasate in afara organului controlat.

Acest control poate fi impartit in mai multe categorii; un control contencios,exercitat de organe administrative cu atributii jurisdictionale si un control

necontencios, exercitat de organe de specialitate ale administratiei publice.

Din punct de vedere al modului in care intervine, controlul administrativ

extern, ca si cel intern, pot fi realizate;

a/ la sesizarea organului controlat;

b/ la sesizarea unui alt subiect de drept;

c/ din oficiu.

B. Un control judiciar sau judecatoresc exercitat in baza art. 21 si 52 din

Constitutie, raportate la prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului

administrativ, atat pe cale de actiune directa cat si pe cale de exceptie.

C. Un control exercitat de alte autoritati publice decat cele care realizeaza

prerogativele celor trei puteri in stat.


36/41

36

Vorbim astfel de controlul exercitat de Curtea Constitutionala asupra ordonantelor

de Guvern, de controlul exercitat de Avocatul Poporului, care este un control

necontencios.

D. Un control politic, a carui legitimitate se afla inserata in misiunea

administratiei, aceea de a pune in aplicare decizia politica.

In functie de obiectivul urmarit;

A. Un control general, care priveste intreaga activitate a organului controlat,

atat din punct de vedere al legalitatii cat si al oportunitatii;

B. Un control de specialitate, care vizeaza anumite segmente ale organului

controlat.

Din punct de vedere al procedurii aplicabile, distingem;

A. Un control jurisdictional, de natura contencioasa, care poate fi exercitat de

Curtea Constitutionala, instantele judecatoresti, organele administrative cu

atributii jurisdictionale.

B. Un control nejurisdictional, de natura necontencioasa, care poate vizacontrolul parlamentar traditional, controlul administrativ intern si extern,

controlul exercitat prin autoritatile publice de specialitate.

4 Jurisdictia administrativa si actul administrativ jurisdictional

Prin Constitutia revizuita jurisdictiile administrative speciale au fost

recunoscute expres.

Intre termenul de jurisdictie si cel de justitie nu exista identitate.

Jurisdictia, lato sensu, poate fi definita ca o activitate de solutionare a unor

litigii, dupa o procedura asemanatoare celei judecatoresti si in urma careia

se pronunta o solutie motivata.

In functie de autoritatea publica in a carei competenta intra solutionarea

litigiului respectiv, deosebim mai multe tipuri de jurisdictii;


37/41

37

Jurisdictie constitutionala, exercitata prin Curtea Constitutionala;

Jurisdictie judiciara sau justitie, realizata prin Inalta Curte de Casatie

si Justitie si de celelalte instante stabilite prin lege.

Intre termenii de justitie si jurisdictie exista o relatie de la intreg la parte, sau de la

genul proxim la diferenta specifica.

Justitia este specie, iar jurisdictia este genul.

Jurisdictie administrativa, realizata prin intermediul unor organe

administrative cu atributii jurisdictionale.

Definitia si trasaturile jurisdictiei administrative si ale

actului administrativ jurisdictional

Jurisdictia administrativa reprezinta un tip special de jurisdictie, realizat de

organe de natura administrativa, care sunt investite cu atributii jurisdictionale.

o Din punct de vedere a obiectului, ea reprezinta o solutionare a unei cai

de atac.

o Din punct de vedere al procedurii, regasim principiul specific procedurii

judiciare, astfel; posibilitatea acordata partilor de a fi ascultate de instanta,

posibilitatea de a avea reprezentant legal, contradictorialitatea si

independenta partilor.

o Din punct de vedere al rezultatului, specific acestei jurisdictii este faptul ca,

din ea rezulta o hotarare motivata, respectiv un act administrativ

jurisdictional.

Definitia jurisdictiei administrative

Jurisdictia sdministrativa reprezinta activitatea de solutionare a unui

litigiu administrativ, dupa norme procedurale specific procedurii judiciare,care are drept rezultat un act administrativ cu caracter jurisdictional.

Potrivit art. 21, alin. 4 din Constitutie, jurisdictiile speciale administrative sunt

recunoscute, dar, pentru a se inlatura abuzurile administratiei, se proclama

caracterul lor facultativ si gratuit.


38/41

38

Actul adoptat de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale se

numeste act administrativ jurisdictional.

Definitia actului administrativ jurisdictional

Reprezinta actul administrativ tipic emis de un organ al administratiei publice

investit prin lege cu atributii jurisdictionale, prin care se solutioneaza cu putere de

adevar legal un litigiu din sfera administratiei, dupa principii specifice procedurii

judiciare.

Trasaturile actului administrativ jurisdictional

o Este un act administrativ tipic care emana de la o autoritate publica investita

prin lege cu solutionarea unor litigii;

o Este adoptat in urma solutionarii unui conflict juridic nascut intre doua sau

mai multe personae fizice sau juridice, de drept public sau de drept privat;

o Actul are un caracter individual;

o Litigiul se solutioneaza cu forta de adevar legal, trasatura care apropie acest

tip de act de hotararile pronuntate de instantele judecatoresti;

o Stabilitatea mai mare de care se bucura si in baza careia este exceptat de la

principiul revocabilitatii actelor administrative, insa aceasta nu este similara

stabilitatii de care se bucura hotararile judecatoresti;

o Procedura dupa care se elibereaza este similara procedurii judiciare, in ea

regasindu-se principii comune acesteia din urma-contradictorialitatea,

independenta, posibilitatea partilor de a fi reprezentate de un aparator;

o Obligatia motivarii actului, care il apropie pe acesta de sentintele pronuntate

de instantele judiciare.

o

o Cap. VI domeniul public

1 Definitia si trasaturile domeniului public


39/41

39

Domeniul public este alcatuit din ansamblul bunurilor mobile si imobile,

publice sau private, care prin natura lor sau prin vointa legiuitorului sunt

supuse unor norme speciale de protectie, deduse din faptul ca au o utilitate

publica, satisfacand in mod direct sau indirect un interes public.

Aceste bunuri sunt supuse preponderent unui regim de putere publica,asupra lor exercitandu-se de catre o persoana morala de drept public, un

drept de proprietate publica sau un drept de paza si protectie administrativa.

Trasaturile domeniului public

Prin natura sa ori prin vointa legiuitorului bunul mobil sau imobil, public

sau privat, sa prezinte acele particularitati care sa justifice protectia

speciala de care se bucura.

Bunurile domeniului public au o utilitate publica, ele au rolul de asatisfice interesul public, in mod direct sau indirect, prin intermediul

unui serviciu public

Bunurile care apartin domeniului public sunt guvernate, in ansamblul

lor, de un regim de putere publica, astfel;

a/ fie un regim de putere publica exclusiv, pentru bunurile proprietate publica

apartinand domeniului public;

b/ despre preeminenta unui regim de putere asupra unuia de drept comun,deci un

regim mixt;

Regimul de putere publica aplicabil unui bun domenial poate imbraca doua

forme;

Un regim de exercitare a dreptului de proprietate publica, subiectul fiind

statul si unitatea administrativ teritoriala;

Un regim de limitare a exercitiului dreptului de proprietate privata, pentru

bunurile private care apartin domeniului public.

Un bun domenial implica o persoana morala de drept public, care poate

exercita urmatoarele drepturi;

a/ titularul unui drept de proprietate publica, fiind vorba despre stat sau unitatea

administrativ-teritoriala;

b/ titularul unui drept de paza si protectie , drept care poate fi exercitat de orice

persoana publica care actioneaza in numele statului sau al unitatilor administrativ-

teritoriale


40/41

40

2 Regimul constitutional al proprietatii publice. Relatia domeniu public-

proprietate publica

Intre cele doua concepte este o relatie de la genul proxim la diferenta specifica.

a/ se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art. 136, alin. 2 din

Constitutie-si anume, statul si unitatile administrative teritoriale

Identificam astfel o proprietate publica a statului, care cuprinde bunuri de interes

national, si o proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale care cuprinde

bunuri de interes local.

b/ se stabileste de catre constituantul roman ce bunuri pot intra in sfera proprietatii

publice, fara a epuiza toate bunurile care o compun;

c/ din opozitia dintre regimul juridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri si

regimul juridic de drept comun aplicabil proprietatii private, rezulta existenta a doua

domenii-domeniul public si domeniul privat.

In Romania proprietatea este publica sau privata.-art. 136 din Constitutie, art. 44

din Constitutie

d/ Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului si

unitatilor administrativ-teritoriale.

Ea nu exclude existenta unor forme de valorificare si de antrenare in circuitul socialsi juridic.

Aceasta se realizeaza prin icheierea unor contracte administrative-de concesionare,

de administrare, de inchiriere si de folosinta gratuita.

Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.

3 Regimul juridic aplicabil domeniului public

Bunurile proprietate publica care apartin domeniului public sunt guvernate in

exclusivitate de un regim juridic de drept public.


41/41

41

Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public sunt guvernate,

concomitent, de doua tipuri de regimuri juridice diferite-un regim juridic mixt, de

drept comun si de putere, cel de putere fiind predominant.

Principiile aplicabile proprietatii publice

A Inalienabilitatea

Bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, ci doar valorificate, respectiv date

in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii.

Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public, pot fi instrainate, dar

este vorba de o alienabilitate limitata, conditionata.

B. Insesizabilitatea

Bunurile apartinand domeniului public nu pot fi supuse executarii silite, mobiliare

sau imobiliare, nu pot constitui obiectul unor drepturi reale accesorii-gaj, ipoteca,privilegii.

Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se bucura insa de

sesizabilitate limitata.

C. Imposibilitatea grevarii cu sarcini sau servituti

Asupra bunurilor apartinand domeniului public nu se pot constitui garantii reale.

D. Imprescriptibilitatea

Din punct de vedere al prescriptiei achizitive, titularii unor astfel de bunuri pot sa lerecupereze oricand si fara nici obligatie de despagubire de la particularii care le

detin, indiferent de buna sau reaua credinta a acestora.

In raport cu prescriptia achizitiva, nu este posibila dobandirea bunurilor domeniale

pe calea uzucapiunii sau a posesiei de buna credinta.

examen drept administrativ

Documents