1 | E v o l u ț i a s t i l u l u i b r â n c o v e n e s c l a î n c e p u t u l s e c a l X V I I I - l e a

Cuprins

Introducere pag 2

Capitolul I Prezentare si analiză

1.1 Scurt istoric pag 2

1.2 Caracteristici ale arhitecturii brâncovenesti pag 3

Capitolul II Palate

2.1 Palatul de la Mogoșoaia pag 4

2.2 Palatul de la Potlogi pag 5

Capitolul III Biserică pag 6

3.1 Biserica Stavropoleos

Capitolul IV Mânăstire

4.1 Mănăstirea Hurez pag 7

Bibliografie pag 8

Introducere

2 | E v o l u ț i a s t i l u l u i b r â n c o v e n e s c l a î n c e p u t u l s e c a l X V I I I - l e a

Această lucrare are ca scop, abordarea unei părțti restrânse, dar importante a stilului

brâncovenesc, prin scurtul istoric, caracteristici si cele mai reprezentative opere

arhitecturale.

Capitolul I Prezentare și analiză

1.1 Scurt istoric

Între sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, apare un nou

stil, și anume „stilul brâncovenesc”, ce poartă numele domnitorului român Constantin

Brâncoveanu (1688-1714). Reprezentant tipic al clasei dominante boierești,

Brâncoveanu a pus să se zidească in București, pe moșiile acestuia, numeroase

reședințe ce amintesc prin unele detalii decorative de arhitectura Italiei și le-a dat

numele occidental de ”palate”.

Anii 1688-1714 marchează epoca lui Constantin Brâncoveanu , care este printre

cele mai prospere din arta și cultura românească.

Arta epocii lui Matei Basarab nu reușește să determine un stil propriu-zis, însă

oferă material foarte valoros, pentru o eventuală înflorire artistică.

Resursele sunt valorificate prin interpretări sensibile, construcțiile devenind mai

zvelte, stâlpii masivi de cărămidă sunt inlocuiți cu coloane de piatră, arcadele devin mai

largi.

În tratarea exterioarelor și interioarelor, decorațiile devin mai profunde, influențele

barocului simțindu-se subtil.

Palatele și ctitoriile ce preced epoca lui Brâncoveanu, devin cărturești și clasice în

abordare.

Imensul tezaur de valori acumulate în câteva decenii, persistența în timp a

mesajului lor sunt dovezi că epoca lui Brâncoveanu corespundea unei necesitați istorice

de neînlocuit.

Prestigiul peste timp al acestui amestec de renaștere italiană, materiale locale și

tehnica combinată a meșterilor se datorează în mare măsură redescoperirii sale ca stil

național.

Capitolul I Prezentare și analiză

3 | E v o l u ț i a s t i l u l u i b r â n c o v e n e s c l a î n c e p u t u l s e c a l X V I I I - l e a

1.2 Caracteristici ale arhitecturii brâncovenesti

Principalele caracteristici ale stilului brâncovenesc sunt: elementele de piatră;

prezența basoreliefurilor din piatră sau din lemn, predominând motivele vegetale

(floarea soarelui, vrejui, struguri)Fig.1

Fig 1. Palatul Mogoșoaia, delfin sculptat, detaliu balustradă. Simțul pentru linia curbă, spiralată, ca și gustul pentru motivul exotic sau stilizarea care permite ca delfinul să se preschimbe intr-un element vegetal sunt tot atâtea semne ale sensibilității baroce.

Toate construcțiile erau așezate în

colțuri de natură înconjurate de grădini și în

apropierea unor pânze de apă, ce

deschideau arcade mari ale foișoarelor.

Foișoarele deveneau patrate, iar

logiile dreptunghiulare.(Fig.2)

Fig 2 Loggie de la Palatul Potlogi.

Apare prispa ca loc de popas intre

interior si exterior, specific arhitecturii

românești, fiind introdusă cu rol estetic în

pridvoarele bisericilor și foișoarelor

palatelor.

Apare un nou tip de coloană corintică,

cu capiteleuri ceva mai putin dezvoltate.

Compoziția planimetrică in arhitectura

religioasă era caracterizata prin distribuția

echilibrată a maselor arhitectonice de-o

parte și de alta a axei est-vest, în centrul căreia se afla locașul de cultură. Specific mai

era și planul dreptunghiular cu o singură turlă pe naos.

Începe să se dezvolte și sculptura figurativă, apărând si personaje biblice (Moise,

Aaron și Samson) sau chipuri de îngeri.

Elementul cel mai reprezentativ pentru sculptura brâncoveneasca este portalul.

4 | E v o l u ț i a s t i l u l u i b r â n c o v e n e s c l a î n c e p u t u l s e c a l X V I I I - l e a

Capitolul II Palate

Palatele din epoca lui Constantin Brâncoveanu sunt considerate un filtru

transformator cu o gândire clasică si formă tânără. Constantin Brâncoveanu era un

iubitor al artelor și al cărților, și datorită acestui lucru reușea să investească averi

imense pentru ridicarea unor palate și mănăstiri care stârneau până și admirația

călătorilor străini.

2.1 Palatul de la Mogoșoaia

Exemplul cel mai interesant de plalat brâncovenesc, este cel de la Mogoșoaia, de

lângș București. Este situat în mijlocul unei vaste curți dreptunghiulare, mărginită la

inceput de trei laturi de ziduri înalte de piatră,

latura dinspre apus fiind lăsată liberă, cu vedere

largă catre un întins lac în apele căruia își

oglindește fațada. Palatul cuprinde un subsol, un

parter și un etaj.

La subsol, cu intrare din curte, se găsește o

vastă monumentală pivniță, desparțită de un

masiv stâlp de zidărie în patru compartimente

acoperite, fiecare cu câte o cupolă de pendentivi.

La parter, în jurul pivniței, se găsesc diferite

camere de locuit, pentru slujitori.

La etaj, unde se ajungea numai pe o scara exterioara, se găsesc camerele care au

format locuința domnească: două apartamente unul al domnului si unul al doamnei,

situate de o parte și de alta a vestibulului central.

O atenție deosebită a fost acordată în special elementului nou introdus în planul

tradițional, o încăpere cu un perete de arcade croită în genul cunoscutelor loggii

venețiene, care a fost plasată în mijlocul fațadei dinspre lacul catre care grădina

coboară in lungi terase.

”Valoros ca plan, echilibrat ca volum și bine proporționat , palatul este nespus de prețios și prin elementele sale arhitecturale și decorative: foișorul intrării, mărginit cu arcade trilobate și acoperit cu o cupolă pe trompe, pictată, loggia cu bolți, balconașele care încadrează această loggia, precum și toată decorația sculptată și pictată care

5 | E v o l u ț i a s t i l u l u i b r â n c o v e n e s c l a î n c e p u t u l s e c a l X V I I I - l e a

însoțește aceste elemente.” Gheorghe Curinschi Vorona, in ”Istoria Arhitecturii în România”.

Pe fațada din vest orientată spre lacul Mogoșoaia, are in centru o loggie cu cinci

arcade sustinute de coloane cu bogate capitele compozite. Pe partile laterale loggiei de

afla doua mici foișoare aratând pe fațada ca un accent puternic volumetric. Astazi

fațadele sunt texturate cu caramida aparentă dar la origine le nu erau asa, erau tencuite

si decorate cu ștucaturi orientale. În interior la fel avem o decorație în ștuc cu încăperi

boltite si împodobite cu picturi murale reprezentănd scene istorice. Arhitectura interioara

a palatului este una foarte impresionanta, chiar si astazi, prin claritatea armonioasă a

spatiilor, distribuția logică si prin o foarte buna comunicare cu mediul inconjurător

datorita loggiei.

2.2 Palatul de la Potlogi

Ansamblul Brâncovenesc aflat la Potlogi, jud. Dâmbovția a fost construit de

domnitorul Constantin Brâncoveanu în 1698, pe locul unei curți boierești. Ansamblul

aparține stilului brâncovenesc care a aparut între 1678 si 1725 în arta românească și a

fost denumit așa după numele domnitorului Constantin Brâncoveanu, care a trăit între

anii 1654 și 1714.

Ansamblul de arhitectură rezidențială de la Potlogi, fiind utilizat doar de ctitorul

dintâi, spre deosebire de cel de la Mogoșoaia, are o existență extrem de scurtă. A fost

practic părăsit până la cel de al doilea război mondial, deși moșia a revenit familiei.

Fiind situat în afara traseelor „călătorilor

străini” care au străbătut Valahia și după

moartea lui Brâncoveanu, Ansamblul de

curte de la Potlogi practic nu este

semnalat de aceștia.

Palatul Potlogi a fost distrus la

aproape 20 de ani de la construire de

catre o armată de otomani, iar timp de

două secole si jumatate nu a fost

restaurant ci a fost lasat in ruină.

Capitolul III Biserici

6 | E v o l u ț i a s t i l u l u i b r â n c o v e n e s c l a î n c e p u t u l s e c a l X V I I I - l e a

3.1 Biserica Stavropoleos

Biserica a fost înălțată în 1724, în timpul domniei lui Nicolae

Mavrocordat (domnitor al Țării Românești, 1719-1730), de către arhimandritul Ioanichie

Stratonikeas.

În curtea hanului său, construit în 1704, Ioanichie a zidit biserica și o mănăstire,

susținută economic din veniturile de la han (o situație frecvent întâlnită în epocă).

În 1726 starețul Ioanichie a fost ales mitropolit al Stavropolei și exarh al Cariei.

Mănăstirea pe care a construit-o poartă de atunci numele Stavropoleos, după numele

vechiului scaun. La 7 februarie 1742 Ioanichie, în vârstă de 61 de ani, moare și este

îngropat în biserica sa.

Hanul și anexele mănăstirii au fost demolate la sfârșitul secolului al XIX-lea. De-a

lungul timpului biserica a fost

afectată de cutremure, care au

șubrezit turla până la cădere.

Picturile turlei au fost

restaurate însă la

începutul secolului al XX-lea.

În prezent din vechea

mănăstire nu a mai rămas

decât biserica, alături de care

există o construcție de la

începutul secolului al XX-lea,

care adăpostește o bibliotecă,

o sală de conferințe și o colecție de icoane vechi (începutul sec. al XVIII-lea) și obiecte

de cult, precum și fragmente de frescă recuperate de la bisericile demolate în

timpul regimului comunist. Clădirea cea nouă a fost construită după planurile

arhitectului Ion Mincu.

7 | E v o l u ț i a s t i l u l u i b r â n c o v e n e s c l a î n c e p u t u l s e c a l X V I I I - l e a

Capitolul IV Mânăstiri

4.1 Mănăstirea Hurez

Fiind considerată cea

mai reprezentativă construcție

in stil brâncovenesc din

intreaga țara, Mănăstirea

Hurezi este poate si cel mai

mare ansamblu monahal din

Romania. Singurătatea si

linistea de odinioară a locului

era tulburata doar de

cântecele huhurezilor, păsări

de noapte, care au și dat

denumirea locului.

Ansamblul monahal de

la Hurezi se întinde pe mai mult de trei hectare, cuprinzând mănăstirea propriu-zisă,

Biserica Bolnita, Schitul Sfinților Apostoli si Schitul Sfantul Ștefan.

Mănăstirea Hurezi prezintă două incinte: prima incintă este delimitată de ziduri din caramidă, nu foarte înalte, care cuprind atât mănăstirea, cât si schiturile acesteia, in vreme ce a doua incinta este fortificată si deosebit de înaltă, avand cladiri pe trei laterale, iar spre rasarit un zid înalt.

În centrul incintei principale se afla biserica cea mare de la Hurezi. Intrarea principală este asezată pe latura de miazazi

Biserica cea mare a Mănăstirii Hurezi, închinata Sfinților Împarați Constantin si Elena, a fost ctitorită, intre anii 1693-1697, de către Sfantul Constantin Brâncoveanu. Biserica cea mare are o lungime de 32 de metri si o inălțime de 14 metri, fiind zidită în forma de cruce și împartită in pridvor, pronaos, naos si Altar. Adesea s-a spus că arhitectura acesteia a avut drept model biserica din Mănăstirea Curtea de Argeș.

Bibliografie

Cărți:

8 | E v o l u ț i a s t i l u l u i b r â n c o v e n e s c l a î n c e p u t u l s e c a l X V I I I - l e a

2008,Barocul românesc: gesturi de autoritate, replici și ecouri, Editura Noi Media

Print, București

2008, Brâncoveanu și epoca sa, Editura Bibliotecii Naționale a României,

București

Radu Popa, 1892, Mogoșoaia, Editura Meridiane, București

Vasile Draguț, 1971, Arta Brâncovenească, Editura Meridiane, București

Vasile Draguț, 1976, Dicționar Enciclopedic de Artă Medievală Românească,

Editura Științifică și Enciclopedică, București

Bibliografie Digitală

http://atelier.liternet.ro/articol/14714/Augustin-Ioan/Traditia-brancoveneasca-I.html

http://www.nouarepublica.ro/ro//arhitectura-brncoveneasc-cteva-precizri.html

http://brownstone.ro/stilul-brancovenesc-in-arhitectura-romaneasca-partea/

http://brownstone.ro/stilul-brancovenesc-in-arhitectura-romaneasca-partea-ii-a/

http://arhitectura-1906.ro/2014/11/arhitectura-brancoveneasca-si-vernacularul/

https://casedeepoca.wordpress.com/tag/arhitectura-brancoveneasca/

http://www.agerpres.ro/flux-documentare/2014/08/09/documentar-epoca-

brancoveneasca-arhitectura-14-01-28

http://palatebrancovenesti.ro/category/prezentare-generala.html

http://calatorim.ro/palatul-mogosoaia-locatia-perfecta-pentru-un-weekend-in-afara-

bucurestiului/

http://www.bikeevents.ro/iesiri-grup/10-aprilie-2011-palatul-brancovenesc-

potlogi.html

http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/mitropolia-olteniei/manastirea-

hurezi-68220.html

http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=c3RpbHVyaSBhcmhpdGVjdG9uaWNlI

GFsZSBiaXNlcmljaWxvcg==