PROIECT DE LECŢIE Unitatea de învăţământ: Colegiul Naţional „Nicolae Titulescu”. Data: 18-III-2011. Profesor:Ungureanu Luigi-Iliuţă. Clasă: a VIII-a B (cu două ore pe săptămână). Obiectul: Istoria Românie. Capitolul: Constituirea României moderne. Temă:Începuturile vieţi politice moderne. Timp: 50 de minute. Tipul lecţiei: de dobândire a cunoştinţelor prin expunere, combinată cu alte strategii. SCOPUL: - Informativ: să dobândească cunoştinţe despre situaţia politică a României şi despre evoluţia

acesteia. - Formativ: dezvoltarea capacităţilor cognitive şi de a stabili analogii, corelări, paralele,

sistematizări, generalizări, de desprindere a esenţialului.

NIVELUL INIŢIAL: - Clasă se prezintă la nivelul programei şi are conturate deprinderi de a sesiza note esenţiale , de

a face corelări şi analogii, sistematizări şi generalităţi. - Posedă stil de muncă organizat, interes faţă de obiect, majoritate elevilor participând activ la

dezbaterea problemelor propuse de profesor. Obiective operaţionale: - Să cunoască principalele etape din istoria Românie. - Să motiveze de ce apariţia partidelor politice reprezintă un capitol important în istoria

României. Strategia: inductiva, cognitivă, semidirijată, euristica. Metode: expunerea sistematică, demonstraţia, conversaţia euristica, dezbaterea, schematizarea. Mijloace: manual, schemă modulară a lecţiei. Organizarea: frontală, individuală. Evaluarea: - Continuă prin întrebări frontale şi analiză răspunsurilor.

BIBLIOGRAFIE:DAMEAN, Sorin Liviu, Carol I al României 1866-1881, Editura Paideia, Bucureşti, 2000.DINULESCU, Constanţiu, Didactica Istoriei, Editura Universitaria, Craiova, 2009.OCHESCU, Maria, OANE, Sorin, Manualul de Istorie clasa a VIII a, Editura Humanitas,

Bucureşti, 2004. RĂDULESCU-ZOREN, Şerban coordonator, Istoria Partidului Naţional Liberal, Editura All,

Bucureşti, 2000.

CONŢINUT INFORMATIV:Partidul Naţional LiberalP.N.L. a luat fiinţă la 24 mai 1875, cu toate că diferitele grupuri liberale se constituiseră încă de

la 4 ianuarie într-un Comitet Central Electoral, având drept scop participarea la alegeri. Primul program

1

liberal publicat la 4 iunie 1875 în ziarul Alergătorul liber nu era o expunere de doctrine ci o consemnare de obiective concrete în vederea succesiuni la guvernare. Acest program prevedea:

- independenţa justiţiei în raport cu administraţia;- independenţa individului faţă de stat;- împroprietărirea însurăţeilor;- descentralizarea administraţiei;- reducerea cheltuielilor publice.

Printre personalităţile ce făceau parte din acest partid se numărau: Ion C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, A.G. Golescu, Gh. Vernescu, Tache Anastasiu, C. Fusea şi Al. Candiano-Popescu.

Primul preşedinte al partidului a fost Ion C. Brătianu care a deţinut această funcţie până la moartea sa în 1891, urmat fiind de Dumitru Brătianu (1891-1892), Dimitrie Sturdza (1892 - 1908), Ion I. C. Brătianu (1908 - 1927), Vintilă Brătianu (1927 - 1930), Ion G. Duca (1930 - 1933), care a fost asasinat de legionari, şi Constantin I. C. Brătianu (1933 - 1950), care a fost întemniţat de comunişti la penitenciarul Sighet, unde a şi murit.

Dintre realizările guvernamentale ale partidului se pot aminti: - legea organizări armatei (1882);- legea învăţământului (1883);- legea organizări comunale (1885);- legea pentru încurajarea industriei naţionale.

Partidul ConservatorA fost fondat pe 3 februarie 1880 în Bucureşti, pe baza unor doctrine ale diverselor grupuri

conservatoare existente dinainte. Precursorii partidului au fost gruparea politică "Juna Dreaptă" (Noiembrie 1868), şi ziarul Timpul (fondat martie 1876).

Partidul conservator era susţinătorul politici paşilor mărunţi şi a teoriei formelor fără fond. Din punct de vedre economic aplica doctrina porţilor deschise.

Primul preşedinte al partidului a fost Costache Epureanu (februarie-septembrie 1880) urmat fiind de Lascăr Catargiu (1880-1899) şi Gheorghe Grigore Cantacuzino (1899-1907)

Dintre realizările guvernamentale ale partidului se pot aminti: - legea minelor;- legea vânzări unor proprietăţi ale statului la ţărani;- modernizarea portului Constanţa;- legea protecţionismului vamal;- legea de încurajare a industriei.

2

Etapelelecţiei/Durata

Conţinuturi vizate

Activitatea profesorului Activitatea elevilor

Pregătirea clasei1’

- absenţe- organizează materialele şi clasa- creează un climat cooperant

- răspund cerinţelor- pregătesc materialele solicitate- se aşează la locurile indicate

Reactualizarea cunoştinţelor/evaluare

15’

- situaţia Principatelor Române anterior dublei alegeri a lui A.I. Cuza - modul de unire al celor două principate - reformele adoptate de domnitorul Cuza - sfârşitul domniei lui Cuza

- solicită explicarea situaţiei politice internaţionale ale Principatelor - solicită elevilor prezentarea modului de unire al celor doua provincii - solicită elevilor prezentarea principalelor reforme adoptate de domnitor - solicită elevilor opinii cu privire la importanţa reformelor- solicită elevilor opinii cu privire la rolul jucat de domnitor în procesul de modernizare al Principatelor

- elaborează răspunsuri

Anunţareatemei noi

3’

Titlul lecţieiEvoluţia partidelor politice

- solicită elevilor să identifice situaţia politică internă- notează pe tablă titlul lecţiei - precizează ce vor afla, ce vor şti să facă la sfârşitul orei, de ce este important să cunoaştem aceste date- organizează învăţarea

- identifică situaţia scenei politice interne- notează în caiete titlul lecţiei

Predarea noilor cunoştinţe

27’

-importanţa acestor partide în evoluţia ulterioară a statului

- Asigură:a) cunoaşterea/receptarea/învăţarea- identifică cauzele care duc la apariţia primelor partide- ierarhizează etapele de coalizare al forţelor politice b) înţelegerea noilor conţinuturi- explică elevilor şi argumentează importanţa acestor partide în evoluţia politică şi culturala ulterioară a României - interpretează texte istorice

- notarea în caiete a noilor informaţi

3

c) analiza- compară primele partide din punct de vedere ideologic - distinge diferenţele d) sinteza- formulează opinii cu privire la modul de desfăşurare a vieţi politice şi influenţa acesteia asupra României - imaginează situaţia României dacă nu ar fi existat partidele politice

Realizarea Feed-back-lui

4’

- profesorul cere elevilor sa argumenteze necesitatea partidelor politice în satul modern

- răspund cerinţelor profesorului

4