Sistemul electoral si dinamica partidelor in perioada interbelica

Sistemul electoral este ansamblul procedurilor de desemnare a repezentantilor corpului electoral in organismele puterii locale si centrale.

n iulie 1917, Constituia a fost modificat, introducndu-se votul universal, egal, direct, secret si obligatoriu pentru toi cetenii (brbai) de la 21 de ani n sus. Decretul-lege din noiembrie 1918 detalia prevederile constituionale, aducnd precizri importante. Pentru a fi ales n Adunarea Deputailor se cerea: a fi cetean romn; a avea exerciiul drepturilor civile i politice; a avea vrsta de 25 de ani mplinii; a avea domiciliul real n Romnia. Pentru a fi ales n Senat se cerea: a fi cetean romn; a avea exerciiul drepturilor civile i politice; a avea vrsta de 40 ani mplinii; a avea domiciliul real n Romnia. Cetenii primeau certificat de alegtor; cei care nu-i exercitau fr temei legitim dreptul de vot erau amendai cu sume variind ntre 20 i 50 de lei .

Introducerea votului universal a avut ca rezultat creterea spectaculoas a numrului de alegtori, mutarea centrului de greutate a vieii electorale de la ora la sat i schimbarea modului de desfurare a luptei politice.

Votul universal a fost acordat unor ceteni fr experien politic; pn n 1914, rnimea - care alctuia circa 85% din populaia Romniei - vota prin delegai. Acetia se ntruneau n capitala judeului unde votau un deputat, care era, de regul, propus de partidul aflat la putere. La aceast realitate se adaug faptul c in perioada interbelica o bun parte a electoratului (circa 40%) nu tia s scrie i s citeasc, astfel c votul era dat mai mult sub impresia de moment, dect pe baza unei cunoateri reale a programelor i ideologiilor prezentate de partidele politice. De altfel, pentru ca alegtorii s deosebeasc diferitele partide politice, acestea adoptau semne electorale sugestive: steaua (Partidul Poporului), secera (Partidul rnesc), crucea (Partidul Naional-Liberal) etc.

Dinamica partidelor politice

n perioada interbelic, Romnia a avut un larg evantai de partide politice: de dreapta (Partidul ConservatorProgresist, Partidul Conservator-Democrat), de centru (Partidul Naional-Liberal, Partidul Poporului), de centru-stnga (Partidul rnesc, Partidul Naional-rnesc), de stnga (Partidul Socialist, Partidul Social-Democrat), de extrema-stnga (Partidul Comunist din Romnia), de extrem-drepta (Legiunea Arhanghelul Mihail-Garda de Fier)

Partidul National LiberalPartidul National Liberal a fost condus in perioada interbelica de Ion I.C Bratianu(1908-1927),Vintila Bratianu (1927-1930),I.G Duca(1930-1933) si Constantin-Dinu Bratianu(1933-1947).A castigat alegerile parlamentare din 1922,1927,1933 si a obtinut cel mai mare numar de voturi in 1937.A format guverne prezidate de I.C Bratianu(1922-1920,1926-1927),Vintila Bratianu (1927-1928)si Gh.Tatarescu(1934-1937).In timpul guvernarilor liberale au fost adoptate Constitutia din 1923 si un ansamblu legislativ care a consfintit si consolidat Marea Unire din 1918:legea cu privire la organizarea armatei si legea pentru invatamantul primar al statului(1924),legea pentru organizarea bisericii si legea administratiei(1925),legea electorala(1926).

Ion I.C BratianuPresedintele Partidului National Liberal

Programul P.N.L(1922)Vom urma o politica economica,care sa ingaduie sporirea productiei si sa inlesneasca exportul ei,aducand astfel propasirea intregii economii nationale si ieftinirea traiului.Vom desavarsi pentru tarani aplicarea reformei agrare si vom veghea la imbunatatirea starii lor materiale ,culturale si morale.Ne vom stradui sa imbunatatim soarta muncitorilor de la orase.Vom face o politica de dreptate sociala,asigurand democratic limita necesara pentru a fructifica roadele dobandite prin vot universal.

Partidul National Taranesc

A fost infiintat pe 10 octombrie 1926,prin fuziunea Partidului National Roman din Transilvania cu Partidul Taranesc. Presedinti:Iuliu Maniu (1926-1933),Alexandru Vaida Voievod (mai-noiembrie 1933), Ion Mihalache(1933-1937),Iuliu Maniu (1933-1947).A castigat alegerile parlamentare din 1928 si 1932. A format guverne conduse de Iuliu Maniu (noiembrie 1928-7 iunie 1930, 13 iunie-8 octombrie 1930, octombrie 1932-ianuarie 1933), Gh. Mironescu (7-8 iunie 1930, octombrie 1930- 4 aprilie 1931),Alexandru Vaida Voievod(iunie-august si august-octombrie 1932,ianuarie-noiebrie 1933). Parlamentele cu majoritate taranista au adoptat Legea Mihalache prin care s-a permis vanzarea micilor proprietati primite la improprietarire,Legea pentru organizarea cooperantei,Legea privind contractele de munca (1929),noua lege a conversiunii datoriiloe agricole (1932),legea pentru reglementarea datoriilor agricole.

Iuliu Maniu

Presedintele Partidului National Taranesc

Programul P.N.T.(1926)Se va urmari sporirea productiei tarii prin normalizarea conditiilor de functionare a vietii economice asezate pe temeiurile ei naturale.Productia principala a tarii fiind agricultura,interesele propasirii acesteia nu vor fi supuse unui industrialism fortat si artificial.Recunoasterea sincera a sindicatelor ,investirea lor cu personalitate juridica si decretarea lor ca organe de mijlocire intre munca si capital.Pentru atragerea captalului strain se cere ordine interna constitutionala si un regim de legislatie desavarsit.

Regele Carol al II-lea a promovat ideea guvernului de uniune naional cu scopul de a diminua rolul partidelor politice i de a se implica el nsui n activitatea executivului. Guvernul din 1931-1932, prezidat de Nicolae Iorga, s-a dovedit a fi un experiment nereuit, astfel c regele va utiliza noi forme i metode pentru a-i atinge obiectivele politice.Regele Carol al II-lea

Formatiuni politice de stanga

Partidul Comunist Roman a fost infiintat la 8 mai 1921.Au indeplinit functia de secretar,secretar general,prim secretar:Gh. Cristescu(1922-1924),Elek Koblos(1924-1928),Boris Stefanov (1931-1940).P.C.R a fost scos in afara legii in 1924.Congresul al V-lea da linie justa si 5 lozinci fundamentale:contra dictaturii fasciste,ziua(de lucru) de 8 ore,pamant taranilor,autodeterminare(pt provinciile istorice) pana la despartire,apararea URSS.Aceste lozinci trebuie sa ne calauzeasca in lupta pentru preluarea puterii. Partidul Social-Democrat din Romania a fost infiintat la 7 mai 1927.Presedinte:Gheorghe Grigorovici(1936-1938). Din programul P.S.D.R:In opunerea la doctrina si tactica si tactica comunismului,P.S.D.R. sta ferm pe platforma socialismului democratic,considerand ca lupta de emancipare a clasei muncitoare se poate pregati in modul cel mai eficient si sigur pe calea democratiei.

Formatiuni politice de dreapta

Liga Apararii National-Crestine(L.A.N.C.),infiintata la 4 martie 1923 la Iasi.Presedinte:A.C Cuza.A fuzionat in 1935 cu Partidul National Agrar. Legiunea Arhanghelului Mihail,infiintata la 24 iunie 1927 la Iasi.Comandant:Corneliu Zelea Codreanu(1927-1938), Horia Sima(1938-1941). In 1930 s-au pus bazele organizatiei Garda de fier,dizolvata formal in 1931 si 1932, scoasa din viata publica in 1933.Revine sub numele de Totul pentru tara,in 1935.La 21 februarie 1938,Corneliu Zelea Codreanu anunta incetarea activitatii partidului.

Comandantul Legiunii Arhanghelului Mihail:Corneliu Zelea Codreanu

Compoziia social a parlamentului era alctuit, n proporie de dou treimi (67%) din avocai, proprietari i universitari; din rndul acestora circa jumtate erau avocai, ziariti, medici, farmaciti, ingineri. Un cunoscut specialist n problematica sociologiei politice, Mattei Dogan, aprecia: Compoziia social a parlamentului poate fi ilustrat printr-o piramid cu vrful n jos. ntr-adevr, categoriile sociale cele mai numeroase - rani, muncitori, funcionari, artizani - nu erau, n mod practic, reprezentate. Aceast structur era expresia unei realiti a societii romneti, n care gradul de cultur politic era mai sczut comparativ cu rile occidentale, cu vechi tradiii democratice.

Monarhia a constituit o important instituie a regimului democratic din Romnia, avnd menirea de a media ntre puterile statului, astfel nct s se asigure o dezvoltare normal a vieii economice, politice, sociale. etc. Soluiile date de suveran n rezolvarea crizelor de guvern au satisfcut, adeseori, starea de spirit a populaiei. Astfel, n 1919, cnd nici un partid nu a ctigat alegerile, regele Ferdinand a numit un guvern de coaliie, n 1920 l-a adus la putere pe Alexandru Averescu, cel mai popular om din Romnia n acel moment, n 1922 a ncredinat puterea lui Ion I.C. Brtianu, cunoscut pentru excepionalele sale caliti de lider politic i de stat. n 1928, Regena a oferit mandatul de premier lui Iuliu Maniu, preedintele Partidului Naional - rnesc, n care o buna parte a populaiei i punea mari sperane. Regele era atent la dinamica raporturilor de fore i cuta s dea soluii adecvate. De regul, formarea unui nou guvern era precedat de consultrile suveranului cu liderii partidelor politice, care-i ofereau sugestii, prezentndu-i propriile lor programe i aciuni pe care le preconizau. Sub raport formal, spiritul Constituiei era respectat, regele uznd de prerogativele sale de mediator ntre forele politice. n fapt, cel mai adesea, decizia era deja luat, iar noul guvern se forma nu pe baza concluziei desprinse din aceste consultri, ci a celor stabilite naintea nceperii lor.

Regele Ferdinand a numit un guvern de coaliie, n 1920 l-a adus la putere pe Alexandru Averescu, cel mai popular om din Romnia n acel moment.

Presa din Romnia perioadei interbelice a constituit, cu adevrat, o a patra putere n Stat. Presa a fost un important instrument de control asupra activitii guvernamentale, de combatere a abuzurilor i ilegalitilor comise de oamenii politici, aflai la putere sau n opoziie.

Procesul de degradare a regimului democratic n anii 30 nu a fost specific Romniei, ci ntregii Europe. Treptat, n majoritatea statelor europene s-au instaurat regimuri autoritare, de diferite nuane. Din 1929, Romnia era nconjurat de asemenea state: 1917 Rusia, 1920 Ungaria, 1923 Bulgaria, 1926 Polonia, 1929 Iugoslavia; doar Cehoslovacia i-a meninut regimul democratic, dar ea avea s dispar n martie 1939. n acest context - intern i internaional - regele Carol al II-lea a instaurat, la 10 februarie 1938, regimul monarhiei autoritare, care n vara anului 1940 a evoluat spre totalitarism. n concluzie, credem c regimul democratic din Romnia a fost o realitate, dar el a avut numeroase carene, care s-au accentuat spre sfritul perioadei interbelice. Cu toate imperfeciunile sale, democraia romneasc a rezistat mai mult comparativ cu cea din majoritatea statelor europene, Romnia fiind una dintre ultimele ri n care s-a instaurat un regim totalitar.

Bibliografie[1] Monitorul Jurnal Oficial al Romaniei, nr. 142 din 1/13 iunie 1866[2] Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Ioan Scurtu, Enciclopedia partidelor politice in Romnia (1862 1994) Bucureti 1995; Angela Banciu, Istoria vieii constituionale din Romnia (1866 1991), Bucureti, 1996; Ion Bitoleanu, Din istoria moderna a Romniei. 1922 1926, Bucureti, 1981; Gheoghe Badea, Viata lui Carol al II-lea, Bucuresti, 2000; Gheorghe Buzatu, Corneliu Ciucanu, Corneliu Sandache, Radiografia dreptei romneti n 1927 1941, Bucureti, 1996; Ion Ciuperc, Opoziie i putere n Romnia anilor 1922 1928, Iai, 1994; Armin Heinen, Die Legion Erzengel Michael in Rumanien, Munchen, 1986; Gheorghe Iancu, Contribuia Consiliului Dirigent la consolidarea statului naional unitar romn (1918 1920), Cluj Napoca, 1985; Nicolae Jurca, Social-democraia n Romnia (1918 1944) , Sibiu, 1993; Nicholas M. Nagy-Taravera, O istorie a fascismului n Ungaria i Romnia, Bucureti, 1996; Vasile Puscas, Vasile Vesa, Dezvoltare si modernizare in Romania interbelica 1919 1939, Bucuresti, 1990; Serban Radulescu Zoner (coord.), Istoria Partidului Naional Liberal, Bucureti, 2000; Ioan Scurtu, Istoria Romniei n anii 1918 - 1940. Evoluia regimului politic de la democraie la dictatura, Bucureti, 1996; Ioan Scurtu, Ion Bulei, Democraia la romni (1866 1938), Bucureti, 1990; Ioan Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria romnilor n secolul XX, Bucuresti, 1999; Marcel Stirban, Din istoria Romniei. 1918 1931, Cluj-Napoca. 1987; Florian Tnsescu, Parlamentul i viaa parlamentar din Romnia (1930 1940), Bucureti, 2000; Francisco Veiga, Istoria Grzii de Fier (1919 1940), Bucureti, 1993; Drago Zamfirescu, Legiunea Arhanghelul Mihail Bucureti, 1997.[3] onitorul Oficial nr. 191 din 16/29 noiembrie 1918[4] Ibidem, nr. 283 din 19 decembrie 1928[5] C.Stere, Preludii.Partidul National-Taranesc si cazul Stere, Bucureti, 1930, p. 254[6] Monitorul Oficial nr. 131 din 10 iunie 1931[7] Ioan Scurtu (coordonator), Documente privind istoria Romniei ntre anii 1918 1944, Bucureti, Editura Didactic i Pedagogic, 1955, p. 418 [8] Mattei Dogan, Sociologie politic. Opere alese, Bucureti, 1999, p. 184[9] Nicolae Dasclu, Evoluia statistic a presei n Romnia interbelic, n Revista de istorie, nr. 7/1981, pp 1257 -1265[10] Constantin Argetoianu, Pentru cei de mine. Amintiri din vremea celor de ieri, vol. VI, Ediie i prefa Stelian Neagoe, Bucureti, 1996, pp. 235 - 236[11] Dezbaterile Adunrii Deputaiilor, nr. 15, edina din 18 decembrie 1936, p. 420[12] Monitorul Oficial, nr. 160 din 20 iulie 1926[13] Ibidem, nr. 127 din 5 iunie 1939[14] Ibidem, nr. 131 din 8 iunie 1940