EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ A ROMÂNIEI

NATALITATEA

Incepand cu anul 1990, rata natalitatii a inregistrat o tendinta descendenta, de la valoarea de 16‰ in 1989 ajungand la 9,7‰ in 2002. Factori precum liberalizarea avorturilor si situatia economica precara a unui numar mare de familii a accentuat dezvoltarea modelului familial cu cel mult 2 copii. In ultimii ani insa, rata natalitatii inregistreaza o usoara tendinta ascendenta ajungand la 10,2‰ in anul 2005. De asemenea, dupa unii specialisti, evolutiile recente ale natalitatii nu sunt straine de o percepere diferita a existentei care ajunge sa fie caracterizata de individualism si de societatea de consum, reprezentand, in acelasi timp, o

componenta a unui proces mai larg de schimbare demografica si psiho-sociala care este cunoscut sub denumirea "de a doua tranzitie demografica". 

Anii 1990 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Născuti-vii [‰]

13,6 10,5 9,7 9,8 10,0 10,2 10,2 10,0

MORTALITATEA

Deşi în scădere, mortalitatea a rămas la un nivel relativ ridicat în context european.Scăderea continuă şi semnificativă a mortalităţii trebuie luată în considerare din perspectiva redresării evoluţiei demografice a României. Ţara noastră are cea mai mare rata a mortalitatii copiilor sub cinci ani. Introdusa în categoria statelor mai dezvoltate, România înregistreaza 19 decese la mia de nou-nascuti, arata un raport al organizatiei Salvatii Copiii.

Principalii indicatori ai mortalităţii generale, anii 1990, 2000 şi în perioada 2002 -2007:

Anii 1990 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Număr decese (mii)

247,1 255,8 269,6 266,6 258,9 262,1 258,1 252,0

Rata mortalităţii

generale [‰]

10,6 11,4 12,4 12,3 11,9 12,1 12,0 11,7

• În perioada 2005-2007 speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 72,61 ani, în creştere cu 0,39 ani faţă de perioada anterioară.• Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din rural

cu 1,81 ani. • Durata medie a vieţii este mai mare în urban decât în rural; Programele susţinute de sensibilizare a populaţiei pentru

practicarea unui regim de viaţă sănătos, accesul şi abundenţa informaţiilor privind asigurarea unei alimentaţii raţionale au determinat o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte durata medie a vieţii după 1989.

• Diferenţele sunt mai accentuate pentru populaţia masculină (1,95 ani), decât pentru cea feminină (1,29 ani).

În Romănia se observă un declin demografic bine conturat, caracterizat prin: ritm scăzut de creştere al populaţiei (în ultimii 20 ani chiar de scădere);nivel redus al fertilităţii;

îmbătrânire demografică;nivel ridicat al migraţiei externe (mai ales după 1990);nivel ridicat al mortalităţii generale;nivel relativ ridicat al mortalităţii infantile.

După 1990 populaţia României a scăzut continuu: numai în intervalul 2002-2008 (1 ianuarie) numărul românilor s-a diminuat cu 304,9 mii persoane.

Începând din anul 1992, pe lângă scăderea determinată de emigrare, s-a înregistrat şi o scădere naturală a populaţiei:

Concluzie:• rezervele de reducere a mortalităţii sunt importante; • rata brută a mortalităţii nu va cunoaşte o evoluţie descendentă importantă;• pe termen scurt, scăderea mortalităţii generale nu va putea să redreseze substanţial reducerea declinului demografic .

MIGRAŢIA

• Migraţia externă este un fenomen demografic a cărui evoluţie depinde direct de forţa factorilor specifici mecanismului de 'atracţie/respingere' şi care sunt predominant economici.

• Atât timp cât va exista un decalaj economic între ţara noastră şi ţările dezvoltate, tendinţa spre emigrare nu se va diminua.

Propensiunea către emigrare a românilor se va menţine, dar va depinde tot mai mult de politicile de imigrare ale ţărilor dezvoltate ‘primitoare’.

Migraţia nu mai are modele clare.Nu se întrevede o diminuare a contribuţiei migraţiei externe la scăderea demografică pe termen mediu.

EFECTE DIRECTE:• scade continuu numărul şi ponderea populaţiei tinere;• creşte numărul şi ponderea populaţiei vârstnice; • se accentuează fenomenul de îmbătrânire demogra-fică;• se diminuează populaţia aflată în vârstă de muncă;• se accentuează fenomenul de îmbătrânire a populaţiei în vârstă de muncă.

ANII 1992 2000 2002 2003 2004 2005 2006 2007

IMIGRANŢI[‰]

1.29 0.17 -0.07 -0.34 -0.47 -0.33 -0.30 0.03

EMIGRANŢI[‰]

1.37 0.66 0.37 0.49 0.66 0.51 0.66 0.41

BILANŢ MIGRATOR

[‰]-0.08 -0.49 -0.44 -0.89 -1.13 -0.84 -0.36 -0.38

CONCLUZII:

Nu scăderea în sine a numărului populaţiei este evoluţia cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârsteÎn definirea şi structurarea unei stra-tegii pentru o dezvoltare durabilă, populaţia este elementul central şi de aceea o redresare a stării demografice este necesară. România are nevoie de o intervenţie energică pentru a diminua degradarea structurilor viitoare a demograficului.

Bibliografie: Institutul Naţional de Statistică