studiul 5 evoluţia demografică pe termen lung · studiul 5-evoluţia demografică pe termen lung...
TRANSCRIPT
Studiul 5
-
Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii
PREZENTARE CAPITOLE FINALIZATE
Întâlnirea de la Comisia Națională de Prognoză
Mihai Şeitan24 februarie
2012
Prezentare studiu 5
-
Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii
Studiul va include:
- cca. 200
pagini
-
59
tabele
-
66
figuri
-
72
anexe
-
90
referinţe bibliografice
Conținutul studiului 5
-
Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii
1.
Introducere2. Scurt istoric al evoluţiei sistemului de pensii din România după 19903. Probleme majore ale sistemului de pensii din România4. Situaţia comparativă a sistemelor de pensii publice la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene5. Evoluţia socio-demografică în România.6. Evaluarea evoluţiei proiecţiilor financiare pe termen lung ale sistemului de pensii publice7. Evoluţia pe termen lung a componentelor capitalizate ale sistemului de pensii aflate sub administrare privată
8. Analiza situaţiei pensionarilor provenind din agricultură9. Măsuri de îmbunătăţire a sustenabilităţii financiare a sistemului public de pensii10. Efecte ale Strategiei 2020 a Uniunii Europene asupra ocupării în România şi, implicit asupra creşterii numărului de contribuabili ai sistemului de pensii publice11. Efecte ale crizei economice asupra sistemelor de pensii din România şi alte ţări din Europa Centrală şi de Est
-
Bibliografie
-
ANEXE
CAPITOL 2.
SCURT ISTORIC AL EVOLUŢIEI SISTEMULUI DE PENSII DIN ROMÂNIA DUPA 1990
In perioada 1990 –
2011
au fost patru etape de reformă a sistemului de pensii:Etapa I-a – 1990 – 2000, caracterizată prin:măsuri legislative, unele pozitive pentru sustenabilitatea financiară a sistemului, altele mai mult măsuri populiste, de sprijin a unor categorii de populaţie sau de evitare a unor mişcări populare.
Etapa II-a – 2001 – 2005, caracterizată prin:Apariţia
Legii 19/2000 privind sistemul de pensii publice, care a prevăzut:-
creşterea vârstei de pensionare
de la 57 la 60 de ani pentru femei şi de la 62 la 65 ani pentru bărbaţi, gradual, până în anul 2014;
-
perioada minimă de contribuţie
pentru ambele sexe va creşte de la 10 la 15 ani, gradual, până în anul 2014;
-
calculul
pensiilor bazat pe un sistem de puncte, care ia în considerare veniturile realizate de-a lungul carierei;
-
acordarea de puncte suplimentare, în vederea stimulării participării la piaţa muncii după îndeplinirea condiţiilor cumulative de pensionare.
Etapa III-a – 2005 – 2010 , caracterizată prin: -
implementarea legislaţiei privind cadrul multi-pilon de pensii
(crearea CSSPP, implementarea pilonului II
şi a pilonului III ;-
consolidarea primului pilon
(eliminarea prestaţiilor non-contributive
din sfera pensiilor publice, cum ar fi: pensiile
agricultorilor; indemnizaţiile
de creştere şi îngrijire a copiilor şi plata concediilor medicale).
-
recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a Legii 19/2000 (cca. 4,5 milioane de pensii).
-
Introducerea pensiei sociale minime
garantate
finanţată în întregime de la bugetul de stat.
Etapa IV-a – 2010 – 2011 , caracterizată prin:-
Aplicarea Legii nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice (creşterea vârstelor standard de pensionare, integrarea persoanelor din sistemele speciale în sistemul unitar de pensii publice, stabilirea valorii punctului de pensie, descurajarea pensionărilor anticipate parţiale, descurajarea pensionărilor de invaliditate abuzive).
-
Intrarea în vigoare a Legii nr. 187/2011
privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.
CAPITOL 3. PROBLEME MAJORE ALE SISTEMULUI DE PENSII DIN ROMÂNIA
3.1. Structura sistemului de pensii
SISTEMUL DE PENSII
PILONUL II PILONUL III PILONUL I
- Sistemul depensii publice-
Sistem de tip “pay as you go”-Beneficii def.
-Administrat privat-Contribuţii definite-Obligatoriu -Garanţii Investiţionaleminime – suma reală a tuturor contribuţiilorminus comisioane
-Administrat privat-Contribuţii definite -Facultativ-Garantarea facultativă a profitului
3.2. Probleme ale sistemului de pensii publice
Evolutia numărului de beneficiari şi contribuabili la sistemul de pensiiBENEFICIARI)
0,0
2.000,0
4.000,0
6.000,0
8.000,0
10.000,0
199019911992199319941995199619971998199920002001200220032004200520062007200820092010
Pensionari Pensionari agricoli Angajati
CONTRIBUABILI
0,00
1.000,00
2.000,00
3.000,00
4.000,00
5.000,00
6.000,00
7.000,00
8.000,00
9.000,00
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Contribuabili
Evoluţia ratei de dependenţă a sistemului de pensii
S-a redus continuu din 1990, de la 3,43 la cca.1 în 2003, a stagnat la această valoare până în 2009, după care a continuat scăderea.
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
1990
1992
1994
1996
1998
2000
2002
2004
2006
2008
2010
Rata de dependență
Vârsta efectivă de pensionareVârsta standard de pensionare în 1999 – 57 ani femei şi 62 ani bărbati; în 2009 - 58,65 ani femei şi 63,65 ani bărbaţi
Categorie de pensie
Vârsta medie -
ani Diferenţă faţă de vârsta standard *
1999 2009 1999 2009
Fem. Bărb
.Fem
.Bărb. Fem. Bărb. Fem. Bărb.
Pensie de limită de vârstă şi stagiu complet de cotizare
53,0 56,1 53,3 56,6 -4 -5,9 -5,4 -7,1
Pensie de limită de vârstă şi stagiu incomplete de cotizare
56,8 58,9 58,1 59,8 -0,2 -2,1 -0,6 -3,9
-ensie anticipată - - 56,6 61,0 - - -2,1 -2,7
Pensie anticipată parţială - - 55,6 60,4 - - -3,1 -3,3
Pensie de invaliditate – gradul I 43,5 46,6 49,5 52,5 -13,5 -15,4 -9,2 -11,2
Pensie de invaliditate – gradul II 45,1 48,2 50,2 52,4 -11,9 -13,8 -8,5 -11,3
Pensie de invaliditate – gradul III 44,2 47,4 50,1 52,3 -12,8 -14,6 -8,6 -11,4
Valoare medie total categorii 50,2 54,3 55,7 56,6 -6,8 -7,7 -2,95 -7,1
Sursa: C.N.P.P•Vârsta standard de pensionare în 1999 –
57 ani femei şi 62 ani bărbati; în 2009 -
58,65 ani femei şi 63,65 ani bărbaţi
Evoluţia ratei de înlocuire a venitului prin pensie
ANUL 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Salariul mediu brut 284 422 532 664 818 968 1146 1396 1761 2023 2067
Salariul mediu net 214 302 379 484 599 746 866 1042 1309 1477 1496
Pensia medie totală 94 134 169 195 244 289 336 434 631 711 739
Pensia medie pentru limită de vârstă 104 154 194 226 285 340 395 511 741 828 858
Rata de înlocuire pensie/salariu brut
(%) 33,10 31,75 31,77 29,37 29,83 29,86 29,32 31,09 35,83 35,15 35,75
Rata de înlocuire pensie/salariu net
(%) 43,93 44,37 44,59 40,29 40,73 38,74 38,80 41,65 48,20 48,14 49,40
Rata de înlocuire pensie limită de vârstă/salariu
brut 0,37 0,36 0,36 0,34 0,35 0,35 0,34 0,37 0,42 0,41 0,42
Rata de înlocuire pensie limită de vârstă/salariu net 0,49 0,51 0,51 0,47 0,48 0,46 0,46 0,49 0,57 0,56 0,57
Rata medie de înlocuire a venitului salarial prin pensie =
raport între pensia medie realizată anual şi venitul mediu salarial (brut sau net) realizat în acelaşi an
Evoluţia gradului de acoperire a sistemului de pensii
Rata de activitate a scăzut de la 70,8% în 1997 la 62,3% în 2010, (cca. 1,6 milioane pers).
Rata de ocupare a scăzut de la 66,4% în 1997 la 59,5% în anul 2010, (cca. 1,4 milioane pers).
Gradul de acoperire a scăzut de la 61,3% în 1997 la 56,1% în 2010, ( cca. 1,35 milioane contribuabili).
50
55
60
65
70
75
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Rata de activitate Rata de ocupare Gradul de acoperire
Evoluţia valorii punctului de pensie
Din 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, (dinanul precedent). -
Procentul din
creşterea reală a salariului mediu brut se
reduce gradual cu câte 5% în fiecare an.-
Din 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
0100200300400500600700800
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Valoarea punctului de pensie
Evoluţia în structură a numărului de pensionari de asigurări sociale
Evoluţia în structură a numărului de pensionari de asigurări sociale
Creşterea de cca. 4,7 ori a numărului pensionarilor de invaliditate (de la 192,7 mii pensionari în anul 1990 la 903,1 mii pensionari în anul 2009) Ponderea pensionarilor de invaliditate, în numărul total al pensionarilor a creascut de la 8% în 1990 la peste 19% în anul 2009.
După începerea unei campanii naţionale de măsuri de depensionare în cazurile de încălcare a legislaţiei în vigoare, numărul pensionarilor de invaliditate a început să scadă spectaculos de la 903,1 mii în 2009 la 815,9 mii ăn oct. 2011 (cu 9,65%.
0,00
500,00
1.000,00
1.500,00
2.000,00
2.500,00
3.000,00
3.500,00
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010
Limită de vârstă Inva l idi tate Urmaș i
Evoluţia beneficiarilor de pensie anticipată parţială
Din
2001, sistemul public de pensii a înregistrat o creştere semnificativă a beneficiarilor de pensie anticipată parţială de la 8,9 mii in 2001 (primul an de introducere a acestei prestaţii) la 125,0 mii în octombrie 2011.
0
20000
40000
60000
80000
100000
120000
140000
2001 2003 2005 2007 2009 2011*
Beneficiari de pensie anticipata partiala
Efecte ale abuzurilor, fraudei şi erorii asupra costurilor sistemului de pensii
Erorile, frauda şi corupţia sunt mai răspândite în programele de protecţie socială din ţările mai puţin dezvoltate ca proporţie din cheltuielile generale datorită capacităţii administrative limitate, absenţei unei monitorizări adecvate şi unor startegii de combatere a erorilor, fraudei şi corupţiei bazate pe evidenţe clare.
% din cheltuieli/plăţi Marea Britanie Canada Irlanda Noua Zeelandă SUA
(2004-2005) (1994,2003) (2004) (2001) (2003)
Total fraudă şi erori 2,3 % 3-5% (94) - 2,7% -
Fraudă şi erori în prestaţia pentru locuinţe
5,2% - - - 3,6%
Fraudă şi erori în venitul minim
5,3 % 3,5% (03) - - 5,07%%
Fraudă şi erori pensii limită de vârstă,
invaliditate
4,9%, 0,1%, 1,9% **)
- 7% - 0,53%Sursa:
Din datele disponibile, obţinute în urma unor controale efectuate în perioada 2010 – 2011 rezultă că mediile ratelor de fraudă, erori şi corupţie înregistrate în ţări dezvoltate sunt depăşite în România.
Evoluţia indicatorilor financiari ai sistemului de pensii
milioane lei
Denumire indicator 2001 2003 2005 * 2006** 2008 2009 2010
VENITURI TOTALE, din care: 7.623,3 12.528,3 17.624,3 20.277,3 32.832,6 40.638,9 42.873,0
VENITURI ale sistemului de pensii, din care: 7.623,3 12.528,3 17.121,6 19.611,1 32.145,8 40.299,8 42.612,0
Subventii primite de la bugetul de stat 286,2 689,8 10,9* 0,0 1.379,6 6.397,5 10.954,7
VENITURI ale sistemului de asigurare pentru
accidente de munca si boli profesionale
0,0 0,0 502,7 666,2 686,8 339,1 261,0
CHELTUIELI TOTALE din care: 8.343,8 12.377,6 17.744,8 18.494,3 33.704,6 40.390,8 42.640,4
CHELTUIELI ale sistemului de pensii, din care: 8.343,8 12.377,6 17.734,7 18.478,2 33.677,4 40.360,6 42.612,0
Pensii de asigurari sociale 7.641,7 11.195,7 14.914,0 17.386,2 32.484,2 39.135,9 41.422,9
CHELTUIELI ale sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
0,0 0,0 10,1 16,1 27,2 30,2 28,4
EXCEDENT/ DEFICIT, TOTAL din care: -720,5 150,7 -120,5 1.783,0 -872,0 248,1 232,6
EXCEDENT/ DEFICIT al sistemului de pensii -720,5 150,7 -613,1 1.132,9 -1.531,6 -60,8 0,0
EXCEDENT al sistemului de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale
0,0 0,0 492,6 650,1 659,6 308,9 232,6
*) Din anul 2005, pensiile pentru agricultori se platesc din bugetul de stat.*)
Transferuri din bugetul de stat reprezentand diferenta intre contravaloarea biletelor de odihna si sumele încasate de la beneficiari**) Din anul 2006, indemnizatiile pentru concedii medicale, de maternitate şi pentru cresterea copilului se finanteaza din bugetul de stat.
Evoluţia ponderii subvenţiilor primite de la bugetul de stat în totalul veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat
Nivelul subvenţiilor creşte corespunzător cu creşterea deficitului bugetului asigurărilor sociale.
10,9
0 0,05
4,2
15,7
3,82,6
5,6
0,06
25,6
0
5
10
15
20
25
30
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Evoluţia cotelor de contribuţie în perioada 2001 – 2011
Venitul mediu brut realizat de asiguraţii sistemului public de pensii pe
luna
sept.
2011
-
din total asiguraţi de 5.571.879 pers.,
2.638.905
(47,36%) realizează venituri medii brute sub 1.000 lei lunar, iar
230.884 (4,14%) realizează venituri medii brute lunare de peste 5.000 lei.
AnulContribuţie condiţii normale Contribuţie condiţii deosebite Contribuţie condiţii speciale
Angajator Angajat Angajator Angajat Angajator Angajat
2001 23,33% 11,67% 26,67% 13,33% 30,00% 15,00%
2003 24,50% 9,50% 29,50% 9,50% 34,50% 9,50%
2004 22,00% 9,50% 27,00% 9,50% 32,00% 9,50%
2005 22,00% 9,50% 25,00% 9,50% 32,00% 9,50%
2006 19,65% 9,50% 24,65% 9,50% 29,65% 9,50%
2007 19,50% 9,50% 24,50% 9,50% 29,50% 9,50%
2008 Ian 19,50% 9,50% 24,50% 9,50% 29,50% 9,50%
2008 Dec 18,00% 9,50% 23,00% 9,50% 28,00% 9,50%
2009 Ian 18,50% 9,50% 23,50% 9,50% 28,50% 9,50%
2009 Feb 20,80% 10,50% 25,80% 10,50% 30,80% 10,50%
2010 20,80% 10,50% 25,80% 10,50% 30,80% 10,50%
2011 20,80% 10,50% 25,80% 10,50% 30,80% 10,50%
Evoluţia ponderii cheltuielilor cu plata pensiilor în PIB
Plata pensiilor costă România aproximativ 7% din PIB anual, în general, ponderea cheltuielilor cu pensiile fluctuând în ultimii 10 ani între 6 –
7% din PIB.
6,116,19 6,65
5,896,05
6,07 5,9
6,32
7,466,7
7,36
012345678
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
La nivelul UE27, în perioada 2000 –
2008, cheltuielile cu pensiile au reprezentat în medie 12% din PIB, în timp ce la nivelul UE15, media acestora cheltuieli a fost de 12,5% din PIB.
3.3. Probleme ale fondurilor de pensii administrate privat
Modificarea prevederilor existente, cu privire la cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, referitor la modalitatea prin care dobândesc calitatea de participant la sistemul de pensii private,
precizări privind formele de plată şi condiţiile în care se pot obţine, în cazul pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea activităţii,
protejarea drepturilor participanţilor prin reglementarea a cel puţin trei tipuri de fonduri de pensii administrate privat, cu profil de risc diferit, denumite generic conservator, echilibrat şi dinamic,
adecvarea capitalului social al administratorului pentru îndeplinirea cerinţelor minime de solvabilitate,
compensarea diferenţelor de rentabilitate sub rentabilitatea minimă, reglementarea posibilităţii aportului în numerar din surse proprii ale administratorului, în contul fondului de pensii administrat,
3.4. Probleme ale pensiilor private facultative
modul în care contribuţiile lunare sunt deductibile la calculul impozitului pe venit, respectiv pe profit şi necesitatea ca limitele de deductibilitate să fie prevăzute de Codul Fiscal;
precizarea clară a faptului că toate contribuţiile sociale nu se datoreazăasupra sumelor reprezentând contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, în limitele de deductibilitate stabilite potrivit legii
stabilirea clară a provenienţei activelor necesare acoperirii provizioanelor tehnice, care, în prezent, nu sunt precizate ca provenind din surse proprii ale administratorului;
completarea sistemului de pensii private facultative cu o componentă referitoare la pensii ocupaţionale
CAPITOL 4. SITUAŢIA COMPARATIVĂ A SISTEMELOR DE PENSII PUBLICE LA NIVELUL ŢĂRILOR MEMBRE ALE UNIUNII
EUROPENE 4.1. Modalităţi de clasificare a sistemelor de pensii
Clasificarea
sistemelor
de pensii se face după:: Modul de finanţare: -
sisteme de tip pay as you go (PAYG)
– angajaţii plătesc pentru pensiile pensionarilor la acel moment, de obicei obligatorii, administrate public -
sisteme finanţate, administrate privat
(prin plata contribuţiilor de către participant, sau, după caz, de către participant şi angajator) Baza legală şi modul de stabilire a sistemului în cauză:-
sisteme stabilite prin lege - stabilite prin contract colectiv de muncăModalitatea de participare la sistem-
sisteme obligatorii -
sisteme voluntareTipul beneficiilor care se obţin -
sisteme de tip CD (contribuţii definite)
–
beneficiile obţinute variază în funcţie de rezultatele investirii activelor fondului participantului -
sisteme de tip BD (beneficii definite)
– se stabileşte un anume beneficiu şi se calculează contribuţiile pentru atingerea acelui beneficiu) -
sisteme hibride
– caracteristici luate de la cele două sisteme: CD şi BD.
4.2. Tipuri de clasificări practicate în Europa
În Uniunea Europeană, sistemele de pensii sunt împărţite în trei piloni: •
Primul pilon –
pensii reglementate •
Al doilea pilon –
pensii ocupaţionale (legate de locul de muncă), stabilite prin contracte de muncă
•
Al treilea pilon – prevederi individuale, fără legătură cu ocupaţia.Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a dezvoltat propria
clasificare pentru pensii şi face distincţie între: •
-
Sisteme publice
(asigurări sociale de pensii şi alte sisteme similare) / sisteme private (administrate de instituţii private, altele decât guvernul)
•
- Sisteme ocupaţionale
/ sisteme individuale de pensii (personale) •
-
Sisteme cu participare obligatorie/voluntară•
-
Sisteme de tip CD
(cu contribuţii definite) / BD
(cu beneficii definite) •
- Sisteme finanţate / nefinanţate / evidenţiate în contabilitatea angajatorilor. Banca Mondială utilizează clasificarea în 3 piloni, dar cu altă semnificaţie: •
Pilon I –
sisteme de pensii publice de tip PAYG, administrat public, de tip BD •
Pilon II –
sisteme de pensii administrat privat de tip CD •
Pilon III –
sisteme voluntare, administrate privat, bazate pe conturi individuale.
4.3. Tipuri de pensii acordate de sistemele de pensii din Uniunea Europeană
Majoritatea sistemelor de pensii asigură atât pensii pentru limită de vârstă, cât şi pensii anticipate sau pentru invaliditate/ incapacitate ori pensii de urmaş/supravieţuitor/pentru văduve
În ceea ce priveşte pensiile de invaliditate/dizabilitate, unele ţări iau în considerare aceste pensii de invaliditate (beneficii), ca parte a sistemului lor de asigurări de sănătate în timp ce în alte state acestea fac parte din sistemul de pensii.
Aproape în toate ţările membre ale UE, este instituită pensia minimă garantată ca formă de compensare acordată tuturor celor care nu se califică pentru celelalte scheme de pensii
4.4. Mod de finanţare a pensiilor în ţările Uniunii Europene
Majoritatea sistemelor publice de pensii sunt finanţate având la bază principiul solidarităţii sociale între generaţii, consacrat ca PAYG. În cadrul acestui tip de sistem veniturile din contribuţii
sunt utilizate exclusiv pentru plata pensiilor curente.
Pensiile minime garantate sunt acoperite prin taxe generale.
Unele sisteme speciale, cum ar fi de exemplu pensiile angajaţilor din sectorul public se regăsesc ca şi cheltuială directă în bugetul de stat.
Pe de altă parte anumite sisteme de pensii, predominante PAYG, au condiţii legale pentru o prefinanţare parţială şi, având în vedere creşterea cheltuielilor cu pensiile, mai multe guverne au început sa colecteze fonduri de rezervă pentru sistemele lor publice de pensii.
4.5. Scurte prezentări ale sistemelor de pensii în diferite ţări ale Uniunii Europene
- Prezentarea detaliată a sistemelor publice de pensii existente în statele membre ale Uniunii Europene este prezentată în anexa nr 4.1.
-
La nivelul Uniunii Europene, în special Europa Centrală şi de Est, situaţia sistemelor de pensii diferă atât din punct de vedere al modalităţii de finanţare, cât şi în funcţie de vârsta standard de pensionare reglementată pentru femei/bărbaţi, stagiul de cotizare şi nu în ultimul rând valoarea cotelor de contribuţie la sistem. O situaţie defalcată pe ţările din Uniunea Europeană este prezentată în anexa nr. 4.2.
CAPITOL 5. EVOLUŢIA SOCIO - DEMOGRAFICĂ ÎN ROMÂNIA 5.1. Proiecţia populaţiei în România
Rata fertilităţii
2,43
1,83
1,31 1,32 1,38
0
0,51
1,5
2
2,5
1980 1990 2000 2005 2010
Rata totală a fertilităţii
1,381,59
1,411,62
1,451,64
1,481,66
1,511,68
1,551,71
0
0,5
1
1,5
2
2010 2020 2030 2040 2050 2060
România EU 27
Speranţa de viaţă
2001 -
2009
Naştere: 65 ani:
69,868,767,765,9 66,6 66,7
77,475,774,873,171,970,4
60
65
70
75
80
1970 1980 1990 2000 2005 2009
Bărbaţi Femei
17,217,216,916,516,116,215,815,716
141413,913,613,413,31312,913,3
0
10
20
30
40
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Bărbaţi Femei
Speranţa de viaţă
2010 -
2060
Naştere 65 ani
81,879,877,675,372,87086,785,183,481,679,677,5
020406080
100
2010 2020 2030 2040 2050 2060
Bărbaţi Femei
14,117,2
15,518,6
16,9
2018,3
21,319,622,6
20,8
23,8
0
5
10
15
20
25
2010 2020 2030 2040 2050 2060
Bărbaţi Femei
Migraţia netă
DATE EUROSTATAN NUMĂR EMIGRANŢI
1998 33.861
1999 43.726
2000 49.332
2001 58.617
2002 105.839
2003 190.742
2004 215.646
2005 194.176
2006 215.605
2007 553.162
2008 325.121
2009 164.757
TOTAL 2.150.584
România : Fluxurile de emigranţi (1998 –
2009)Migraţia externă: Drd. Eduard CIOCĂNESCU
-50000
5000100001500020000
2010 2020 2030 2040 2050 2060
Migraţia netă
5.2. Evoluţia populaţiei României
România : Evoluţia populaţiei 2010 –
2060
(milioane persoane)
21,4 21 20,2 19,4 18,4 17,2
05
10152025
2010 2020 2030 2040 2050 2060
Populaţia
România : Proiecţia populaţiei pe grupe de vârstă (2010 –
2060) (milioane persoane)
Grupa de
vârstă
Populaţia Modificări %
2010 2020 2030 2040 2050 2060 2010 -
2020
2020 –2060
2010 –2060
0 –
14 ani
3,2 3,1 2,6 2,3 2,2 2,0 - 4,6 -
35,7 - 38
15 –
64 ani
15,0 14,2 13,5 12,1 10,5 9,3 - 5,5 -
34,7 - 38
65 ani şi peste
3,2 3,7 4,1 5,0 5,7 6,0 15,7 62,0 87,5
80 ani şi peste
0,7 0,9 1,0 1,5 1,8 2,3 34 152,1 238,7
România: Evoluţia prognozată a ratei de dependenţă a vârstnicilor (persoane de 65 ani şi peste raportate la persoanele între 15 şi 64 ani) 2010 -
2060
64,854,541,3
30,326,121,3
0
20
40
60
80
2010 2020 2030 2040 2050 2060
Rata de dependenţă
Evoluţia forţei de muncă în România
România: Evoluţia ratelor totale de participare 2000 –
2009 (%)
Rata de participare 2000 2005 2009
Bărbaţi 75,7 69,4 63,1
Femei 63,6 55,3 55,4
Total 69,6 62,3 63,1
Forţa de muncă 2010 2020 2060
Rata medie de creştere anuală (%)
2020/2010 2060/2020
Total 9.417 9.024 5.546 -
0,4 -
1,0
Bărbaţi 5.274 5.120 3180 -
0,3 -
0,9
Femei 4.143 3.903 2.366 -
0,6 -
1,0
România: Forţa de muncă (vârsta 20-64 ani) (mii persoane)
Evoluţia şomajului în perioada 2000 -
2010
Şomaj 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Nr. şomeri (mii pers.)
775 711 845 692 799 704 728 641 575 573 693
Rata şomajului (%)
6,9 6,4 8,4 7,0 8,0 7,2 7,3 6,4 5,8 6,3 7,6
77,27,27,17,47,6
6,57
7,58
2010 2020 2030 2040 2050 2060
Rata şomajului
Rata de ocupare a populaţiei
Rata de ocupare (%) 2010 2020 2060
Populaţie 20 –
64 ani 63,4 64,2 61,1
Femei 56,0 55,9 53,1
Populaţie 55 –
64 ani 40,9 42,7 45,0
58,858,85958,858,857,757,957,858
62,963,6
54565860626466
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
Rata ocupării (%)
România : Proiecţia ratei de ocupare 2010 -
2060
România: Proiecţia ratelor de dependenţă economică (2010 –
2060)
% - % -2010 2020 2060 Dif. 2010 –2020
Dif. 2020 -
2060
Rata de dependenţă economică efectivă a vârstnicilor
32 40 109 8 69
Rata de dependenţă economică totală
131 137 217 6 80
Rata
de dependenţă economică a vârstnicilor determină ca raport înte persoanele în vârstă inactive (65+) şi populaţia ocupată totală (20 –
64 ani).
Rata de dependenţă economică totală se calculează ca un raport între populaţia inactivă totală şi populaţia ocupată.
5.4. Situaţia comparativă a evoluţiei demografice la nivelul ţărilor membre ale Uniunii Europene
o Ratele totale de fertilitate
-
Anexa nr. 5.3.
–
istoric; Anexa nr. 5.4. - prognoză o Speranţa de viaţă
-
Anexa nr. 5.5
–
istoric; Anexe
nr. 5.6
şi 5.7. – prognozăo Fluxuri migratorii
-
Anexa nr. 5.8
-
istoric; Anexa nr. 5.9.
– prognozăo Populaţia Uniunii Europene
-
Anexa nr. 5.10
– prognozăo Structura pe vârste a populaţiei EU
-
Anexe
nr. 5.12., 5.13. şi 5.14 – prognozăo Rata de dependenţă a vârstnicilor
-
Anexa nr. 5.15
– prognozăo Rata de dependenţă totală
-
Anexa nr. 5.16 – prognozăo Rata
totală
de participare
-
Anexe
nr. 5.17
şi 5.18. – prognozăo Forţa totală de muncă
-
Anexa nr. 5.19
– prognozăo Rata şomajului
-
Anexa nr. 5.20
– prognozăo Rata
totală
de ocupare
-
Anexa nr. 5.21
şi 5.22. – prognozăo
Proporţia lucrătorilor în vârstă
(55 –
64 ani) în forţa de muncă (20 –
64 ani)
-
anexa nr. 5.23
– prognoză o Rata de dependenţă economică efectivă a vârstnicilor
–
Anexa nr. 5.24. – prognozăo Rata totală de dependenţă economică
– Anexa nr. 5.25 - prognoză
CAPITOL 7. EVOLUŢIA PE TERMEN LUNG A COMPONENTELOR CAPITALIZATE ALE SISTEMULUI DE
PENSII, ADMINISTRATE PRIVAT 7.1. Performanţe ale pieţei pensiilor private din România
II PILLAR III PILLAR INFLATION RATE
2007 4.4 6.6
2008 11.5 2.7 6.3
2009 17.7 15.8 4.7
2010 15.1 11.5 7.96
Evoluţia activelor totale ale sistemului de pensii private dec 2010 –
dec 2011
Randamente ale pilonilor II şi III (%)
7.2. Pensiile obligatorii administrate privat (Pilonul II)
Pilon II Active nete (mil. lei)
Fond de pensii administrat privat 31.12.10 30.06.11 31.12.11 dec.2011/dec.2010 dec.2011/iun.2011
ING 1.697,78 2.089,21 2.458,31 44,80% 17,67%
AZT VIITORUL TAU 1.012,80 1.255,81 1.506,66 48,76% 19,98%
ARIPI 348,30 433,78 520,43 49,42% 19,98%
ALICO 306,45 379,62 454,29 48,24% 19,67%
PENSIA VIVA 284,74 357,29 432,49 51,89% 21,05%
EUREKO 237,49 297,07 358,53 50,96% 20,69%
BCR 221,86 281,33 341,42 53,89% 21,36%
VITAL 115,08 144,78 177,29 54,06% 22,45%
BRD 107,42 134,97 166,95 55,42% 23,69%
Pilon II Număr participanţi (mii pers.)
Fond de pensii administrat privat 31.12.10 30.06.11 31.12.11 dec.2011/
dec.2010 dec.2011/iun.2011
ING 1.656,65 1.672,84 1.694,87 2,31% 1,32%
AZT VIITORUL TAU 1.299,61 1.319,91 1.340,90 3,18% 1,59%
ARIPI 495,97 511,24 533,58 7,58% 4,37%
PENSIA VIVA 382,67 395,70 413,97 8,18% 4,62%
EUREKO 368,48 383,16 404,73 9,84% 5,63%
BCR 337,08 356,09 388,84 15,35% 9,20%
ALICO 326,88 340,08 358,28 9,61% 5,35%
VITAL 176,40 189,10 206,52 17,08% 9,21%
BRD 142,62 156,70 174,35 22,25% 11,26%
Pilon II Structură investiţii –
total (mil. lei)
Nr. crt.
Instrumente financiare 3112.2010 30.06.2011 31.12.2011 dec. 2011 /
dec. 2010dec. 2011 / iun. 2011
1 Depozite Bancare 311,05 466,80 775,33 149,27% 66,10%
2 Titluri de Stat 2.876,02 3.563,61 4.261,55 48,18% 19,59%
3 Obligatiuni Municipale 55,14 56,04 64,47 16,92% 15,05%
4 Obligaţiuni corporative 476,77 449,91 457,65 -4,01% 1,72%
5Obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale
73,72 69,91 81,10 10,02% 16,01%
6 Acţiuni 529,56 715,53 688,07 29,93% -3,84%
7Titluri de participare -
OPCVM22,66 49,56 82,93 265,95% 67,33%
8 Mărfuri 0,00 - 4,73 - -
9 Instrumente de acoperire a riscului 1,27 -0,75 -0,75 -159,03% -0,40%
10 Sume in curs de decontare -11,88 6,01 5,60 -147,10% -6,83%
Activ TOTAL 4.334,30 5.376,61 6.420,68 48,14% 19,42%
Pilon II Rate de rentabilitate anualizate –
dec.2011
7.3. Pensiile private facultative (Pilonul III)
Pilon III Active nete (mil. lei)
Nr. crt. Fond de pensii facultative 31.12.10 30.06.11 31.12.11 dec.11/dec.10 dec.11/iun.11
1 ING OPTIM 104,74 127,13 147,82 41,13% 16,28%
2 BCR PLUS 59,07 66,79 74,79 26,62% 11,98%
3 AZT MODERATO 50,37 58,93 66,58 32,19% 12,97%
4 ING ACTIV 43,34 49,25 52,11 20,26% 5,82%
5 AZT VIVACE 24,68 28,68 30,76 24,60% 7,23%
6 RAIFFEISEN ACUMULARE 16,87 19,95 22,06 30,77% 10,59%
7 PENSIA MEA 18,60 21,02 22,06 18,64% 4,96%
8 BRD MEDIO 3,48 4,42 12,79 267,04% 189,62%
9 STABIL 1,54 2,44 3,82 148,45% 56,23%
10 EUREKO CONFORT 1,43 1,90 2,29 60,23% 20,72%
11 CONCORDIA MODERAT 0,38 0,47 0,56 47,77% 21,05%
12 BRD PRIMO* 3,18 4,02 - - -
13 OTP STRATEG** 0,30 0,32 - - -
TOTAL 327,98 385,32 435,65 32,83% 13,06%
Pilon III Număr participanţi (pers.)
Nr. crt.
Fond de pensii facultative 31.12.10 30.06.11 31.12.11
dec.11/dec.1 0
dec.11/iu n.11
1 ING OPTIM 63.004 70.007 76.624 21,62% 9,45%
2 BCR PRUDENT 58.324 66.011 72.638 24,54% 10,04%
3 AZT MODERATO 28.219 29.426 30.887 9,45% 4,96%
4 ING ACTIV 23.863 25.257 26.802 12,32% 6,12%
5 AZT VIVACE 18.577 19.325 19.648 5,77% 1,67%
6 PENSIA MEA 9.931 10.076 9.984 0,53% -0,91%
7 BRD MEDIO 2.324 2.851 7.976 243,20% 179,76%
8 RAIFFEISEN ACUMULARE
7.018 7.239 7.668 9,26% 5,93%
9 STABIL 3.179 3.610 4.151 30,58% 14,99%
10 EUREKO CONFORT 3.526 3.631 3.656 3,69% 0,69%
11 CONCORDIA MODERAT
263 325 358 36,12% 10,15%
12 BRD PRIMO* 3.071 3.349 - - -
13 OTP STRATEG** 301 301 - - -
TOTAL 221.600 241.408 260.392 17,51% 7,86%
Pilon III Structură investiţii –
total (mil. lei)
Nr. crt.
Instrumente financiare 31.12.2010 30.06.2011 31.12.2011 dec.11/ dec.10 dec. 11/
iun.11
1 Depozite Bancare 27,86 25,66 38,99 39,95% 51,93%
2 Titluri de Stat 216,37 252,90 287,13 32,70% 13,54%
3 Obligaţiuni Municipale 5,44 5,87 7,46 37,12% 26,94%
4 Obligaţiuni corporative 21,62 26,99 31,59 46,11% 17,04%
5Obligaţiuni ale organismelor străine neguvernamentale
9,65 14,19 12,51 29,61% -11,85%
6 Acţiuni 46,34 58,16 54,60 17,83% -6,12%
7 Titluri de participare -
OPCVM 1,86 4,81 5,31 184,81% 10,43%
8 Instrumente de acoperire a riscului 0,04 0,36 -0,16 -536,03% -146,02%
9 Sume in curs de decontare -0,58 -2,97 -0,94 62,35% -68,34%
Activ TOTAL 328,61 385,98 436,48 32,83% 13,09%
Pilon III Rate de rentabilitate anualizate dec. 2011
7.4. Sisteme de pensii private în unele state ale Uniunii Europene
În prezent, în funcţie de stadiul reformelor sistemelor lor de pensii, in UE sunt patru categorii de state: -
cu sisteme de pensii private puţin dezvoltate
şi care nu intenţionează să modifice situaţia existentă, deşi se manifestă un trend în acest sens: Spania, Franţa -
cu sisteme de pensii private bine dezvoltate
şi care s-au bazat întotdeauna pe aceste sisteme: Danemarca, Olanda, Marea Britanie -
cu sisteme de pensii publice, de tip pay as you go, reformate, respectiv prin introducerea pilonului II –
pilon obligatoriu, finanţat din contribuţii participanţi (cota parte din contribuţia la sistemul public), componentă şi în completarea sistemului public nefinanţat: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia, Suedia -
cu sisteme de asigurări sociale nefinanţate, tradiţionale, uneori împreună cu un nivel minim de asigurare socială şi care au trecut la un sistem privat de pensii: Germania, Austria, Italia.
Clasificarea sistemelor de pensii private în UE –
diferenţe clasificare state din Europa Centrală şi de Est faţă de celelalte state membre
Pilonul I Pilonul II Pilonul III Pilonul IV
Europa Centrală şi de Est
Pensii de stat sistem public
Pensii administrate privat obligatorii
Pensii private voluntare
Pensii ocupaţionale/ alte forme suplimentare, economii de tip pensii
UE 15 state
Pensii de stat sistem public
Pensii ocupaţionale Pensii private
DC Obligatorii Bulgaria, Croaţia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia, România, Slovacia, China, Hong Kong, India, Singapore, Taiwan, Thailanda
DC Voluntare R.Cehă, Lituania, Slovenia, România China, Coreea de Sud (DC/DB)
Tipuri de sisteme de pensii private DC în funcţie de obligativitate
Limitări şi garanţii în statele membre UE din Europa Centrală şi de Est
Limite: categorii de instrumente financiare
Limite:structură portofoliu investiţii
Mecanisme garantare a rentabilităţii
Restricţii geografice
Garanţii în caz de
administrare ineficientă
Responsa-
bilitate
Administrato
ri
Bulgaria DA DA DA DA NU DA
Estonia DA DA NU DA DA DA
Ungaria DA DA NU DA DA …
Letonia DA DA NU DA NU …
Lituania DA DA NU DA DA DA
Polonia DA DA DA DA DA DA
România DA DA DA DA DA DA
Slovacia DA DA DA DA DA …
CAPITOL 8. ANALIZA SITUAŢIEI PENSIONARILOR PROVENIND DIN AGRICULTURĂ
8.1. Evoluţia sistemului de pensii pentru agricultori în România
Finanţarea acestor categorii de pensii a devenit o problemă care şi-a găsit soluţia în reforma instituită prin adoptarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, când o parte din pensionarii agricultori - în proporţie de aprox. 45% -
au fost integraţi în sistemul public de pensii prin valorificarea perioadelor lucrate în agricultură ca timp util, respectiv perioadă asimilată celei contributive.
Restul pensionarilor agricultori
care nu au putut dovedi un minim de stagiu în care au lucrat în zona agriculturii, realizându-şi normele reglementate, au rămas şi sunt şi în prezent finanţaţi de la bugetul de stat
fiind consideraţi ca făcând parte din zona asistenţei sociale.
În prezent sunt aproximativ 700.000 de asemenea persoane, numărul lor scâzând pe cale naturală.
8.2. Situaţii comparative cu alte ţări membre ale Uniunii Europene
In anumite state UE sunt dezvoltate scheme speciale de pensii pentru persoanele care lucrează în sectorul agricol, respectiv pentru persoanele ce vor ieşi la pensie din agricultură, în timp ce în alte state (printre care şi România), pensionarii agricultori sau mai bine spus persoanele care ies la pensie din sectorul agricol sunt cuprinse în schema generală de pensii.
În anul 2009, angajaţii din sectorul agricultură erau echivalentul a 11, 2 milioane locuri de muncă cu normă întreagă la nivelul tuturor celor 27 de state UE.
Înntre anii 2000 – 2009 venitul real din agricultură per muncitor a crescut la nivelul UE 27 în medie cu 5%.
În anul 2009, cele 5 state membre ale UE cu cel mai mare număr de muncitori în sectorul agricol au reprezentat aproximativ două treimi din totalul UE 27: Polonia (20% din UE27), România (19%), Italia (10%), Spania şi Franţa (ambele 8%). – Anexa nr. 8
mare număr de muncitori în sectorul agricol au reprezentat aproximativ două treimi din totalul UE 27: Polonia
CAPITOL 10. EFECTE ALE STRATEGIEI 2020 A UNIUNII EUROPENE ASUPRA OCUPĂRII ÎN ROMÂNIA
10.1. Prevederi generale ale Strategiei EUROPA 2020
1. Ocuparea forţei de muncă (o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani) ;
2. Cercetare, dezvoltare şi inovare (un nivel al investiţiilor publice şi private în cercetare şi dezvoltare de 3% din PIB-ul UE);
3. Schimbări climatice şi energie (reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990; creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%; creşterea cu 20% a eficienţei energetice);
4. Educaţie (reducerea abandonului şcolar la sub 10%; creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-
34 de ani) ;
5. Sărăcie şi excluziune socială (reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale) .
10.2. Ţinte naţionale specifice României privind Strategia EUROPA 2020
Obiectiv UE 27 Valoare asumată de România
1.
Rata de ocupare a populaţiei cu
vârsta de 20-64 ani -
75% 70%
2. Investiţii în cercetare şi dezvoltare -
3% din PIB 2%
3. Energie şi schimbări climatice (20/20/20)
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră -
20 % 20%
-
Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut -
20%
24%
- Creşterea eficienţei energetice -
20% 19%(10 Mtep, exprimat ca reducere a consumului de energie primară)
4. Educaţie
- Rata părăsirii timpurii a şcolii -
10% 11,3%
-
Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară -
40%26,7%
5.
Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei -
reducerea cu cel puţin 20 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială
580.000 persoane
10.3. Obiectivul privind creşterea ratei de ocupare a populaţiei în România
Stabilirea obiectivului privind rata de ocupare pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, de 70%, s-a bazat pe un scenariu care a inclus evoluţia istorică a ritmului anual de creştere a ratei ocupării, potenţialul de creştere economică şi evoluţia demografică prognozată pentru următorul deceniu.
La nivelul anului 2010, în România, rata totală de ocupare pentru grupa de vârstă 20- 64 de ani era de 63,3%, înregistrând un decalaj de 5,3 % faţă de media UE 27 de 68,6%.
Conform prognozelor, decalajul între nivelul naţional şi cel comunitar se va menţine şi în anul 2020, dar va înregistra o uşoară tendinţă de scădere de la 5,3 % la 4,8 %.
Zona Anul 2010 Ținta
EU 27 68,6 75
Euro area (17) 68,4 75
Euro area (16) 68,4 75
Romania 63,3 70
10.4. Direcţii de acţiuni ale României pentru creşterea ocupării
îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii prin reformarea cadrului legislativ în domeniul relațiilor de muncă (adoptarea Legii nr.40/2011 de modificare și completare a Codului muncii), a dialogului social (adoptarea Legii dialogului social nr.62/2011), dar și prin reglementarea activităților cu caracter ocazional prestate de zilieri (adoptarea Legii nr.52/2011).
facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare prinimplicarea activă a serviciilor publice de ocupare în sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi încurajarea angajării şomerilor de lungă durată prin oferirea de consiliere profesională și încurajarea spiritului antreprenorial
creşterea calităţii ocupării a persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi femeilor prin creşterea competitivităţii sectorului agricol şi asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale
10.5. Direcţii de acţiuni ale României pentru reducerea sărăciei
Reducere cu 580.000, până în anul 2020, a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă o reducere cu cca. 15% a numărului de persoane aflate în situaţie de sărăcie.
A fost necesară reformarea sistemului naţional de asistenţă socială, sens în care în 2011, Parlamentul a aprobat noul cadrul legal al sistemului de
asistenţă socială, respectiv Legea nr.292/2011, prin
care: -ţintirea programelor destinate familiilor cu venituri mici -armonizarea criteriilor de eligibilitate pentru toate programele
destinate familiilor cu venituri mici şi consolidarea lor, până în anul 2013, într-un singur program, denumit venit minim de inserţie
-introducerea testării veniturilor pentru beneficiarii din familiile înstărite -dezvoltarea unui sistem de management al informaţiei integrat-interconectarea, etapizată până în 2013, a sistemelor de baze de date
referitoare la beneficiarii de drepturi sociale cu alte surse de
date
CAPITOL 11. EFECTE ALE CRIZEI ECONOMICE ASUPRA SISTEMELOR DE PENSII
11. 1. Impactul asupra sistemelor de pensii capitalizate cu contribuţii
definite (DC) (pilonul II).
Schimbări ale preţurilor activelor şi posibila recuperare pe termen mediu
ŢARA REDUCERE VALOARE ACTIVE NETE
Polonia -17,7%
Ungaria -21,0%
Republica Cehă -7,2%
Germania -8,5%
Spania -11,7%
Austria -15,7%
Danemarca -16,8%
Suedia -16,9%
Marea Britanie -17,4%
Belgia -21,0%
Irlanda -37,5%
Pierderi ale valorilor activelor nete –
ţări selectate 2008
Proporţia veniturilor din pensii care provin din activele conturilor individuale capitalizate
0 10 20 30 40 50 60
Polonia
Ungaria
Slovacia
Bulgaria
Estonia
ROMANIA
Pilon II
Prezenţa pensiilor sociale minime sau a garanţiilor ca parte integrantă a sistemului de pensii
Pensia minima
0 10 20 30 40 50
Portugalia
Franta
Spania
Polonia
Ungaria
ROMANIA
Proporţia veniturilor din pensii care provin din pilonul II
Pensia minimă ca % din salariul mediu la nivel naţional
11.2. Impactul asupra sistemelor de pensii publice tip pay-as-you-go (pilon I)
Sistemele de pensii publice, tip pay-as-you-go, vor fi afectate de criza financiară într-un mod mai puţin dramatic şi imediat.
Recesiunea globală în curs va reduce contribuţiile la veniturile sistemelor de pensii publice ca rezultat al creşterii ratei şomajului sau reducerii câştigurilor salariale la care se aplică cotele de contribuţii.
Cheltuielile cu pensiile publice vor creşte deoarece din ce în ce mai multe persoane se vor pensiona căutând să-şi protejeze, cel puţin veniturile într-o perioadă de recesiune economică.
Guvernele au câteva variante de acțiune:-
să finanţeze în totalitate deficitele sistemelor de pensii-
să renunţe la majorările şi indexările de pensii promise.
11.3. Recomandări
privind
acţiuni
şi
probleme
de rezolvat pe
termen
mediu
A.Diversificarea mai bună a controlului asupra riscurilor macroeconomice și financiare
B. Îmbunătățirea controlului riscurilor financiare.
C. Realizarea unor sisteme publice de pensii (pilon I) mai durabile, robuste şi sigure, care presupune: