evol statelor med romanesti si formarea istitut politice ale acestora

Odată cu desăvârşirea procesului de formare a poporului român şi a limbii române (secolele

VIII-IX), începe o nouă etapă -constituirea statelor medievale româneşti. O data cu infiintarea

acestora are loc si constituirea organelor polititce in fruntea carora se afla domnul (voievodul)

precedat de Sfatul Domnesc, Marea adunare a Tarii (Congregatiile in Transilvania).

Succesiunea la domnie se realiza ca si in celelalte state medievale din Europa , pe baza

principiului ereditar-electiv, astfel in Tara Romaneasca la succesiunea conducerii se afla dinastia

Basarabilor, iar in Moldova familia Bogdanestilor Musatinilor. Domnia era de regula institutia

centrala in stat, in Transilvania totusi puterea domnului era limitata de Sfatul Domnesc, compus

din boieri cu slujbe vice voievozi, comiti si notari. In acest tinut puterea politica era limitata de

casa regala din Ungaria. Din 1473 se constituie Congregatiile generale farmat din oraseni

instariti, nobilime maghiara, fruntasii secuilor si sasilor. Mai tirziu, in 1541 in locul acestor

organe se introdece Dieta, cu drept de alegere a principelui. In Moldova si Tara Romaneasca in

viata politica concomitent cu scaunul domnesc activa si Marea Adunare a Tarii, formata din cler,

boieri, slujitori si tarani liberi. De numele lui Mircea cel Batrin si Alexandru cel bun sunt legate