Florin Ionildffi

Anca Davidoiu-RomanMarilena Lascdr

Florentina Leucutia

$-srve&m $a iitsrm*adrw fl#ffi?#"{eN,9

wcss*y'r,d wy#ry#*grg$auLrsvva r, *{}--

Evaludrii Nationale.1elr%dfl 1&d &"ia g !hs6 s H & &,e# s H

PBggS

. Sinteze. Aplicafii corelate competenfelor

. Teste

clasa a Vlll-a

w#ffi &

CuvAnt-ina.inteCalendarul Evalu5rii

CupnrNs

SINTEZE. LIMBA SI COMUNICARE

IJ

74

22

Z3

23

23

24

24

77

77

18

t9

28

29

31

31

D,2, Antonimle

D,S,OmonimeD,4. Paronime

E. Gregeli de exprimare. Cacofonia. Pleonasmul

32

32

-)J

.)J

34

36

36

39

47

42

4J

45

45

45

46

+/49

s0

50

Aplicalii II. Lexicul/VocabularulIII. MorfosintaxaA. Observa[ii asupra substantivuluiB. Conversilrnea pronumelui in adjectiv pronominalC. Numeralul. Valori de intrebuinfare morfologiclD. Verbele copulativeE. Prepozilia gi loculiunea prepozilionalSF. Conjunctia Ei locufiunea conjuncliona15

F .1. Con j un c t ii q i lo cut i u ni c ort j u n cl io n Lrl e co o r tlo r to t o ar e

F.2. Con junclii qi loa.Lliuni conjunc[ionsle subordonatocve

G. Adverbele Ei locufiunile adverbiale predicativeH. Funcliile sintactice ale verbelor la moduri nepersonale

I. Expansiunea si contragerea

]. Observalii asupra subiectuiui

J.1. Subiect erprimat

J.2. Subiect neexprimat 51

51

l.Tff:tJluerb, Corespondenla dintre titere gi sunete

B. Vocale. Semivocale. Conso_ane-, Diftongi, Triftongi, Hiat

C.'j.. Derirtnrea ul sufixe silsau cu prefixe

C.2. Compunerea

C.3. ConucrsirrtrtttD. Sinonime. Antonime. Omonime. Paronime

1.3. Difiultd{i ale subiecttLhti exprbnat

L. Observafii asupra subordonatei predicativeM. Observatii asupra unor complemente

M.1,. Comp lem en tel e n ec ir ctLntst antiol eM.2. Contpl enrcn t e le ci r c u mst anli nl e

N. Constructii de frazeAplicalii III. Morfosintaxa

A, Textul literar gi textul nonliterarB. Despre d; ; ;ii$;;; i;f iil;;i;;;o"riterarC. Cerinte si rlspuns. intelegerea baremuluiD. Despre moilurile principale cle erpunere

D.'1,, Descrierea

D.2. Nnrolirtrrcn. Opero qiciD.3. Dinlogul

E. Despre eul Iiric /.1

Aplicafii IV. Lectula. Notiuni de teorie literariF. Redacl.area dil'elitelor tiprr li dc terte. Rezumatrrl. Cararl.erizarea unui

personaj. Textul descriptiv. Textul narativ. Textul de tip argurnentativ 76n1F.'1,. Reztunstul

Aplicatii IV. IlezumatulE.2. C n rnc ttr izn ren r r t t r r i ytt'sot rni

Aplicatii IV. Car.rcterizarea unui pers<r11;I

F.3. Rcdnclnrtn trrtrti tt.t'l descriptit,Aplicafii I\'. Iledactarea unui text descriptiv

F.4. Retlnctnt'cn trrrtri lt.tt ttnrnlii,Aplicatii IV. Retlactarea unui iext narativ

F.5. Redsctttrea unui text de tip argumentatioAplicalii IV. Redactarea unui text de tip argtrmentativ

C. Genuri Iitcrare. Opt'ra lirici. t,pica sau dramatic.rG.1. Cenul liric

Aplicafii IV. Cenul liricC.2. Cttrtrl tl'i;

Aplicatii IV. Genul epicG,3, Genul dra;matic

93

Fabula. Schila.

98

99

101

H.4. Pasl.'l:,,

Aplicatii I\ . l.'-H.5. FnL,ril',.

Aplicatii I\ . .

H.6. Sclrinr

Aplicatii l\. :H.7. Nrrrt'/r;

H.8. Rorttilrlt,.

L Senrnirica[ia ri: . .

Aplicatii I\ . 'J. Ve>aitrl Senttr':'.- -'

Aplicatii I\ . l.l. -

BAREME DE CORECTAplicatii I. Fotre:r.,,

\plicatii lI. Lcr r-. '

Aplicatii III. \1, :: r

Aplicatii IV. Ler:-r:'.' '.

APLICATi I

I. Receptarea mesaiulEi Iin scopuri diverse

1.1..' Dovedirea infelegcricerinte date

Idei principale, idei sec't

_1n!Amp15ri1p1 {i1tr-un t_ \toduri de elpymere (ru

Structuri in textele epiocaracterizare a personai(concordanla dintre foneul Iiric)

_ !gb-ie-ctu! qp q{gf litgl?*Procedee de expresir"italaliterafia metafora, hipxanti!e4a)Elemente de versifica$estrofa)Sensul propqq.sJlq!+lTrdsdturi specifice gentggu!1!,9$e laprima r"eTrds5turi ale speciilor linuvela, romaaul, doinaTexte literare (popularetexte nonliterare

]J

56

57

5B

60

67

65

62

63

63

66

67

68

69

72

75

78

79

80

81

82

82

84

Aplicafii IV. Genul dramaticH. Spt'cii lilerare stutl iate. Doina. Bal,rrla. Basmrrl. P.rstelul.

Nnr.ela. RomannlH.1.. D.rrri,l tl'of trlnIit

90

97

94

94

96

96

Apticatii [V. Doirra (popular;)H.2. B 0l atla ( p op tl nr d)

Aplicatii IV. Balada (populard)H.3. Bn;nrrrl (po1t11ls1

1

Aplica{ii IV. Basmul (popular)

K. Obserr,atii asupra atributului

84

B5

86

86

87

88

H.4. PnsteLul

Aplica{ii IV. PastelulH.5. lnbrrln

Aplicafii IV. Fabula

H.6. Sclti!a

Aplicatii IV. Schita

H.T.NtntelnH.8. Ronuntil

I. Sernnifi caIia titlulr.riAplicatii lV. Sernnifi catia titlului

J. Mesajul/Semnifi calia mesajuluiAplicalii IV. Mesajul/Semnifi calia mesajtrlui

BAREME DE CORECTARE SI DE NOTARE ALE AI'LICATIILORAplica[ii l. Fonefica

Aplicafii II. Lexicul/Vocabul arulAplica{ii [II. Morfosintaxa

APLICATII CORELATE COMPETENTELORDIN PROGRAMA

ideilor/a

rima, piciorul metric, ritmuf versul,

fabula,

r02105

105

108

108

110

111

ltJ

174

776

777

119

120

720

727

l1-1

723

726

726

726

728

132I J/

139

739

742

t+J

762

148

PARTEA A II.A

eul liric)Sulie-ctulop-ereiliterare,momentelesu-b=iect-u1ui

strofa)Sensul propriu qi sensr-rl figurat al unor ctivinte intr-un contert dat

Tris5turi specifice genului epic, liric gi dramatic in opere literare studiatesau in texte la prima vedere

texte nonliterare

168

Motivarea apartenenfei r

ti!"fef3 sag 1q q! gen ljle

Prezentarea unui pr:nct r

vedere, pebaza unor cera operei literare, figurilesau prin exprimarea argttextului, semnifi calia titlgi selqr!fi calialmgsajul tr

2.2. Unliiru, in i"d..t omorfo-sintaxn lg!9!tu

Elemente de lexic studiaAplicarea corectd a cunc

Folosirea corecti a sernn(coordonare- subordonaEnunful, fraza, p6fi. de ppropozilia subordonaE 1

subiectivd; atributul 9i prdirect gi propozifla subolpr op o zilla sub ordonati r

gi propozifl i1e subordorutimp, de mod, de cauzLcondifionald, colcesiv5, r

soruTII ACOMPEI

I. Receptarea mesajuiui s

diverse

1.1. Dovedirea inteleqe:rpornind de la cerintt

Idei principale, idei secrintAmplarllot rlir',::-- - :

Moduri de expunere (n

Structuri in textele epicrca r acterizare a personai

Structuri it-t tr'rie-c -: -,ideea tran:nti-.: -:-

Qubie,clqlgp erei lleya.rProcedee de expresiritaaliterafia, metafora. hipantiteza)Elemente de versifica$tstrofa)Sensul plopriu 9i sensu

Trds5turi specifice genrsau in texte la pri,ma re

772

774

176

1,76

180

tS; Identificarea valorilor etice gi culturale intr-un text, cu exprimareaimpresiilor gi pref erinJelor

Elemente etice gi culturale in texte literare gi nonliterare gi exprimareapropriei atitudini fafd de acestea

190

201

797

797

II. Utilizarea corecti si adecvati a limbii romine in producerea de mesajescrise, in diferite clntexte de realizare, ., ,.opr..i diverse

i*,I*ir Redactarea diverselor texte, cu scopuri gi destinafii diverse,

Elemente de redactare a unor compuneri pe o anumitd temd/urmdrind unplan dat sau conceput de elev; pirfile componente ale unei compuneri;organizarea planului unei compuneri pe o temd datd; structurareadetaliilor in jurul ideii principale; dispunerea in pagind a diverselor texte;scrierea ingrijitd, lizibil5 si corecRedactarea unor texte reflexive gi imaginative (compuneri care presupunexprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal,social sau cultural); evidenfierea unor trdsdturi ale unui obiect (peisaj,operd de art5, persoani) intr-o descriereRedactarea unor scurte naratiuni; continuarea unor dialoguri; redactareaunor texte argumentative (susfinerea preferinlelor gi a opiniilor);redactarea unor compuneri avAnd ca suport texte literare studiate sau laprima vedere - rezumat, caracterizare de personaj

207

204

207

208

ft;li Sesizarea corectitudinii gi a valorii expresive a categoriilormorfosintactice, a mijloacelor de imbogifire a vocabularuluigi a cate_goriilor semantice studiate, a ortografiei gi punctuafiei

Arhaisme, regionalisme 9i neologisme; cuvinte derivate, compuse sau

_-o!,!1nU!e_p',t9qh1!q!9le,?v-qt91!!glqinqti,celelqqly-etq!919

Ortografierea diftongilor, a triftongilor si a vocalelor in hia! despdrlireacuvintelor in silabe

Semne de punctuafie: punctul, virgula, doud puncte, ghilimelele, linia dedialog, exclarndril cratima, punctul gi virgula, linia de pauzZr

Semne ortografice: cratima, punctulValori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical gi morfosintactic) intr-un!99 {a! -etemente

dg !l,nb5 g! {e stilin textul iiterar; figu1i19 {g qE!, y-"frificafia

stilistice ale folosirii acestora in textul dat)

168

Categorii morfologice specifice pdrfilor de vorbire (conform programelorqcoiare pentru clasele a V-a - a VIII-a): pdr{ile de vorbire flexibile (verbu1,substantivul, articolul, pronumele, numeralul, adjectivul) si netlexibile(adverbul, prepozitia, conjunc[ia, interjec{ia); relafii gi funcfii sintactice 182Categorii semantice sfudiate: sinonime, antonime, omouime, cuvintepolisemantice; construclii pleonastice; sensurile cuvintelor in contexte diferite 190

Elemente de sintaxd a propozi{iei si a frazei (probleme de acord; func{iisintactice; tipuri de propozilii principale gi subordonatele indicate deprograma gcolarS; propozi[ia regentS, elementul regent, cuvintele siconstructiile incidente; relalii sintactice; topicX gi punctuafie; valori

Motivarea apartenenlei unui text studiat sau la prima vedere la o specie

lltgrarg qqu lqungen literyrPrezentarea unui punct de vedere asupra unol secvenle din texte la primavedere, pebazaunor cerinle date (de exemplu: elemente de structuria opereiliterare, figurile de stil studiate, elemente de versificafie etc.)sau prin exprimarea argumentatd a opiniei personale privind structuratextului, semnificalia tialului, procedeele de expresivitate artistic[ invdlateqi semnlficalia/mesajul textului dat

2.?;;lJttltzarea, in redactarea unui text propriu, a cunoqtinfelor de lexic gi demorfosintaxa, folosind adecwat semrrele ortografice gi de punctuafie 23'2

Elemente de lexic studiate in clasele V - Vm 232

Aplic_a1ea cory,c-t-a a cunggtlnlelo1 {e morfosintald in exprimarea scrisd 23-4

Folosirea corectd a semnelor de punctualie la nivelul propoziliei Ei al frazei

Enunful, fraza, pdrlide propozilie gi propozifii studiate (predicatul 9ipropozilia subordonat5 predicativ4 subiectul 9i propozilia subordonat5iubiectivd; atributul gi piopozilia subordonatd atributivS; complementuldirect gi propozifia subbrdonatd completiva directd; complementul indirect qi

propozi$asubordonatd completivi indirectd; complementele circumstanlialegi piopoziliile subordonate circumstanfiale corespunzdtoare (de log deiimp he mod, de cauzd., de scop); propoztlia subordonatd circumstanlialdcondilionald, co199sivd, c-onsecutivSl exp,anslunea 9i cgntragerea 237

215

SOLUTII ALE APLICATIILOR CORELATECOMPETENTELOR DIN PROGRAMA

l. Receptarea mesaiului scris, din texte Iiterare 9i nonliterare, in scopuridiverse

1.1. Dovedirea intelegerii unui text literar sau nonliterar,pornind de la cerinte date

Idei principale, idei secundare; ordinea logici qi temporalS a ideilor/aint6mpl5rilor dintr-un text

\4oduri de expunere (naraliune, descriere, dialclg)

Structuri in textele epice (logica acliunii, timp, spaliu, modalitSli decaracterizare a personajelor, relafiile dintre personaje, naratorul)

Structuri in textele lirice (concordan[a dintre forma grafic5 a poezici si

ideea transmisd de aceasta, eui liric)Stibiectul operei literare, momentele subiectuluiProcedee de expresivitate artisticd (figuri de stil: personificarea, alegoria,aliteralia, metafora, hiperbola, epitetul, compara{ia, repetifia, enumeralia,a n ti teza)

Elemente de versifica{ie (misura, rima, piciorul metric, ritmul, versul,.trofa )

Sensul propriu gi sensul figurat al unor cuvinte intr-un context dat

TrSsSturi specifice genului epic, liric Ei dramatic in opere literare str-rdiate

sau in texte la prima vedere

223

244

244

245

246

247

247

247

248

248

244

244

PARTEA A II-A

Trasitrrri ale speciilor literare: schita, b.rsmul poprr lar,nuvela, romanul, doina popular5, baiada popularSTexte literare (populare qi culte, aparfinAnd diverselor genuri gi specii);texte nonliterare

Ortografierea diftongilor, a triftongilor gi a vocaleior in hiat; despdr{ireacuvintelor in silabe

Semne de punctualie: punctul, virgula, doui puncte, ghilimelele, linia dedialog, semnul intrebdrii, semnul exclamdrii, cratima, punctul gi virgul4

Valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lerical gi morfosintactic)intr-un tert dat; elemente de limbd Ei de stil in textul literar; figurile de stil,versificaIiaCategorii morfologice specifice p5rfilor de vorbire (conform programelorqcolare pentru clasele a V-a - a VIIl-a): pdrfile de vorbire flexibile(verbui, substantivul, articolul, pronumele, numeralui, adjectivul) qi

neflexibile (adverbul, prepozilia, conjuncfia, interjec{ia); rela{ii Ei funcfiisintactice

pastelul, fabula, Redactarea unor texte relexprimarea propriilor ser

social sau cultural); evicltoperS de art5, persoani)Iledactarea unor scurte nunor texte argumentativrredactarea unor comPunprima vedere - rezumat,

Motivarea apartenen{ei L

literarX sau la un gen lite

Prezentarea unui punct .'vedere, pe baza unor ceria operei literare, figurile ,

sau prin exprimarea argltextului, semnificalia titltsemnifi ca[ia/mesajul texr

Folosirea corectl a sefit1r(coordonare, subordonaEnunlul, fraza, pdr{i de

Ei propozifia subordonasubordonati subiectir i :

complementul direct >i 1

complementul indirect :complementeie circurnscorespunzitoare (de locsr-rbordonatd circumstarexpansiunea gi contra.er'

I. Teste

II. Sugestii de rezolvare s

251

257

ili*, Sesizarea corectitudinii gi a valorii expresive a categoriilormorfosintactice, a mijloacelor de imbogifire a vocabularului

_,,,qi e gqtegg14ol9,elryl!!c9 sludi,aler 1,,q$9grafi9! 9i pu1t9!u1!!-e,i , ,__ry?_

Arhaisme, regionalisme gi neologisme; cuvinte derivate, compuse sau259

mijloacele externe de imbogdlire a vocabularului

oblinute prin schimbarea valorii gramaticale/conversiuneMijloacele interne de imbogdfire a vocabularului (derivarea, compunerea/schimbarea valorii gramaticale/conversiunea), familia de currinte;

v!0

?:9Q

261. o4L^L'

2'6L

2167

262

Categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvintepolisemantice; construcfii pleonastice; sensurile cuvintelor in contextediferite; elemente de sintaxd a propoziliei Ei a frazei (probleme de acord;func$i sintactice; tipuri de propozifii principale gi subordonatele indicatede programa gcolar5; propozi\iaregentS, elementul regent cuvintele gi

construcliile incidente; relalii sintactice; topicd qi punctuafie; valori stilisticeale folosirii acestora in textul dat)

plan dat sau conceput de elev; plrfile componente ale unei compuneri;organizarea planului unei compuneri pe o temd dat5; structurareadetaliilor in jurul ideii principale; dispunerea in pagind a diverselor texte;scrierea ingrijitS, lizibild gi corect5

263

1.3. Identificarea valorilor etice gi culturale intr-un text, cu exprimareaimpresiilor si preferintelor

Elemente etice si culturale in texte literare gi nonliterare ;i exprimareapropriei atitudini fafi de acestea

II. Utilizarea corecti si adecvatir a Iimbii romine in producerea de mesajescrise, in diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse 266

2.1. Redactarea diverselor texte, cu scopuri Ei destina{ii diverse,adaptindu-le la situafia de comunicare concreti 266

Elemente de redactare a unor compuneri pe o anumitd temi/urmlrind un

266

264

vq4

ilJ;;d;;;;;; t;"t; i"n""l"" 9i i*rgi"rtirr" 1"o.t'prt'eri care presupunexprimarea propriilor sentimenfe cu ocaziaunui eveniment personal,so"iul sru criltuial); evidenfierea unor trdsdturi ale unui obiect (peisaj,

Redactarea unor scurte naraliuni; continuarea unor dialoguri; redactarea

unor texte argumentative (suslinerea preferinfelor qi a opiniilor);redactarea urior compuneri avAnd ca iuport texte literare studiate sau la

prima vedere - rez;u;mat, caracterizare de personaj

Motivarea apartenenlei unui text studiat sau la prima vedere la o specie

Prezentarea unui punct de vedere asupra unor secvenle din texte la primavedere, pebazaunor cerinle date (de exemplu: elemente de structurdu op"."ilit"rare, figurile de stil studiate, elemente de versificalie etc.)

sau prin exprimar;a argumentatd a opiniei personale privind slructuratextului, semnificalia tillului, procedeele de expresivitate artisticd invSlate Ei

semnifi calialmesajul textu lui d a t

2.2. lJtilizarea, in redactarea unui text propriu, a cunoqtinlelor de Iexicqi de morfosintaxi, folosind adecvat semnele ortografice

Aplicarea corecti a culogtinlelor de morfosintaxd in exprimarea scrisd

Folosirea corectd a semnelor de punctuafie la nivelul propoziliei si al fuazei

(9oo1{9na1e, subordon-q1e, ingidenJd)

Enunful, fraza, pdrli de propozilie gi propozilii studiate (predicatulgi propozilia subordonatd predicativ5, subiectul qi propozifiairibor'donati subiectiva; atiibutul gi propozilia subordonata atributivd;complementul direct gi propozifia suboidonatS completivd directS;co.nple*"rtul indirect $i piopozilia subordonatd completivh indirectd;.o*plu*"rltele circumsiangale si propoziliile subordonate circumstanlialecoreipunzdtoare (de loc, de timp, de mod, de cauzd, de scop); propoziliasuboidonatd circumstanliald condilionald, concesiva, consecutivi;

.expanqiunga gi conlragerga)

I. Teste

II. Sugestii de rezolvare gi

266

277

267

268

a1a

,L/.)

t/1

274

274

277

.)1/de evaluare

TESTEPARTEA A III-A

PARTEA ISinteze

Limbd si comunicare,

SINTEZE. LIMBA sT CoMUNICARE

I. FONETICA

A. SUNET. LITERA. CORESPONDENTA DINTRE LITERE 9I SUNETE

1. Alfabetul limbii romAne are 31 de litere (9 litere-aocale: a, d, d, e, i, i, o, u, y,dintre care literele-vocale: e, i, o, u, y pot fi qi semivocale, si 22 de litere-consoane).

2.Llteru e poate fi vocald, semivocald sau literd ajutdtoare:

- c6nd este vocald, se scrie gi se pronunfd ca atare (elea, element, electoral, emi-nent) sau transcrie diftongul ie (se scrie e gi se pronunfd le in cuvinte de tipul: el,ei, ele, este, egti);

- cAnd este semivocald, se scrie gi se pronunfd e (aoea, beat, citea) sau se scrie e

qi se pronunld i (aceea, ea, insinueazd);

- ca literi ajutdtoare/cu valoare foneticd zero, apare in grupurile: ce, ge, che,

ghe + vocala a (ceapd, geam, cheamd, aeghea; e + a nr formeazd, un diftong).

3. Litera i poate fi vocald, vocal5 nesilabicd/,,i" qoptit, semivocal5 sau liter5ajutdtoare:

- cAnd este vocald, se scrie si se pronun!5 ca atare (aripd, binoclu, diplomat);

- este vocali nesilabicd/,,i" goptit atunci cAnd este folositd ca literd hnald: azi,beri, cdr{i, c1fi,tnsugi,tnsuli, totusi etc., sau cAnd apare in elementele de compune-re: c1fugi-, fieqi-, oareqi-, orf- + 66nseand: cdteqitrei, fieqicare, oareqicare, orice, oricdnd,oricui);

- cAnd este semivocal5, apare in diftongi (iar, ied, iubesc, ai, copii, ztdzui) sau intriftongi (cr eioane, mi-au trimis);

- ca literd ajutitoare/cu valoare foneticd zero poate apdrea in grupurile: ci, gi,chi, ghi, cAnd grupurile sunt urmate de o vocali (ciot, ciur, Giurdscu, ghiul, chiar; i+ oocaldruformeazd un diftong), sau cAnd acestea se afld la sfArsitul unui cuvAntsi nu formeazl o silabd distinct6 (duci, dragi, unchi).

4.Literah poate fi consoand (haz, har, hord, gah), dar gi literi ajutitoare/cu valoarefoneticd zero,in combinafiile: che, chi, ghe, ghi (chemare, chinuit, aeghe, ghicitoare).

5. Litera r transpune urmitoarele grupuri de sunete: cs (axd, boxer, fix, taxi),sau gz: (examen, exercitiu, exemplu, exil); anu se confunda cu situa{ia in care aparescris grupul cs (catadicsi, cocs, tmbdcsit, rucsac), sau cu ortografierea diferiti lasingular gi plural xlcs (complexlcomplecgi, fixlficgi, ortodoxlortodocgi, prolixlprolicgi).

17

6. Literele k, 4, w, y apar, de obicei, in cuvinte striine sau in compuse (kllo-

gram, kilocalorie, kitsch, quasar, weekend, whislcy, yankeu, yoga).

7. Grupurile de litere ce, ci, ge, gl transcriu un singur sunet (generic denumit,,i" consonantic) cdnd sunt urmate de o vocalS (ceapd, ciorbd, geam, giuaaier; e saui + pocald nu formeazd un diftong) sau cAnd se afld la sfArqitul cuvAntului gi nuformeazh singure o silabi distinctd (atunci, bici, ajungi); dacd, fotmeazd singu-re o silabh distinctd, grupurile nu mai srtnt ,,i" consonantic (ajunge = a-iun-4e:6litere+6sunete).

g. Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi transcriu un singur sunet (genel.c dgnu-rtLit ,,i" consonantic) c6nd sunt urmate de o vocali (cheamd, chiar, gheald, ghiozdan; e

sau I + aocaldnu formeazd un diftong, iar h este literd ajutdtoare) sau cAnd se afldla sfArqitul cuvAntului gi nu formeazf, singure o silabd distinctl (trunchi, unchiul,

urechi); dacd formeazd singure o silabd distincti, grupurile nu mai s7rflt,,i" conso-

nantic (aeghe = CIe-ghe = 5 litere = 4 sunete, irtrucAt h este litera ajutdtoare).

Atenlie! Situalia speciald a grupurilor ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghipoatepto-duce confuzii nedorite in stabilirea unor diftongi sau triftongi gi in identificareatipului conjugirii unor verbe:-

- Gheorghe: Gheor-ghe = B litere + 5 sunete (grupul ghe drn prima silabd tran-scrie un singur sune! denumit generic ,,i" consonantic, h qi e sunt litere ajutdtoa-re, iar e + o fi) formeazdun diftong; grupul ghe din a doua silabd nu mai este ,,i"consonantic, h rdmAne literd ajutdtoare, iar e este vocal6);

- oegheau : oe-gheau :7 litere + 5 sunete (grupul ghe formeazd un singur sunet,

denumit ,,i" consonnntic,in care e qih sunt litere ajut[toare; in cuvAnt nu existdun triftong, ci diftong;J au);

- a aegiea, atngenunchea nu sunt verbe de conjugarea a II-a (confin gtuptl ghe

in situafia amintitd), ci de conjugarea I, ca gi verbele de tipul a lucra.

B. VOCALE. SEMIVOCALE. CONSOANE. DIFTONGI.TRIFTONGI. HIAT

1.. Vocalele sunt sunetele care se pronunfi independent (a, d, d, e, i, i, o, 1.1,

y) qi care forrneazd. o silabf, singure (a-er), dar gi insofite de una sau mai mul-te consoane (con-struc-tor), de o semivocald (diftong: oa-ie), de doui semivocale(triftong: cre-ioa-ne) sau de combinalia consoan5/consoane + semivocald (mai-cd,

leoar-cd); sunetele a, d, 6, t surrt, totdeauna, vocale, iar sunetele e, i, o,'tt sunt vocalesau semivocale, in funcfie de combinaliile existente in cuv6nt (e-lea = e vocalic;bea: e semivocalic).

2. semioocalele (e, i, o, 1.t, y) sunt sunetele pronunlate cu jumdtate din durataqi intensitatea unei vocale; nu pot forma singure o silabd, ci impreund cu o voca-ld (obfinAndu-se diftongi sau trifton gi: mo a-r d, I e - o ai - c d).

3. Diftongii sunt grupurile de sunete formate dintr-o semivocal5 + o vocald(ascendenfi sau crescitori: bia-td) sau dintr-o vocald + o semivocald (descendenfi

sau descrescdtori: cdi-ne), ccuvAnt (dia-r:ol), sau tntre r

legat mai ales datoriti rite-a este diftong ascendent)

4. Triftongil sunt grulvocale (a-aeo.u, ci-teqL ta-i!acelagi cuvAnt (le-gai-cn),pronunfate legaf mai ale:i oe-nit:3 silabe, iar e-au

Atenlie! Conform regrsi in formele verbului afg.l, gle, gEti, gste, g gram, gn

confin triftongi.

5.Hiatul este grupul dpart fur silabe diferite (a-e-

in scrierea neingrijitd exis'vocale (alcol, zologie) saule procedee fiind gre;ite;rapid, a cuvintelor, ceeaunei vocale ir:r semivocalide-aceea: de_A + Ce +ea, S7b

marea vocalei e in semivo

Atenfie! Folosirea cralavea mai multe consecinfr

- pronuntarea legati a

birii: de abia = de-abia);

- transformarea unei r- eliminarea/elidarea r- disparilia unei silabe

= 3 silabe);

- irr poezie, procedeulsurii versului gi menlinen

C. SILABA. DESPAI

Silaba este suletul satrespirafie. Obligatoriu, o siIa care se pot adiuga o ser

cale (rezult6nd un triftongcombinalii de una - doui r

Despir{irea cuvinteloldrii (silabalie foneticd) rc<

1B

>.-ill descrescdtori: ciitrc), care nu se despart in silabe diferite; pot apirea in acelasi.rrr-Ant (din-uol), sau intre doud cuvinte aldturate, scrise cu cratimi si pronuntate.r'gat, mai ales datoritd ritmului rapid al vorbirii (de-abia = de-s + bin = 2 silabe, iar.'-.r este diftong ascendent).

1. Tri.ftongii sur-rt grupurile de sunete formate dintr-o vocalS + doui semi-,'r.rle (n-r'rnrr. ci-ttttt ln-ini), care nu se despart in silabe diferite; pot apire,r irr

.rielasi cuvAnt (le-oni-ca), sau intre doud cuvinte aliturate, scrise cu cratiml si:rrrnuntate legat, mai ales datoriti ritmului rapid al vorbirii (de-atL aenit - de-aLt

- .'t ttit = 3 silabe, iar e-nu este triftong).

Aten{ie! Conform regulilor pronunfirii (DOOM - ,,in pronumele personale.. irr formele verbului a fi se scrie e, dar se pronunld [ie]"), cuvinte de tipul qu,,. gLe , eqti, gste, q erant, erai, ern, era{i confin diftongi, iar pronumele ei, dtLmnenei

--rrntifl triftongi.

3. Hiatul este grupul de sunete format din doui vocale aliturate, care se des-'--:rt in silabe diferite (n-e-ri-nn, bnc-te-ri-e, nl-co-ol, i-de-e , po-et); in pronuntarea si:' ,.crierea neingrijiti existd o tendin!5 de evitare a hiatului prin eiiminarca unei

'. '-.c.rle (nlcol, zologie) sau prin intercalarea unei semivocale (ideie, poict), ambe-

... prrocedee fiind gregite; este corect insd procedeul pronuntlrii legate, in ritm..rprld, a cnvintelor, ceea ce conduce ia scrierea cu cratimi si la transformarea.lrt-l r.ocale in semivocald (de ncecn = de + n-ce-ea, in care c + rz sunt vocale, fa!5 de.:-tcet'n = de-n + ce +ea, situalie in care e-a este un diftong, rezultat din transfor-:',:-ir€il vocalei e in semivocald).

Atenlie! Folosirea cratimei (semn de ortografie) in asemenea sittiatii poate.:i c.f mai multe consecin[e:

pronunlarea legatd a doul cuvinte diferite (datorit5 ritmului rapid al vor-:'trit'. tle nhia = de-abin);

- transformarea unei vocale in semivocali (de n uenit = de-n uerrit);

- eliminarea/elidarea unei vocale (de nr dn = de-nr dn);

- dispari{ia unei silabe (se nduce - se + n-dtL-ce : 4 silabe; se-ndtrce - se-s + tltrce- 3 silabe);

- in poezie, procedeul este folosit pentru conservarea metricii (pistrarea n-r5-

.'.irii versului si menlinerea aceluiagi ritm).

C. SILABA. DESPARTIREA CUVINTELOR iN SILABE

Silaba este sunetul sau grupul de sunete pronunfat printr-un singur efort de: espirafie. Obligatoriu, o silabl are in componenla sa o vocal5 si numai una(u-ctLm),

-:r care se pot adiuga o semivocal5 (obtinAndu-se Lrn diftong: oa-lri), dou.l semivo--.rle (rezultAnd un triftong: ae-deai), de la una la patru consoane (opt-spre-zc-cc) sau:Lrmbinalii de una - dotri semivocale + de la una la patru consoane (struc-tu-rii).

Despirlirea cuvintelor in silabe are loc in conformitate cu regulile pronun-',1rii (silabnfie foneticn) recomandate de DOOM, dar si in raport cu elementele

19