evaluarea și cartarea serviciilor ecosistemice din aria...

http://valueecoserv.cndd.ro

Evaluareașicartareaserviciilorecosistemicedinariaprotejată

ROSCI0002–Apuseni

Autori:MihaiADAMESCU,MagdaBUCUR,ReluGIUCĂ ,RoxanaCAZACU,

ConstantinCAZACU,GeorgiaCOSOR,FlorianNIȚU


Cuprins

Introducere ................................................................................................................................................... 3

Metodologie .................................................................................................................................................. 3

Fișa studiului de caz ...................................................................................................................................... 5

Rezultate ....................................................................................................................................................... 7

Concluzii ...................................................................................................................................................... 13

Bibliografie .................................................................................................................................................. 14

3


Introducere

Evaluarea și cartarea serviciilor ecosistemice din aria protejată ROSCI0002 – Apuseni s‐a realizat

pe baza integrării rezultatelor sub‐activităților precedente „Identificarea serviciilor ecosistemice

cheie din ariile protejate ROSCI0002 – Apuseni, ROSCI0067 – Deniz Tepe, ROSCI0224 –

Scroviștea” și „Colectarea datelor și realizarea unei baze de date geo‐spaţiale”, utilizându‐se

metode socio‐culturale și biofizice pentru o estimare calitativă și cantitativă a serviciilor

ecosistemice din zonă. Hărțile serviciilor ecosistemice din aria protejată reprezintă evaluarea

calitativă a serviciilor și a localizării acestora, în funcție de fiecare tip de ecosistem, iar evaluările

cantitative reprezintă expresia numerică a indicatorilor biofizici obținuți din date statistice și

modelare.

Metodologie

Serviciile ecosistemice cheie în zona de studiu au fost identificate folosind datele obținute în

cadrul celor trei ateliere de lucru realizate în cadrul sub‐activității A.1.1 cu reprezentanți ai

grupurilor de interese de la nivel local, regional și național

(http://valueecoserv.cndd.ro/workshopuri‐rosci0002‐apuseni/;

http://valueecoserv.cndd.ro/workshop‐national/).

În funcție de importanța preferinței față de beneficiile identificate la nivel local, regional și

național, situl contribuie la conservarea biodiversității, la reglarea calității aerului, apei și climei,

asigură resurse de biomasă lemnoasă și pentru hrana oamenilor și animalelor, are rol educativ

și contribuie la atragerea de turiști în zonă.

Cartarea serviciilor ecosistemice s‐a realizat prin integrarea modului de acoperire a terenului cu

matricea serviciilor ecosistemice potențial furnizate de către ecosistemele din aria protejată,

acestea fiind evaluate pe o scară între 0 și 5 în funcție de capacitatea lor de a furniza serviciul

respectiv (0 ‐ fără capacitate relevantă, 1 ‐ capacitate mică, 2 ‐ capacitate relevantă, 3 ‐

capacitate medie, 4 ‐ capacitate înaltă, 5 ‐ capacitate foarte înaltă) (Burkhard și colab. 2014).

4


Această metodă socio‐culturală permite evaluarea calitativă a serviciilor și a localizarii acestora,

în funcție de fiecare tip de ecosistem.

Estimarea cantitativă a serviciilor se face pe baza indicatorilor biofizici, direcți sau indirecţi

(proxy), obținuți din date statistice sau modelare. O trecere exhaustivă în revistă a diferiților

indicatori care se pot folosi pentru estimarea serviciilor ecosistemice se găsește în review‐ul

realizat în 2012 pentru Comisia Europeană de Egoh și colaboratorii iar o prezentare sintetică

precum și o evaluare a oportunității utilizării indicatorilor în funcție de disponibilitatea datelor

și capacitatea de a transmite informații către factorii de decizie a fost realizată de grupul de

lucru la nivel european MAES http://biodiversity.europa.eu/maes.

În funcție de tipurile de ecosisteme din zonă (vezi fișa studiului de caz), de servicii identificate,

precum și de disponibilitatea datelor și informațiilor la nivelul sitului:

‐ serviciile de producție au fost evaluate pe baza indicatorilor primari, și anume: suprafața

cultivată pe tip de cultură, efectivele de animale domestice, volumul de masă lemnoasă;

‐ serviciile de reglare a calității aerului și apei au fost evaluate pe baza indicatorilor

secundari: suprafața de pădure și suprafața de pădure ripariană;

‐ reglarea climei a fost evaluată pe baza indicatorului primar stoc de carbon, modelat în

cadrul programului InVEST v3.2.0;

‐ serviciile recreative au fost evaluate pe baza indicatorului secundar: înnoptări în

structuri de primire turistică.

Sursele primare ale datelor folosite sunt:

‐ date socio‐culturale obținute în cadrul celor trei ateliere de lucru la nivel local, regional

și național;

‐ baza de date Copernicus – EU ‐ CLC 2012 ‐ V.18.5 pentru modul de acoperire a terenului;

‐ fișe statistice la nivel de comună ‐ INS 2014;

‐ date din literatură.

5


Fișastudiuluidecaz

Nume și localizare studiu de caz

ROSCI0002 – Apuseni județul Cluj (38%), Bihor (37%) și Alba (25%)

Sursă primară date : Copernicus ‐ EU‐ CLC 2012 (V 18.5)

Scară național regional local

Suprafața cca. 760 km2

Tipuri de ecosisteme urbane / rurale agrosisteme păşuni / pajiști / fânețe

păduri tufărişuri vegetaţie puţin densă sau lipsite de vegetaţie

acvatice dulcicole zone umede marine / litorale

6


Servicii ecosistemice Metodă de evaluare Indicator

Socio‐culturală Biofizică

Servicii de suport x integritatea ecosistemelor

Servicii de producție x capacitate potențială

Culturi x suprafața cultivată pe tip de cultură*

Carne x efectivele de animale domestice*

Lemn x volum de masă lemnoasă

Servicii de reglare x capacitate potențială

Calitatea aerului x suprafața de pădure

Calitatea apei x suprafața de pădure ripariană

Reglarea climei x stoc de carbon

Servicii culturale x capacitate potențială

Turism înnoptări în structuri de primire turistică*

*date raportate la nivel de unitate administrativ teritorială

7


Rezultate

Hărțile serviciilor ecosistemice din aria protejată reprezintă evaluarea calitativă a serviciilor și a

localizării acestora, în funcție de fiecare tip de ecosistem, iar evaluările cantitative reprezintă

expresia numerică a indicatorilor biofizici obținuți din date statistice și modelare.

Capacitatea de furnizare a serviciilor de suport în ROSCI0002 – Apuseni

8


Capacitatea de furnizare a serviciilor de producție în ROSCI0002 – Apuseni

Lemn (m3 )

Specie Volum pe picior

(,000 m3)

Volum doborât (m3)

Răşinoase 10352 65554

Mesteacăn 3023 19140,1

Stejar 40 27,8

Alte specii de esenţă tare 39 249

Sursa: UNDP, RNP Romsilva, WWF – 2010

9


Plante cultivate (ha)

Nr.crt. JUDEŢ LOCALITATE Grâu şi secară Porumb boabe Cartofi Legume

1 Bihor Oraş Nucet 0 25 15 6

2 Bihor Budureasa 400 350 150 40

3 Bihor Bunteşti 200 500 200 50

4 Bihor Cîmpani 80 220 160 25

5 Bihor Pietroasa 70 406 110 17

6 Cluj Beliş 3 0 19 2

7 Cluj Călăţele 68 20 140 51

8 Cluj Măguri‐Răcătău 0 0 49 3

9 Cluj Mărgău 80 10 260 30

10 Cluj Mărişel 50 0 253 15

11 Cluj Săcuieu 5 0 90 9

12 Alba Albac 10 0 70 10

13 Alba Arieşeni 20 0 90 5

14 Alba Gîrda De Sus 35 0 50 6

15 Alba Horea 5 0 115 10

16 Alba Scărişoara 10 0 60 5

Sursa: INS, 2014

Efective de animale

Nr.crt JUDEŢ LOCALITATE Bovine Porcine Ovine Păsări

1 Bihor Oraş Nucet 657 1190 465 23573

2 Bihor Budureasa 242 497 77 15368

3 Bihor Bunteşti 826 89441 175 25700

4 Bihor Cîmpani 410 950 370 8675

5 Bihor Pietroasa 886 16966 1748 30000

6 Cluj Beliş 653 5410 7226 18850

7 Cluj Călăţele 98 201 80 5000

8 Cluj Măguri‐Răcătău 1541 1117 610 10100

9 Cluj Mărgău 3382 1412 570 16100

10 Cluj Mărişel 939 505 817 9000

11 Cluj Săcuieu 2296 430 1180 8260

12 Alba Albac 594 335 130 3045

13 Alba Arieşeni 702 600 2704 8051

14 Alba Gîrda De Sus 1500 2000 250 5500

15 Alba Horea 911 520 3347 8350

16 Alba Scărişoara 1576 2000 880 4000

Sursa: INS, 2014

10


Capacitatea de furnizare a serviciilor de reglare în ROSCI0002 – Apuseni

Pădure (ha)

Specie Suprafaţă (ha)

Păduri de foioase 12730

Păduri de conifere 34126

Păduri mixte 9588

Total 56444

Sursa: Copernicus ‐ EU‐ CLC 2012 (V 18.5)

Pădure ripariană (ha) 50652 ha Sursa: Copernicus ‐ EU‐ CLC 2012 (V 18.5)

11


Stocul total de Carbon (Mg * ha‐1) în ROSCI0002 – Apuseni

Stocul total de Carbon a rezultat în urma aplicării modelului InVest v3.2.0. Stocarea carbonului

pe o parcelă depinde în cea mai mare măsură de rezervoarele de C din biomasa supraterană,

subterană, sol și materia organică moartă. În rularea programului s‐au folosit valori medii din

literatură, specifice pentru tipurile de ecosisteme din sit (IPCC, 2006).

12


Capacitatea de furnizare a serviciilor culturale în ROSCI0002 – Apuseni

Turism Nr.crt JUDEŢ LOCALITATE Înnoptări în structuri de primire turistică

1 Bihor Oraş Nucet 1135

2 Bihor Budureasa 5257

5 Bihor Pietroasa 1629

6 Cluj Beliş 4938

8 Cluj Măguri‐Răcătău 493

9 Cluj Mărgău 1488

10 Cluj Mărişel 1839

11 Cluj Săcuieu 600

12 Alba Albac 7461

13 Alba Arieşeni 19107

14 Alba Gîrda De Sus 4378

15 Alba Horea 262Sursa: INS, 2014

13


Concluzii

Reprezentarea grafică sub forma unor hărţi ale serviciilor ecosistemice este un instrument util

pentru factorii de decizie care pot astfel vizualiza serviciile furnizate în zona de interes.

Cartarea pe baza matricii de estimare a serviciilor potențial furnizate de către ecosistemele din

aria protejată este o metodă ce permite o evaluare rapidă pornind de la modul actual de

utilizare a terenului și care implică actorii sociali din zonă, dar rezultatele obținute sunt doar

calitative.

Evaluarea cantitativă a serviciilor ecosistemice necesită existența unui volum mare de date care

să permită cuantificarea directă sau prin modelare a indicatorilor biofizici ai serviciilor.

Acuratețea rezultatelor depinde de gradul de detaliu la care se poate ajunge în măsurarea

indicatorilor sau în calibrarea modelelor de estimare a acestora.

14


Bibliografie

Burkhard B., Kandziora M., Hou Y., Müller F., 2014. Ecosystem Service Potentials, Flows and Demands –

Concepts for Spatial Localisation, Indication and Quantification. Landscape Online 34:1‐32, DOI

10.3097/LO.201434

Egoh B, Drakou EG, Dunbar MB, Maes J, Willemen L (2012) Indicators for mapping ecosystem services: A

review. JRC Scientific and Policy Reports, European Commission, Joint Research Centre, Ispra, 111p. DOI:

10.2788/41823

Copernicus Land Monitoring Services ‐ EU ‐ CLC 2012 (V.18.5), http://land.copernicus.eu/ ‐ accesat

ianuarie 2016

InVEST v3.2.0, http://www.naturalcapitalproject.org/InVEST.html ‐ accesat noiembrie 2015

INS 2014 ‐ Institutul Național de Statistică, fișe statistice la nivel de comună

IPCC ‐ The Intergovernmental Panel on Climate , 2006 . 2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse

Gas Inventories, Volume 4: Agriculture, Forestry and Other Land Use. Prepared by the National

Greenhouse Gas Inventories Programme, Eggleston, HS, L. Buendia, K. Miwa, T. Ngara, and K. Tanabe

(eds). Institute for Global Environmental Strategies (IGES), Hayama, Japan.

MAES http://biodiversity.europa.eu/maes ‐ accesat noiembrie 2015

UNDP, RNP Romsilva, WWF, 2010‐2013. Evaluarea contribuţiei ecosistemelor din ariile naturale

protejate la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană în România.

http://undp.ro/libraries/projects/Evaluarea_contributiei_ecosistemelor_din_ariile_protejate_la_dezvolt

area_economica_si_bunastarea_umana_in_Romania.pdf ‐ accesat aprilie 2015

http://valueecoserv.cndd.ro/workshopuri‐rosci0002‐apuseni/

http://valueecoserv.cndd.ro/workshop‐national/

evaluarea și cartarea serviciilor ecosistemice din aria...

Documents