evaluarea cap social

7/30/2019 Evaluarea Cap Social

1/42

CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

n structura capitalurilor proprii capitalul social are un caracter avansabil fiind constituit lanfiintarea

ntreprinderii societare, prin aportul n natura si/sau n numerar al proprietarilor sau asociatilor.Fiind un capital

investit, asa cum se afirma n modelul contabil anglo - saxon, capitalul social reprezinta creantereziduale (rezidual

claim), n sensul ca la lichidarea unei societati comerciale se achita mai nti drepturilecreditorilor (si alte obligatii),

iar ce ramne dupa ce acestea sunt complet satisfacute, revine proprietarilor sau asociatilor.

Capitalul social se mparte n capital subscris nevarsat si capital subscris varsat.

Capitalu l subscri s nevarsateste capitalul pe care proprietarii sau asociatii s-au angajat sa-lpuna la

dispozitia ntreprinderii societare. n masura n care capitalul este eliberat sau capitalizat efectivn bani si/sau n

natura, el devine capital subscris varsat.

n cadrul societatilor comerciale pe actiuni, pentru aporturile n numerar, constituirea

capitalului social nraport de stabilirea conditiilor pentru realizarea aportului se delimiteaza n trei pasi succesivi,

cum sunt: subscrierea

fara apelare, adica fara nominalizare la plata; subscrierea cu apelare fara varsare; subscrierea cuapelare si varsare. n

mod corespunzator, capitalul social se diferentiaza n : capital subscr is neapelat; capitalsubscris apelat si nevarsat;

capital subscris apelat si varsat.Capitalul social este divizat n actiuni sau parti sociale, n raport de natura juridica si

economico -

financiara a societatilor comerciale.


2/42

Actiunea reprezinta o fractiune a capitalului societatilor n comandita pe actiuni si pe actiuni,fractiune

care este n mod necesar un titlu de valoare, de valoare egala. Din punct de vedere juridicactiunea este nsemnul prin

care dreptul actionarului este ncorporat, adica un titlu de credit constatator al drepturilor siobligatiilor care decurg

din calitatea de actionar. Conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, actiunilevor cuprinde: denumirea

si durata societatii, durata contractului de societate; numarul din registrul comertului n careeste nregistrata

societatea; capitalul social; numarul actiunilor si numarul de ordine; valoarea nominala a

actiunilor si avarsamintelor efectuate; avantajele acordate fondatorilor.

Asa cum se statueaza nLegea nr. 31/1990 a societatilor comerciale, actiunile se mpart nactiuni la

purtator si actiuni nominative. Actiun il e la purtatorse caracterizeaza prin aceea ca sunt dotatecu posibilitatea de a

circula; circulatia actiuni lor nominativeeste supusa unor formalitati de nregistrare n registrul

actionarilor tinut lasediul societatii, si atunci cnd capitalul a fost varsat n ntregime.

Societatile pe actiuni pot emite, pe lnga actiuni le ordinare, si actiuni preferentiale cu dividendprioritar

fara drept de vot. Actiun il e preferentialenu pot depasi o patrime din capitalul social232b14c 51;i au aceeasi valoare nominala

ca si actiunile ordinare.

Capitalul social al societatilor comerciale, altele dect pe actiuni, se mparte n parti sau cotesociale se

valoare egala. Acestea sunt reprezentate de un certificat eliberat fiecarui asociat care cuprinde:

denumirea societatii si capitalul social, numarul si valoarea unitara a partilor sociale, precum sinumele titularului lor.


3/42

De asemenea, va trebui sa contina si modul restrictiv de circulatie al acestora recunoscut fiindca potrivit normelor

legale n vigoare cesiunea cotelor sociale este ngradita. Fata de terti partile sociale nu pot ficesionate, numai daca o

asemenea operatie a fost permisa prin contractul de societate. De asemenea, ele pot fi cesionatepe baza deciziei

generale a asociatilor, adoptata n unanimitate. Cesiunea nu elibereaza pe asociatul cedent deceea ce mai datoreaza

societatii din aportul sau de capital. Intre asociati, partile sociale sunt transferabile fara nici olimitare sau aprobare.

Pe parcursul functionarii ntreprinderii capitalul social se poate majoraprin emisiunea de

actiuni noi siprin operatii interne (ncorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent,

transformarea de

obligatiuni n actiuni). De asemenea, capitalul se poate micsoraprin rambursarea catre asociatia unei parti din

capital, prin rascumpararea de actiuni, prin acoperirea pierderilor provenite din exercitiileprecedente si prin alte

operatii potrivit legii.2.1. Evaluarea curenta a capitalulu i social

n principiu, capitalurile se evalueaza si nregistreaza n contabilitate la valoarea nominala.Astfel, pentru

capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale, n calitatea lorde titluri de valoare.

Evaluarea capitalului social la valoarea nominala impune calcularea si evidentierea distincta a

primelor decapital (prime de emisiune, de fuziune si de aport),

ntruct actiunile prin care este reprezentat capitalul propriu sunt titluri de valoare negociabile,n sistemul


4/42

de gestiune financiara a ntreprinderii valorii nominale i se asociaza si alte categorii de valoricum sunt: valoarea de

piata, valoarea de rentabilitate (valoarea financiara, valoarea de randament) si valoareapatrimoniala (valoarea

matematica contabila si valoarea matematica intrinseca).

I. Valoarea de piata este o valoare de cumparare - vnzare a actiunilor stabilita, de regula, prinnegociere

la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta, raport numit cotatie.

n mod concret,pretul de piata al unei actiuni este determinatde: dividendele asteptate deactionari;

stabilitatea financiara a ntreprinderii; situatia activului industrial al ntreprinderii; situatiagenerala a pietei de

capital si n limita ratei dobnzii n acel moment opozabila pietei financiar - bancare.

O specificitate, prezenta n modelul contabil anglo - saxon, este stabilirea valorii de piata aactiunilor, n

special a actiunilor preferentiale. Pentru aceste actiuni, valoarea de piata variaza inversproportional cu rata dobnzii

practicata pe piata financiar - bancara. Exemplu: Daca o ntreprindere emite actiuni n valoarenominala de 1.000

unitati monetare, pentru care ofera o rata de 9,5 % si ulterior se constata o crestere a dobnzii la20 % pe piata

financiar - bancara, posesorii vor cauta sa scape de ele n conditiile n care valoarea de piata semicsoreaza.

n strnsa legatura cu valoarea de piata si valoarea nominala a actiunilor este pretul deemisiune sau

cursul de actiune care trebuie platit de catre toate persoanele care subscriu actiunile nmomentul emiterii lor. Acesta

poate fi egal cu valoarea nominala, deci cursul este alpari, iar daca este superior valoriinominale, avem curs

suprapari, iar n situatia inversa, subpari.


5/42

II. Valoarea de rentabilitate este o valoare bazata pe rezultatul ntreprinderii. Ea poate fifinanciara si de

randament.

a) Valoarea financiara( VF ) exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividenduluianual pe o

actiune la o rata medie a dobnzii pe piata, sau ea corespunde sumei totale care plasata la odobnda sigura va

produce un avantaj egal cu veniturile titlurilor.

Rata medie a dobanzii pe piata

Dividendul distribuit pe o actiune

VF =

Se precizeaza ca rata dobnzii este cea corespunzatoare titlurilor de valoare cu venituri fixe(obligatiuni)

majorate n functie de riscurile de curs (riscuri care sunt nesemnificative, n principiu, pentru oactiune). n ceea ce

priveste dividendul luat n calcul este cel distribuit n cursul exercitiului sau media aritmetica adividendelor

distribuite n cursul ultimelor cinci exercitii.

b) Valoarea de randament( VR) este valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune carese poate

capitaliza n cursul unui exercitiu financiar, la o rata medie a dobnzii de piata.

Venitul titlurilor este egal cu dividendele plus cota parte unitara din profit ncorporata nrezerve.

Rata medie a dobanzii pe piataDividendul distribuit pe o actiune Cota parte din profit pe o actiune incorporata in rezerve

VR

+


6/42

=

III. Valoarea patrimoniala consta n calculul valorii titlurilor pornind de la situatiapatrimoniala

evidentiata n bilant. n acest sens, se disting valoarea matematica contabil a, valoareamatemetica in tr insecasi

valoarea de li chidare.

a) Valoarea matematica- contabilaa titlurilor sau valoarea bilantieraeste egala cu situatiacontabila neta

sau activul net contabil raportata la numarul de titluri.

Relatia de calcul a activului net contabil (ANC) este de forma:

ANC=Activul real Datoriile

sau:

ANC= Capitalurile proprii Activele fictive

Activul real=Activul bilantier Activele fictive

n componenta activelor fictive sunt incluse urmatoarele structuri: cheltuielile de constituire asocietatii

inclusiv cele cu emisiunea de actiuni, activele de regularizare si asimilate si primele privindrambursarea

obligatiunilor.

Exemplu:ntreprinderea " TITAN " S.A. are o structura a capitalurilor proprii de forma:

. Capital social 120 000 000 lei

.Rezerve ( + ) 24 600 000 lei

.Active fictive ( - ) 600 000 lei

= Activ net contabil144 000 000 lei

.Numarul de actiuni 120 000 titluri

1 200 lei/actiunea


7/42

120 000 titluri

144 000 000 lei

Valoarea contabila a unei actiuni = =

b) Valoarea matematica- intrinsecaa titlurilor se calculeaza mpartind activul net intrinsec lanumarul de

actiuni.

La rndul sau, activul net intrinsec se determina pe baza relatiei:

ne var sat

subscris

Capitalul

-

nejustificate

riscuri si cheltuieli

Provizioanele pentru

contabil

net

Activul

intrinsec

net

Activul

*

=+

* ) sunt considerate rezerve deghizate


8/42

c) Valoarea de li chidare a titlur il orsau valoarea casataeste cea care rezulta din vnzareafortata a

ntreprinderii ntr-un interval limitat.

2.2. Anal iza si functionarea conturi lor de capital social

Evidenta constituirii si micsorarii capitalului social se realizeaza prin contul de pasiv 101"Capital social".

n creditul contului se nregistreaza constituirea si cresterea capitalului prin aportul n banisi/sau n natura al

proprietarilor, prin capitalizarea rezultatului si prin operatii interne, iar n debit, micsorareacapitalului prin

rambursarea catre asociati si acoperirea de pierderi provenite din exercitiile financiareprecedente. Soldul contului

este creditor si reprezinta capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelorntreprinderii.

Contul sintetic de gradul I, 101 "Capital social" se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradulII 1011

"Capital subscris nevarsat"si 1012 "Capital subscris varsat". Prin aceasta dezvoltare aconturilor se asigura

delimitarea contabila a celor doi pasi, necesara n constituirea capitalului social - subscriere sivarsare.

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinznd numarulsi valoarea

nominala a actiunilor sau partilor sociale subscrise si varsate.

n cazul societatilor comerciale, altele dect cele pe actiuni si n comandita pe actiuni, seconduce un

"Registru al asociatilor" n care se nscriu dupa caz: numele si prenumele, denumirea,domiciliul sau sediul fiecarui

asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificareprivitoare la aceasta.


9/42

Evidenta aporturilor subscrise de asociati pentru constituirea si cresterea capitalului social serealizeaza prin

contul 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul". n debitul acestui cont, senregistreaza capitalul subscris de

asociati, respectiv sumele achitate acestora cu ocazia retragerii capitalului; n creditul contului,se reflecta valoarea

aporturilor varsate n numerar si/sau n natura, precum si capitalul retras de asociati. Solduldebitor al contului

reprezinta capitalul subscris nevarsat de asociati, iar cel creditor datoria din capitalul derambursat. Evidenta

analitica a contului se dezvolta pe fiecare actionar sau asociat n calitatea sa de subscriptor sau

beneficiar larambursarea capitalului.

n relatiile de decontare cu asociatii privind capitalul, alaturi de situatia normala se pot ivi oserie de

ipostaze care trebuie delimitate si evidentiate n contabilitate: asociatii n dificultate care nuefectueaza la termen

varsamintele la capitalul social subscris si varsarea n avans a capitalului social subscris. Pentru

a raspunde la aceastacerinta este nevoie ca n cadrul contului 456 "Decontari cu asociatii privind capitalul " sa se

creeze urmatoarele

conturi sintetice de gradul II (subdivizionare):

456.2 " Decontar i cu asociatii pr ivind capitalul subscris nevarsat" .

456.4 " Decontari cu asociatii privind capitalul varsat anti cipat"

456.5 " Decontar i cu asociatii n di f icul tate"456.7 " Decontari cu asociatii privind capitalu l de rambursat"

2.3. Contabil itatea constitu ir ii capitalului social

Actul initial de constituire a capitalului social se identifica n plan economico-financiar cunfiintarea


10/42

ntreprinderilor societare. n acest scop trebuie sa fie ndeplinite anumite conditii stabilite prinlegislatia economico -

financiara, prin statut si contractul de societate. Din pachetul de conditii prezinta interes pentrucontabilitate problema

subscrieii capitalului si a aportului fizic n natura si/sau n bani, dupa caz. Asa cum prevedeLegea 31 privind

societatile comerciale, la constituirea ntreprinderii societare este necesara subscrierea integralaa capitalului social.

Totodata, asociatii subscriptori sunt obligati sa aporteze efectiv n natura si/sau n numerarvaloarea capitalului

subscris. Astfel, n cazul societatilor n nume colectiv si n comandita simpla, data la care se

varsa integral capitalulsocial subscris este stabilita prin contractul de societate. Similar se rezolva problema si n cazul

societatilor cu

raspundere limitata cu precizarea ca nu pot constitui aporturi prestatiile n munca, creantele sititlurile negociabile.

Aporturile n natura reprezinta cel mult 60% din capitalul social. n cazul societatilor pe actiunisi n comandita pe

actiuni, ntreprinderea societara se poate constitui numai daca ntregul capital a fost subscris sifiecare acceptant a

varsat n numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise. Actiunile ce reprezinta aporturi nnatura vor trebui

acoperite integral. Aporturile n creante nu sunt admise.

n subscrierea capitalului social se pot ntlni cazuri particulare cum sunt:

a) subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut n prospectul de emisiune sau sunt mai

mici dectacesta. Fondatorii sunt obligati sa supuna adunarii constitutive marirea sau, dupa caz,

micsorarea capitalului social la

nivelul subscriptiei. Daca adunarea constitutiva nu aproba cresterea capitalului social, seprocedeaza la reducerea


11/42

subscrierilor la nivelul capitalului statutar.Surplusul se napoiaza subscriptorilor;

b) n cazul n care exista aporturi n natura, adunarea constitutiva numeste unul sau mai multiexperti care

si vor da avizul asupra evaluarilor. Pentru evaluare se va avea n vedere titlul juridic cu caresunt aduse bunurile n

patrimoniul societatii, starea bunurilor, precum si preturile lor. n acest scop se va procedaastfel:

. sub aspectul titlului juridic, daca bunurile sunt aduse n proprietatea societatii se va lua nconsiderare

ntreaga valoare a acestora. Daca sunt transmise n folosinta, se vor aprecia cheltuielile de caresocietatea va fi scutita,

altfel urmnd a plati chirie;

. starea bunurilor va fi estimata prin prisma uzurii fizice si morale, randamentul pe care-l pot dan

activitatea concreta n care vor fi folosite;

. preturile luate n consideratie vor fi acelea practicate pe piata n faza evaluarii (preturi similareprin

corelare, preturi medii aparute n diferite publicatii etc.).Daca asociatii nu fac n termen varsamintele la capitalul social subscris, ei sunt obligati la plata

dobnzii

legale pentru durata ntrzierii. Plata dobnzii nu exclude raspunderea asociatului pentrudaunele cauzate societatii.

Exemplu. Pentru prezentarea contabilitatii constituirii capitalului social se presupune ca secreeaza

societatea comerciala pe actiuni " TITAN " S.A. n conditiile:. Capital subscris 40.000.000 lei

.Numar de actiuni 40.000 titluri

. Valoarea nominala a unei actiuni 1.000 lei


12/42

. Cheltuieli de constituire platite pe baza unui cec bancar 300.000 lei

a)subscrierea celor 40 000 actiuni 1 000 lei = 40 000 000 lei se nregistreaza pe baza"Borderoului

actiunilor" prin articolul contabil:

40 000 000 lei 456= 101140 000 000 lei

Decontari cu

asociatii privind

capitalul

Capital subscris

nevarsat

Pentru cheltuielile de fondare, pe baza cecului bancar se face nregistrarea:

300 000 lei 201= 512300 000 lei

Cheltuieli de

constituire

Conturi curente la

banci

b)eliberarea a 50% din capitalul social subscris prin depunerea n numerar directa n contulde la banca:

20 000 000 lei 512= 45620 000 000 lei

Conturi curente la

banci

Decontari cu

asociatii privind

capitalul


13/42

si:

20 000 000 lei 1011= 101220 000 000 lei

Capital subscris

nevarsat

Capital subscris

varsat

Unul din actionari care a subscris 250 000 lei face n echivalenta un aport sub forma unui stocde materii

prime:

250 000 lei 301= 456250 000 lei

Materii prime Decontari cu

asociatii privind

capitalul

si

250 000 lei 1011= 1012250 000 lei

Capital subscris

nevarsat

Capital subscris

varsat

Asa cum se arata nLegea nr. 31 a societatilor comerciale, art. 66, cnd actionarii nu au

efectuat plata

varsamintelor ce le datoreaza, societatea l va invita sa-si ndeplineasca aceasta obligatie printr-o somatie colectiva,

publicata de doua ori, la interval de 15 zile, n Monitorul Oficial si ntr-un ziar raspndit. Cndnici n urma acestei


14/42

conditii actionarii nu vor efectua varsamintele, consiliul de administratie va putea decide fieurmarirea actionarilor

pentru varsamintele retrase, fie anularea acelor actiunui nominative.

Daca actiunile sunt anulate, n locul lor vor fi emise noi actiuni purtnd acelasi numar, care vorfi vndute.

Tipurile de nregistrari care intervin n aceasta situatiesunt:

a)pentru capitalul nevarsat:

456.5 = 456.2

Decontari cu asociatii n dificultate Decontari cu asociatii privind capitalul subscris

nevarsat

b) dobnda datorata de actionari:

456.5 = 763

Decontari cu asociatii n dificultate Venituri din creante imobilizate

Cheltuielile de publicare si vnzare se colecteaza n debitul contului 658 "Alte cheltuieli deexploatare" n

corespondenta cu creditul conturilor care efectueaza modalitatea de plata. La imputateacheltuielilor se debiteaza

contul 465.5 "Decontari cu asociatii n dificultate" si se crediteaza contul 758 "Alte venituridin exploatare".

La vnzarea actiunilor noi emise se face nregistrarea la pretul de vnzare:

512 = 456.5

Conturi curente la banci Decontari cu asociatii n dificultate

Daca n urma ndeplinirii formalitatilor de anulare si vnzare nu s-au realizat sumele datoratesocietatii, se

procedeaza la reducerea capitalului proportional cu diferenta dintre capitalul existent sicapitalul social.


15/42

Exemplu:Se constituie o societate pe actiuni n conditiile: actiuni subscrise 400.000 titluri,valoare

nominala 1.000 lei/actiune; cheltuieli de constituire 5.000.000 din care 3.000.000 lei comisionde intermediere si

2.000. 000 lei cheltuieli de publicitate; la subscrierea capitalului s-a varsat n numerar prindepunere directa n

contul curent 30 % din capitalul subscris, iar restul se varsa n termen de 6 luni; nainte deexpirarea celor 6 luni, 2

actionari grabiti care detin 100.000 de actiuni varsa capitalul n mod anticipat; dupa expirereacelor 6 luni, 2

actionari care detin 50.000 de actiuni sunt n dificultate si nu pot varsa aportul promis; se

anuleaza actiuniledetinute, fiind nlocuite cu altele care se vnd la pretul de 1.000 lei/actiune; cheltuielile cu

vnzarea sunt n suma de

1.000.000 lei sub forma comisioanelor bancare; dobnda penalizatoare 700.000 lei.

a)subscrierea capitalului:

400 000 000 lei 456.2= 1011400 000 000 lei

Decontari cu asociatiiprivind capitalul subscris

nevarsat

Capital social subscris

nevarsat

b)eliberarea aportului: 400 000 000 30 % = 120 000 000 lei:

120 000 000 lei 5121= 456.2120 000 000 lei

Conturi curente la banci Decontari cu asociatii

privind capitalul subscris

nevarsat


16/42

si:

120 000 000 lei 1011= 1012120 000 000 lei


nevarsat


varsat

c)plata cheltuielilor de constituire:

5 000 000 lei 201= 51215 000 000 lei

Cheltuieli de constituire Conturi curente la banci

d)varsarea anticipata a aportului ramas pentru cele 100.000 de actiuni:

100.000 actiuni 1.000 lei/actiune 70 % = 70.000.000 lei

70 000 000 lei 5121= 456.470 000 000 lei

Conturi curente la banci Decontari cu asociatii

privind capitalul varsat

anticipat

si:

70 000 000 lei 1011= 101270 000 000 lei


nevarsat


varsat

e)realizarea aportului la cel de al doilea apel:

70 000 000 lei 456.4= 456.2280 000 000 lei


17/42

Decontari cu asociatii

privind capitalul varsat

anticipat

Decontari cu asociatii

privind capitalul subscris

nevarsat

35 000 000 lei 456.5

(50 0001 000 Decontari cu asociatii n

70%) dificultate

175 000 000 lei 5121=

(250 0001 000

70%)

Conturi curente la banci

si:

175 000 000 lei 1011= 1012175 000 000 lei


nevarsat


varsat

f)vnzarea actiunilor n cazul actionarilor n dificultate:

50 000 000 lei 5121= 456.550 000 000 lei

Conturi curente la banci Decontari cu asociatii n

dificultate


18/42

si:

35 000 000 lei 1011= 101235 000 000 lei


nevarsat


varsat

g)nregistrarea cheltuielilor cu vnzarea:

1 000 000 lei 627= 51211 000 000 lei

Cheltuieli cu serviciile

bancare si asimilate


1 000 000 lei 456.5= 7581000 000 lei

Decontari cu asociatii n

dificultate

Alte venituri din

exploatare

h)nregistrarea dobnzii penalizatoare:

700 000 lei 456.5= 763700 000 lei


dificultate

Venituri din creante

imobilizate

i )lichidarea conturilor cu actionarii n dificultate (soldul contului):


19/42

13 300 000 lei 456.5= 512113 300 000 lei


dificultate


2.4. Contabil itatea cresteri i capitalului social pr in aportur i noi n natura si/sau n numerar

O asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse pentru finantareainvestitiilor

sau consolidarea situatiei financiare. Modalitatea financiara de crestere se asigura prin aporturinoi n bani si/sau n

natura.

Cresterea capitalului prin aporturi n numerar se poate efectua, teoretic, dupa doua metode:cresterea

valorii nominale a actiunilor existente si prin emiterea de noi actiuni.

Prima modalitate evita cresterea numarului initial de actiuni si modificarea echilibrului dintreactionari. Ea

devine aplicabila prin consimtamntul unanim al actionarilor.

Apelul la cea de a doua modalitate impune din partea societatii sa-si stabileasca pretul deemisiune pentru

actiunile noi. Acestea se plaseaza ntre valoarea matematica contabila a vechilor actiuni (limitamaxima) si valoarea

lor nominala (limita minima).

n masura n care pretul de emisiune al actiunilor noi este mai mic dect valoarea matematicacontabia a

actiunilor vechi, se produce "efectul de dilatare" a capitalului care la rndul sau antreneaza opierdere pentru

actionarii "vechi" care nu participa la subscrierea de noi actiuni. Pentru a compensa aceastapierdere se apeleaza la


20/42

drepturile preferentiale de subscriere (DS). Discutate ca titluri de valoare, DS sunt titluri devaloare negociabile

care intra n paritate cu actiunile vechi. Marimea lor se calculeaza ca diferenta ntre valoareamatematica contabila

veche si valoarea matematica noua a unei actiuni.

Rationamentul calcularii valorii teoretice a unui DS se prezinta astfel:

. Capitalul propriu naintea cresterii prin aporturi noi Q V

. Cresterea Q * E

. Capitalul propriu rezultat n urma cresterii (Q V) + (Q * E)

. Valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa cresterea

capitalului propriu

( ) ( )

( *)

*

Q Q

Q V Q E

+

+

. Valoarea teoretica a dreptului de subscriere (DS) ( )

*

*

Q Q

V - E

Q


21/42

+

unde:

Q reprezinta numarul actiunilor vechi

Q * - numarul actiunilor noi

V - valoarea matematica contabila a vechilor actiuni

E-pretul de emisiune al noilor actiuni

Exemplu:Se considera cazul unei societati ale carei capitaluri proprii sunt constituite din:

. Capital social 40.000.000 lei

.Rezerve 8.000.000 lei

48.000.000 lei

. Capitalul este reprezentat de 40.000 actiuni

. Valoarea nominala 1.000 lei/actiunea

. Valoarea contabila 1.200 lei/actiunea

n scopul dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea decide sa majoreze capitalul saucu

10.000.000 lei prin emiterea a 10.000 actiuni noi a caror valoare nominala este de 1.000 lei.Deci o noua actiune

este emisa pentru 4 actiuni vechi. Pretul de emisiune este 1.100 lei.

n acest caz, situatia n contabilitate se prezinta astfel:

. Capital social initial 40.000.000 lei


48.000.000 lei

. Cresterea capitalului propriu


22/42

(10.000 actiuni 1.100 lei)

din care:

11.000.000 lei

cresterea capitalului social

(10.000 actiuni 1.000 lei)

10.000.000 lei

primele de emisiune

(10.000 actiuni 100 lei)

1.000.000 lei

. Valoarea matematica contabila noua

1180

50000

48000000 11000000

=

+

lei

.Raportul actiuni vechi/actiuni noi este 4/1

.Dreptul de subscriptie 1.200 lei - 1.180 lei = 20 lei

Sau:

1 DS = (1 200 - 1 100) 20 lei

50 000

10 000

=


23/42

nregistrarea contabila va fi:

11 000 000 lei 456= 101110 000 000 lei

Decontari cu asociatii privind

capitalul

Capital subscris nevarsat

10411 000 000 lei

Prime de emisiune

Datele pot fi interpretate astfel:

.solicitantul unei noi actiuni plateste ntreprinderii 1.100 lei pentru o actiune ce valoreaza1.180 lei;

.proprietarul unei actiuni vechi ar pierde 20 lei pe actiune (1.200 lei - 1.180 lei). Pentru aevita aceasta

situatie, fiecare solicitant de un titlu nou va plati 4 DS 20 lei = 80 lei purtatorului de patruactiuni vechi.

Procednd astfel, pentru fiecare actiune veche purtatorul primeste 20 lei, ceea ce l faceindiferent fata de

modificarea valorii contabile a titlurilor de la 1.200 la 1.180 lei.

Se poate considera ca fiecare cumparator potential trebuie sa "indemnizeze" patru actiuni vechipentru a

obtine dreptul de a cumpara o actiune noua. Aceasta indemnizatie se numeste dreptpreferential de subscriere.

Este posibila situatia n care cel putin unul din vechii actionari sa nu detina un numar de actiunidivizibil cu

patru. n acest caz el este obligat sa cumpere un DS sau sa le vnda pe acelea care sunt n plusfata de multiplii lui

patru. Exemplu, un actionar vechi detine 11 actiuni. n aceasta situatie el trebuie sa cumperela valoarea nominala


24/42

11/4 = 2 actiuni si sa ramna cu 3 DS - uri pe care le poate vinde, sau poate cumpara un DSdisponibilizat de un alt

actionar, completnd numarul de 4 DS - uri necesare achizitionarii unei noi actiuni. n aceastaultima varianta cea

de- a 12 actiune l va costa 1 DS + 1.000 lei = 20 lei + 1.000 lei = 1.020 lei.

Relatia de calcul prezentata mai nainte, a marimii cursului dreptului de subscriere conduce la ovaloare

teoretica. Aceasta valoare se delimiteaza ca un sistem de referinta pentru negocierea dreptuluide subscriere. De

regula o asemenea negociere se face la un curs de plata inferior celui teoretic.

Exemplu.Pentru edificare se presupune urmatoarea situatie la 31 decembrie 2001:

. Capitaluri proprii 48.000.000 lei

.Numarul de actiuni 40.000 titlluri

. Cresterea de capital prin emiterea de 10.000 actiuni noi

. Valoarea contabila nainte de crestere 1.200 lei

.Pretul de emisiune 1.100 lei

1 DS = (1 200 - 1 100) 20 lei

50 000

10 000

=

. Cresterea de capital s-a dispus n perioada 20 august - 20 septembrie 2002;

.La 10 august actiunea era cotata la 1.020 lei. Cursul bursier n 2002 cel mai ridicat a fost de1.060 lei si

1.010 lei cel mai scazut.

.Raportul actiuni noi/actiuni vechi este 1/4

. Cursul negociat al dreptului de subscriere se prezinta astfel:


25/42

1 DS = ( ) 40 8 lei

5

1

1 060 - 1 020

5

1

= =

Deci intervine o pierdere de 20 - 8 = 12 lei ntre valoarea teoretica si cea negociata a DS -ului.

Remarca. n cazul n care cresterea de capital mbraca forma de aport n natura nu se puneproblema

protectiei vechilor actionari. Actiunile noi se emit la un pret teoretic apropiat de valoareacontabila a titlului.

Diferenta ntre valoarea de emisiune si valoarea nominala a noilor actiuni se nregistreaza caprima de aport.

Exemplu. Pentru un mijloc de transport evaluat la valoarea de 5.500.000 lei, valoarea retinuta

la

subscriere pentru o actiune 1.100 lei, valoarea nominala a actiunii este de 1.000 lei. Numarulde actiuni noi create

este de 5.500.000 / 1.100 = 5.000 actiuni.

nregistrarea cresterii de capital se face:

5 500 000 lei 2133= 10125 000 000 lei

Mijloace de transport Capital subscris varsat1043500 000 lei

Prime de aport

2.5. Contabil itatea cresteri i capitalulu i social prin operati i interne


26/42

Cresterea are loc prin ncorporarea rezervelor, a profitului, a rezervelordin reevaluare si aprimelor de

capital. Motivul cresterii este cel al ntaririi credibilitatii societatii asigurnd actionarii dedisponibilitatea unei mari

parti a fondurilor proprii.

Procedural, cresterea de capital se poate realiza prin crearea de noi titluri atribuite gratuitvechilor actionari

sau prin cresterea valorii nominale a vechilor actiuni. Se precizeaza ca n conditiile unui astfelde mod de majorare de

capital, averea reala a societatii nu se modifica.

Protectia financiara a vechilor actionari, n conditiile n care se emit noi actiuni, este asigurataprin detinerea

de catre acestia a drepturilor de atribuire (DA) ca titluri negociabile. Subscriptorii noilor actiunipot fi att vechii

actionari care utilizeaza drepturile lor, ct si noii actionari cu conditia ca acestia sa cumpereDA-uri la paritatea

necesara.

Mecanismul de calcul si functionare a DA - urilor este n principiu similar cu cel al DS - urilor.Relatia de

calcul pentru valoarea teoretica a unui drept de atribuire este:

V

C C`

C`

+unde:

C - numarul de actiuni vechi

C - numarul de actiuni noi de emis


27/42

V - valoarea contabila sau cotatia la bursa a vechilor actiuni

Exemplu:Relund exemplul de mai nainte se presupune ca din rezervele existente sencorporeaza n

capitalul social 4.000.000 lei, pentru care se emit 4.000 de actiuni noi.

Situatia n contabilitate se prezinta astfel:


.Rezerve nencorporate 4.000.000 lei

.Rezerve ncorporate n capitalul social prin emiterea de noi actiuni atribuite gratuit

(4.000 actiuni 1.000 lei)

4.000.000 lei

Total capital propri u 48.000.000 lei

.Raportul actiuni vechi/actiuni noi : 10/1

. Valoarea contabila a vechilor actiuni 1.200 lei

. Valoarea contabila n conditiile emiterii de noi actiuni

(48.000.000 lei / 44.000 actiuni) 1.091 lei

DA = 1 200 - 1 091 = 109 lei

Sau:

DA = 1 200 109 lei

10 1

1

=

+

Corespunzator paritatii de atribuire, vechiul actionar trebuie sa posede 10 DA - uri pentru a ise conferi n


28/42

mod gratuit o actiune noua.

Daca poseda, sa presupunem 18 actiuni vechi, se afla n situatia de a obtine n mod gratuit 1actiune noua,

iar pentru cea de a doua actiune trebuie sa cumpere 2 DA 109 lei = 218 lei, disponibilizatede la alti actionari.

Un nou actionar poate procura o actiune din cele noi numai n conditiile n care plateste 10DA - uri,

deoarece paritatea de atribuire este de 10/1. Deci o actiune noua se cumpara la 10 DA 109lei = 1.090 lei.

Remarca. Valoarea calculata pentru un DA are caracter teoretic, deoarece acesta este, deregula, cotat la

bursa de valori. n conditiile n care pretul bursier al DA - ului este pozitiv, actionarul vechipoate renunta total sau

partial la DA - urile detinute. n acest scop se compara pretul bursirer al unui DA si profiturile(dividendele) pe care

le-ar asigura achizitionarea de noi actiuni. Rezolvarea practica este similara cu cea prezentatala DS - uri.

nregistrarea contabila privind ncorporarea rezervelor n capital este:

4 000 000 lei 1061= 10124 000 000 lei

Rezerve legale Capital subscris varsat

n cazul n care s-ar fi ncorporat n capital primele de emisiune, beneficiile sau diferentele dinreevaluare,

nregistrarea devine:

1041 = 1012

Prime de emisiune Capital subscris varsat

1043

Prime de aport

105


29/42

Rezerve din reevaluare

117

Rezultatul reportat

2.6. Contabil itatea cresteri i capitalului prin dubla marir e

Dubla marire de capital social se realizeaza prin capitalizarea rezervelor, primelor de capital saurezervelor

din reevaluare si prin aporturi n numerar. Ea poate avea loc simultan sau succesiv.

n ipoteza n care cresterile sunt simultane, drepturile de subscriptie si cele de atribuire suntrezervate n

mod exclusiv vechilor actionari. Daca cresterile sunt succesive, drepturile de subscriptie sau deatribuire, dupa caz,

apartin vechilor actionari din timpul primei cresteri. Drepturile celei de-a doua cresteri apartinvechilor actionari si a

celor ce au beneficiat de prima crestere de capital.

Exemplu. Situatia n contabilitate nainte de dubla marire a capitalului social se prezintaastfel:




.Numarul de actiuni 40.000 titluri

n adunarea generala se hotaraste cresterea capitalului social prin emiterea de actiuni nnumar de 10.000

titluri la pretul de emisiune de 1.000 lei si prin ncorporarea de rezerve disponibile n valoarede 4.000 000 lei

pentru care se emit 4.000 actiuni.

Daca cele doua cresteri se produc simultan, situatia n contabilitate se prezinta astfel:

. Capital social initial


30/42

(40.000 actiuni 1.000 lei)

40.000.000 lei

.Rezerve nencorporate 4.000.000 lei

.Rezerve ncorporate prin emiterea de noi actiuni

(4.000 actiuni 1.000 lei)

4 000 000 lei

. Cresterea capitalului prin aporturi noi n urma emiterii de noi actiuni

(10.000 actiuni 1.000 lei)

10.000.000 lei


. Valoarea matematica - contabila a vechilor actiuni 1.200 lei

. Valoarea matematica - contabila noua n conditiile cresterii capitalului

(58.000.000 / 54.000 actiuni)

1.074 lei

. Valoarea cumulata 1 DS + 1 DA

(1.200 - 1.074)

126 lei

.Raportul paritate I (DS)

40.000 /10.000 = 4/1

II (DA) 40.000 /4.000 =10/1

18,50 lei

4

1 074 - 1 000


31/42


32/42

.Capital propriu 58.000.000 lei

.Numar de actiuni emise

1 000 lei

4 000 000 lei

= 4.000 actiuni

.Raportul de paritate 12,5/1

. Valoarea contabila noua =

54 000

58 000 000

1.074 lei

1 DA = 1.160 1.074 86 lei

. Valoarea unei actiuni atribuita n mod gratuit

( 12,5 86 lei)

1.075 lei

2.7. Contabil itatea crester ii capitalulu i pr in conversia obligatiun il or n actiun i

Pe aceasta cale se asigura cresterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fara a apeladirect la

trezorerie. Aceasta conversie trebuie sa fie dorita si motivata de obligatari pentru a deveniactionari. Purtatorul de

obligatiuni ca titluri de valoare cu dobnda fixa trebuie sa fie interesat sa le transforme n titluricu venit variabil

(dividende). n acest scop, actiunile emise trebuie sa aiba o valoare teoretica apropiata de cea aobligatiunilor.

Diferenta dintre valoarea nominala totala a obligatiunilor convertite si valoarea totala aactiunilor noi emise ca

echivalent se nregistreaza ca prime de emisiune.


33/42

Nu se ridica problema protectiei financiare a vechilor actionari deoarece obligatarii casubscriptori ai noilor

actiuni sunt creditorii societatii comerciale.

Exemplu. Se transforma 10.000 obligatiuni n 5 000 actiuni, raportul fiind de 2/1, n conditiilen care

valoarea nominala a unei obligatiuni este de 1.000 lei, iar valoarea nominala a unei actiunicomune este de 1.800

lei.

Prima de emisiune = (10 000 1 000 lei ) - (5 000 1 800 lei) = 1 000 000 lei

nregistrarea contabila este:

10 000 000 lei 161= 10129 000 000 lei

mprumuturi din emisiuni de

obligatiuni

Capital subscris varsat

10441 000 000 lei

Prime de conversie a

obligatiunilor n actiuni

2.8. Contabil itatea micsorar ii capitalului social pri n rambursarea unei part i catre asociati

Reducerea pe aceasta cale are loc n cazul n care capitalul este supraproportionat fata deactivitatea sa,

atunci cnd se reduc investitiile dintr-un sector de activitate sau cnd se decide realizarea(vnzarea) unei parti din

activul societatii care nu este necesar activitatii sale.

Diminuarea capitalului social se realizeaza prin: reducerea numarului de actiuni, reducereavalorii

nominale a actiunilor si prin rascumpararea actiunilor de catre societate si anularea lor.


34/42

n cazul n care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau numarul de actiuni prinrambursarea catre

actionari, fiecare actionar primeste o suma proportionala cu numarul de actiuni pe care l detine.

Exemplu. Situatia n contabilitate se prezinta astfel:

. Capital social 30.000.000 lei


36.000.000 lei

.Numar de actiuni 10.000 titluri

. Valoarea nominala a unei actiuni 3.000 lei

.Diminuarea capitalului cu 10 %

a)modalitatea reducerii valorii nominale de la 3.000 lei la 2.700 lei,10 000 actiuni (3.000 -2.700) =

3.000.000 lei. Titularii de actiuni primesc suma de 300 lei pentru fiecare titlu de valoare.

nregistrarea contabila este:

3 000 000 lei 1012= 4563 000 000 lei

Capital subscris varsat Decontari cu asociatii privind

capitalul

iar la rambursare:

3 000 000 lei 456= 5123 000 000 lei


capitalul


b)modalitatea reducerii numarului de actiuni cu 10% (30 000 actiuni 10/100) prinrambursarea catre

actionari 1 000 actiuni 3 000 lei valoare nominala = 3 000 000 lei.


35/42

nregistrarea este similara cu cea prezentata la punctula).

c)rascumpararea si anularea a 10% din numarul de actiuni, deci 1 000 actiuni, pretul derascumparare 3

200 lei titlul, valoarea totala 3 200 000 lei.

. rascumpararea actiunilor proprii:

3 200 000 lei 502= 5123 200 000 lei

Actiuni proprii Conturi curente la banci

. anularea actiunilor:

3 000 000 lei 1012= 5023 200 000 lei

Capital social subscris varsat Actiuni proprii

1068

200 000 lei Alte rezerve

Daca pretul de rascumparare ar fi fost de 2.900 lei titlul, diferenta de 100 lei 1.000 actiuni =100.000 lei

s-ar fi nregistrat pe creditul contului 1041 " Prime de emisiune" .Dupa parerea noastra, acest

cont poate fi folosit si

n locul contului 1068 " Al te rezerve"n cazul n care pretul de cumparare este mai mare dectvaloarea nominala.

Remarca. Fata de varianta de mai sus cnd diferenta de pret rezultata din rascumpararea sianularea

propriilor actiuni s-a nregistrat pe seama rezervelor si primelor de capital se poate retine si oalta varianta si anume

decontarea lor pe seama cheltuielilor si veniturilor. Astfel, diferentele nefavorabile serepartizeaza asupra contului

664 "Cheltuieli privind investitiile financiare cedate", iar cele favorabile se ncorporeaza ncontul 764 "Venituri

din investitii financiare cedate".


36/42

2.9. Contabil itatea micsorari i capitalu lu i social prin acoper ir ea pierderi lor

Acoperirea pierderilor exercitiului din capitalul social are loc numai n cazul n care nu exista oalta

modalitate de finantare. n principiu, acoperirea pierderilor se face prin report la noul exercitiu,din rezervele legale

constituite n acest sens si prin varsaminte noi pentru rentregirea capitalului.

Practic, apelul la capitalul social intervine n cazul n care se constata ca bilantul prezinta unnivel al

pierderilor reportate prea important pentru a putea fi absorbit rapid de beneficiile exercitiilorviitoare.

Modalitatile contabile si financiare folosite pentru finantarea pierderilor direct din capitalulsocial sunt cea a

reducerii valorii nominale a actiunilor si cea a anularii numarului de actiuni. Indiferent desolutia retinuta, se

debiteaza contul 1012 "Capital subscris varsat" si se crediteaza contul 117 "Rezultatulreportat".

Exemplu. Capitalul propriu al societatii "GAVILA" S.A., cotata la bursa de valori se prezintaastfel:

. Capital social

(20.000 actiuni 2.000 lei)

40.000.000 lei

.Rezerve legale 8.000.000 lei

.Alte rezerve 2.000.000 lei

.Report pierderi (20.000.000) leiTotal capital propri u 30.000.000 lei

Adunarea generala extraordinara decide o reducere a capitalului propriu pentru a acoperipierderea

reportata.


37/42

1 500 lei

20 000

30 000 000

Valoarea matemica contabila a unei actiuni = =

Valoarea nominala noua a unei actiuni stabilita n urma reducerii capitalului este de 1.300 lei.Diferenta

de 20.000 actiuni (1.500 -1.300) = 40.000.000 lei se va deconta la rezerva legala.

nregistrarea contabila privind reducerea capitalului este:

2 000 000 lei 1068= 11720 000 000 lei

Alte rezerve Rezultatul reportat

4 000 000 lei 1061

Rezerve legale

(8000000 - 4000000) lei

14 000 000 lei 1012

Capital subscris varsat

Situatia capitalului propriu n urma reducerii se prezinta astfel:

. Capital social

(20.000 actiuni 1.300 lei)

26.000.000 lei

.Rezerve legale 4.000.000 lei


2.10. Contabili tatea micsorar ii- cresteri i capitalu lu i social

O societate care lucreaza n pierdere si doreste sa majoreze capitalul, poate apela la tehnicafinanciar -


38/42

contabila n doi pasi succesivi:

a) reducerea capitalului pentru a acoperi pierderile;

b) majorarea capitalului prin ncorporarea rezervelor sau prin emiterea de noi actiuni.

Aceasta dubla operatie este cunoscuta sub denumirea de "miscarea acordeonului" sau"nsanatosire

financiara".

Majorarea capitalului prin ncorporarea de rezerve are loc n cazurile n care pierderile nudepasesc 50% din

capital. n caz contrar, cresterea se acopera din emisiunea de noi actiuni sau chiar conversiaobligatiunilor n actiuni.

Primul pas, micsorarea capitalului genereaza nregistrarea privind debitarea contului 1012"Capital subscris

varsat"si creditarea contului 117 "Rezultatul reportat".

Cel de al doilea pas, finantarea cresterii capitalului impune nregistrarile specifice ncorporariirezervelor n

capital sau emiterii de noi actiuni reprezentative.

2.11.Contabili tatea amortizari i capitalu lu iAmortizarea capitalului consta n rambursarea depunerilor catre actionari fara ca prin aceasta

sa se reduca

marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile constituite sau prinafectarea unei parti din

beneficiu. Ca reglementare, amortizarea capitalului se efectueaza n virtutea unei dispozitiistatutare sau prin decizia

adunarii generale extraordinare a actionarilor.n scopul de a indica mentinerea capitalului de origine, rezerva sau beneficiul care se substituie

la fractiunea

rambursata actionarilor este decontata prin crearea a doua analitice n cadrul contului 1012"Capital subscris


39/42

varsat" respectiv 1012.1" Capital neamorti zat"si 1012.2 " Capital amortizat". Aceasta ultimaparte de capital este

indisponibila, iar actiunile echivalente nu participa la primul dividend si au un regim diferit lapartajul capitalului

realizat la lichidarea societatii.

Exemplu. Capitalul subscris varsat se ridica la 3.000.000 lei. Se decide sa se amortizezecapitalul cu

500.000 lei prin afectarea unei parti din rezervele disponibile:

500 000 lei 1068= 456500 000 lei

Alte rezerve Decontari cu asociatii privind

capitalul

si

500 000 lei 456= 512500 000 lei


capitalul


Totodata se face virarea interna prin debitarea contului 1012 "Capital subscris varsat" sicreditarea

conturilor1012.1"Capital neamortizat" si 1012.2 "Capital amortizat".

Schema nregistrarilor contabile se poate prezenta si sub forma:

a)nregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru fractiunea amortizata:

500 000 lei 1012= 456500 000 lei

Capital subscris varsat Decontari cu asociatii privind

capitalul

b)afectarea rezervelor la amortizare:


40/42

500 000 lei 1068= 1012.2500 000 lei

Alte rezerve Capital amortizat

c)virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

2 500 000 lei 1012= 1012.12 500 000 lei

Capital subscris varsat Capital neamortizat

d)rambursarea efectiva a actiunilor:

500 000 lei 456= 512500 000 lei


capitalul


Desigur, se pot folosi si alte variante; noi o recomandam pe aceasta din urma, n spirituldivulgarii integrale

a informatiei.

2.12. Contabil itatea rascumparar ii proprii lor actiun i

n principiu nu este admisa cumpararea de catre societate a propriilor sale actiuni. Totusi, nanumite cazuri

legislatia admite rascumpararea propriilor actiuni cu scopul de a fi anulate, distribuitesalariatilor sau vndute tertilor.

Asa cum prevede art.69 dinLegea nr. 31 privind societatile comerciale "Societatea nu va puteadobndi propriile sale

actiuni, nici acorda mprumuturi sau avansuri asupra lor, n afara de cazul n care adunareagenerala a actionarilor

hotaraste altfel, cu votul actionarilor care reprezinta doua treimi din capitalul social".

Exemplu. O ntreprindere cumpara 1.000 titluri din propriile actiuni, valoarea nominala este1.000 lei, iar

pretul de rascumparare 1.400 lei. Actiunile sunt distribuite salariatilor la un pret de 1.200 lei.Se presupune si


41/42

varianta n care sunt vndute tertilor la pretul de 1.500 lei titlul.

a)rascumpararea propriilor actiuni 1.000 actiuni 1.400 lei = 1.400.000 lei se nregistreazaprin articolul

contabil:

1 400 000 lei 502= 5121 400 000

Actiuni proprii Conturi curente la banci

b)actiunile rascumparate sunt distribuite salariatilor la pretul de 1.200 lei 1.000 actiuni=1.200.000 lei:

1 200 000 lei 512= 5021 400 000 lei

Conturi curente la banci Actiuni proprii

200 000 lei 6641

Cheltuieli privind

imobilizarile financiare

cedate

n cazul n care actiunile s-ar vinde tertilor la pretul de 1.500 lei 1000 actiuni = 1.500.000

lei,

nregistrarea este:

1 500 000 lei 512= 5021 400 000 lei

Conturi curente la banci Actiuni proprii

7641100 000 lei

Venituri din imobilizari

financiare cedate

n locul contului 512 "Conturi curente la banci" se pot folosi si conturile 461 "Debitoridiversi", daca nu

s-au ncasat imediat si 424 "Participarea personalului la profit" daca actiunile au fostdistribuite n contul


42/42

participarilor la profit.

evaluarea cap social

Documents