eval adecvata bun 18.08.2016 - homepage rbdd · “studiu de fezabilitate pentru ap Ărari de...

“STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU APĂRARI DE MALURI

PE CANALUL SULINA – ETAPA FINALA”

1

CUPRINS 1. Informaţii privind proiectul 1.1. Informaţii generale

1.1.1. Denumire 1.1.2. Descriere 1.1.3. Obiective

1.1.4. Producţia propusă a fi realizată

1.1.5. Materii prime, materiale folosite

1.2. Localizarea geografică a amplasamentului

1.3. Modificările fizice ce decurg din aplicarea proiectului

1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate pentru a

fi utilizate la implementarea proiectului

1.6. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului

1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenurilor necesare pentru aplicarea proiectului

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului

1.10. Activităţi generate ca rezultat al implementării proiectului

1.11. Descrierea succintă a proceselor tehnologice pentru principalele lucrări

1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, care pot genera impact

cumulativ cu proiectul analizat

2. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar posibil a fi afectate de

implementarea proiectului

2.1. Informaţii privind siturile Natura 2000 (suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de

habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului)

2.1.1. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI 0065 Delta Dunării

2.1.2. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI 0066 Delta Dunării -

zona marină

2.1.3. Informaţii privind aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta

Dunării şi Complexul Razim Sinoe

2.1.4. Informaţii privind aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0076 Marea

Neagră

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor

de interes comunitar prezente în zona de influenţă a proiectului



2

2.2.1. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar menţionate în formularele standard ale siturilor de

importanţă comunitară ROSCI0065 şi ROSCI0066

2.2.1.1. Tipuri de habitate identificate în zona de influenţă a proiectului şi

impactul prognozat

2.2.1.2. Specii de plante din ROSCI0065 enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE

şi impactul prognozat

2.2.1.3. Specii de mamifere din ROSCI0065 şi ROSCI0066 enumerate în anexa

II a DC 92/43/CEE şi impactul prognozat

2.2.1.4.Specii de amfibieni şi reptile din ROSCI0065 enumerate în anexa II a

DC 92/43/CEE şi impactul prognozat

2.2.1.5. Specii de peşti din ROSCI0065 şi ROSCI0066 enumerate în anexa II a

DC 92/43/CEE şi impactul prognozat

2.2.1.6. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE şi impactul prognozat

2.2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor de interes comunitar menţionate în formularul standard al ariilor de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie şi ROSPA 0076 Marea Neagră, prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului şi impactul prognozat

3. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Identificarea şi evaluarea impactului în situl de importanţă comunitară ROSCI 0065

Delta Dunării

3.1.1. Tipuri de impact în ROSCI0065

3.1.2. Evaluarea semnificaţiei impactului în ROSCI0065

3.2. Identificarea şi evaluarea impactului în situl de importanţă comunitară ROSCI 0066 Delta Dunării -zona marină



3.3. Identificarea şi evaluarea impactului în aria de protecţie specială avifaunistică

ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie

3.3.1. Tipuri de impact în ROSPA0031

3.3.2. Evaluarea semnificaţiei impactului în ROSPA0031

3.4. Identificarea şi evaluarea impactului în aria de protecţie specială avifaunistică

ROSPA 0076 Marea Neagră



3.5. Impact transfrontier



3

4. Măsuri de reducere a impactului

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate

4.1.1. Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0065, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” 4.1.2. Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0066, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” 4.1.3. Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA 0031, aflată în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” 4.1.4. Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA 0076, aflată în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

4.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului 5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor 6. Concluzii



4

EVALUARE ADECVATA privind proiectul „Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina –

Etapa finală”

1. Informaţii privind proiectul

1.1. Informaţii generale

1.1.1. Denumire

„Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa finală”

1.1.2. Descriere

Lucrările care fac obiectul prezentei documentaţii sunt o continuare a lucrărilor vechi şi a celor

începând cu anul 1983 când A.F.D.J a obţinut aprobarea de mediu pentru a efectua reparaţiile

malurilor Canalului Sulina - Etapa I. Această aprobare a permis ca lucrările să progreseze în mod

gradat de-a lungul ultimilor 30 de ani. La ora actuală pe Canalul Sulina sunt semnalate o serie de

sectoare care trebuie tratate în perioada care urmează, considerându-se oportună realizarea unor

lucrări de refacere, consolidare şi apărare a malurilor. Cu această ocazie se vor rebilitata

estacadele existente de acostare şi se vor relizare noi estacade de acostare BM (bărci motor)

necesare la exploatarea şi operarea canalului navigabil.

Studiul de Fezabilitate (proiectul) analizat are următoarele componente:

A.Observaţii, măsurători şi evaluări pe teren, studii, care să stea la baza localizării

alegerii/verificării/validării construcţiilor hidrotehnice celor mai potrivite cu cerinţele proiectului:

- Ridicari topografice , pe baza cărora s-au întocmit planuri topografice pentru trei zone de interes

: -zona Ceatal Sf. Gheorghe (bifurcatie Canal Sulina – Bratul Sf. Gheorghe)

- zona Bara Sulina

- întreaga lungime a Canalului Sulina

Deasemenea s-au intocmit măsurtori la cele 6 amplasamente proprietatea AFDJ Galaţi pentru

executarea de estacade noi.

- Măsuratori batimetrice realizate l-a intersecţia Canalul Sulina cu braţul Sf. Gheorghe, pe Canalul

Sulina şi la Bara Sulina de la vărsarea în Marea Neagră.

Cu ajutorul batimetriei se pot realiza: monitorizarea colmatării lacurilor si râurilor, explorarea

agregatelor minerale de râu, monitorizarea excavaţiilor din balastiere, alcătuirea hărţilor de risc la

inundaţii, secţiuni şi hărţi batimetrice, care redau relieful fundului apelor prin curbe batimetrice .

- Un inventar al tuturor lucrărilor hidrotehnice existente cu evaluarea stării şi eficienţei lor.



5

- Realizarea modelului matematic 2 D la bifurcaţia Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf.

Gheorghe, precum şi la Bara Sulina. Modelul numeric a furnizat posibilitatea verificării stabilităţii

lucrărilor de apărare proiectate; a contribuit, prin simulări, la alegerea soluţiilor tehnice privind

distribuţia debitelor la bifurcaţia de la Ceatal Sf. Gheorghe ( Tulcea – Sulina – Sf. Gheorghe)

corelat cu reducerea depunerile din dragare şi diminuarea unor posibile efecte negative asupra

populaţiilor de peşti de pe Braţul Sf. Gheoghe; a contribuit la optimizarea soluţiei privind problema

depunerilor de sedimente de la gura de vărsare a Canalului Sulina în Marea Neagră.

B.Proiectarea lucrărilor hidrotehnice necesare în Etapa Finală pentu creşterea siguranţei

transportului naval corelat cu celelalte funcţii ale Canalui Sulina şi cu protecţia componentelor de

mediu.

Lucrările de execuţie noi se vor realiza pe sectoarele de pe Canalul Sulina care nu au fost incluse

în lucrările din Etapa I. În funcţie de starea de conservare a lucrărilor existente, acolo unde

acestea prezintă degradări, s-au propus lucrări specifice de reabilitare.

Lucrările proiectate se vor executa de-a lungul Canalului Sulina, în completarea lucrărilor deja

executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină Mm 34+705 – până la

Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm 80. În afară de aceste lucrări se

va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila marină Mm 43+150.

Alternativa rezonabilă “a face ceva” cuprinde Scenariul 1 – varianta 1 cu lucrările şi soluțiile

propuse şi Scenariul 2 – Varianta 2 cu lucrările şi soluțiile alternative. Atât în Scenariul 1 cât şi în

Scenariul 2 sunt propuse aceleaşi capacităţi de lucrări, diferenţa constând în soluţii constructive

diferite.

Scenariul recomandat de prestator şi aprobat de CTE AFDJ este Scenariul 1 – Varianta 1

deoarece execuția este mai uşoară, are costuri de execuţie şi de exploatare mai reduse şi un

impact mai redus asupra mediului.

Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat şi aprobate de CTE AFDJ sunt cele din

Scenariul 1 - Varianta 1 sintetizate în cele ce urmează.

- Apărări de maluri atât pe malul stâng cât şi pe cel drept, dispuse în lungul Canalului Sulina, pe 7

tronsoane (4 pe malul drept şi 3 pe malul stâng), altele decât cele realizate în Etapa I.

Apărările de mal au rolul de menţinere a albiei şi de a consolida malurile. Lucrările de apărare a

malurilor pentru tronsoanele noi au următoarele elemente componente:

-Saltea antierozionala din 2 fete de geotextil, umpluta cu nisip 6100 gr/mp, lestata cu piatra bruta

(10 – 50 kg/buc) cu grosimea de 30 de cm.



6

-Corpul apărării din piatră nesortată 0-500 kg .

-Protecţia cu anrocamente realizată cu blocuri de anrocamente 0,2-1,0T/buc.Grosimea stratului

de anrocamente este de 1,20 m, iar la coronament 1.00 m.

-Trotuarul de serviciu de pe coronamentul corpului apărării cu lăţimea de 2,00 m alcătuit din

piatră spartă 0-63 mm in grosime de 45 cm. Trotuarul are o lăţime la coronament de 2 m si este

fundat pe un strat de piatra nesortata 0-500 kg/buc.

-Umplutura de pământ din materialul dragat, care va fi depozitat în spatele apărării după

bermă. Lăţimea la coronament a umpluturii va fi de 3.00 m. Taluzul spre apă al umpluturii va fi 1:1,

iar spre mal 1:1,5.

La două apărări de mal s-au prevăzut traverse şi nişe de colmatare (Apărare mal stâng M8+500

– M2 şi Apărare mal drept M10+500 – M2).

Traversele sunt în general înclinate spre amonte faţă de axul lucrării de apărare la diferite unghiuri

conform planului de trasare, având o lungime de circa 100 m. Scopul urmărit prin realizarea

traversei este de a consolida malurile prin procese de colmatare ajungând astfel la refacerea

teritoriului de uscat.

Nişa de colmatare va fi poziţionată între 2 traverse de colmatare şi va forma un plan înclinat, cu

pantă de 1:1,5 alcătuit din blocuri de piatră brută aşezate îngrijit şi întreţesute, astfel încât să

asigure o pantă lină şi o suprafaţă plană ăi compactă.

- Estacade noi (în număr de 6, din care 2 pe malul stâng şi 4 pe cel drept).

Estacadele noi vor avea lungimi de cca. 20 m (cele de la Ceatal Izmail, Ceatal Sfântu Gheorghe,

Gorgova şi Semnalul de ceaţă) şi de cca. 30 m cele de la Ilganii de Sus şi Mila 2 Sulina.

La poziţionarea estacadelor, s-a avut în vedere ca fiecare estacadă, împreună cu nava care este

staţionată, să fie nu numai în afara şenalului navigabil, dar şi în exteriorul culoarului (mai lat decât

lăţimea şenalului navigabil) delimitat de izobatele de - 8 m de pe cele două maluri. Ȋn acest fel,

navigația pe canal nu va fi împiedicată/obstrucţionată în nici o împrejurare. S-a propus soluţia cu

piloţi din beton armat prefabricat. Această soluţie presupune baterea/vibro-înfigerea unor piloţi

prefabricaţi de 35x35 cm, pe câte 4 rânduri paralele, rândul 2 dinspre apă fiind realizat decalat (în

şah) faţă de celelalte rânduri. Pentru execuția estacadelor scurte vor fi necesari 61 piloţi, iar

pentru execuția estacadelor lungi 89 piloţi.Piloţii de pe primele două rânduri dinspre apă vor fi

solidarizaţi prin intermediul unei grinzi de reazem continui, care va servi drept suport pentru grinda

longitudinală perimetrală. Această grindă se va executa pe 3 laturi ale estacadei (spre apă,

amonte şi aval) şi în ea vor fi prevăzute scările de acces la platforma superioară, atât pe partea

frontală, cât şi pe laturile amonte şi aval.

Estacadele vor fi dotate cu o singură platformă, executată la o cotă superioară nivelului maxim



7

navigabil, iar accesul pe platformă, în situația apelor mici se va face prin intermediul scărilor

prevăzute în grinda longitudinală, la care s-a făcut referire anterior. Legătura între platformă şi

estacadă (între mal şi estacadă în cazul estacadelor unde nu se va executa platforma) se va

realiza prin intermediul unei pasarele din beton armat monolit, fundată pe piloţi prefabricaţi,

executată la cota şi în continuarea plăcii estacadei. Estacadele vor fi protejate prin intermediul

unor rulouri de cauciuc (bolarzi) dispuşi pe mai multe nivele. Pentru protecția taluzului, pe toată

lungimea estacadelor, inclusiv 5 m amonte şi 5 m aval, pe taluzul submersat să se deruleze o

saltea antierozională, cu lăţimea de 15 m, realizată din 2 fețe de geotextil, umplute cu nisip.

- Reabilitare estacade existente (în număr de 5, din care 2 pe malul stâng şi 3 pe cel drept).

Se propune soluţia cu piloţi din beton armat prefabricat, care constă în execuţia unui şir de piloţi

prefabricaţi de 35x35 cm, puşi în operă de pe apă prin batere/vibro-înfigere în faţa celor existenţi.

Piloţii se vor executa perimetral, în lungul frontului dinspre apă al estacadelor, dar şi amonte şi

aval. Noii piloţi vor fi solidarizaţi cu cei aflaţi în prezent pe primul rând dinspre apă prîntr-un radier-

grindă din beton armat monolit pe care vor rezema atât grinda longitudinală din beton armat din

lungul estacadei, cât şi paramentul vertical dinspre apă, prin intermediul unor

diafragme/antretoaze dispuse în dreptul piloţilor, care vor avea şi rolul de rigidizare pe verticală a

paramentului. În prealabil, capetele piloţilor perimetrali existenţi (dinspre apă) vor fi sparte,

armătura curăţată şi îndreptată, în vederea turnării betonului din grinzile de conlucrare cu noii

piloţi.

Pentru o mai bună legare/fixare a navelor mari care pot acosta la estacade, s-a prevăzut execuția

pe mal, a două binte în amonte şi două binte în aval de fiecare estacadă existentă. Bintele se vor

executa din beton armat, iar coronamentul va fi cămăşuit cu tablă de oţel. Elementul de protecție

împotriva gheții, existent în amonte de fiecare estacadă, se va proteja prin placare cu beton

hidrotehnic C35/45 şi plasă sudată fixată cu ancore. Acolo unde este necesar, apărarea de mal

existentă în zona estacadei se va reface, pe alocuri, cu blocuri de piatră de 0,2-1 t/buc, iar

sistemul rutier al platformei de legătură cu estacada va fi reabilitat.

- Lucrări propuse în zona bifurcaţiei (Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf. Gheorghe):

consolidare mol de dirijare Ceatal Sfântu Gheorghe, mal drept Mm 33+1560;

Molul de la bifurcaţie va fi consolidat astfel: capul de mol va fi consolidat perimetral, dar şi pe o

lungime de cca. 40 m spre aval cu blocuri de piatră de 0,5 - 2 t/buc, pe toată lăţimea acestuia.

Această carapace din blocuri de 0,5 - 2 t/buc va fi prelungită pe malul drept al Canalului Sulina,

spre aval, cu cca. 95 m şi pe malul stâng al braţului Sfântu Gheorghe, cu cca. 70 m. Din

considerente de conservare a şenalului navigabil, carapacea din blocuri de piatră brută va avea

pantele taluzului 1:1,5. Coronamentul lucrării va fi realizat la nivelul de 10 % + gardă 0,5 m (+4,60



8

MNS).

- Mol de dirijare pentru protecţia accesului la lacul Fortuna, mal stâng Mm 23+1110;

Molul de acces la lacul Fortuna va avea o lungime de 25 m. Coronamentul proiectat este la cota

3,75 m MNS (nivel 10 % + gardă 0,5 m). Corpul molului este din piatră nesortată 10 – 500 kg/ buc

care se va proteja cu o carapace din piatra 0,2 – 1 t cu grosimea de 1,2 m şi cu pantele taluzelor

de 1:1,5. La partea inferioară carapacea sprijină pe o saltea din 2 fețe de geotextil, lestată pe o

grosime de 30 cm, cu piatră brută 10 -50 kg/buc.

- Consolidarea celor două diguri (jetele) de nord şi de sud, existente pentru direcţionarea şenalului

navigabil în Marea Neagră.

Limita aval a jetelelor insubmersibile se află în prezent la cca. 9,1 km în aval de Mm 0 (Hm 77-79).

Jetelele insubmersibile sunt prelungite spre mare cu jetelele submersibile, care au o lungime de

cca. 60 m şi cota coronamentului la cca. -1,3÷-1,8 mMNS.

Ȋn prezent, jetelele insubmersibile de nord şi de sud care alcătuiesc bara Sulina se prezintă după

cum urmează:

- ambele jetele şi-au păstrat aliniamentul, care este vizibil şi delimitează şenalul navigabil;

- jetela de nord este, în general, mai bine conturată decât cea de sud, anrocamentele din

corpul jetelei de nord alcătuiesc, pe sectoare extinse (în special pe cca. 200 m în amonte de farul

nou), un coronament mai lat şi realizat la cote superioare faţă de jetela de sud;

- pe sectorul amintit anterior există deversări ale apei din bară prin jetela de sud, datorită

lăţimii insuficiente a jetelei şi coronamentului realizat la o cotă inferioară celei de siguranţă;

Ȋn conformitate cu cerinţele Caietului de sarcini şi pentru a elimina neajunsurile existente în

prezent, în studiul de fezabilitate s-a propus consolidarea jetelelor, astfel:

- pe sectoarele unde cota superioară a jetelei existente este în prezent inferioară cotei

+2,0 mMNS, coronamentul a fost ridicat la această cotă, care devine astfel cota minimă a jetelelor

insubmersibile pe toată lungimea acestora;

- lăţimea la coronament a jetelelor a fost stabilită la 3 m; pe zonele unde lăţimea actuală

depăşeşte 3 m, nu se va interveni;

- s-a prevăzut completarea cu blocuri de piatră a golurilor din corpul jetelelor şi împănarea

pietrei noi cu anrocamentele existente;

- nu s-a intervenit asupra digurilor submerse, întrucât cota actuală a coronamentului este

superioară celei cerute în Caietul de sarcini (-2,0 mMNS).

Cu toate că pe unele tronsoane ale jetelelor, traseul în plan nu este perfect geometrizat,

proiectantul a propus, pe cât mai mult posibil, păstrarea axelor actuale ale jetelelor, pentru a nu

creşte cantităţile de lucrări, respectiv consumul de piatră.



9

La Bara Sulina s-a constatat că, în condiţiile actuale de scădere a depunerii de aluviuni la intrarea

Canalului Sulina în mare (confirmată de observaţiile în timp ale beneficiarului), nu mai este

oportună menţinerea capcanei de aluviuni. Aceasta este de fapt un bazin lateral Canalului, care ar

trebui să reţină o mare parte din sedimentele ce tranzitează Canalul Sulina. Studiile din anii 2007

arată că doar 1-25% din sedimentele ce tranzitează Canalul ar putea fi captate de către capcana

de aluviuni. (IPTANA 2004, DHV, Ecorys, DHI şi Consitrans 2007).

În concluzie, nu se justifică realizarea şi operarea unei capcanei de aluviuni la Bara Sulina, cum s-

a practicat în trecut,singurele lucrări propuse la intrarea Canalului în mare fiind cele de

consolidare a celor două diguri existente, necesare direcţionării şenalului navigabil în Marea

Neagră.

La realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse se vor utiliza numai materiale agrementate

conform reglementărilor naţionale în vigoare precum şi legislaţiei şi standardelor naţionale

armonizate cu legislaţia U.E.

Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile H.G. nr. 766/1997 şi a Legii nr. 10/1995 cu

modificările şi completările ulterioare privind obligativitatea utilizării de materiale agrementate

tehnic pentru execuţia lucrărilor.

Importanţa social-economică a acestor construcţii hidrotehnice, având în vedere cerinţele privind

calitatea,durata de exploatare şi condiţiile de teren şi mediu, cât şi mărimea comunităţilor

implicate, încadrează investiţia în conformitate cu Legea nr. 10/1995 reactualizata în categoria de

importanţă “C” – Construcţii de importanţă normală.

1.1.3. Obiective

Obiectivul general al proiectului il reprezinta imbunatatirea conditiilor de navigabilitate pe Canalul

Sulina corelat cu protecţia mediului şi a echilibrului fragil existent în relaţia navigaţiei cu Biosfera

Delta Dunării.

Obiectiv I: Apărări de maluri pe Canalul Sulina Lucrările de apărări de maluri existente ale Canalului au fost verificate şi unde a fost necesar au

fost reproiectate pentru a deveni suficient de stabile. Solicitările la care sunt supuse apărările de

maluri sunt date de condițiile de curgere, în principal de nivelul de apă şi viteze. O listă inițială a

secțiunilor Canalului, pentru care se presupune că stabilitatea lucrărilor de protecție nu este

satisfăcătoare, este dată de client:

Mm 31+307 – Mm 30+1784 (mal stâng)

Mm 29+1827 – Mm 28+1802 (mal drept)



10

Mm 28+1802 – Mm 27+1391 (mal drept)

Mm 23+1000 – Mm 21+1716 (mal drept)

Mm 10+700 – Mm 2+265 (mal drept)

Mm 8+487 – Mm 1+1813 (mal stâng)

Mm 1+1813 – Mm 1+133 (mal stâng)

Alte secțiuni pot fi identificate în timpul studiului. Pentru acest scop, eforturile de forfecare

(eroziune) din albie au fost stabilite pe baza unui studiu de modelare hidraulică. Pentru a obține

datele de proiectare precise, accentul se pune pe o predicție bună a distribuțiilor de debite în

interiorul Canalului. Astfel, este preferabil să se utilizeze o abordare 2D pentru modelarea

numerică, care generează implicit o distribuție plană a elementelor care caracterizează curgerea

în albie.

Proiectantul, bazându-se pe forțele/eforturile rezultate din modelarea numerică a stabilit

tipurile de apărări de maluri. Este de remarcat faptul că valorile eforturilor de forfecare de pe

malurile Canalului nu sunt un rezultat direct al modelarii numerice 2D pentru adâncimi medii.

Eforturile de forfecare folosite la dimensionarea apărărilor de maluri în proiectare au fost

determinate ca rezultate secundare ale modelarii numerice.

Deoarece soluțiile propuse pentru apărările de maluri vor avea impact hidrodinamic, modelul

numeric a fost adaptat şi rulat din nou pentru Situația Proiectată (Scenariul - cu Lucrări). Modelul

numeric a furnizat astfel verificarea stabilității lucrărilor de apărare proiectate. În momentul în care

lucrările proiectate nu mai creează impact hidrodinamic se poate considera echilibrul stabilit şi nu

se continuă alte simulări.

Obiectiv II: Distribuţia debitelor la bifurcaţia de la Ceatal Sf. Gheorghe (Tulcea – Sulina – Sf.

Gheorghe)

La intrarea pe Canalul Sulina, Brațul Tulcea se bifurcă în Canalul Sulina şi Brațul Sf. Gheorghe. În

prezent, valoarea pe Canalul Sulina este de aproximativ 18% din totalul debitului Dunării. Potrivit

studiului anterior de fezabilitate (cf. AFDJ, 2007), Canalul Sulina preia 44-45% din debitul Braţului

Tulcea, restul fiind preluat de Brațul Sf. Gheorghe.

Pe baza modelului de curgere 2D situația actuală a curgerii a fost examinată. Pe aceasta bază,

au fost luate în calcul dispunerea de măsuri, cum ar fi epiurile, traversele îngropate, prelungirea

molului de la bifurcaţie sub diferite unghiuri, a căror eficienţă a fost analizată. Măsurile propuse au

fost integrate în modelul 2D ca scenarii de proiectare. Au fost analizate mai multe scenarii, pentru

a găsi o soluţie optimizată.



11

Obiectiv III: Problema depunerilor de sedimente de la gura de vărsare a Canalului Sulina în

Marea Neagră

Problema cheie a Obiectivului III este conectată la tendinţele de sedimentare foarte mari de la

gura de vărsare a Canalului Sulina în Marea Neagră. Problema principală este de a asigura

navigabilitatea la ieşirea de pe Canal. În primul rând, trebuie să fie găsită cauza depunerilor de

sedimente. Un posibil motiv ar putea fi transportul de sedimente din Canalul Sulina. Viteza de

curgere la vărsare scade rapid, astfel încât transportul de sedimente stagnează rapid. O altă

explicație mai probabilă pare a fi curentul litoral și întreruperea acestuia prin extinderea Canalului

Sulina în Marea Neagră. Un indicator cheie ar putea fi distribuția granulometrică a sedimentului.

Diametre mai mari ar putea indica sursa litorală, mai degrabă decât sursa de transport din Canal

și invers.

Pe lângă găsirea motivului pentru sedimentare, această sarcină are ca scop elaborarea unei

strategii de atenuare a sedimentării în gura Canalului şi, în consecință, reducerea cantității de

dragaj. O soluție optimizată ar consolida auto-capacitatea patului albiei de curăţire, prin

concentrarea curgerii (debitului) spre centrul secţiunilor. Metodic, a fost întocmit un model 2D

pentru ieșirea din Canal. Metodic, se impune aplicarea unui model matematic 2D pentru ieşirea în

Marea Neagră din Canalul Sulina. Cheia pentru a reuşi în această sarcină este de a găsi condițiile

limită corecte ale modelării şi combinarea lor, deoarece de aceasta depinde în principal rezolvarea

problemei. Pentru acest obiectiv este necesară folosirea unor date de intrare hidrologice şi

morfologice corecte pentru zona cercetată.

1.1.4. Producţia propusă a fi realizată

Nu e cazul.

1.1.5. Materii prime, materiale folosite

Materiile prime, materialele auxiliare utilizate la realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse

(necesare doar în faza de construcţie), se constituie din:

- anrocamente– diferite sortimente de piatră brută nesortată/sortată de diferite dimensiuni, piatră

spartă, produse din cariere existente în afara ariilor protejate;

- piloţi/grinzi din beton prefabricat, precomprimate şi placa monolită din beton armat;

- beton armat monolit/prefabricat, nisip;

- fier, otel laminat special;



12

- material local provenit din dragare pentru umpluturi.

Produsele de balastieră vor fi procurate de la unităţi specializate situate în afara ariilor protejate.

Fundaţia apărării de mal ce constituie sprijin al îmbrăcăminţii de pe taluz trebuie să reziste la forţa

de tarare a curentului şi se va realiza din masiv de anrocamente.

Anrocamentele folosite trebuie să aibă anumite caracteristici de rezistenţă printre care: rezistenţe

mecanice şi la gelivitate mari, rezistenţă la 0 grade C, să nu fie casante, să fie rezistente la

acţiunile agresive determinate de chimismul apei.

Important este ca anrocamentele să aibă anumite dimensiuni şi o anumită formă deoarece aceste

elemente influenţează volumul de goluri, tasarea corpului apărării de mal. Nu sunt indicate

formele alungite, care conduc la suprafeţe mici de contact între blocuri şi deci la eforturi mari,

ceea ce implică strivirea materialului. De asemenea este necesar să existe fracţiuni diferite ale

dimensiunilor anrocamentelor, cele cu dimensiuni mici umplând golurile dintre cele cu dimensiuni

mari.

In ceea ce priveşte procurarea materiilor prime, materialelor auxiliare şi a combustibilului necesar

funcţionării utilajelor intră în grija antreprenorului proiectului care va decide şi asupra surselor de

unde vor fi luate aceste materiale de construcţie.

In caietele de sarcini proiectantul precizează caracteristicile materiilor prime ce vor trebui

achiziţionate pentru respectarea cerinţelor de calitate, conform actelor legislative în vigoare.

1.2. Localizarea geografică a amplasamentului

Investiţia se va realiza în judeţul Tulcea, de-a lungul Canalului Sulina, bazin hidrografic Dunărea,

cod cadastral XIV, curs de apă fluviul Dunărea, pe terenuri aflate în domeniul public al UAT Sulina,

UAT Crişan, UAT Maliuc.

Lucrările proiectate se vor executa de-a lungul Canalului Sulina, în completarea lucrărilor deja

executate începând cu anul 1982, după cum urmează: de la mila marină Mm 34+705 – până la

Sulina la mila marină Mm 0 şi de la mila marină Mm 0 până la Hm 80. În afară de aceste lucrări se

va executa o estacadă nouă la Ceatal Ismail, mila marină Mm 43+150.

Din punct de vedere administrativ, amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi

extravilanul oraşului Sulina, în intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor

Gorgova, Maliuc, Vulturu, Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi

comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea.

Coordonatele în sistem Stereografic 1970 ale punctelor de delimitare pentru fiecare construcţie



13

hidrotehnică propusă sunt prezentate în anexe.

Având în vedere că pentru realizarea obiectivului de investiţii ”Studiu de Fezabilitate pentru

Apărări de Maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” beneficiarul AFDJ Galaţi doreşte obţinerea

finanţării prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014 – 2020, pentru încadrarea în

limitele programului, construcţiile hidrotehnice din cadrul obiectivului de investiţii au fost împărţite

în două loturi: LOT 1 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng cât şi cele de pe malul

drept) începând de la bifurcaţie (Ceatal Sf. Gheorghe) şi până la Mm10 + 700 (la est de localitatea

Crişan, care e cam la mila 12). LOT 2 cuprinde toate lucrările (atât cele de pe malul stâng, cât şi

cele de pe malul drept) începând de la Mm10+700 şi până la Hm 80 (de la est de localitatea

Crişan până la localitatea Sulina şi de acolo la Hm 80).

Lucrările de amenajare a Canalului Sulina, conform propunerii proiectantului (Scenariul 1 -

Varianta 1), sunt grupate pe obiecte, sunt definite prin limitele de început şi sfârşit, raportate la

mile (din amonte în aval) şi măsurate în metri, pe aliniamentul lucrărilor de pe maluri:

Apărări de maluri atât pe malul stâng cât şi pe cel drept:

- Apărare de mal stâng Mm 31+307 – Mm 30+1784, L= 415 m – Obiect 1

- Apărare de mal drept Mm 29+1827 – Mm 28+1802, L= 2119 m – Obiect 2



- Apărare de mal drept Mm 10+700 – Mm 2+265, L= 15.399 m – Obiect 9

- Apărare de mal stâng Mm 8+487 – Mm 1+1813, L= 11.642 m – Obiect 10

- Apărare de mal stâng Mm 1+1813 – Mm 1+133, L=1714 m – Obiect 11

Lungimile sectoarelor de apărare de mal au fost măsurate în axul acestora, iar limitele aval şi

amonte, exprimate în mile marine, au fost determinate în axul şenalului navigabil.

· Estacade noi propuse, atât pe malul stâng cât şi pe malul drept:

- Estacada la Ceatal Ismail mal stâng Mm 43+150, L= 20 m - Obiect 5

- Estacada la Ceatal Sfântu Gheorghe mal drept Mm 33+1380, L= 20 m - Obiect 5



14

- Estacada la Ilganii de Sus mal stâng Mm 31+1850 , L= 30 m - Obiect 5

- Estacada la Gorgova mal drept Mm 21+310, L= 20 m - Obiect 5

- Estacada la Mila 2 Sulina mal drept Mm 2+520, L= 30 m - Obiect 12

- Estacada la Semnalul de Ceaţă mal drept Hm 39+60, L= 20 m - Obiect 12

· Reabilitare estacade existente, atât pe malul stâng cât şi pe malul drept:

- Estacada la Partizani mal drept Mm 31+710 – Obiect 6

- Estacada la Maliuc mal stâng Mm 24+130 – Obiect 6

- Estacada la Gorgova mal drept Mm 21+410 – Obiect 6

- Estacada la Mila 18+950 mal stâng Mm 18+1440 – Obiect 6

- Estacada la Crişan mal drept Mm 12+570 – Obiect 6

Lungimea estacadelor care trebuiesc reabilitate este de circa 32 m fiecare.

· Lucrări propuse în zona bifurcaţiei (Braţului Tulcea spre Canalul Sulina şi Braţul Sf.

Gheorghe):

- Consolidare mol de dirijare Ceatal Sfântu Gheorghe mal drept Mm 33+1560 – Obiect 7

· Mol de dirijare pentru protecţia accesului la lacul Fortuna:

- Mol de dirijare la Mm 23+1110 mal stâng – pentru protecția accesului la lacul Fortuna, L=25 m –

Obiect 8

· Consolidare jetele de nord şi sud existente pentru direcţionarea şenalului navigabil în

Marea Neagră:

- Jetela de nord, cu o lungime de circa 7700 m – Obiect 13

- Jetela de sud, cu o lungime de circa 6900 m – Obiect 14

1.3. Modificările fizice ce decurg din aplicarea proiectului

În faza de construcţie a proiectului se vor executa lucrări de curăţire a amprizei, escavaţii locale,

dragaje, umpluturi cu material dragat sau material local, extrageri arbori, în lungul Canalului

Sulina, pe sectoarele destinate construcţiilor hidrotehnice, care totalizează o lungime de 36679



15

ml.

Tabelul 1. CENTRALIZATOR CANTITĂŢI LUCRĂRI TERASAMENTE

Nr

.

crt

.

Denumirea fazei de

lucru

UM LOT1

Apărări mal

/mol dirijare

LOT1

Estacade noi

/reabilitate

LOT2

Apărări

mal

LOT2

Estaca

de noi

TOTAL

1 Curăţirea amprizei

inclusiv escavaţii locale,

umpluturi

mp 79216

3145

2200

3500

320058 1200 409319

2 Dragaje pe sectoare de

lucru

mc 179200

4800

0

0

596252 0 780252

3 Umpluturi cu material

dragat/

material local

mc 32226

0

0

2100

67055 0 99281

2100

4 Tăieri material lemnos bu

c

43

72

4

0

209 2 330

Curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia ierboasă (stuf) şi, unde e cazul, extragerea exemplarelor

lemnoase (crescute spontan şi dispuse sporadic în lungul Canalului) inventariate în fronturile de

lucru, nu va afecta semnifictiv biotopurile habitatelor naturale din care fac parte.

Pe întreaga lungime a sectoarelor propuse la consolidarea malurilor (36679 ml) au fost

inventariate un număr total de 330 exemplare de salcie, dintre care 136 buc. pe malul drept şi 194

buc. pe malul stâng.

Dragarea în zona fronturilor de lucru pentru profilarea malurilor, configurarea taluzelor pe care se

vor executa construcţiile hidrotehnice este o activitate care are loc şi în condiţii naturale, în timpul

debitelor mari, sau cu ocazia lucrărilor curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului

navigabil.

Prin lucrările de apărare şi consolidare nu se vor aduce modificări importante în morfologia



16

terenului, pentru ca noua lucrare să aibă un caracter pasiv faţă de hidraulica cursului de apă.

Un impact negativ, strict local se va produce la profilarea malurilor subacvatice, prin îndepărtarea

vegetaţiei submerse şi dragarea frontului de lucru pe sectoarele în care se construiesc apărări de

mal noi. Microfauna şi microflora existentă va fi indepărtată, deşi este de presupus că astfel de

evenimente se produc periodic în lungul Canalului Sulina, care trebuie menţinut într-o stare

optimă pentru desfăşurarea în siguranţă a traficului naval. După încheierea fazei de construcţie,

îmbrăcămintea din piatră a apărărilor de mal va oferi condiţii de recolonizare naturală a malurilor

subacvatice deranjate.

La proiectarea apărărilor de mal s-a ţinut cont de recomandările rezultate din studiul geotehnic, de

valorile parametrilor hidrologici, în aşa fel încât la debit mare şi la viteză mare de curgere a apei,

apărările de mal proiectate să fie stabile şi să nu fie afectate de eroziune.

La lucrările care necesită fundare, situate pe soluri plastic consistente şi plastic vârtoase, lăţimea

tălpii fundaţiei va fi de 1.0 m şi adâncimea de fundare (faţă de nivelul terenului sistematizat) de 2

m. În cazul pământurilor coezive plastic moi la plastic curgătoare sau a pământurilor necoezive

afânate, acestea sunt terenuri slabe de fundare şi pe care nu se va funda direct, decât cu

îmbunătăţirea terenului de fundare.

În aceste condiţii se poate afirma că:

- Modificările fizice asupra solului din amplasamentul lucrărilor proiectate sunt de mică anvergură,

se produc pe sectoare mici din lungul Canalului Sulina (care deja sunt afectate de procese

erozionale) şi nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra solului. După finalizarea

construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv semnificativ prin stoparea eroziunii şi

creşterea stabilităţii malurilor.

- Construcţiile hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel subsolul.

- Prin implementarea proiectului nu se intervine în compoziţia vegetală a zonelor din vecinătatea

amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea şi/sau modificarea

echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate.

- Prin implementarea proiectului nu se anticipează modificări ale suprafeţelor de păduri, păşuni

împădurite, pajişti, mlaştini, zone umede, râuri.

- Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu vor produce modificări în peisajul specific

Deltei, ele desfăşurându-se în lungul Canalului Sulina care a fost construit în urmă cu peste 160

ani prin modificarea Braţului Sulina. Lucrările hidrotehnice au rolul de a proteja malurile de

eroziune, de a creşte siguranţa transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între funcţiile

economice şi cele de protecţie a mediului.



17

- Realizarea investiţiei nu presupune modificarea nivelurilor, debitelor sau volumelor de apă

existente şi nu influenţează regimul de curgere a apelor Dunării.

Se menţine echilibrul hidrologic întrucât aria secţunii transversale a Canalului Sulina nu va fi

redusă prin realizarea lucrărilor de protecţie a malurilor. De aceea, scurgerea apei pe Canalul

Sulina nu va fi împiedicată, acest lucru fiind confirmat de modelarea matematică 2D. Nu va fi

afectat nici schimbul de apă cu Delta Dunării, deoarece malurile nu vor fi ridicate prin înălţarea

coronamentului.

- Inundarea naturală a deltei şi restaurarea fluxului natural al apei şi sedimentelor vor fi asigurate

prin analiza şi verificarea localizării, dimensionării şi soluţiilor tehnice de execuţie a apărărilor de

mal propuse în proiect.

Criteriile de proiectare au fost stabilite pentru a se încadra în Master Planul Biosfera Delta Dunării,

care preconizează inundarea naturală a Deltei. In acest scop, pe sectoarele unde coronamentul

lucrărilor de apărări depăşeşte nivelul teritoriului din spatele apărării s-au proiectat nişe de

cumunicare practicate în corpul lucrărilor de apărare.

În concluzie, modificările fizice produse prin implementarea proiectului asupra Canalului Sulina

sunt nesemnificative, lucrările hidrotehnice, odată executate, contribuind la stoparea eroziunii

malurilor şi la menţinerea echilibrului hidrologic în lungul Canalului Sulina.

1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului

- Diferite sortimente de piatră brută/sortată procurată de constructor din cariere autorizate situate

în afara ariilor protejate.

- Cantităţi reduse de apă, necesară pentru prepararea unor mici cantităţi de betoane sau mortare

necesare la fixarea elementelor prefabricate utilizate la estacade şi pentru udatul sistemului rutier

pe care se transportă produsele de carieră, care va fi peluată din sursele de apă din zonă.

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Nu este cazul.

1.6. Emisii şi deşeuri generate de implementarea proiectului

Sursele potenţiale de poluare a apelor Dunării în timpul execuţiei lucrărilor de apărări de maluri

propuse în lungul Canalului Sulina, sunt generate de utilajele şi echipamentele care vor lucra

«în plutire», dinspre apă, la realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în lungul Canalului



18

Sulina.

Emisiile potenţiale de poluanţi pentru ape se pot produce prin:

- Functionarea utilajelor şi echipamentelor «în plutire» în şantierele de lucru

Prezenţa drăgii şi a altor utilaje în plutire poate conduce la o deversare accidentală în apele

Dunării a unor cantităţi de reziduri petroliere (motorină, uleiuri etc.), ape uzate menajere sau de

santină în cazul funcţionarii/exploatării necorespunzătoare a utilajelor sau a stării tehnice

necorespunzătoare a lor.

Riscul este comparabil cu cel rezultat în urma navigaţiei sau altor funcţii ale Canalului Sulina.

Constructorul va trebui să asigure o administrare eficientă a punctelor de lucru cu respectarea

măsurilor de protecţie a mediului. În acest fel efectele poluării apei vor fi minime şi produse doar

accidental.

- Functionarea drăgii

O importantă parte din materialul dragat de pe fundul apei (mâluri detritice, argile prăfoase,

prafuri nisipoase şi nisipuri prăfoase) se va pierde în masa de apă prezentă în fluviu. Aceste părţi

fine, în funcţie de caracteristicile lor morfo-granulometrice, vor rămâne un timp în suspensie şi vor

fi transportate de curgere spre aval, redistribuindu-se prin depunere, pe diferite distanţe.

Aceste procese au loc şi în condiţii naturale, în timpul debitelor mari, sau cu ocazia lucrărilor

curente de dragare pentru menţinerea adâncimii şenalului navigabil.

Turbiditatea apei în ampriza lucrării şi în aval va creşte proportional cu ritmul de dragare.

Activitatea drăgii va trebui corelată cu cerinţele de calitate ale consumatorilor din aval.

Prin urmare, creşterea temporară a turbidităţii apei pe plan local, va produce un efect negativ

nesemnificativ.

Realizarea umpluturilor şi a protecţiei de mal din anrocamente poate conduce la poluare locală şi

de scurtă durată a apelor tot prin creşterea gradului de turbiditate.

În esenţă, pentru componenta de mediu apa, principalele emisii cu efect potenţial negativ, sunt

cele ce duc la creşterea turbidităţii apelor fluviului Dunărea. Celelalte surse de poluare pot fi

eliminate sau limitate prin măsuri organizatorice adoptate de constructor.

Dupa terminarea lucrarilor, antrepenorul va asigura curatirea locului din ampriza lucrarilor executate pe apa.

Pentru protecţia calităţii apelor constructorul va respecta următoarele măsuri: • Orice activitate sau lucrare prin care se afectează dinamica naturală a apelor va fi realizată



19

doar după obţinerea aprobărilor din partea ARPM;

• Constructorul va fi obligat să menţină funcţionalitatea naturală a tuturor apelor din zonă;

• Constructorul va fi obligat să asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi a apelor

subterane din zonă;

• Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport se vor face

în unităţi specializate din afara amplasamentului.

• Pentru colectarea apelor uzate menajere de la activitatile igienico – sanitare ale angajaţilor

în perioada de execuţie a lucrărilor investiţiei vor fi prevăzute toalete ecologice.

Principalele surse potenţiale de poluare a aerului datorate activităţilor din proiect sunt prezentate

sintetic în tabelul următor.

Tabelul 2. Surse de poluanţi atmosferici

Tipul sursei Poluanţi emişi Faza în care acţionează

Surse de combustie de tip motoare cu ardere internă(punctiforme în zona frontului de lucru):barjă, draglină, macara plutiitoare, greifer,buldozer, vibro-înfigător, compactor, remorci de transport piatră )

-monoxid de carbon -oxizi de azot -oxizi de sulf -hidrocarburi -aldehide -acizi organici -pulberi solide

-construcţie(curăţirea amprizei, tăierea exemplarelor de salcie din apă, dragaje, umplutură cu material dragat, construirea apărărilor de mal din piatră brută, construirea/reabilitarea estacadelor) Emisii reduse cantitativ şi disipate datorită curenţilor.

Surse mobile–deplasarea mijloacelor de transport pe drumuri publice, de la cariere la locul de încărcare în barje.

- emisii de praf provenite din produsele de carieră

- constructie a lucrărilor hidrotehnice propuse

În ceea ce priveşte poluanţii chimici ai aerului (NOx, CO, COV, NH3, etc.) ce rezultă din arderea

combustibililor de către utilaje şi mijloace de transport, cantităţile emise în faza de execuţie a

lucrărilor se preconizează că vor fi mai mici decât LMA.

Din observaţiile făcute cu ocazia unor lucrări similare executate în anii precedenţi, se poate afirma

că în zonă, poluarea aerului pe perioada lucrărilor este mai mică decât cea cauzată în timpul

navigaţiei. Acelaşi lucru este valabil şi pentru poluarea cu particule în suspensie.

Disiparea de particule solide (praf, pulberi) şi noxe se poate manifesta pe plan local şi în lungul

drumurilor publice de transport, datorită intensificării traficului pentru transportul sortimentelor de

piatră de la cariere la locul de încărcare în barje şi funcţionării utilajelor în sectoarele de lucru.



20

Efectul este puţin semnificativ (sursele sunt punctuale şi activitatea se desfăşoară în aer liber pe

fronturi mici de lucru), temporar, manifestat în perioada programului de lucru în faza de construcţie

a lucrărilor hidrotehnice propuse, are o probabilitate de apariţie sigură. Există posibilitatea

reducerii semnificative a poluării aerului prin aplicarea măsurilor propuse.

Luând în considerare că lucrările se desfăşoară într-o zonă unde viteza vântului este destul de

mare, se poate concluziona că este improbabil să se depăşească Limitele Maxime Admise (LMA).

Se estimează că impactul asupra aerului va fi redus, se va produce numai în imediata apropiere

de sursă şi va înceta după terminarea lucrărilor din faza de construcţie.

In vederea reducerii emisiilor de agenţi poluanţi în atmosferă,în timpul implementării proiectului se

vor avea în vedere următoarele măsuri specifice:

• Evitarea încărcării/descărcării materialelor de construcţie atunci când viteza vântului

depăşeşte 3 m/s;

• Intreţinerea platformelor de lucru, a drumurilor de transport din cariere prin umidificare

permanentă în perioadele de secetă;

• Utilizarea vehiculelor şi echipamentelor cu emisii reduse;

• Inspecţie periodică şi întreţinerea adecvată a vehiculelor şi echipamentelor.

Sursele de poluare pentru sol, subsol sunt reduse substanţial datorită abordării fronturilor de

lucru de pe apă, cu majoritatea utilajelor “în plutire”. Sunt şi anumite operaţiuni care presupun o

activitate pe uscat a unor utilaje cum ar fi mijloacele de transport (de exemplu la transportul din

cariere a anrocamentelor până la punctele de încărcare în barje), utilajele folosite pentru

excavare, umplere cu material dragat etc.

Printr-o manevrare defectuoasă sau prin utilizarea unor utilaje învechite, fără revizii tehnice

corespunzătoare, se pot produce accidental scurgeri de uleiuri arse, combustibili care pot polua

porţiuni de sol din şantierele de lucru.

Pentru prevenirea poluărilor accidentale a solului din şantierele de lucru trebuie respectate

măsurile de protecţie pe care este obligat constructorul să le adopte.

Nu se preconizează poluarea subsolului prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în

proiect.

In vederea diminuării impactului accidental asupra calităţii solului, în timpul implementării

proiectului se vor avea în vedere următoarele măsuri:

• Managementul corespunzator al deseurilor rezultate in perioada de realizare a investiţiei;

• Evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri prin scurgeri accidentele din utilajele şi



21

mijloacele de transport;

• Suprafeţele de teren contaminate accidental cu substanţe petroliere vor fi excavate iar

volumul de sol afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o diluţie care să permită derularea

proceselor de decontaminare prin atenuare naturală.

• Respectarea instrucţiunilor de lucru

• Utilizarea de mijloace auto corespunzătoare cerinţelor tehnice R.A.R.

Deşeurile vor fi produse doar în faza de construcţie a lucrărilor proiectate, pe suprafeţe restrânse

din zona fronturilor de lucru. In faza de exploatare nu vor exista surse de producere a deşeurilor.

Alimentarea cu carburanţi şi întreţinerea utilajelor de la toate activităţile ce se vor desfăşura în

cadrul proiectului se va efectua în afara perimetrului, la sediul titularului de activitate sau la unităţi

specializate din localităţile învecinate, astfel că nu vor rezulta pe amplasament deşeuri de tipul

piese metalice uzate, cauciucuri uzate, ulei uzat, produse petroliere.

Pe amplasament nu se va instala depozit de combustibili (motorină).

Alimentarea mijloacelor de transport se va face la staţiile de combustibili din localităţi.

Pentru alimentarea utilajelor terasiere combustibilii se vor transporta cu autocisterne speciale.

După alimentare autocisternele se vor retrage din amplasament.

Aparatura si utilajele de transport vot fi asigurate la punctul de lucru în condiţii normale de

funcţionare, cu revizie tehnică şi schimbare de ulei realizate în ateliere specializate.

Aceleaşi proceduri se vor aplica şi în cazul operaţiilor de întreţinere, schimbare a bateriilor, etc.

Alte substanţe sau preparate chimice periculoase nu vor fi nici utilizate nici nu vor rezulta din

activităţile derulate în perimetrul proiectului.

Alte categorii de deşeuri, produse în cantităţi mici sunt: deşeuri menajere, ape uzate şi reziduuri

de la toaletele ecologice.

În general deşeurile curente (menajere, ambalajele, deşeurile metalice) sunt inerte chimic şi fizic

nu prezintă riscuri majore pentru mediu.

Deşeurile reciclabile se vor colecta şi valorifica conform prevederilor Ordonanţei nr. 33/1995.

Deşeurile menajere vor fi colectate în containere de plastic şi vor fi transportate şi depozitate în

locurile special amenajate de către firme specializate.

Apa uzată de la grupul sanitar va fi colectată în fose vidanjabile, impermeabile, care vor fi

vidanjate periodic de către o firmă specializată.



22

În perimetrul nu se produc deşeuri periculoase sau radioactive în nici una din fazele proiectului.

Deşeurile de materiale utilizate rezultate de la lucrările de construcţie vor fi eliminate în locurile

special amenajate puse la dispozitie de catre AFDJ.

1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenurilor necesare pentru aplicarea proiectului

Amplasamentul proiectului a fost propus în intravilanul şi extravilanul oraşului Sulina, în

intravilanul şi extravilanul comunei Crişan, intravilanul localităţilor Gorgova, Maliuc, Vulturu,

Partizani şi în extravilanul comunei Maliuc, pe teren situat în zonă căi comunicaţii navale şi

amenajări aferente – Canalul Sulina, judeţul Tulcea.

Tipul de proprietate este domeniu public de interes naţional,domeniu public de interes local,

conform avizelor emise de primarii oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc.

Folosinţa actuală: ape – Canalul Sulina,conform încadrării cadastrale şi avizelor emise de primarii

oraşului Sulina şi ai comunelor Crişan şi Maliuc.

Destinaţia existentă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente

– Canalul Sulina.

Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a terenurilor din

amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin Planurile de Urbanism General

aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina.

Accesul la sectoarele din lungul Canalului Sulina în care sunt propuse lucrările de consolidare a

malurilor se face în proportie de cca 75% pe apă, restul de cca 25% accesul se poate face şi cu

maşina până la localitatea Vulturul(Mila 25).

Terenurile pe care sunt amplasate obiectivele de investiţie se află în proprietatea statului şi sunt

administrate de AFDJ Galaţi. Aceasta foloseşte şi zona de siguranţă a Canalului Sulina în lăţime

de 30 de m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului atât pentru instalarea semnelor

şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a

căii navigabile, conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11 aliniatul 1 şi art. 15 aliniatul 2.

Lucrările propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a

Canalului Sulina, fapt pentru care nu sunt necesare ocupări de terenuri agricole sau silvice.

Abordarea lucrărilor se va face dinspre apă spre uscat, folosind barje care vor transporta la

punctele de lucru materialele şi utilajele necesare. Pentru execuţia lucrărilor propuse în proiect nu

se consideră necesare construcţii de clădiri, locuri de parcare etc. la punctele de lucru.



23

Organizarea de şantier cade în grija constructorului care va câştiga licitaţia de execuţie. Nu se

consideră necesare construcţii administrative. Activităţile proiectului nu sunt concentrate într-un

singur punct de lucru, ele se vor desfăşura în lungul Canalului Sulina, pe anumite sectoare de pe

malul drept sau stâng, fiind grupate în cele două loturi descrise anterior. Lucrările se vor desfăşura

dinspre apă, majoritatea utilajelor fiind montate pe elemente plutitoare (barje, pontoane, vase).

Muncitorii vor fi cazaţi la pensiuni şi vor fi transportaţi zilnic la punctele de lucru pe calea apei.

Depozitarea temporară a materialelor se va face în locuri precizate de AFDJ şi care sunt destinate

acestui scop. Din aceste depozite se poate face şi încărcarea în barje a materialelor şi utilajelor

pentru a fi transportate la sectoarele de lucru. În momentul actual nu sunt disponibile alte

informaţii.

Suprafaţa totală de teren ocupată definitiv cu construcţiile hidrotehnice proiectate din cadrul

proiectului analizat este de 946.600mp (cca. 95 ha).

Terenurile din amplasament sunt situate în zona de dezvoltare durabilă a RBDD şi sunt puternic

antropizate, unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică (mal stâng, între

Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte silvo-piscicole cu

poldere antropizate (mal stâng, amenajările silvo-piscicole Păpădia, Maliuc,Obretin Ceamurlia),

altele sunt în zona localităţilor, ocupate fie cu construcţii, drumuri, fie cu culturi agricole, păşuni

sărace, maluri erodate (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova, Crişan, Sulina).

În raport cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe teritoriul

Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonele strict protejate (zone de protecţie integrală) şi zonele

tampon care le protejează, se situează în afara sferei de influenţă a amplasamentul proiectului.

Doar zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării,respectiv Lacul Potcoava

cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează, sunt în vecinătatea malului drept al

Canalului Sulina (între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic, limita nordică fiind paralelă cu braţul

Sulina (vezi Fig.1 Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava), dar nu sunt influenţate de construcţiile

hidrotehnice proiectate.



24

Fig. 1. Rezervaţie naturală - Lacul Potcoava

In raport cu fondul forestier, amplasamentul proiectului se învecinează cu o serie de arborete

dispuse în lungul malurilor Canalului Sulina, aparţinând ocoalelor silvice Rusca (mal drept) şi

Tulcea (mal stâng) din cadrul Direcţiei Silvice Tulcea, aşa cum rezultă din tabelele 3. şi 4.

Tabelul 3. Lista arboretelor (u.a.) situate pe malul drept al Canalului Sulina, dinspe Tulcea spre Sulina

DS TULCEA , OS Rusca

UP Trup pădure u.a. Supr. Compozi Tip nat Tip Tip



25

ha ţia actuală de pădure

habitat Romania

habitat Natura 2000

12 Ciatal 82%retrocedat

82% 1,81 9112 R4406 92A0 83A%retroc

edat 9112 R4406 92A0

83A% 1,32 Împăd. 9112 R4406 92A0 83C 5,65 10SA 9516 R4408 92A0 83B 0,65 6SA4PLA 9516 R4408 92A0 83D 4,23 Împăd. 9112 R4406 92A0 83M1 1,34 Ocpaţii, litigii 83M2 0,73 Ocpaţii, litigii 84 6,05 10SA 9612 R4407 92A0 Vulturu 89A 7,21 10PLZ 9112 R4406 92A0 89B 3,48 10SA 9516 R4408 92A0 89N 1,51 Neproductiv 90A 13,07 10SA 9112 R4406 92A0 90E 2,02 10PLZ 9112 R4406 92A0 90N 1,76 Neproductiv 91B 11,11 10PLZ 9112 R4406 92A0 91A 8,13 10SA 9516 R4408 92A0 91N 2,41 Neproductiv 92A 10,17 10PLZ 9112 R4406 92A0 92N 1,93 Neproductiv 93A 13,13 10PLZ 9112 R4406 92A0 93N 2,46 Neproductiv

10 Gârla Anicăi 49A 3,94 10SA 9516 R4408 92A0 49B 4,13 10SA 9515 R4408 92A0 49C 9,62 10SA 9515 R4408 92A0 49N 3,39 canal 50A 5,43 10PLA 9112 R4406 92A0 50B 1,76 10PLA 9112 R4406 92A0 50C 2,28 Impăd. 9112 R4406 92A0 50N1 5,51 Apă

stagnantă,stuf

50N2 3,39 Apă stagnantă,stu

f

51A 25,1 10SA 9516 R4408 92A0 51B 6,29 10SA 9516 R4408 92A0 51M 1,56 canal 51N 2,77 costrucţie 52A 13,57 10SA 9516 R4408 92A0 52B 1,75 10SA 9516 R4408 92A0 52C 1,91 10SA 9516 R4408 92A0 52D 4,49 Impăd. 9114 R4406 92A0 52E 5,05 10Sa 9515 R4408 92A0 52N 7,31 Apă

stagnantă

Gârla lui Graciov

53 10,71 10SA 9516 R4408 92A0



26

54 6,24 10SA 9516 R4408 92A0 55A 6,24 10SA 9516 R4408 92A0 55B 5,28 10SA 9516 R4408 92A0 Gorgova 56 8,62 10SA 9516 R4408 92A0 Obretinu Mic I 57A 3,17 10PLA 9112 R4406 92A0 57B 0,95 10SA 9516 R4408 92A0 57C 4,30 10PLA 9112 R4406 92A0 57D 3,32 Impăd. 9112 R4406 92A0 58A 0,83 Impăd. 9112 R4406 92A0 58B 3,79 10PLA 9112 R4406 92A0 58C 0,72 Impăd. 9112 R4406 92A0 58D 7,01 Impăd. 9113 R4406 92A0 58E 0,63 Impăd. 9112 R4406 92A0 58F 2,29 Impăd. 9112 R4406 92A0 Babinet 59 5,89 10SA 9516 R4408 92A0 Obretinu Mic I 60A 9,91 10PLZ 9112 R4406 92A0 60B 2,79 10SA 9515 R4408 92A0 61A 10,86 10SA 9515 R4408 92A0 61B 13,40 10SA 9515 R4408 92A0 61N 5,03 Ruptură cale

de acces în baltă

62A 5,58 Impăd. 9112 R4406 92A0 62B 2,67 10PLZ 9112 R4406 92A0 62C 2,24 10SA 9515 R4408 92A0 Incinta Vulturu 63A 8,19 10PLZ 9112 R4406 92A0 63B 18,96 10PLZ 9112 R4406 92A0 63C 1,53 10SA 9515 R4408 92A0 Obretinu Mic

II 64 27,10 10SA 9515 R4408 92A0

Observaţie: După localitatea Crişan, pâna la localitatea Sulina, pe malul drept al Canalului Sulina, nu mai sunt arborete incluse în cadrul OS Rusca.

Tabelul 4. Lista arboretelor (u.a.) situate pe malul stâng al Canalului Sulina, de la Ceatal Sf. Gheorghe spre Sulina

DS TULCEA , OS Tulcea

UP Trup pădure u.a. Supr. ha

Compozi ţia actuală

Tip nat de

pădure

Tip habitat

Romania

Tip habitat Natura 2000

2 Ceatal 48A 1,22 8PLZ2PLA 9113 R4406 92A0 48B 10PLZ 9113 R4406 92A0 48F 8PLZ2SA 9113 R4406 92A0 48D 11,65 Impăd. 9113 R4406 92A0 48C 10PLZ 9113 R4406 92A0 Ilgani 55A 4,83 6SA3PLA1P

LN 9516 R4406 92A0

55C 2,80 Impăd. 9515 R4408 92A0 55B%retroc

edat 9113 R4406 92A0

55B% 8,41 Impăd. 9113 R4406 92A0 3 Mila 28-29 36A 0,78 10SA 9514 R4407 92A0



27

36B 4,09 8SA2PLZ 9514 R4407 92A0 36C 1,19 Impăd. 9514 R4407 92A0 36D 4,72 Impăd. 9514 R4407 92A0 51A 2,47 Impăd. 9514 R4407 92A0 51B 3,59 Impăd. 9514 R4407 92A0 51C 0,44 10PLZ 9112 R4406 92A0 Mila 27 77A 0,14 10PLZ 9514 R4407 92A0 77B 10,42 Impăd. 9514 R4407 92A0 77Cc 0,37 - - Bloc

exp.ICAS 101M dig

101N canal 101P 10,49 Plantaţie

împrejmuită

102A 1,27 10PLZ 9116 t.rasă, clonă

102B 0,80 Impăd. 9116 102C 8,24 Impăd. 9116 102D 0,88 10PLZ 9116 102M dig 102N canal 103A 15,10 Impăd. 9116 103N1 canal 103N2 canal 103N3 canal 104A 25,37 Impăd. 9116 104B 0,66 10PLZ 9116

Uscare, dob

104C 0,79 10PLZ 9116 Uscare, dob

104M dig 104N canal Gorgova 108B 15,64 Impăd. 9516 R4408 92A0 109A 8,67 Impăd. 9516 R4408 92A0 109B 2,73 10PLZ 9516 R4408 92A0 110A 2,54 Impăd. 9516 R4408 92A0 110B 4,38 10SA 9516 R4408 92A0 110C 3,03 8SA2PLZ 9516 R4408 92A0 Mila 19 111A 1,17 Impăd. 9516 R4408 92A0 111B 5,89 Impăd. 9516 R4408 92A0 111C 3,32 10SA 9516 R4408 92A0 112A 22,64 10SA 9516 R4408 92A0 112N 3,99 Teren

mlăştinos

6 Bazita 174A 17,82 10SA 9516 R4408 92A0 174B 3,41 Impăd. 9516 R4408 92A0 174C 2,57 Impăd. 9516 R4408 92A0 Obretinu

Mare 175A 4,97 10SA 9516 R4408 92A0

175N1 0,99 mlaştină 175N2 Mlaştină,can

al



28

Lebăda 176N 8,93 Mlaştină,canal

177A 8,81 10SA 9516 R4408 92A0 177B 1,00 10PLZ 9113 R4406 92A0 177M1 0,30 litigiu 177M2 0,90 litigiu 177M3 0,30 litigiu 177N1 1,22 canal 177N2 1,16 canal 177N3 3,21 Mlaştină,can

al

Dunărea Veche

178A 2,17 10PLZ 9113 R4406 92A0

178B 12,28 10PLZ 9113 R4406 92A0 178C 4,93 10SA 9516 R4408 92A0 178D 0,93 10PLZ 9113 R4406 92A0 178N 7,30 Inundat,

mlaştină

178R 0,52 Reţea el. 179A 2,20 Impăd. 9515 R4408 92A0 179B 2,38 Impăd. 9515 R4408 92A0 179C 2,34 9SA1FRB 9516 R4408 92A0 179D 15,03 10SA 9516 R4408 92A0 179E 1,98 10PLZ 9113 R4406 92A0 179M 2,00 litigiu 179R 0,28 Reţea el. 180 18,14 10SA 9515 R4408 92A0 Vătafului 181A 2,96 10SA 9515 R4408 92A0 181N 8,92 Parţial

mlăştinos, Disem.SA

182N 6,90 Teren mlăştinos

Observaţie: După localitatea Crişan, după Trupul Vătafului (aproximativ mila Mm 8), pâna la localitatea Sulina, pe malul stâng al Canalului Sulina, nu mai sunt arborete incluse în cadrul OS Tulcea. Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva

sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia

crescută spontan (stuf inundat şi salcie pitică), stufăriş vechi, rare exemplare de salcie inundate,

dispuse sporadic în apropierea liniei malurilor. Cuantumul acestor extrageri de vegetaţie este

nesemnificativ raportat la lungimea frontului de lucru şi nu afectează existenţa habitatelor naturale

din lungul Canalui Sulina.



buc. pe malul stâng. Între milele Mm 31 – Mm 21(cam între localităţile Partizani-Gorgova), care



29

reprezintă zona LOT 1, s-au inventariat doar 45 exemplare de extras distribuite pe o distanţă de

7529 ml. O concentraţie mai mare de arbori de extras se înregistrează doar pentru consolidarea

molului de dirijare de la Ceatal Sf. Gheorghe, la bifurcaţie (Mm 33+1560) unde sunt propuse la

extragere 70 exemplare distribuite pe malul drept al Canalului Sulina (L=95m) şi pe malul stâng al

Braţului Sf. Gheorghe (L=70m).

Pe LOT 2 numărul de arbori inventariaţi este de 211 buc. distribuiţi pe o distanţă de 26636 ml, cei

mai numeroşi (100 buc) fiind localizaţi pe malul stâng, între milele Mm 2 – Mm 1 (1714 ml

lungime, la vest de localitatea Sulina) (obiect 11.1) (în Anexe, Tabel ..CENTRALIZATOR

CANTITĂŢI APĂRĂRI MAL SULINA, LOT 1,2).

Trebuie făcută precizarea că nu este vorba de o defrişare a unui teren împădurit sau a unei

păşuni, cu schimbarea folosinţei terenului respectiv şi ocuparea lui definitivă cu construcţii

hidrotehnice. Lucrările hidrotehnice propuse în proiect sunt amplasate în teren cu folosinţa

actuală: ape – Canalul Sulina şi cu destinaţia propusă: conform P.U.G. aprobate, zonă căi

comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina.

1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului

Pentru realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse nu sunt necesare servicii suplimentare.

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului

Durata de realizare a investiţiei, (inclusiv perioada anteconstrucţie) pentru varianta constructivă

propusă ( Scenariul 1- Varianta 1) este estimată la:

- 60 de luni, din care 12 luni perioada anteconstrucţie pentru ambele Loturi şi perioada de

execuţie de 48 luni pentru fiecare lot in parte (48 luni pentru Lotul 1 si 48 de Luni pentru Lotul 2).

Graficul de eşalonare a investiţiei şi eşalonarea costurilor coroborate cu costul de investiţie sunt

prezentate ca anexe la memoriu tehnic.

După realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse (apărări de maluri, estacade noi, reabilitare

estacade existente, consolidare jetele) în fiecare sector de lucru, constructorul va lua măsuri

pentru retragerea utilajelor, evacuarea materialelor depozitate temporar şi neutilizate în faza de

construcţie, curăţarea terenului de orice deşeuri rămase după închiderea şantierelor de lucru. Nu

se preconizează că prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse vor fi afectate terenuri care

să necesite lucrări de refecere/reabilitare.

Planificarea lucrărilor şi serviciilor aferente lucrărilor de întreţinere şi reparaţii se face ţinând

seama de durata normală de viață stabilită în conformitate cu prevederile HG 2139/2004 –



30

Catalog privind clasificarea şi duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe pentru fiecare tip

de lucrare proiectată.

Tabelul 5. Durata de funcţionare şi planificarea lucrărilor de întreşinere şi reparaţii

Codul de clasificare

Denumirea mijlocului fix

Durata normală de funcţionare (ani)

Numărul de cicluri de reparaţiicapitale

Ciclu de funcţionare al reparaţiei capitale

1.3.9 Estacade 40 - 60 5 12

1.3.12 Bolarzi, Apăratori de cheu

20-30 1 20

1.4.2 şi 1.4.2.2 Lucrări de dirijare şi apărări de maluri din piatra bruta, beton armat

24 – 36 1 20

1.4.4 Pereuri în spatele estacadelor

24 – 36 1 20

Ca activităţi de dezafectare pot fi considerate cele prin care se extrage vegetaţia lemnoasă din

zona fronturilor de lucru, deşi aceasta creşte sporadic în suprafeţele inundate din apropierea

malurilor şi nu este inclusă în parcelele de pădure din zona dig-mal. Produsul intermediar rezultat

este lemnul de foc iar ca deşeuri resturi vegetale, cioate extrase prin dragare.Extragerea

exemplarelor de salcie inventariate în fronturile de lucru se va executa de firmă specializată pe

baza unui proces tehnologic avizat de organele silvice. Materialul lemnos rezultat va fi fasonat,

încărcat în barje şi transportat pe apă la proximul depozit de lemn de foc pentru a fi valorificat la

populaţia locală. După eliberarea terenului se vor aborda lucrările specifice pentru consolidarea

malurilor.

1.10. Activităţi generate ca rezultat al implementării proiectului

Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect creşte siguranţa transportului pe

Canalul Sulina. Nu se generează activităţi noi.

1.11. Descrierea succintă a proceselor tehnologice pentru principalele lucrări

Tehnologia de lucru

APĂRĂRI MAL

a) Lucrări pregătitoare

- Pichetare de detaliu (ml): total 36679 ml, din care 13771 ml pe malul stâng şi 22908 ml pe malul



31

drept. În raport cu împărţirea pe loturi, pe Lot1 sunt 7924 ml iar pe Lot2 sunt 28755 ml.

- Curăţirea amprizei(m2): total 396274 m2, din care 76216 m2 pe Lot1 şi 320058 m2 pe Lot2

- Defrişare de la apă( ml): total 34165 ml, din care 7529 ml pe Lot1 şi 26636 ml pe Lot2.

Include în principal tăierea vegetaţiei dezvoltată neregulat în habitatul acvatic (stuf inundat şi sălcii

pitice) sau în habitatul amfibiu (stufăriş vechi, exemplare sporadice de salcie inundate) din lungul

malurilor, pe sectoarele unde acestea urmează a fi consolidate cu apărări de mal (Fig 2.- Profil

reprezentând habitatetele de vară din Delta Dunării). Această vegetaţie din zona

inundată/inundabilă apărută spontan trebuie extrasă din fronturile de lucru pentru profilarea

malului submers în cea mai mare parte. Exemplarele lemnoase de salcie pitică/salcie albă,

dispuse sporadic în apropierea liniei malului aparţin de fapt AFDJ şi nu fac parte din vegetaţia

forestieră (fondul forestier) care formează arborete în zona dig-mal.



buc pe malul stâng. Între milele M31 – M21 (respectiv între localităţile Partizani - Gorgova), care

reprezintă zona Lotului1, s-au inventariat doar 45 exemplare de extras distribuite pe o distanţă de

7529 ml. O concentraţie mai mare de arbori de extras se înregistrează doar pentru consolidarea

molului de dirijare de la Ceatal Sf. Gheorghe, la bifurcaţie (Mm 33+1560) unde sunt propuse la

extragere 70 exemplare distribuite pe malul drept al Canalului Sulina (L=95m) şi pe malul stâng al

Braţului Sf. Gheorghe (L=70m).

Pe Lotul2 numărul de arbori inventariaţi este de 211 buc distribuiţi pe o distanţă de 26636 ml, cei

mai numeroşi (100 buc) fiind localizaţi pe malul stâng, între milele M2 – M1 (1714 ml lungime)

(obiect 11.1) (în Anexe, Tabele ..CENTRALIZATOARE CANTITĂŢI LUCRĂRI)

Extragerea exemplarelor de salcie inventariate în fronturile de lucru se va executa de firmă

specializată pe baza unui proces tehnologic avizat de organele silvice. Materialul lemnos rezultat

va fi fasonat, încărcat în barje şi transportat pe apă la proximul depozit de lemn de foc pentru a fi

valorificat la populaţia locală. După eliberarea terenului se vor aborda lucrările specifice pentru

consolidarea malurilor.






Nici folosinţa actuală nici destinaţia stabilită nu se modifică prin realizarea apărărilor de maluri

propuse, în speţă prin extragerea vegetaţiei instalate spontan pe amplasament.

b) Terasamente:

- Dragaje(m3): total 775452 m3, din care 179200 m3 pe Lot1 şi 596252 m3 pe Lot2.



32

Efectuarea dragajelor este necesară pentru fasonarea malului până la cota indicată în proiect. O

parte din materialul din dragaj se va depozita pe mal şi va fi folosit ca umplutură în spatele apărării

de mal.

- Umplutură cu material dragat (m3): total 99281 m3, din care 32226 m3 pe Lot1 şi 67055 m3 pe

Lot2.

c) Construcţii

- Lansarea şi lestarea saltelei din două feţe de geotextil umplută cu nisip

Cuprinde următoarele operaţii:

· lansarea la suprafaţa apei cu ajutorul macaralei plutitoare;

· fixarea si lestarea saltelei se face cu piatră brută aşternută uniform pe toată suprafaţa acesteia.

Piatra brută pentru lestare de 10 - 50 kg/buc se va aşterne uniform, pe o grosime de 30 cm,

operaţie ce se efectuează cu macaraua plutitoare cu echipament de greifer având cupa de 0,6

mc. Cantităţi: total 139804 m3, din care 25156 m3 pe Lot1 şi 114648 m3 pe Lot2.

In timpul lestarii se va urmări permanent ca bucăţile de saltea să se suprapună şi să se aştearnă

uniform pe fundul albiei fără să formeze "bucle".

- Realizarea prismului din piatră brută nesortată (m3): total 402856 m3, din care 68763 m3 pe Lot1

şi 334093 m3 pe Lot2.

Această fază tehnologică se execută după 2-3 zile de la terminarea lansării la apă şi lestării

saltelelor.

Construcţia prismului se va realiza din blocuri de piatră nesortată. Blocurile de piatră vor avea

greutăţi de până la 1 t/buc şi vor fi aranjate pe un taluz cu panta dinspre apă de 1:2,5 şi cea

dinspre mal de 1:1,5. Aranjarea blocurilor de piatră se va efectua cu ajutorul unei macarale

plutitoare de 50 tf astfel încât volumul de goluri dintre blocurile de piatră să fie cât mai redus.

Piatra brută este transportată până la locul de punere în operă în containere aflate pe gabara

metalică de 300 t tractată de un remorcher fluvial de 400 CP.

In cazul în care se vor constata lipsuri de piatră pe taluz, acestea se vor completa, după care

taluzul va fi nivelat grosier deasupra apei.

Realizarea următoarei faze tehnologice nu va intarzia mai mult de 3-5 zile.

- Realizarea stratului suport din piatră brută sortată (m3): total 110104 m3, din care 21671 m3 pe

Lot1 şi 88433 m3 pe Lot2.

Stratul suport alcătuit din piatră brută sortată are rol de completare şi de aducere la profil a

prismului de piatră brută nesortată.



33

Blocurile de piatră brută sortată care alcătuiesc stratul suport au greutăţi cuprinse între 10-50

kg/buc şi grosimi de cca 50 cm.

Piatra brută este transportată în containere amplasate pe gabara. Din containere, piatra este

aşezată pe taluz cu ajutorul unei macarale plutitoare. Trecerea la faza următoare nu va depăşi 10

zile.

- Realizarea imbrăcăminţii de protecţie a taluzului (m3): total 553737 m3, din care 121426 m3 pe

Lot1 şi 432311 m3 pe Lot2. Imbrăcămintea de protecţie a taluzului se realizează din piatră brută

sortată dispusă în două straturi, blocurile împreunându-se astfel încât să se obţină o suprafaţă

exterioară cât mai plană, estetică şi funcţională. Greutatea blocurilor de piatră este de 0,2-1,0

t/buc.

Stratul final de îmbrăcăminte are grosimea de 1,20 m.

Pentru punerea în operă a blocurilor de piatră se va folosi o macara plutitoare de 50 tf.

Dispunerea blocurilor de piatră sub apă se va executa pe un taluz de 2:3. Deasupra apei se va

realiza o ranguire îngrijită pe un taluz de 2:5.

După realizarea îmbrăcăminţii din piatră brută, se poate considera că apărarea de mal este stabilă

la acţiunea apei.

- Trotuare din piatră spartă 25-63 mm încadrate cu bordururi din piatră brută(ml): total 34660 ml,

din care 5905 ml pe Lot1 şi 28755 m3 pe Lot2.

- Umplutură din piatră brută nesortată 10-500 kg/buc sub trotuare (m3): total 65513 m3, din care

11236 m3 pe Lot1 şi 54277 m3 pe Lot2.

- Aplanarea taluzului cu piatră spartă (m3): total 42225 m3, din care 7148m3 pe Lot1 şi 35077 m3

pe Lot2.

ESTACADE NOI, REABILITARE ESTACADE EXISTENTE


- Şablonare, trasarea lucrărilor (ml): total 640 ml, din care 505 ml pe Lot1 (estacade noi+estacade

existente) şi 135 ml pe Lot2 (2 estacade noi).

- Curăţirea amprizei(m2): total m2, din care 5700m2 pe Lot1 şi 1200m2 pe Lot2

- Tăiere arbori( buc): total 6 buc , din care 4 buc (estacade noi) pe Lot1 şi 2 buc pe Lot2.

b) Terasamente:

- Umpluturi din material local bine compactat pentru execuţia platformei de legătură cu estacada

(m3): total 2100 m3, din care 2100 m3 (estacade noi) pe Lot1 şi 0 m3 pe Lot2.

c) Construcţii

- Piloţi din beton armat prefabricat, de 0,35x0,35x17 m, bătuţi de la apă (buc): total 557buc , din



34

care 407 buc (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 150 buc pe Lot2.

- Beton armat monolit/prefabricat C35/45, în elementele structurale ale estacadei, inclusiv cofraje,

armături (m3): total 1518 m3, din care 1318 m3 (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 200

m3 pe Lot2.

- Beton armat monolit C35/45 în fundaţii, placa estacadei şi pasarela de acces, inclusiv cofraje,

armături şi confecţii metalice, balustrade (m3): total 579 m3, din care 471 m3 (estacade

noi+estacade existente) pe Lot1 şi 108 m3 pe Lot2.

- Pereu de protecţie a platformei de legătura cu estacada, cu anrocamente de 0,2-1 t/buc pe strat

suport din geotextil şi piatră spartă, inclusiv fundaţia de la bază (m3): total 1980 m3, din care 1980

m3 (estacade noi+estacade existente ) pe Lot1 şi 0 m3 pe Lot2.

- Amenajarea sistemului rutier al platformei de legătură cu estacada, cu piatră spartă 25-63 mm,

pe un strat suport de balast şi geotextil (m3): total 1170 m3, din care 1170 m3 (estacade

noi+estacade existente) pe Lot1 şi 0 m3 pe Lot2.

REFACERE DIGURI INSUBMERSIBILE (JETELE)


- Pichetare de detaliu (ml): total 14600 ml, din care 7700 ml jetea de nord şi 6900 ml pe jetea de

sud.

b) Terasamente: -

c) Construcţii:

- Imbrăcăminte din piatră brută 0.5-1t/buc(m3): total 169015m3, din care 77655 m3 pe jetea de

nord şi 91360 m3 pe jetea de sud.

1.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, care pot genera impact cumulativ cu proiectul analizat

Proiectul de investiţii vizat răspunde direct priorităţilor şi reglementărilor din Master Planul General

de Transport al României, care sunt în concordanţă cu Strategia pentru transport durabil pe

perioada 2007-2013 şi 2020, 2030.

Obiectivele proiectului sunt în concordanţă şi cu prevederile Strategiei de dezvoltare a Regiunii

Sud-Est Dobrogea, a Strategiei de dezvoltare a judeţului Tulcea.

Realizarea lucrărilor hidrotehnice va produce efecte pozitive asupra siguranţei populaţiei,

contribuind totodată la menţinerea şi protejarea factorilor de mediu, în concordanţă cu Master

Planul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

In lungul Canalului Sulina nu se derulează proiecte care să genereze un impact cumulativ cu



35

proiectul analizat. Efectele negative produse doar în faza de construcţie a lucrărilor hidrotehnice

proiectate sunt de mică intensitate, distribuite în fronturi de lucru de întindere redusă şi nu

amplifică semnificativ efectele determinate de traficul naval desfăşurat de zeci de ani pe Canalul

Sulina.

2. Informaţii privind ariile naturale protejate de interes comunitar posibil a fi afectate de implementarea proiectului

Amplasamentul lucrărilor hidrotehnice propuse în lungul Canalului Sulina se află pe terenuri din

zona de dezvoltare durabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), sit aparţinând

patrimoniului universal, recunoscut de către UNESCO .

Pe de altă parte, amplasamentul proiectului este situat în perimetrul unor arii protejate din reţeaua

ecologică europeană Natura 2000 în Romania, incluse în RBDD, şi anume:

- Siturile de Importanţă Comunitară ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării-zona

marină, declarate parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România prin

Ordinul nr. 1964/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoie

şi ROSPA0076 Marea Neagră, declarate parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura

2000 în România prin HG nr. 1284/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD), zonă

de importanță ecologică naţională şi internaţională, cuprinde Delta Dunării, sărăturile Murighiol-

Plopu, complexul lagunar Razim - Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul

Isaccea-Tulcea cu zona inundabilă, litoralul Mării Negre de la braţul Chilia până la Capul Midia,

apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentală

a rezervaţiei este reprezentată de contactul Podişului Dobrogean cu zonele umede şi palustre.

Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) este protejată în baza legilor naţionale şi a convenţiilor

internaţionale. Este o Rezervatie a Biosferei transnaţională, singura din lume care cuprinde o

întreagă deltă a unui fluviu, având o suprafaţă totală de 6.250 km2 din care 5.800 pe teritoriul

României (restul de 450 ha sunt pe teritoriul Ucrainei).

În 1991, România a ratificat Convenţia Ramsar „privind zonele umede de importanță

internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă”, iar Delta Dunării a fost prima zonă din



36

România desemnată sit Ramsar. În 2007, Delta Dunării a fost identificată ca Zonă Importantă

pentru Conservarea Speciilor de Păsări la nivel UE, iar în contextul Directivelor UE privind

Habitatele şi Păsările (reţeaua Natura 2000), Guvernul României (prin Decizia 1284/2007) a

desemnat Delta Dunării şi Complexul lagunar adiacent Razim-Sinnoie, arie de protecţie specială

avifaunistică (ROSPA0031) pentru conservarea păsărilor sălbatice şi a propus ca cea mai mare

parte din această suprafaţă să fie desemnată sit de importanţă comunitară (ROSCI0065 Delta

Dunării).

Teritoriul rezervaţiei este delimitat în patru categorii de zone: zone strict protejate, având regimul

de conservare al rezervaţiilor ştiinţifice, zone tampon, cu rol de protecţie a zonelor strict protejate,

zone de dezvoltare durabilă şi zone de reconstrucţie ecologică descrise succint în cele ce

urmează.

- 20 de zone strict protejate, care reprezintă aproximativ 8.7% (50.904 ha) din suprafaţa totală a

RBDD şi care sunt reprezentative pentru ecosistemele naturale, terestre şi acvatice, unde

mediultrebuie să fie absolut neatins şi unde sunt concentrate cele mai multe specii vulnerabile. În

aceste zone se permit doar activităţi de cercetare, conservare şi mentenanţă;

- 13 zone-tampon, care reprezintă aproximativ 223.300 ha (38.5%) - zone stabilite în jurul celor

strict protejate, al căror scop este de a reduce impactul activităţilor umane asupra zonelor strict

protejate. În aceste zone, activităţile permise includ cercetarea, pescuitul comercial, colectarea

stufului şi a altor resurse naturale vii utilizând metode tradiţionale şi ecoturismul;

- zonele economice (de dezvoltare durabilă), care acoperă cam 306.100 ha (52.8%) - zonele în

care sunt permise aşezările şi activităţile economice tradiţionale compatibile cu managementul şi

dezvoltarea sustenabilă ale resurselor naturale. Zonele care în trecut au fost transformate în

poldere pentru agricultură, pescării şi păduri acum intră sub incidenţa zonelor economice. Unele

dintre acestea au fost desemnate zone pentru restaurare ecologică în cadrul Planului de

Management al RBDD.

Fig. 2. Harta RBDD cu delimitarea zonelor funcţionale cu regim diferenţiat de protecţie



37

Recapitularea suprafeţelor RBDD

SUPRAFAŢA TOTALĂ : 580.000 ha din care :

-Zone strict protejate (20) - total : 51.789 ha din care :

- Roșca-Buhaiova - 9.625 ha, Letea – 2.825 ha, Răducu - 2.500 ha, Nebunu - 115 ha, Vătafu-

Lunguleț 1.625 ha,

Caraorman - 2.250 ha, -Sărături-Murighiol - 87 ha, Erenciuc - 50 ha, Popina - 98 ha, Sacalin-

Zătoane - 21.600 ha,

Periteasca-Leahova - 4.125 ha, Doloșman - 125 ha, Grindul Lupilor - 2.075 ha, Istria-Sinoie - 1095

ha, Grindul Chituc - 2.300 ha, Rotundu - 228 ha, Potcoava - 652 ha, Belciug - 110 ha, Insulele

Prundu cu Păsări - 187 ha, Insula Ceaplace - 117 ha.

-Zone tampon (13) - total : 223.801 ha din care :

- Matița-Merhei-Letea - 22.560 ha, Șontea - 12.500 ha, Caraorman - 13.830 ha, Lumina-

Vătafu - 13.460 ha, Dranov - 23.260 ha, Sărături-Murighiol - 5 ha, Lacul Rotundu - 1.240 ha,



38

Insula Popina - 260 ha, Capul Doloșman - 28 ha, Zmeica-Sinoie - 30.511 ha, Lacul Potcoava -

2.937 ha, Periteasca-Leahova - 210 ha, Zona tampon marină - 103.000 ha.

- Zone de dezvoltare durabilă - total : 288.698 ha

- Zone de reconstrucţie ecologică – total:15.712 ha din care:

- Ostrovul Babina – 2.100 ha, Ostrovul Cernovca – 1.580 ha, Fortuna Est-Vest – 2.115 ha,

Dunăvăţ II – 1.260 ha,

Holbina I – 1.270 ha, Holbina II – 3.100 ha, Popina II – 3 600 ha, Ostrov Dranov 1 – 253 ha,

Ostrov Dranov 2 – 327 ha, Ostrov Ivancea – 107 ha.

Dintre zonele de reconstrucţie ecologică sus menţionate 12.112 ha reprezintă domeniu public de

interes naţional în administrarea Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării. Incinta (Popina

II) în suprafaţă de 3.600 ha, este domeniu public de interes judeţean în administrarea Consiliului

Judeţean Tulcea.

Cea mai importantă caracteristică fizică şi ecologică a RBDD este vasta întindere de zone umede

, inclusiv mlaştini de apă dulce, lacuri şi iazuri, pârâuri şi canale. Cea mai mare parte a luncii

Deltei Dunării (DD) este fie în permanenţă sub apă, fie inundată câteva luni pe an (în primăvară şi

primele luni de vară). Doar o mică parte din DD (aproximativ 150 km2) este uscată în permanenţă.

Vegetaţia include cea mai mare suprafaţă de stuf din lume (aproximativ 284.000 ha) şi constă în

vegetaţie fixă şi insule vegetale plutitoare - plauri. Există 688 de lacuri cu o suprafață totală de

31.262 ha (9.3% din suprafaţa totală a DD) şi aproximativ 3500 km de golfuri şi canale. Fiind o

mlaştină naturală, DD este un sistem în echilibru dinamic, aflându-se în continuă schimbare ca

rezultat al dinamicii sezoniere şi al influenţelor geomorfice, în special transportul sedimentelor din

întregul bazin al Dunării. Depunerea progresivă de sedimente ce conduce la colmatarea corpurilor

de apş şi la formarea de noi pământuri este un proces natural în orice mlaştină, însă ritmul şi

tipicitatea acestor depuneri în DD au fost modificate de activitatea umană, în special prin

îndreptarea cursurilor de apă şi crearea de canale artificiale.

Fondul forestier din cadrul RBDD are o suprafață de 22.656 ha cuprinde toate zonele aflate sub

jurisdicţia Administraţiei Naţionale a Pădurilor (Romsilva – Direcţia Silvică Tulcea), incluzând

păduri, terenuri destinate (re)împăduririi şi alte zone care servesc nevoilor administrării, producţiei

şi culturii silvice. 57% sunt păduri cultivate şi 43% sunt păduri naturale, în special de sălcii.

În plus, există aproximativ 3.000 de ha de vegetaţie lemnoasă (arbori şi arbuşti) în afara fondului

forestier, situate în zonele inundate ale RBDD. Această situaţie se regăseşte şi pe linia malurilor

Canalului Sulina, în anumite sectoare pe care sunt amplasate construcţii hidrotehnice, unde este

necesară eliberarea amprizei de lucru prin extragerea unor exemplare din vegetaţia lemnoasă

crescută spontan.



39

Importanţa unică a RBDD pentru conservarea biodiversităţii la nivel global este bine cunoscută.

Cele peste 30 de ecosisteme ale sale găzduiesc aproape 1700 de specii de plante (inclusiv stuful,

important ca resursă economică şi multe alte specii de uz medicinal şi nu numai) şi aproximativ

3800 de specii de animale, inclusiv 300 de specii de păsări şi peste 130 de specii de peşti.

Vertebratele sunt foarte bine reprezentate pe teritoriul Rezervaţiei de grupuri faunistice specifice

condiţiilor de viaţă din zonă: peşti, păsări, reptile, amfibieni, mamifere.

Nevertebratele sunt răspândite pe teritoriul Rezervaţiei în toate mediile de viaţă (terestru,

subteran, acvatic), cuprinzând mai multe încrengături. Din cele 3541 specii de faună, 3061 specii

sunt nevertebrate, reprezentate prin moluşte, viermi, insecte, crustacee, arahnide, miriapode.

Peştii, reprezintă, alături de păsări, una dintre cele mai reprezentative bogăţii faunistice ale

teritoriului Rezervaţiei. Circa 60% din speciile de peşti din DD sunt specii de apă dulce, restul fiind

specii care migrează din Marea Neagră prin DD în bazinul Dunării (inclusiv mai multe specii de

sturioni pe cale de dispariţie). Clasa peşti este reprezentată atât de peştii cartilaginoşi-osoşi cât şi

de cei cu scheletul complet osificat. Din cele 300 de specii din Europa şi 185 din România, în

apele Rezervaţiei au fost identificare 133 de specii, găzduite de o varietate mare de habitate

acvatice, dulcicole, salmastre, marine. În apele Rezervaţiei au fost identificate 54 specii exclusiv

dulcicole: ştiucă (Esox lucius), lin (Tinca tinca), văduviţă (Leuciscus idus), etc., 66 specii exclusiv

marine: şprot (Spratus spratus phalericus), hamsie (Engraulis, encrasicolus ponticus), bacaliar

(Merlangus merlangus euxinus), stavrid (Trachrus ponticus), calcan (Psetta maxima maeotica) şi

13 specii eurihaline care trăiesc atât în apele dulci, şi salmastre sau chiar în Marea Neagră:

majoritatea guvizilor, morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser

stallatus), scrumbie de Dunăre (Alosa pontica), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax),

cambulă (Platichthys flesus luscus). Sunt şi unele specii care prezintă un uşor grad de eurihalinie

putând fi întâlnite în număr redus şi în apele Mării Negre, în faţa gurilor Dunării: crap (Cyprinus

carpio), avat Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis), somn (Silurus glanis), şalău Stizostedion

lucioperca), etc.

Din cele 133 specii semnalate până în prezent, 6 provin din alte continente, specii alohtone:

carasul argintiu (Carassius auratus gibelio) adus în Europa din China de acvarişti la începutul

secolului al XVIII-lea şi semnalat în ţara noastră pentru prima dată în 1920, bibanul soare

(Lepomis gibosus) ce provine din America de Nord, 3 specii de ciprinide importate din China

pentru creşterea lor în piscicultură, sângerul (Hypophthalmichthys molitrix), cosaşul

(Ctenopharyngodon idella), şi respectiv, novacul (Aristichthys nobilis), precum şi (Pseudorasbora

parva) specie adusă accidental din China cu loturile de ciprinide.



40

Din 1994 a fost semnalată o specie de talie mică din neamul bibanului (Percarina demidofii), care

a pătruns în Rezervaţie în special în Complexul lagunar Razim-Sinoie).

Fauna piscicolă bogată a Deltei atrage păsări din multe părţi ale lumii, inclusiv din Mongolia,

Siberia şi zonele Arctice. Există aproape 180 de specii de păsări din DD - un număr mai mare

decât în oricare altă deltă europeană - cu aproximativ 140 de specii care se află aici cu

regularitate, dintre care 97 sunt enumerate în Anexa 1 a Directivei UE pentru Păsări, 151 sunt

protejate prin Convenţia de la Bonn privind păsările migratoare; 17 sunt specii amenințate la nivel

mondial. Aici se încadrează colonia de pelicani albi, cea mai mare de acest tip din lume, alături de

un procent semnificativ din populaţia mondială de pelicani creţi - ambele specii fiind pe cale de

dispariţie. Alte două specii pe cale de dispariţie - gâsca cu gât roşu şi cormoranul pigmeu – se

regăsesc o parte din an în RBDD.

Păsările se întâlnesc într-o varietate impresionantă în toate ecosistemele, acvatice sau terestre,

naturale sau antropice de pe teritoriul Rezervaţiei. Din cele 375 de specii de păsări care trăiesc în

România, 331 se întâlnesc pe teritoriul Rezervaţiei. Din acestea, 166 sunt specii cuibăritoare,

specii care cuibăresc în acest teritoriu majoritatea fiind oaspeţi de vară, care toamna părăsesc

Rezervaţia stabilindu-se pentru hrănire în teritoriile sudice mai calde (maditeraneene sau

africane), urmând să se reîntoarcă în lunile martie şi aprilie: pelicanul comun (Pelecanus

onocrotalus), pelicanul creţ (Pelecanus cripus), barza albă (Ciconia ciconia), rândunelele (Hirundo

rustica), lăstunii (Riparia riparia, Delicon urbia, Apus apus), majoritatea stârcilor, dumbrăveanca

(Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster). Celelalte specii (165) sunt oaspeţi de toamnă,

iarnă şi primăvară, cuibărind în teritoriile mai nordice euro-asiatice, pe care le părăsesc odată cu

răcirea vremii, poposind pentru hrănire pe perioade mai lungi sau mai scurte, pe teritoriul

Rezervaţiei: gârliţele (Anser albifrons), gâsca cu gâtul roşu (Branta ruficolis), lebăda cântătoare

(Cygnus cygnus), raţa suliţar (Anas acuta), raţa lingurar (Anas clypeata), ferestraşii (genul

Mergus), eretele vânăt (Circus cyaneus), etc. Din totalul speciilor inventariate pe teritoriul

Rezervaţiei, 320 specii sunt incluse în Convenţia de la Berna, privind conservarea vieţii sălbatice

şi a habitatelor naturale din Europa adoptată la Berna din care 229 specii sunt în Anexa II

(animale europene strict protejate), şi 91 specii, în Anexa III (animale europene protejate).

Academia Română a declarat 12 specii monumente al naturii, respectiv: Călifarul alb (Tadorna

tadorna), Călifarul roşu (Tadorna ferruginea), Corbul (Corvus corax), Dropia (Otis tarda),

Spurcaciul (Otis tetrax), Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), Pelicanul creţ (Pelecanus

crispus ), Piciorongul (Himantopus himantopus), Stârcul lopătar (Platalea leucorodia), Egreta

mare (Egretta alba), Egreta mică (Egretta garzetta), Vulturul hoitar (Neophron percnopterus).

Este şi unul dintre ultimele refugii ale speciilor precum nurca europeană, pisica sălbatică, vidra,

mistreţul şi şacalul.



41

Cel mai mare impact negativ asupra ecosistemului DD a avut loc în perioada 1960-1980 sub

forma „recuperării terenului”, care a însemnat construirea digurilor şi barajelor pentru a preveni

inundarea sezonieră a anumitor zone, creând în mod artificial terenuri uscate pentru agricultură,

piscicultură şi silvicultură. Dezvoltările fizice din DD au redus la rândul lor abilitatea sa de a atenua

viiturile împrăştiind apa pe suprafeţe mari. Programele foarte distructive de construire a polderelor

şi construire de canale s-au încheiat în 1989, dar impactul lor rămâne, având în vedere că doar o

mică parte din poldere au fost renaturalizate la statut de zona umeda, iar multe canale artificiale

sunt întreţinute activ prin dragare deoarece locuitorii şi comercianţii au ajuns să depindă de ele.

2.1. Informaţii privind siturile Natura 2000 (suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului)

2.1.1. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI 0065 Delta Dunării

Arealul a fost declarat arie protejată de interes comunitar datorită biodiversităţii excepţionale şi

unicităţii Deltei Dunării, rezervaţie a biosferei recunoscută de UNESCO.

Situl ocupă o suprafaţă de 453645 ha şi este localizat in regiunea administrativa Sud-Est (NUTS

RO22), latitudine nordică 45.0024166 şi longitudine estică 29.0150277, pe teritoriile judetelor

Tulcea si Constanta.

Amplasamentul pe care se intenţionează a se realiza investiţia se află situat în unitatea

administrativ teritorială a judeţului Tulcea, în jumătatea nord-estică a acestuia, pe care o străbate

de la vest spre est pe ambele maluri ale Canalui Sulina.

Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului reprezintă doar 0,021% din suprafaţa totală a sitului şi

0,022% din partea administrată de judeţul Tulcea.

O mare parte din suprafaţa deltei aparţine Administraţiei Rezervaţiei Delta Dunării. Suprafeţele de

păşunat şi cele agricole aparţin comunităţilor locale, în rest, situaţia sprafeţelor concesionate nu

se cunoaşte în detaliu. Pădurile şi plantaţiile, constituie în majoritate fond forestier, proprietate de

stat, fiind administrate de Direcţia Silvică Tulcea.

Cea mai mare intindere a sitului se află în regiunea biogeografică stepică, restul în cea pontică.

Din punct de vedere al ponderii biotopurilor, se constată că aproape jumătate din suprafaţă este

ocupată de mlaştini (49.88%), 14.81% de estuare, lagune, 12.77% râuri, lacuri, 9.85% culturi -

teren arabil. Pădurile de foioase, în speţă plopi, salcie, ocupă doar 4.45% din suprafaţa sitului.

Caracteristici generale ale sitului, conform formularului standard Natura 2000 Cod Clase habitate Acoperire% N01 Zone marine, insule maritime 0.12 N02 Estuare, lagune 14.81 N03 Mlaştini sărăturate 1.20 N04 Plaje de nisip 1.37



42

N06 Râuri, lacuri 12.77 N07 Mlaştini, turbării 48.68 N09 Pajişti naturale, stepe 4.35 N12 Culturi (teren arabil) 9.85 N14 Păşuni 0.55 N15 Alte terenuri arabile 0.10 N16 Păduri de foioase 4.45 N23 Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) 0.86 N26 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 0.87

Cea mai mare zonă umedă din Europa, Delta Dunării reprezintă unul dintre cele mai valoroase

habitate de pe continent, cu abundenţă de specii de plante şi animale de o biodiversitate

remarcabilă. Teritoriul Deltei Dunării se caracterizează printr-o diversitate deosebit de mare de

elemente areologice, atât din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cât şi al repartiţiei

geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia că, la originea diversităţii ridicate a florei şi faunei

teritoriului RBDD, un rol important l-a avut poziţia geografică sud-est-europeană, apropiată de

refugiile postglaciare mediteraneene, precum şi influenţele refugiilor estice, mai pronunţate decât

în teritoriile central-europene. De asemenea, o importantă influenţă a avut şi specificul genezei

Deltei Dunării. Se ştie că aceasta şi-a definitivat relieful cu o mare diversitate de tipuri de habitate

acvatice, palustre şi terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Această mare diversitate de

habitate a primit o diversitate ridicată de tipuri ecologice de specii.

Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunării se află situat în marea regiune palearctică,

subregiunea euromediteraneană.

Sub aspect fitogeografic se încadrează în provincia danubiano-pontică, formând o unitate proprie,

şi anume districtul Delta Dunării (V. Ciocârlan, 1994).

Diferenţierea spaţiului deltaic, de la prima bifurcaţie către ţărmul mării şi de la braţele principale

spre interior, este rezultatul evoluţiei în timp, care a dus la formarea grindurilor, lacurilor, gârlelor şi

terenurilor amfibii şi respectiv, a ecosistemelor. Deoarece ecosistemele din deltă sunt în strânsă

interacţiune şi toate determinate de fluviul Dunărea şi de energia primită de la soare, acest

angrenaj abiotic este considerat ca un sistem, un nivel supraecosistemic de organizare a materiei.

Sub aspectul zoogeografic al faunei de apă dulce, subregiunea euromediteraneană este divizată

în provincia ponto-caspică, districtul nord-ponto-caspic, iar în ceea ce priveşte Marea Neagră, aici

se întâlnesc specii aparţinând atât regiunilor marine litorale cât şi celor pelagice (P. Bănărescu, N.

Boşcaiu, 1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-

marine şi costiere a creat posibilitatea populării regiunii cu o diversitate ridicată de ecotipuri ale

speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu preponderenţă din cele mediteraneene şi

estice.



43

Numărul speciilor ce trăiesc pe acest teritoriu este cu siguranţă mai mare decât cel cunoscut în

prezent, întrucât inventarele întreprinse în trecut şi după înfiinţarea RBDD nu au cuprins toate

zonele, nici sub aspect sistematic şi nici teritorial.Până acum au fost inventariate 1 642 specii de

plante şi 3 768 specii de animale, dintre care circa 1530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190

specii de peşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de

mamifere. Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele

(Orchis elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca),

volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides

metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul

(Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni,

brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele

protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul

galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele).

Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă.

Situl ROSCI0065 conservă 29 de habitate comunitare dintre care 1 este din categoria comunităţi

marine (1110), 4 din categoria mlaştini, stepe, tufărişuri (1310, 1410, 1530*, 7210*), 5 din

categoria dune şi plaje de nisip litorale (1210, 2110, 2130*, 2160, 2190), 6 din categoria ape

stătătoare dulcicole (3130, 3140, 3150, 3160, 3260,3270), 1 din categoria ape stătătoare saline şi

salmastre (1150*), 1 din categoria lande şi tufărişuri temperate (40C0*), 2 din categoria stepe şi

pajişti xerice calcicole (6120*, 62C0*), 4 din categoria pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte

(6410, 6420, 6430, 6440), 1 din categoria pajişti mezofile (6510), 1 din categoria păduri temperate

de foioase cu frunza căzătoare (91AA), 3 din categoria păduri şi tufărişuride luncă şi de mlaştină

(91F0, 92A0, 92D0).

Principalele caracteristici ale habitatelor de interes comunitar rezultate din formularul standard

Natura 2000 al sitului ROSCI0065 sunt prezentate sintetic în cele ce urmează.

Tipuri de habitate Evaluare Cod PF NP Acoperire

(ha) Pesteri

(nr.) Calit. date

AIBICID AIBIC

Rep. Supr.rel Status conserv.

Eval. globala

1110 Buna B C B B

1150* Buna B A B B

1210 Buna A A B B

1310 Buna B A B B

1410 Buna A A A A



44

1530* Buna B C B B

2110 Buna B A B B

2130* Buna A A A A

2160 Buna A A A A

2190 Buna A A A A

3130 Buna A A A A

3140 Buna B A B B

3150 Buna A B A A

3160 Buna B B B B

3260 Buna A A A A

3270 Buna A A A A

40C0* Buna C C B C

6120* Buna A C A A

62C0* Buna A C A A

6410 Buna B C B B

6420 Buna A A B B

6430 Buna A A A A

6440 Buna B C B B

6510 Buna B B B B

7210* Buna B A B B

91AA Buna C C B C

91F0 Buna A B A A

92A0 Buna A A A A

92D0 Buna B A B B

Notă privind semnificaţia codurilor de caracterizare a habitatelor de interes comunitar:

- Reprezentativitate: A – excelentă; B – bună; C – semnificativă; D – prezenţă nesemnificativă.

- Suprafaţa relativă reprezintă raportul dintre suprafaţa sitului acoperită de habitatul

natural/suprafaţa totală acoperită de acest tip de habitat natural în cadrul teritoriului naţional. A =



45

100> p > 15%; B= 15> p >2%; C= 2 > p >0%.

- Starea de conservare reprezintă gradul de conservare a structurilor şi funcţiilor tipului de habitat

natural în cauză şi posibilităţile de refacere/reconstrucţie. A – conservare excelentă; B –

conservare bună; C – conservare medie/redusă.

- Global (evaluare globală) reprezintă evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al

conservării tipului de habitat natural analizat. A – valoare excelentă; B – valoare bună; C –

valoare considerabilă.

Din cele 29 de habitate de interes comunitar, 7 sunt prioritare, respectiv:

- 2 din categoria mlaştini, stepe, tufărişuri (1530*, 7210*), 1 din categoria dune şi plaje de nisip

litorale (2130*), 1 din categoria ape stătătoare saline şi salmastre (1150*), 1 din categoria lande

şi tufărişuri temperate (40C0*), 2 din categoria stepe şi pajişti xerice calcicole (6120*, 62C0*).

Dintre habitatele prioritare, cel mai bine reprezentat în situl ROSCI0065 este habitatul de dune

fixate cu vegetaţie herbacee perenă - „dune gri” (2130*) care ocupă aproape 23000 ha (5% din

suprafaţa sitului), ceea ce reprezintă între 15 - 100% din suprafaţa acoperită de acest tip de

habitat la nivel naţional. În sit are o reprezentativitate şi o stare de conservare excelente iar situl

are o valoare excelentă din punct de vedere al conservării acestui tip de habitat.

Lagunele costiere (1150*) ocupă puţin peste 9000 ha ceea ce reprezintă peste 15% din suprafaţa

acoperită de acest tip de habitat la nivel naţional.În sit are o reprezentativitate şi o stare de

conservare bune iar situl are o valoare bună din punct de vedere al conservării acestui tip de

habitat.

Sub 500 ha fiecare, ocupă habitatele prioritare de tipul mlaştini cacalcaroase cu Cladium mariscus

(7210*) şi tipul tufărişuri de foioase ponto sarmatice (40C0*). Dacă suprafaţa primului reprezintă

peste 15% din suprafaţa acoperită de acest tip de habitat la nivel naţional, iar reprezentativitatea

şi starea de conservare a structurilor şi funcţiilor sunt bune, la cel de al doilea suprafaţa este sub

2% din suprafaţă ocupată la nivel naţional, reprezentativitatea este doar semnificativă, starea de

conservare buna iar situl are o valoarea considerabilă din punct de vedere al conservării acestui

tip de habitat.

Din celelalte 22 de habitate de interes comunitar (care nu necesită măsuri speciale de

conservare), 21 au o reprezentativitate şi o stare de conservare a structurilor şi funcţiilor de la

bună la excelentă. Din punct de vedere al conservării acestor habitate, situl ROSCI0065 are o

valoare de la bună la excelentă.



46

Tipul de habitat comunitar 91AA - Vegetaţie forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos se

regăseşte în situl ROSCI0065 pe cca 9 ha (sub 2% din suprafaţă ocupată la nivel naţional), are o

reprezentativitate semnificativă în sit şi o stare de conservare bună; situl are o valoare

considerabilă din punct de vedere al conservării acestui tip de habitat.

În cuprinsul sitului trăiesc următoarele specii de interes comunitar enumerate în anexa II a

Directivei 92/43/CEE:

- 5 specii de mamifere: Spermophilus citellus (popândău), Lutra lutra (vidra), Mustela lutreola

(nurca), Vormela peregusna (dihor pătat), Mustela eversmannii (dihor de stepă).

Specie Populaţie Sit

Grup Cod Denumire ştiinţifică

S NP Tip

Marime Unit.

măsură Categ. Calit. date

AIBICID AIBIC

Min Max CIRIVIP Pop Con

serv. Izo lare

Global

M 1355 Lutra lutra (vidra)

P R A B C B

M 2633 Mustela eversmanii (dihor de stepa)

P V B B B B

M 1356٭ Mustela lutreola (nurca)

P R A B B B

M 1335 Spermophilus citellus (popandau)

P P C B C B

M 2635 Vormela peregusna (dihor patat)

P V C B B B

Populatie: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă; Evaluare (populatie): A - 100 ≥

p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă; Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C -

medie sau redusă; Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C -

populatie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă; Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C – considerabilă.

- 5 specii de amfibieni şi reptile: Vipera ursinii, Triturus dobrogicus, Bombina bombina (buhai de

baltă cu burta roşie); Emys orbicularis (broască ţestoasă de apă); Testudo graeca (ţestoasă).

Specie Populaţie Sit Grup

Cod Denumire ştiinţifică

S NP Tip Mărime Unit. măsură

Categ. Calit. date

AIBICID AIBIC Min. Max. CIRIVIP Pop Conserv. Izolare Gl

obal

A 1188 Bombina P C A A C A



47





- 15 specii de peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Cobitis taenia (zvârluga), Aspius aspius (avat),

Cobitis taenia (zvârlugă), Gobio albipinnatus (porcuşor de nisip), Gymnocephalus schraetzer

(răspăr), Misgurnus fossilis (tipar), Pelecus cultratus (sabiţă), Rhodeus sericeus amarus (boarţă),

Sabanejewia aurata (dunariţă), Umbra krameri (tigănuş), Zingel streber (fusar), Zingel zingel

(pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre).

bombina A 1220 Emys

orbicularis P C A B C A

A 1219 Testudo graeca

P R C B B B

A 1993 Triturus dobrogicus

P C A B B A

A 1298 Vipera ursinii

P R A A A A




Categ. Calit. date


obal

F 4125 Alosa immaculata (Scrumbie de Dunăre)

P P A B C B


R C A B C B

F 4127 Alosa tanaica (Rizeafca)

P P A B C B


R C A B C B

F 1130 Aspius aspius (Aun)

P C A A C A

F 1149 Cobitis taenia (Zvârlugă)

P C A B C B

F 1124 Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip)

P C B A C A

F 2511 Gobio kessleri

P V D



48





- 11 specii de nevertebrate: Ophiogomphus cecilia (libelulă), Lycaena dispar (fluture), Catopta

thrips (fluture), Coenagrion ornatum (libelulă-ţărăncuţă), Colias mirmidone (fluture-albiliţă

portocalie), Leptidea morsei (fluture), Morimus funereus (croitorul cenuşiu), Arytrura musculus

(fluturele buhă) Theodoxus transversalis (melc), Anisus vorticulus (melcul cu carlig), Graphoderus

bilineatus (gândac).

(Petroc) F 2555 Gymnocepha

lus baloni (Ghiborţ de râu)

P C A A B A

F 1157 Ghymnocephalus schraetzer (Răspăr)

P C A B B B

F 1145 Misgumus fossilis (Chişcar, Ţipar)

P C A A C A

F 2522 Pelecus cultratus (Sabita)

P C A B C B

F 1134 Rhodeus sericeus amarus (Boarcă)

P P B A C A

F 1146 Sabanejewia aurata (Dunăriţă)

P C A B C B

F 2011 Umbra krameri (Ţigănuş)

P R A B B B

F 1160 Zingel streber (Fusar)

P P B B C B

F 1159 Zingel zingel (Fusar mare, Pietrar)

P P B B C B




Categ. Calit. date


obal

I 4056 Anisus vorticulus

P R B B C B

I 4027 Arytrura P R A B C B



49


p

> 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D – nesemnificativă; Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie

sau redusă; Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populatie ne-izolată, dar la limita ariei de distributie, C -


- 5 specii de plante superioare : Centaurea jankae, Echium russicum, Aldrovanda vesiculosa,

Marsilea quadrifolia (trifoiaş de baltă), Centaurea pontica.

Specie Populaţie Sit

Grup Cod Denumire ştiinţifică

S NP Tip

Marime Unit. măsură

Categ. Calit. date

AIBICID AIBIC

Min Max CIRIVIP Pop

Conserv. Izolare Global

P 1516 Aldrovanda vesiculosa

P R A B C B

P 2253 Centaurea jankae

P R A B A B

P 2255 Centaurea pontica

P V A B A B

P 4067 Echium russicum

P R C A C A

P 1428 Marsilea quadrifolia

P R A B C B

In ceea ce privește marimea populației, de plante, dacă marimea populației este știută dar nu exact, se dau cifre

estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Dacă nu, se indică doar dacă specia este prezentă.

(C) – specie comună; (R)- specie rară;(V)- foarte rară;· (P) - Daca datele despre o populație lipsesc complet, se indică

numai prezența speciei.

Relaţii structurale şi funcţionale, starea actuală de conservare, posibile evoluţii/schimbări

musculus I 4028 Catopta

thrips P R B B C B

I 4045 Coenagrion ornatum

P P? DD D

I 1082 Graphoderus bilineatus

P P B B C B

I 4036 Leptidea morsei

P P A B C B

I 1060 Lycaena dispar

P C B B C B

I 1089 Morimus funereus

P R D

I 1037 Ophiogomphus cecilia

P P A B C B



50

În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituie producătorii

primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea consumatorilor animali pentru

foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic. Datorită creşterii, în ultimele decenii, a

gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor),

microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă

majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi

moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din

alte grupe sistematice preferate de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de

plante acvatice superioare.

În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea acestora în

sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de adaptabilitate

(euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă (babuşcă,

biban, caras, obleţ), în timp ce speciile cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat de stenotopie,

au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii fiind, în

prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD (caracuda, linul, văduviţa).

Din analiza efectelor poluante produse de navele în marş sau în staţionare, pe braţele Dunării

(Chilia, Sulina, Sfântu Gheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul

produs poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi

grei, păcura şi uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din

tancuri, rezervoare, instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de

pe teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave.

Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de

sucţiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în

perioada de cuibărire şi hrănire.

În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut,

lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice.

Ameninţări privind situaţia ecologică

Situaţia ecologică a Deltei Dunării poate fi considerată, în prezent, într-o stare de echilibru. Acest

echilibru poate fi însă deranjat de o serie de factori interni sau externi.

Dintre factorii interni, trebuie menţionat pericolul creşterii presiunii antropice asupra

ecosistemelor naturale, presiune ce poate fi materializată în tendinţa de supraexploatare a

resurselor naturale în general şi a celei piscicole, în special, dar şi în tendinţa actuală de

dezvoltare a turismului cu toate componentele sale: dezvoltarea construcţiilor, dezvoltarea

activităţii de transport, dezvoltarea serviciilor, creşterea volumului de deşeuri, etc. De asemenea



51

trebuie menţionat şi riscul generat de tendinţele de exploatare ale incintelor amenajate pentru

agricultură prin adoptarea unor tehnologii neecologice.

În categoria factorilor externi, sunt incluse toate sursele de afectare a echilibrului ecologic,

situate în afara Rezervaţiei: lipsa staţiilor de epurare a marilor aglomerări urbane , funcţionarea

marilor unităţi industriale fără soluţionarea rapidă a problemelor de epurare a apelor şi a aerului

(Combinatul Siderurgic Galaţi, unităţile industriale situate pe platforma de Vest a municipiului

Tulcea), dezvoltarea activităţilor de agricultură cu potenţial de creştere a aportului de nutrienţi în

apă, dezvoltarea transportului naval pe Dunăre, etc.

Obiectivele de conservare conform planului de management

Organismul responsabil pentru managementul sitului:

Suprafaţa sitului ROSCI0065 este inclusă în RBDD care este administrată de o instituţie publică,

ARBDD. Managementul sitului se face după planul de management al RBDD.

Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) are ca

obiective principale în gestionarea ecologică a teritoriului rezervaţiei conservarea şi protejarea

patrimoniului natural cu valoare ştiinţifică deosebită şi promovarea utilizării durabile a resurselor

productivităţii ecosistemelor naturale, reconstrucţia ecologică a unor habitate deteriorate prin

amenajările realizate înainte de 1989.Planul de management discutat şi aprobat de Consiliul

Ştiinţific al RBDD conţine 35 obiective şi 87 proiecte, grupate în patru categorii şi anume:

- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unor forme

de cooperare şi promovare a rezervaţiei;

- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselor naturale

(agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură,

lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism);

- Obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre

zonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior;

- Obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei,

cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei.

Dintre obiectivele specifice pentru conservarea biodiversităţii, respectiv conservarea speciilor şi

habitatelor, se pot enumera:

- Evaluarea florei şi faunei din teritoriul RBDD în vederea fundamentării măsurilor de protecţie şi conservare.



52

- Elaborarea metodelor de conservare a unor specii de animale cu populaţii izolate şi periclitate critic la nivel european.

- Fundamentarea măsurilor de protecţie şi redresare a populaţiilor de sturioni marini migratori în Dunăre.

- Cercetări de citogenetică asupra populaţiilor de sturioni.

- Studii şi cercetări privind controlul şi refacerea genofondului populaţiilor de sturioni prin producerea puietului de sturioni şi popularea fluviului Dunărea.

- Realizarea staţiei de monitorizare a migraţiei puietului de sturioni şi scrumbie de Dunăre

- Proiect pentru conservarea nurcii europene (Mustela lutreola)

Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0065 nu va fi afectată prin implementarea proiectului

„Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” deoarece:

- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

- nu se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar;

- nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra factorilor care determină menţinerea

stării favorabile de conservare a sitului;

- nu se vor produce modificări ale dinamicii relaţiilor care definesc structura şi/sau funcţia ariei

naturale protejate de interes comunitar.

2.1.2. Informaţii privind situl de importanţă comunitară ROSCI 0066 Delta Dunării -zona

marină

Situl ocupă o suprafaţă de 336200 ha şi este localizat in regiunea biogeografică pontică,

latitudine nordică 44.0006472 şi longitudine estică 29.011277. Corespunde cu unitatea geografică

cu acelaşi nume componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (zona costală a Mării Negre de

la vărsarea braţului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la adâncimea de 20 m). Zona

maritimă costieră se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura braţului Chilia, în nord şi până la

Capul Midia, în sud şi are aspectul unei câmpii submerse cu foarte puţine neregularităţi

morfologice.

Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului proiectului sunt aproape integral în afara sitului, cu

care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră (extremitatea

nordică a sitului), respectiv în zona celor două diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil.

Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări

de consolidare (reparare) a lor, ceea ce înseamnă un volum redus de lucrări desfăşurate pe o

perioadă scurtă de timp.



53

Teritoriul sitului este domeniu public, făcând parte din marea teritorială. De asemenea, este zona

tampon a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Zona marină a Deltei Dunării are anumite particularităţi datorate influenţei majore a apelor Dunării

şi aluviunilor depuse de acestea, încât aici există habitate sedimentare unice la litoralul românesc.

Este de remarcat frumuseţea şi bogăţia zonei, cu o varietate de biotopuri şi resurse, care o fac

unică nu numai în Europa ci şi în cadrul ecosistemelor deltaice ale lumii.

Golfuri semiînchise

Acest tip de ecosistem este întâlnit în golful (meleaua) Sfântu Gheorghe şi în Golful Musura.

Golful Sfântu Gheoghe este format între insula Sacalin şi deltă cu o largă deschidere spre sud,

respectiv spre mare, şi aproape anihilată spre nord cu apele Braţului Sfântu Gheorghe. Golful

Musura situat la sud de delta secundară a Chiliei şi la nord de bara şi digul de prelungire în mare

a canalului Sulina, are o largă deschidere spre est dar primeşte o cantitate mare de apă dulce prin

cea mai importantă ramură a Braţului Chilia, Stambulul Vechi.

Cele două golfuri, Musura şi Sfântu Gheorghe, au adâncimi mici, cu aporturi de apă dulce, fapt ce

se constituie în ecosisteme lacustro-marine cu importante structuri biocenotice alcătuite din

biocenoze planctonice şi bentonice, ihtiofaunistice de apă dulce şi marină.

Zoobentosul ajunge la 200-300 kg/ha, iar fitoplanctonul înregistrează valori mari. Vara, numeroase

specii de peşti, hamsie Engraulis encrassicolis şi gingirică Clupeonella cultriventris migrează spre

aceste golfuri.

Ape marine costiere

Exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe care constituie ecosistemul de coastă

marină semi-închisă, ecosistemul apelor marine costiere corespunde platformei continentale

marine care în cazul limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, se întinde până la izobata de 20

m. Caracteristica morfologică a subsistemului este înclinarea lentă de la nord-vest spre sud-est,

prezenţa stratului de aluviuni fluviatile depuse de Dunăre, în faciesuri mâloase care mulează sau

estompează relieful submers preexistent. Cu deschiderea mare spre bazinul marin, zona costieră

este supusă unei dinamici active a masei de apă, îndeosebi determinată de acţiunea eoliană

(valuri de vânt 46%, valuri de hulă 23%, combinate 28%, calm numai 3%).

Fenomene de eroziune/depunere şi alte procese

Sectorul marin costier aferent teritoriului Rezervaţiei, este un sector jos, de acumulare, unde

procesele actuale de modelare sunt resimţite cu mai multă intensitate prin înaintări şi retrageri

care au consecinţe directe asupra teritoriului Rezervaţiei şi respectiv asupra ecosistemelor din



54

imediata apropiere. Pe baza datelor obţinute prin analiza documentelor cartografice şi a

măsurătorilor făcute la bornele hidrografice (începând din anul 1962), s-au delimitat şi estimat

cantitativ, sectoarele de ţărm unde au loc înaintări (acumulări) şi retrageri (abraziune).

Sectoarele de ţărm supuse intens procesului de retragere sunt în dreptul lacurilor Roşu şi Roşuleţ

(între grindul Cazacului şi Gârla Împuţita) pe circa 9,5 km cu o rată anuală de 17,5 m/an (pierdere

de circa 150 ha) şi a lacului Sinoie (grindul Periboina) pe circa 10 km cu o rată anuală de 10-12

m/an (pierdere de circa 350 ha).

Sectoarele de înaintare a ţărmului sunt, în primul rând în faţa gurilor de vărsare ale celor trei braţe

(în delta secundară a Chiliei cu rata medie de 68 m; la sud de braţul Sulina pe 10 km cu o rată

anuală maximă la borna hidrografică 60 cu 16,8 m/an; în delta secundară laterală a braţului Sf.

Gheorghe cu o rată anuală de 20 m/an).

Ţărmul supus procesului de retragere este de 60 km, iar cel supus procesului de înaintare este de

50 km.Diferenţa de 56 km se găseşte într-un echilibru relativ (înaintări şi retrageri într-un ciclu de

5-10 ani) (P. Gâştescu, B. Driga, 1986, 2002, C. Bondar şi colab., 1999, 2004, E. Vespremeanu şi

colab., 2004).

Suprafaţa considerată pierdută din spaţiul Rezervaţiei a fost apreciată pentru perioada 1962-1983,

la 900 ha, reprezentând o rată anuală de 42,8 ha. Suprafaţa adăugată aceluiaşi spaţiu (fără delta

secundară a braţului Chilia care aparţine Ucrainei) a fost de 200 ha, revenind o rată anuală de 9,5

ha.

Din punct de vedere al ponderii biotopurilor, se constată că cea mai mare parte din suprafaţă

(85.21 %) este ocupată de zone marine, insule maritime, 0.97 % de estuare, lagune şi doar

0.016% de plaje de nisip.

Caracteristici generale ale sitului conform formularului standard natura 2000

Cod Clase habitate Acoperire%

N01 Zone marine, insule maritime 85.21

N02 Estuare, lagune 0.97

N04 Plaje de nisip 0.16

Situl ROSCI0066 conservă 3 habitate comunitare, dintre care 1 din categoria comunităţi marine



55

(1110), 2 din categoria ape stătătoare saline şi salmastre (1140, 1160).


(Ha) Peşteri

(nr.) Calit. date AIBICID AIBIC

Rep. Supr. Rel. Status conserv.

Eval. globală

1110 Bună B A B B 1130 Bună B A B B 1140 Bună B A B B 1180 50 Moderată B B B B

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D – nesemnificativă. Suprafata relativă: A - 100 ≥ p > 15%,

B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%. Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă. Evaluarea

globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă.

Speciile de interes comunitar enumerate în anexa II a Directivei 92/43/CEE pentru care a fost

desemnat situl de importanta comunitara:

- 2 specii de mamifere: Phocoena phocoena (marsuin, porc de mare, delfin brun), Tursiops

truncatus (delfin mare).

- 2 specii de peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata ( scrumbia de Dunăre ).

In continuare sunt prezentate speciile prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii

enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, in

conformitate cu formularul standard Natura 2000.




Categ. Calit.date

AIBICID AIBICMin. Max. CIRIVIP Pop Con

serv. Izo lare

Global

M 1351 Phocoena phocoena

P P A B C B

M 1351 Phocoena phocoena

C C A B C B

M 1349 Tursiops truncatus

P P A B C B

M 1349 Tursiops truncatus

C P A B C B


P P A B C B


C C A B C B


W C A B C B


P P A B C B



56






Cauzele care contribuie la evoluţia ţărmului marin sunt de natură: climatică, tectonică şi antropică.

Cauzele de natură climatică şi tectonică se înscriu într-un cadru mai larg de evoluţie a nivelului

Oceanului Planetar, care în bazinul Mării Negre se manifestă diferenţiat de la un ţărm la altul, în

funcţie de condiţiile locale. Pentru ţărmul marin românesc, pe baza datelor de la maregraful

Constanţa, ridicarea nivelului se apreciază la 0,18-0,20 cm/an la care se adaugă coborârea lentă

a uscatului dobrogean de 2 cm/an, rezultând o amplitudine cumulată de natură eustatică şi

epirogenetică de 2,18 – 2,20 cm/an. Acest fenomen de ridicare a nivelului marin se manifestă la

ţărm printr-o minitransgresiune, deci abraziune marină (P. Gâştescu, 1977).

Cauzele de natură antropică se reflectă direct şi indirect. Cauza directă se referă la

implementarea digurilor cu direcţie perpendiculară pe ţărm (Sulina, Midia) care modifică schema

curenţilor marini, şi deci a proceselor de abraziune şi de acumulare.

Cauza indirectă se referă la reducerea volumului de aluviuni transportate pe Dunăre în Marea

Neagră, ca urmare a construirii lacurilor de acumulare pe afluenţi şi artera principală, a lucrărilor

de protecţie a terenurilor împotriva eroziunii solului. În deceniul 1931-1940 debitul de aluviuni a

fost de 2.420 kg/s, iar acest debit a scăzut foarte mult în deceniile de după 1960, la 1.377kg/s

între 1961-1970, la 1.308 kg/s între 1971-1980 şi la 697 kg/s între 1981-1990. Această scădere a

atras şi modificarea valorii multianuale de la 67,5 milioane tone/an pentru perioada 1921-1960, la

58,7 milioane tone pentru perioada 1961-1980 şi la numai 22 milioane tone pentru deceniul 1981-

1990. Reducerea volumului de aluviuni contribuie la scăderea sursei de aprovizionare a

cordoanelor litorale şi respectiv a plajelor marine favorizând procesele de abraziune şi retragerea

ţărmului.

Cea mai mare parte a apelor costiere este sub influenţa apelor deversate de Dunăre, care se

reflectă în gradul de mineralizare (salmastru), în turbiditate, respectiv transparenţă şi substanţele

poluante care au determinat modificări esenţiale în asociaţiile floristice şi faunistice. Procesul de

eutrofizare, datorită cantităţilor mari de substanţe nutritive (fosfaţi şi azotaţi), asociat cu cantităţile

de poluanţi din apele costiere, constituie cauzele reducerii biodiversităţii de la nivelul


C C A B C B


W C A B C B



57

producătorilor primari la cel al consumatorilor (ihtiofaună).

O serie de activităţi umane specifice au impact distinct în agravarea calităţii mediului marin din

zona litoralului românesc, cu atât mai mult cu cât aceasta se află sub influenţa majoră a apelor

Dunării. Tendinţa de supraexploatare a resurselor naturale se manifestă în prezent printr-o

presiune crescută asupra acestora, în special asupra peştelui, precum şi prin dezvoltarea unor

activităţi nepotrivite sistemului deltaic, care pot determina disparitia unor zone de hrănire şi

reproducere a mai multor specii.

În anul 2011, în sectorul marin românesc activitatea de pescuit industrial s-a realizat în două

moduri: pescuitul cu unelte active, efectuat cu navele trauler costiere, la adâncimi mai mari de 20

m şi pescuitul cu unelte fixe practicat de-a lungul litoralului, în 20 puncte pescăreşti, situate între

Sulina-Vama Veche, la mică adâncime, 3-11 m / taliene, dar şi la adâncimi de 20 - 60 m/setci şi

paragate). Se manifestă următoarele tendinţe:

- structura populaţională indică la fel ca în anii precedenţi prezenţa în capturi a unui număr mai

mare de specii (peste 20), din care de bază au fost atât speciile de talie mică (şprot, hamsie,

bacaliar, stavrid, guvizi) cât şi cele de talie mai mare (calcan şi scrumbie de Dunăre). De

remarcat, ponderea redusă a speciilor rechin, zargan, chefal si lufar, dar şi reapariţia sub formă de

exemplare izolate a scrumbiei albastre (macrou) şi a pălămidei

- nivelul total al capturilor continuă tendinţa de reducere, semnalată din anul 2000, de la peste

2.000 t, în perioada 2001-2002, la 1.390-1.940 t, în 2003-2006 şi sub 500 t/anual, în perioada

(2007-2010). Nivelul redus al capturilor realizate în ultimii ani, s-a datorat în principal reducerii

efortului de pescuit (scăderii numărului de traulere costiere, a numărului de taliene şi implicit a

personalului angrenat în activitatea de pescuit) şi a influenței condițiilor hidroclimatice asupra

populațiilor de peşti cât şi a creşterii costurilor de producţie şi a lipsei pieţii de desfacere.

Biodiversitatea şi specii periclitate marine

Biodiversitatea marină de la litoralul românesc a fost caracterizată prin valorile indicatorilor

specifici.

Starea biodiversităţii a fost definită prin numărul total de specii identificate la litoralul românesc şi

numărul de specii ameninţate (CR, EN si VU). În ultimii 15 ani în apele marine româneşti s-au

identificat peste 700 de specii din principalele grupe marine (fitoplancton, zooplancton,

macrofitobentos, zoobentos, peşti şi mamifere marine). Pentru a avea o imagine mai corectă

asupra acestui indicator, s-a utilizat numărul de specii identificat în fiecare an din principalele

componente biotice marine.

Valorile obţinute sunt destul de subiective, variind de la an la an, fiind condiţionate de numărul de



58

probe prelevat şi mai ales de gradul de implicare al specialiştilor în identificarea speciilor. În

perioada 1996 – 2010 s-au identificat în medie, 200 - 300 de specii anual. În 2011 au fost

identificate peste 325 de specii din grupele menţionate anterior.

Presiunea asupra biodiversităţii s-a exprimat prin existenţa a 29 de specii exotice (dintre care 18

sunt cuprinse în lista celor mai invazive specii din Europa, întocmită în 2006), 8 specii care se

exploatează în scop comercial (6 de peşti şi 2 de moluşte) şi 12 tipuri de activităţi antropice cu

impact asupra stării de conservare a biodiversităţii.

Lista Roşie a speciilor de macrofite, nevertebrate, peşti şi mamifere, indicator de stare pentru

biodiversitatea din sectorul marin românesc a fost reactualizată complet in anul 2008 şi doar

pentru peşti în 2009. Aceasta cuprinde 220 specii încadrate în 8 categorii IUCN (conform

categoriilor IUCN v. 3.0 2003, precum şi ghidului de aplicare a acestora versiunile 2004 si 2006) şi

anume: 19 macrofite şi plante superioare (9%), 56 de nevertebrate (25%), 141 peşti (64%) şi 4

mamifere (2%)

În ceea ce priveşte macrofitele şi fanerogamele înscrise în Lista Roşie, în 2011 au fost identificate

speciile Cystoseira barbata (algă brună perenă) şi Zostera noltii (fanerogamă marină). Ambele

specii prezintă o valoare ecologică deosebită pentru mediul marin, fiind considerate specii cheie,

adăpostind o mare diversitate faunistică şi fiind suport pentru dezvoltarea unei flore epifite.

Cystoseira barbata, specie ameninţată (EN) a fost identificată de-a lungul fâşiei litorale Mangalia -

2 Mai-Vama Veche. La Vama Veche populaţia de Cystoseira este bine reprezentată, cu exemplare

puternic epifitate pe parcursul sezonului estival, la 2 Mai se află într-un proces de refacere, iar la

Mangalia se întâlnesc pâlcuri dese. Zostera noltii este prezentă la Mangalia, unde formează o

pajişte. De asemenea, la Năvodari a fost identificată o nouă zonă unde s-au întâlnit populaţii

discontinue de Zostera noltii. Încadrarea in categoriile IUCN include in cazul acestora şase

categorii (RE, CR, EN, VU, LC, DD): o specie (5 %) considerată Extinctă in Regiune (RE), 3

(16%) – Critic Ameninţate (CR), 7 (37%) – Ameninţate (EN), 3 (16%) Vulnerabile (VU), 2 (11%) cu

Preocupare Redusă (LC) şi 3 (16%) cu Date Insuficiente (DD) (Tab. 2.10.2.2.).

În cazul nevertebratelor, cele 58 de specii incluse în listă au fost încadrate în 8 categorii: RE (6 –

10%), CR (12 – 21%), EN (6 – 10%), VU (8 – 14%), NT (1 – 2%), LC (11 – 19%), DD (12 – 21%)

şi NA (2 specii – 3%)(Tab. 6.4.2.3.1). Dintre cele patru specii de copepode calanoide Anomalocera

patersoni, Labidocera brunescens, Pontella mediterranea şi Oithona nana, în anul 2011 au fost

semnalate doua (Pontella mediterranea şi Oithona nana).

Dintre speciile de nevertebrate bentale cu statut periclitat înscrise în Lista Roşie, în anul 2011 au

fost identificate 5 dintre care amintim: Donax trunculus (VU), Pitar rudis (CR), Calyptrea chinensis

(VU), Upogebia pussila (LC) Apseudopsis ostroumovi (LC).



59

Încadrarea speciilor de peşti in categoriile IUCN a fost schimbată complet in 2009, în evaluarea

stării lor de conservare ţinându-se cont de categoriile în care au fost incluse de către IUCN la nivel

mondial. Aplicând metodologia pentru evaluarea stării de conservare a speciilor la nivel regional,

peştii au fost încadraţi in prezent doar în 5 categorii: EN, VU, NT, LC şi DD, cele mai multe specii

(77 – 54%) fiind larg răspândite DD, urmate de – LC (32 – 23%). Speciile cuprinse în categoriile

de periclitare (EN, VU si NT) reprezintă împreună mai puţin de un sfert (23%) din totalul celor

înscrise in listă (Tab.5.4.2.3.1). Dintre cele 30 de specii identificate în 2011, 3 fac parte din

categoria VU (Acipenser stellatus, Trachurus mediterraneus ponticus şi Alosa pontica pontica), 13

din NT, iar 6 din categoria speciilor cu date insuficiente (DD). Acestea din urmă vor putea fi

încadrate în anii următori fie într-o categorie de periclitare, fie în categoria cu risc redus (LC).

În ceea ce priveşte mamiferele marine, nici în anul 2011 delfinii nu au făcut obiectul unui program

special de monitorizare. Au fost identificaţi 52 delfini eşuaţi pe ţărm dintre care 45 exemplare de

Phocoena phocoena, 4 de Tursiops truncatus şi 3 de Delphinus delphis. Precizăm faptul că 90%

din delfinii eşuaţi provin din plasele de calcan instalate ilegal. Încadrarea celor trei specii de delfini

Delphinus delphis, Phocoena phocoena si Tursiops truncatus a rămas aceeaşi ca şi în evaluarea

anterioară, adică Ameninţat (EN) atât la nivelul Mării Negre, cât şi la nivel naţional, deşi în lista

roşie a IUCN, doar Tursiops truncatus figurează ca specie vulnerabilă (VU), celelalte două fiind cu

risc redus (LC).



Suprafaţa sitului ROSCI0066 este inclusă în RBDD care este administrată de o instituţie publică,






amenajările realizate înainte de 1989.

Dintre obiectivele specifice pentru conservarea biodiversităţii, respectiv conservarea speciilor şi

habitatelor, se pot enumera:

- Fundamentarea măsurilor de protecţie şi redresare a populaţiilor de sturioni marini migratori

în Dunăre.

- Cercetări de citogenetică asupra populaţiilor de sturioni.

- Realizarea staţiei de monitorizare a migraţiei puietului de sturioni şi scrumbie de Dunăre

- Cercetarea structurii calitative şi cantitative a principalelor componente ale ecosistemului marin



60

de la litoralul românesc, stabilirea biodiversităţii şi potenţialului productiv al planctonului,

nectonului şi bentosului sectorului românesc al Mării Negre.

- Identificarea tipurilor de habitate din zona marină şi de coastă în vederea alinierii la măsurile

de conservare a florei şi faunei prevăzute de Directiva UE 43/1992.

- Studiul mecanismemelor de sedimentare şi de eroziune care controlează morfodinamica din

zona frontală a RBDD.

- Dinamica proceselor de transport şi depunere a aluviunilor la gurile Dunării. Management

integrat al zonei.

- Program integrat de monitoring fizic, dinamic, biologic al apelor marine şi al eroziunii costiere.

- Interacţiunea dintre fenomenele hidrodinamice şi componentele abiotice ale ecosistemelor

costiere (deltă-ţărm-mare), monitorizare şi management al proceselor geomorfologiei costiere.

Integritatea ariei naturale protejate ROSCI0066 nu va fi afectată prin implementarea proiectului


- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de interes

comunitar;

- nu se va produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar;




naturale protejate de interes comunitar.

2.1.3.Informaţii privind aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării şi

Complexul Razim Sinoe

În 1991, România a ratificat Convenţia Ramsar „privind zonele umede de importanță

internațională, în special ca habitat al păsărilor de apă”, iar Delta Dunării a fost prima zonă din

România desemnată sit Ramsar. În 2007, Delta Dunării a fost identificată ca Zonă Importantă

pentru Conservarea Speciilor de Păsări la nivel UE, iar în contextul Directivelor UE privind

Habitatele şi Păsările (reţeaua Natura 2000), Guvernul României (prin Decizia 1284/2007,

modificată şi completată cu H.G. 971/2011) a desemnat Delta Dunării şi Complexul lagunar

adiacent Razim-Sinnoie, arie de protecţie specială avifaunistică (ROSPA0031) pentru

conservarea păsărilor sălbatice.



61

Situl Natura 2000 „ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie” are o suprafaţă totală

de 508.302 ha din care cea mai mare parte se află în raza administrativă a judeţului Tulcea, restul

suprafeţei aparţinând administrativ judeţului Constanţa. Este localizat in regiunea biogeografică

stepică (55.22%) şi pontică (44.78%), latitudine nordică 45.0032138 şi longitudine estică

29.0017111.

Amplasamentul pe care se intenţionează a se realiza investiţia se află situat în partea nord-estică

a sitului (din administraţia judeţului Tulcea), pe care o străbate de la vest spre est pe ambele

maluri ale Canalui Sulina.

Cele 95 ha din perimetrul amplasamentului reprezintă doar 0,018% din suprafaţa totală a sitului şi

0,021% din partea administrată de judeţul Tulcea.

Din punct de vedere al ponderii biotopurilor, se constată că cea mai mare parte din suprafaţă (cca

45 %) este ocupată de mlastini, 13.21 % de estuare, lagune, 11.49% de rauri, lacuri si doar

1.20% de plaje de nisip.

Caracteristici generale ale sitului conform formularului standard

natura 2000

Cod Clase habitate Acoperire %


N03 Mlasini saraturate 1.07


N06 Rauri, lacuri 11.49

N07 Mlastini, turbarii 43.94

N09 Pajisti naturale, stepe 3.97

N12 Culturi (teren arabil) 18.02

N14 Pasuni 0.79

N15 Alte terenuri arabile 0.18

N16 Paduri de foioase 4.23

N21 Vii si livezi 0.13

N23 Alte terenuri artificiale (localitati, mine...) 0.80

N26 Habitate de paduri (paduri in trazitie) 0.90



62

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, conform formularului standard Natura 2000


(Ha) Peşteri

(nr.) Calit. date AIBICID AIBIC

Rep. Supr. Rel. Status conserv.

Eval. globală

Specii prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, conform formularului standard Natura 2000



S NP

Tip

Mărime Unit.

măsură

Categ. Calit.date

AIBICID AIBIC Min. Max. CIRIVIP Pop. Con

serv. Izo lare

Global

B A402 Accipiter brevipes

R 3 5 p C B C B

B A402 Accipiter brevipes

C 40 80 i C B C B

B A086 Accipiter nisus (Uliu păsărar)

C C D

B A086 Accipiter nisus (Uliu păsărar)

W C D

B A298 Acrocephalus arundinaceus (Lăcar mare)

R C B B C B

B A298 Acrocephalus arundinaceus (Lăcar mare)

C C B B C B

B A293 Acrocephalus melanopogon

R 400 1000 p R A A C B

B A296 Acrocephalus palustris (Lăcar de mlaştină)

R P C B C B

B A296 Acrocephalus palustris (Lăcar de mlaştină)

C C C B C B

B A295 Acrocephalus schoenobaenus (Lăcar mic)

R C B B C B

B A295 Acrocephalus schoenobaenus (Lăcar mic)

C C B B C B

B A297 Acrocephalus scirpaceus (Lăcar de stuf)

R C B B C B

B A297 Acrocephalus scirpaceus (Lăcar de stuf)

C C B B C B

B A168 Actitis C 400 700 i P C B C C



63

hypoleucos (Fluierar de munte)

B A247 Alauda arvensis (Ciocârlie de câmp)

R C D

B A229 Alcedo atthis R 1500 1700 p C A B C B B A054 Anas acuta (Raţă

suliţar) C 1200 7000 i C B B C C

B A056 Anas clypeata (Raţă lingurar)

C 9000 10000 i C A B C B

B A052 Anas crecca (Raţă pitică)

C 9000 20000 i P B B C C

B A050 Anas penelope (Raţă fluierătoare)

C 8000 10000 i C A B C C

B A053 Anas platyrhynchos (Raţă mare)

W 20000 40000 i C A B C B

B A055 Anas querquedula (Raţă cârcâitoare)

C 4500 8000 i P B B C C

B A051 Anas strepera (Raţă pestriţă)

W 1300 3000 i C A B C A

B A043 Anser anser (Gâscă de vară)

W 6500 15000 i R A B C A

B A042 Anser erythropus

W 10 30 i C A B C A

B A039 Anser fabalis (Gâscă de semănătură)

C 20 120 i R C B C C

B A255 Anthus campestris

R C C B C C

B A258 Anthus cervinus (Fâsă roşiatică)

C R B B C C

B A259 Anthus spinoletta (Fâsă de munte)

C P D

B A256 Anthus trivialis (Fâsă de pădure)

C P D

B A226 Apus apus (Drepnea neagră)

C R D

B A228 Apus melba (Drepnea mare)

C V D

B A090 Aquila clanga W 8 14 i C A B A BB A404 Aquila heliaca C 1 3 i C B B C C B A089 Aquila pomarina C 200 300 i C C B C C B A028 Ardea cinerea

(Stârc cenuşiu) P 600 800 p V C B C C

B A029 Ardea purpurea R 230 450 p C A B C A B A024 Ardeola

ralloides R 3000 4000 p A B C A

B A169 Arenaria interpres (Pietruş)

C 80 120 i C A B C C

B A222 Asio flammeus W 8 12 i R C B C B B A221 Asio otus (Ciuf P C D



64

de pădure) B A059 Aythya ferina

(Raţă cu cap castaniu)

W 24000 38000 i P B B C B

B A061 Aythya fuligula (Raţă moţată)

W 18000 20000 i C A B C B

B A060 Aythya nyroca R 3800 4200 p R A B C A B A263 Bombycilla

garrulus (Mătăsar)

W R D

B A021 Botaurus stellaris

R 800 1000 p A B C A

B A396 Branta ruficollis C 7000 24000 i C A B C A B A396 Branta ruficollis W 1000 3000 i C A B C A B A025 Bubulcus ibis

(Stârc de cireadă)

R 2 8 p V A B B

B A067 Bucephala clangula (Raţă sunătoare)

R 30 50 p C A B C B


W 1000 1200 i C A B C B

B A133 Burhinus oedicnemus

R 44 60 p R B B C C

B A087 Buteo buteo (Şorecar comun)

P R D

B A087 Buteo buteo (Şorecar comun)

C P D

B A088 Buteo lagopus (Şorecar încălţat

W R D

B A403 Buteo rufinus R 4 5 p R C B C C B A144 Calidris alba

(Nisipar) C 300 800 i R B B C C

B A149 Calidris alpina (Fungaci de ţărm)

C 10000 17000 i P B B C B

B A143 Calidris canutus C 1 5 i P A B A A B A147 Calidris

ferruginea (Fungaci roşcat)

C 8000 9000 i P B B C B

B A145 Calidris minuta (Fungaci mic)

C 2800 3200 i P B B C B

B A146 Calidris temminckii (Fungaci pitic)

C 120 400 i P B B C C

B A366 Carduelis cannabica (Cânepar)

R R D

B A366 Carduelis cannabica (Cânepar)

C C D

B A364 Carduelis carduelis (Sticlete)

R P D

B A364 Carduelis carduelis (Sticlete)

C C D

B A363 Carduelis chloris R P D



65

(Florinte) B A363 Carduelis chloris

(Florinte) C C D

B A368 Carduelis flammea (Inăriţă)

C R D

B A365 Carduelis spinus (Scatiu)

C C D

B A371 Carpodacus erythrinus (Mugurar roşu)

C V D

B A335 Certhia brachydactyla (Cojoaică cu degete scurte)

P R D

B A138 Charadrius alexandrinus

R 90 120 p C A B C B

B A138 Charadrius alexandrinus

C 450 520 i C A B C B

B A139 Charadrius morinellus

C R C B C C

B A196 Chlidonias hybridus

R 5000 6000 p A B C B


C 30000 50000 i A B C B

B A197 Chlidonias niger R 200 300 p R B B C C B A031 Ciconia ciconia R 100 120 p B B C C B A031 Ciconia ciconia C 45000 60000 i B B C C B A030 Ciconia nigra R 2 5 i C B C B B A030 Ciconia nigra C 500 1000 i C B C B B A080 Circaetus

gallicus C R D

B A081 Circus aeruginosus

R 300 400 p R A B C B

B A082 Circus cyaneus W 150 200 i B B C B B A083 Circus

macrourus C 50 60 i B B C C

B A084 Circus pygargus R 3 6 i C B B C C B A084 Circus pygargus C 500 800 i C B B C C B A207 Columba oenas

(Porumbel de scorbură)

R R D

B A207 Columba oenas (Porumbel de scorbură)

C R D

B A231 Coracias garrulus

R 500 600 p B B C B

B A037 Cygnus columbianus bewickii

W 10 40 i A B C B

B A038 Cygnus cygnus W 340 1270 i C B B C A B A036 Cygnus olor

(Lebădă cucuiată, Lebădă de vară, Lebădă mută)

W 3600 5300 i V A B C A

B A253 Delichon urbica (Lăstun de casă)

R C D

B A238 Dendrocopos P R D



66

medius B A429 Dendrocopos

syriacus P C D

B A236 Dryocopus P C D B A027 Egretta alba R 320 360 p A B C A B A027 Egretta alba W 1000 1200 i A B C A B A026 Egretta garzetta R 1700 2500 p R A B C A B A379 Emberiza

hortulana R R D

B A511 Falco cherrug R 2 4 i B B C B B A511 Falco cherrug W 5 10 i B B C BB A098 Falco

columbarius W 20 60 i R B B C B

B A095 Falco naumanni R 1 3 p P A B A C B A103 Falco peregrinus R 2 4 i B B C C B A103 Falco peregrinus W 10 20 i B B C C B A099 Falco subbuteo

(Şoimul rândunelelor)

R C C B C B

B A097 Falco vespertinus

R 300 350 p A B C A

B A097 Falco vespertinus

C 2000 3000 i A B C A

B A321 Ficedula albicollis

C C D

B A322 Ficedula hypoleuca (Muscar negru)

C C D

B A320 Ficedula parva C C D B A359 Fringilla coelebs

(Cinteză de pădure)

R C D

B A359 Fringilla coelebs (Cinteză de pădure)

C P D

B A360 Fringilla montifringilla(Cinteză de iarnă)

W C D

B A125 Fulica atra (Lişiţă)

R C B C C B


C 8000 10000 i C B C C B


W 40000 50000 i C B C C B

B A153 Gallinago gallinago (Becaţină comună)

C 5000 10000 i C B B C B

B A154 Gallinago media C 20 80 i C A B B B B A123 Gallinula

chloropus (Găinuşă de baltă)

P C C B C C

B A002 Gavia arctica W 50 80 i A B C C B A001 Gavia stellata W 40 50 i A B C C B A189 Gelochelidon

nilotica R 8 12 p R A B C B

B A189 Gelochelidon C 320 350 i R A B C B



67

nilotica B A515 Glareola

nordmanni R 1 5 i C A B A C

B A135 Glareola pratincola

R 420 540 p C A B C B

B A127 Grus grus C R C B C CB A130 Haematopus

ostralegus (Scoicar)

R 15 20 p C A B C C

B A075 Haliaeetus albicilla

R 26 28 p R A B C A

B A092 Hieraaetus pennatus

C 50 80 i D

B A131 Himantopus himantopus

R 220 370 p C A A C B

B A131 Himantopus himantopus

C 1400 2200 i C A A C B

B A299 Hippolais icterina (Frunzăriţă galbenă)

R C C B C C

B A299 Hippolais icterina (Frunzăriţă galbenă)

C C C B C C

B A438 Hippolais pallida (Frunzăriţă cenuşie)

R R A B A C

B A252 Hirundo daurica (Rândunică roşcată)

C R D

B A251 Hirundo rustca (Rândunică)

R P D

B A251 Hirundo rustca (Rândunică)

C P D

B A022 Ixobrychus minutus

R 3000 3500 p C A B C A

B A338 Lanius collurio R C D B A338 Lanius collurio C C D B A340 Lanius excubitor

(Sfrâncioc mare) W R D

B A339 Lanius minor R R D B A339 Lanius minor C C D B A341 Lanius senator

(Sfrâncioc cu cap roşu)

C R D

B A459 Larus cachinnans (Pescăruş pontic)

R 1500 2000 p C A B C C

B A459 Larus cachinnans (Pescăruş pontic)

C 15000 20000 i C A B C C

B A182 Larus canus (Pescăruş sur)

C 4000 10000 i C C B C C

B A183 Larus fuscus (Pescăruş negricios)

C 200 400 i V C B C C



68

B A180 Larus genei C 20 70 i C C B C B B A176 Larus

melanocephalus R 160 200 p A B B A

B A177 Larus minutus C 10000 12000 i C A B C B B A179 Larus ridibundus

(Pescăruş râzător)

R 2000 3000 p R B B C C

B A179 Larus ridibundus (Pescăruş râzător)

C 20000 50000 i R B B C C

B A150 Limicola falcinellus (Prundăraş de nămol)

C 700 950 i R B B C C

B A157 Limosa lapponica

C 1 5 i C D

B A156 Limosa limosa (Sitar de mal)

C 10000 15000 i V B B C B

B A292 Locustella luscinioides (Greluşel de stuf)

R P A B C C

B A290 Locustella naevia (Greluşel pătat)

C R D

B A246 Lullula arborea R R D B A246 Lullula arborea C R D B A270 Luscinia luscinia

(Privighetoare de zăvoi)

R P D

B A270 Luscinia luscinia (Privighetoare de zăvoi)

C C D

B A271 Luscinia megarhynchos (Privighetoare roşcată)

R P D

B A271 Luscinia megarhynchos (Privighetoare roşcată)

C C D

B A272 Luscinia svecica R 300 700 p R A B C B B A152 Lymnocryptes

minimus (Becaţină mică)

C 500 1000 i C B B C B

B A242 Melanocorypha calandra

R C D

B A068 Mergus albellus R R A B C A B A068 Mergus albellus W 4000 5000 i R A B C A B A070 Mergus

merganser (Ferestraş mare)

W 120 180 i R B B C B

B A069 Mergus serrator (Ferestraş moţat)

C 230 340 i R C B C C

B A230 Merops apiaster (Prigorie)

R P D

B A230 Merops apiaster (Prigorie)

C C D

B A383 Miliaria calandra R C D



69

(Presură sură) B A383 Miliaria calandra

(Presură sură) W P D

B A073 Milvus migrans R 6 7 i R C B C C B A073 Milvus migrans C 20 30 i R C B C C B A262 Motacilla alba

(Codobatură albă)

R C C B C B

B A262 Motacilla alba (Codobatură albă)

C C C B C B

B A261 Motacilla cinerea (Codobatură de munte)

C P D

B A261 Motacilla cinerea (Codobatură de munte)

W P D

B A260 Motacilla flava (Codobatură galbenă)

R C C B C B

B A260 Motacilla flava (Codobatură galbenă)

C C C B C B

B A319 Muscicapa striata (Muscar sur)

R P D

B A319 Muscicapa striata (Muscar sur)

C C D

B A058 Netta rufina (Raţă cu ciuf)

C P A B C A

B A058 Netta rufina (Raţă cu ciuf)

W 540 2470 i P A B C A

B A160 Numenius arquata (Culic mare)

C 4500 6000 i C A B C B

B A158 Numenius phaeopus (Culic mic)

C 200 500 i C C B C B

B A159 Numenius tenuirostris

C 1 3 i R A B C B

B A023 Nycticorax nycticorax

R 3500 4000 p R A B C A

B A278 Oenanthe hispanica (Pitrar mediteranean)

C R C B C C

B A435 Oenanthe isabellina (Pietrar răsăritean)

C R D

B A277 Oenanthe oenanthe (Pietrar sur)

R P D

B A277 Oenanthe oenanthe (Pietrar sur)

C C D

B A533 Oenanthe R 12 24 p R B B B B



70

pleschanka B A337 Oriolus oriolus

(Grangur) R C D

B A214 Otus scopus (Ciuş)

C R D

B A071 Oxyura leucocephala

W 1 4 i R C B C C

B A094 Pandion haliaetus

C C C B C C

B A020 Pelecanus crispus

R 320 410 p C A B B A

B A019 Pelecanus onocrotalus

R 3560 4160 p C A A A A

B A017 Phalacrocorax carbo (Cormoran mare)

R 8000 12000 p C A B C B


C 40000 50000 i C A B C B


W 3000 7000 i C A B C B

B A393 Phalacrocorax pygmeus

R 8700 9500 p C A B C A


C 4000 6500 i C A B C A


W 4000 6500 i C A B C A

B A170 Phalaropus lobatus

C 700 1200 i C C B C C

B A151 Philomachus pugnax

C 13000 18000 i C B B C B

B A273 Phoenicurus ochruros (Codroş de munte)

C P D

B A274 Phoenicurus phoenicurus (Codroş de pădure)

R C C B C B

B A274 Phoenicurus phoenicurus (Codroş de pădure)

C C C B C B

B A315 Philloscopus collybita (Pitulice mică)

R R D

B A315 Philloscopus collybita (Pitulice mică)

C P D

B A314 Philloscopus sibilatrix (Pitulice sfârâitoare)

C P D

B A316 Philloscopus trochilus (Pitulice fluierătoare)

C P D

B A234 Picus canus P C D



71

B A034 Platalea leucorodia

R 360 440 p R A B C A

B A375 Plectrophenax nivalis (Pasărea omătului)

W V D

B A032 Plegadis falcinellus

R 2000 3200 p P A B C A

B A140 Pluvialis apricaria

C 300 500 i C B B C C

B A141 Pluvialis squatarola (Ploier argintiu)

C 2500 3000 i C B B C B

B A005 Podiceps cristatus (Corocodel mare)

P C C B C C

B A006 Podiceps grisegena (Corocodel cu gât roşu)

R 400 800 p C A B C B


C 5000 10000 i C A B C B

B A008 Podiceps nigricollis (Corocodel cu gât negru)

R C B B C B


C C B B C B


W C B B C B

B A120 Porzana parva R 2000 3000 p C A B C A B A119 Porzana porzana R 300 400 p C B B C B B A121 Porzana pusilla C V C B C C B A266 Prunella

modularis (Brumăriţă de pădure)

C P D

B A464 Puffinus yelkouan

C 20 100 i C B B B B

B A118 Rllus aquaticus (Cârstel de baltă)

P C A B C C

B A132 Recurvirostra avosetta

R 220 280 p V A A C B

B A132 Recurvirostra avosetta

C 800 1200 i V A A C B

B A317 Regulus regulus (Auşel cu cap galben)

C P D

B A336 Remiz pendulinus (Boicuş)

P C D

B A249 Riparia riparia (Lăstun de mal)

R 5000 7000 p C B B C B



72

B A249 Riparia riparia (Lăstun de mal)

C C B B C B

B A275 Saxicola rubetra (Mărăcinar mare)

C C D

B A276 Saxicola torquata (Mărăcinar negru)

C C D

B A155 Scolopax rusticola (Sitar de pădure)

C R B B C C

B A155 Scolopax rusticola (Sitar de pădure)

W C B B C C

B A361 Serinus serinus (Cănăraş)

R C D

B A174 Stercorarius longicaudus (Lup de mare codat)

C V D

B A173 Stercorarius parasiticus (Lup de mare mic)

C R B A C B

B A195 Sterna albifrons R 40 100 p C A B C B B A190 Sterna caspia C 500 1000 i C A B C B B A193 Sterna hirundo R 1800 2300 p C A B C B B A191 Sterna

sanvicensis R 250 300 p C A B C B

B A191 Sterna sanvicensis

C 3000 5000 i C A B C B

B A210 Streptopelia turtur (Turturică)

C C D

B A353 Sturnus roseus (Lăcustar)

R P B B C C

B A353 Sturnus roseus (Lăcustar)

C C B B C C

B A351 Sturnus vulgaris (Graur)

R P D

B A351 Sturnus vulgaris (Graur)

C P D

B A311 Sylvia atricapilla (Silvie cu cap negru)

C P D

B A310 Sylvia borin (Silvie de grădină)

C P D

B A309 Sylvia communis (Silvie de câmp)

C P D

B A308 Sylvia curruca (Silvie mică)

C P D

B A307 Sylvia nisoria R R C B C C B A307 Sylvia nisoria C C C B C C B A004 Tachybaptus

ruficollis (Corcodel mic)

P C B B C C

B A048 Tadorna tadorna (Călifar alb)

W 800 1200 i C B B C A



73

Situl găzduieşte un număr de 89 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC, dintre care 51 de specii cuibăresc în sit, 16 specii iernează, cca 40 de specii sunt în

pasaj, dar au efective care şi cuibăresc.

În sit s-au inventariat şi peste 130 de specii de păsări cu migraţie regulată, nemenţionate în

anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC.

Situl este deosebit de important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Pelecanus

crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco vespertinus, Phalacrocorax pygmeus,

Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba, Recurvirostra avosetta,

Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna hirundo, Larus

melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus

minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea,

Botaurus stellaris, Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica. Deoarece aceast zon

reprezint limit de areal pentru Falco naumanni, exist fluctuaii ale efectivelor cuibritoare în

perimetrul sitului.

B A161 Tringa erythropus (Fluierar negru)

C 3000 4000 i C A B C B

B A164 Tringa nebularia (Fluierar cu picioare verzi)

C 1300 2600 i V B B C C

B A165 Tringa ochropus (Fluierar de zăvoi)

C 4000 5000 i V B B C C

B A163 Tringa stagnatilis (Fluierar de lac)

C 600 700 i C B B C B

B A162 Tringa totanus (Fluierar cu picioare roşii)

C 3500 12000 i C B B C B

B A286 Turdus iliacus (Sturz de vii)

C R D

B A285 Turdus philomelos (Sturz cântător)

C P D

B A284 Turdus pilaris (Cocoşar)

C C D

B A287 Turdus viscivorus (Sturz de vâsc)

C R D

B A232 Upupa epops (Pupăză)

R C D

B A142 Vanellus vanellus (Nagâţ)

R 500 600 p C B B C C

B A142 Vanellus vanellus (Nagâţ)

C 10000 12000 i C B B C C

B A167 Xenus cinereus C 1 3 i C A B C C



74

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon

nilotica, Larus minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra

avosetta, Himantopus himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina,

Phalaropus lobatus, Larus genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa

limosa, Larus ridibundus, Numenius arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina,

Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus,

Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca, Calidris temminckii, Arenaria

interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser fabalis, Anas

querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes

minimus, Mergus serrator, Limicola falcinellus. Situl este important pentru iernat pentru

urmatoarele specii: Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis, Phalacrocorax pygmeus,

Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya ferina,

Aythya fuligula, Anser anser.

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şi polispecifice, locuri de cuibărit

individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare)

sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-

Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu,

Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica,

zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 12 )

Principalele rute de migrare a avifaunei, de interes major pentru zona Dobrogei, urmează

următoarele trasee:

1) Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat şi de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), în Deltă vine din nord, nord-est, aducând păsările din Europa central-nordică şi Rusia vestică. Acest drum este frecventat de gâşte, gârliţe, raţe, cocori, berze, grauri, porumbei, prepeliţe şi dropii;

2) Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, până peste Bosfor, în Asia-Mică. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gâşte, raţe, cocori, pelicani, dropii şi spurcaci;

3) Drumul pe ţărmul Mării Negre, o ramificaţie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becaţine, limoze) şi pelicani;

4) Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, în front larg, se răspândeşte de la Luncaviţa până spre pădurea Letea din Delta Dunării.

Aceste trasee se pot modifica în anumiţi ani ca urmare a caracteristicilor climatice din anul respectiv şi anume:



75

- Regimul hidrologic al Dunării.

- Situaţia climatică a anului respectiv.

Când Dunărea a început să crească încă din timpul iernii şi oferă păsărilor de apă posibilităţi de

trai şi de repaus în luncă, atunci pasajul se împarte în regiunea lacurilor din sudul Constanţei şi o

mare parte a păsărilor de apă invadează regiunea inundabilă a Dunării, de la Calafat până în

Insula Brăilei. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi toamna, dacă apele sunt mari.


Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în special,

aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor

(albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul

RBDD, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume diminuarea până la

dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către consumatorii

acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare. Acest fenomen poate conduce

la modificări ale resursei de hrană pentru avifaună. La aceasta contribuie în mare măsura şi

factorul antropic, prin pescuitul industrial din interiorul şi din vecinătatea sitului, care diminuează

semnificativ resursa de hrană pentru păsările de apă.

În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în trecut,

lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. În schimb, ecosistemele

antropizate suferă modificări care pot afecta habitatele de hrănire/cuibărit/odihnă ale avifaunei:

– schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu

monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini

- schimbarea habitatului semi-natural (fânee, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole precum

cositul sau păşunatul - arderea vegetaţiei în timpul cuibăritului şi al migraţiei - înmulţirea

necontrolată a speciilor invazive -electrocutare şi coliziune cu liniile electrice - amplasare de

generatoare eoliene - înmulţirea necontrolată a speciilor invazive – defrişările, tăierile rase şi

lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective ale

arborilor în vârstă sau a unor specii -împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni,

fâneţe etc.)

Extinderea zonelor urbane, a turismului, braconajul sunt factori antropici care pot determina

deranjarea păsărilor în timpul cuibăritului (când se formează colonii) şi a perioadelor de migraţie şi

iernare (aglomerări ale speciilor de păsări acvatice), distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor.

Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de

sucţiune şi de val, precum şi producerea de zgomote şi vibraţii care pot perturba avifauna, în

special, în perioada de cuibărire şi hrănire.



76



Suprafaţa sitului ROSPA0031 este inclusă în RBDD care este administrată de o instituţie publică,






amenajările realizate înainte de 1989.

Dintre obiectivele specifice pentru conservarea biodiversităţii, respectiv conservarea speciilor şi habitatelor, se pot enumera:

- Cercetări biologice asupra unor specii de păsări de interes conservativ internaţional.

- Identificarea habitatelor pentru iernare şi evaluarea efectivelor de gâscă cu gât roşu (Branta rufficolis).

Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0031 nu va fi afectată prin implementarea proiectului


- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de avifaună de

interes comunitar;

- nu se va produce fragmentarea habitatelor de cuibărit, hrănire, odihnă ale populaţiilor de

avifaună, nu se blochează rute de migrare;




naturale protejate de interes avifaunistic (ca habitat al păsărilor de apă).

2.1.4.Informaţii privind aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0076 Marea Neagră

Situl ocupă o suprafaţă de 149.143 ha în judeţul Tulcea şi este localizat regiunea biogeografică

pontică (100%), latitudine nordică 44.0019388 si longitudine estică 29.0128750. Corespunde cu

unitatea geografică cu acelaşi nume componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunarii (zona

costală a Mării Negre de la vărsarea braţului Chilia la Capul Midia, cu extindere în larg până la

adâncimea de 20 m). Zona maritimă costieră se întinde pe o lungime de 166 km, de la gura

braţului Chilia, în nord şi până la Capul Midia, în sud şi are aspectul unei câmpii submerse cu



77

foarte puţine neregularităţi morfologice.


care vine în contact doar în sectorul de intrare a Canalului Sulina în marea Neagră (extremitatea



de consolidare (reparare) a lor.

Din punct de vedere al ponderii biotopurilor, se constată că zonele marine şi insulele maritime

ocupă cea mai mare parte din suprafaţa sitului.

Caracteristici generale ale sitului conform formularului standard

natura 2000

Cod Clase habitate Acoperire %

N01 Zone marine, insule maritime 96.96



N07 Mlastini, turbarii 0.15

N23 Alte terenuri artificiale (localitati, mine...) 0.11

Situl gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate, si conform formularului

standard Natura 2000 cuprinde urmatoarele categorii :

- numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari : 10

- numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare

(Bonn) : 20

- numar de specii periclitate la nivel global: 2

Situl este important doar în perioada de migraţie şi iernare.

Găzduieşte un număr de 18 specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

2009/147/EC, dintre care 4 specii iernează (Cygnus cygnus-1000-1500i, Gavia arctica-250-300i,

Gavia stellata-100-200i şi Mergus albellus-1000-1500i), restul sunt în pasaj, în perioada de

migraţie (Puffinus yelkouan-10000-17000i, Pelecanus crispus-70-120i, Larus minutus-10000-



78

12000i,Sterna sandvicensis-5200-6000i, Branta ruficollis-200-300i, Clidonias niger-120-140i,

Gelochelidon nilotica-320-350i,Phalaropus lobatus-700-1200i,Sterna albifrons-300-500i, Clidonias

hybridus-4000-5000i, Larus genei-1000-15000i, Larus melanocephalus-12000-15000i, Sterna

caspia-500-1000i, Sterna hirundo-8000-10000i).

Tot pentru iernare sau pasaj sunt consemnate în sit o serie de păsări cu migraţie regulată (17

specii), nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, din care 9 sunt în pasaj.

Dintre speciile care iernează în sit (nemenţionate în anexa I), în ordinea mărimii populaţiilor, se

pot enumera: Fulica atra, Phalacrocorax carbo, Podiceps nigricollis,Anas platyrhynchos, Aythya

fuligula, Bucephala clangula, Anas strepera,Mergus merganser.

În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20000 de exemplare de păsări de baltă, fiind

posibil candidat ca sit RAMSAR.

Speciile prevăzute la articolul 4 din Directiva 2009/147/CE, specii enumerate în anexa II la

Directiva 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte, conform formularului Natura 2000.



S NP Tip Mărime Unit. măsu

ră

Categ. Calit. date

AIBICID AIBIC Min. Max. CIRIVIP Pop. Con

serv. Izo lare

Global

B A050 Anas penelope (Raţă fluierătoare)

C 1200 1500 i V B B C C

B A053 Anas platyrhynchos (Raţă mare)

W 7000 9000 i V B B C A

B A051 Anas strepera (Raţă pestriţă)

W 340 410 i R C B C A

B A059 Aythya ferina (Raţă cu cap castaniu)

W 18000 20000 i C A B C B

B A061 Aythya fuligula (Raţă moţată)

W 6300 7450 i R A B C A

B A396 Branta ruficollis

C 200 300 i P C B C A


W 1500 3000 i C A B C B


C 4000 5000 i B B C B

B A197 Chlidonias niger

C 120 140 i P C B C C

B A038 Cygnus cygnus W 1000 1500 i B B C B B A125 Fulica atra

(Lişiţă) W 25000 40000 i R C B C B

B A002 Gavia arctica W 250 300 i A B C CB A001 Gavia stellata W 100 200 i A B C C B A189 Gelochelidon

nilotica C 320 350 i C A A C B

B A459 Larus C 25000 30000 i C A B C B



79

cachinnanus (Pescăruş pontic)

B A182 Larus canus (Pescăruş sur)

C 12000 15000 i C A B C B

B A183 Larus fuscus (Pescăruş negricios)

C 200 400 i C C B C C

B A180 Larus genei C 1000 1500 i B B C BB A176 Larus

melanocephalus

C 12000 15000 i A B B A

B A177 Larus minutus C 10000 12000 i R A B C B B A179 Larus

ridibundus (pescăruş râzător)

C 20000 50000 i C B B C C

B A156 Limosa limosa (Sitar de mal)

C 2000 5000 i C C B C B

B A068 Mergus albellus

W 1000 1500 i A B C A

B A070 Mergus merganser (Ferestraş mare)

W 120 180 i C B B C B

B A069 Mergus serrator (Ferestraş moţat)

C 230 340 i C C B C C

B A020 Pelecanus crispus

C 70 120 i R C B C C


W 10000 27000 i R B B C B

B A170 Phalaropus lobatus

C 700 1200 i V C B C C

B A005 Podiceps crstatus (Corocodel mare)

C 4500 6000 i C C B C C


C 500 1000 i C A B B C


W 2000 20000 i R A B C A

B A464 Puffinus yelkouan

C 10000 17000 i R A B A A

B A195 Sterna albifrons

C 300 500 i C B B C B

B A190 Sterna caspia C 500 1000 i A B C B B A193 Sterna hirundo C 8000 10000 i A B C B B A191 Sterna

sandvicensis C 5200 6000 i R A B C B

B A004 Tachybaptus ruficollis

C 1200 1500 i C B B C B



80


Particularităţile fizico-chimice şi biologice ale Mării Negre conferă caracterul de unicitate sitului.

Zona costieră şi litorală începând de la Capul Midia până la Vama Veche este supusă presiunii

factorilor antropici cu impact major asupra ecosistemelor costiere şi marine prin activităţi portuare,

transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerări urbane şi staţiuni turistice, turism şi sporturi

nautice, obiective industriale etc.

Pe de altă parte factorii naturali specifici contribuie la creşterea vulnerabilităţii sitului (de ex.

eroziunea, furtunile puternice caracteristice sezonului rece, înfloririle algale etc.).


Contract Administrare: 166/12.07.2010, Administrator: SC Euro Level SRL

Nu are plan de management.

Integritatea ariei naturale protejate ROSPA0076 nu va fi afectată prin implementarea proiectului


- nu se va reduce suprafaţa habitatelor şi/sau numărul exemplarelor speciilor de avifaună de

interes comunitar aflate în pasaj sau iernare în sit;

- nu se va produce fragmentarea habitatelor de iernat, hrănire, odihnă ale populaţiilor de avifaună,

nu se blochează rute de migrare;




naturale protejate de interes avifaunistic (ca habitat al păsărilor de apă).

2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente în zona de influenţă a proiectului

2.2.1. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar menţionate în formularele standard ale siturilor de importanţă comunitară ROSCI0065 şi ROSCI0066

2.2.1.1. Tipuri de habitate identificate în zona de influenţă a proiectului şi impactul

prognozat

Amplasamentul proiectului este situat în zona de dezvoltare durabilă a RBDD şi este reprezentat

(Corcodel mic)



81

de terenuri puternic antropizate. Unele se învecinează cu zone propuse la reconstrucţie ecologică

(mal stâng, între Maliuc şi limita estică a Amenajării silvo-piscicole Obretin), cu terenuri din incinte

silvo-piscicole cu poldere antropizate (mal stâng, Amenajările silvo-piscicole Păpădia,

Maliuc,Obretin Ceamurlia), altele sunt în zona localităţilor, ocupate fie cu construcţii, drumuri, fie

cu culturi agricole, păşuni sărace, maluri erodate (mal drept, localităţi Partizani, Vulturu, Gorgova,

Crişan, Sulina).




Zona marină vine în contact cu amplasamentul proiectului doar în sectorul de intrare a Canalului

Sulina în Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului ROSCI0066), respectiv în zona celor două

diguri (jetele) de dirijare a şenalului navigabil. Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar

în cadrul proiectului sunt propuse doar lucrări de consolidare (reparare) a lor, ceea ce înseamnă

un volum redus de lucrări desfăşurate pe o perioadă scurtă de timp.

În aceste condiţii pe amplasament nu s-au identificat tipuri de habitate de interes comunitar

pentru care au fost desemnate siturile ROSCI0065 Delta Dunării şi ROSCI0066 Delta Dunării-

zona marină (Tabelul 6.).

Tabelul 6. Tipuri de habitate pentru care au fost desemnate siturile ROSCI0065 şi ROSCI 0066, identificate în zona proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul

Sulina – Etapa Finală”

Nr.crt

Tiputi de habitate

Prezent P / absent A

în zona de influenţă a proiectului

Marine 1. 1110 -Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat

mic de apă de mare A

2 1140 – Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite de apă de mare la reflux

A

3 1160 – Melele şi golfuri A Deltaice 4 1210 - Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului A 5 1310 - Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care

colonizează terenurile umede şi nisipoase A

6 2160- Dune cu Hippophae rhamnoides A



82

7 2190 - Depresiuni umede intradunale A 8 6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase

sau argiloase (Molinion caeruleae) A

9 6420 - Pajişti mediteraneene umede cu ierburi înalte din Molinio-Holoschoenion

A

10 6430- Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

A

11 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii A 12 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis

Sanguisorba officinalis) A

13 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

A

14 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition

A

15 3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetaţie din Ranunculion fluitantis şi Callitricho-Batrachion

A

16 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

A

17 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Prezent în

vecinătate, pe mal

stâng, zona dig-mal, între

M38 şi loc.

Maliuc

18 62C0* - Stepe ponto-sarmatice A 19 2110 - Dune mobile embrionare (în formare) A 20 2130* - Dune fixate cu vegetaţie herbacee perenă (dune

gri) A

21 1150* - Lagune costiere A 22 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetaţie

bentonică de specii de Chara A

23 1410 - Pajişti sărăturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi)

A

24 92D0 - Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio-Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)

A

25 3160 - Lacuri distrofice şi iazuri A 26 7210* - Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus A 27 40C0* - Tufărişuri de foioase ponto-sarmatice A 28 91AA - Vegetaţie forestieră ponto-sarmatice cu stejar

pufos A

29 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din

A



83

lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 30 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-

sarmatice A

31 6120 - Pajişti xerice pe substrat calcaros A În zona dig- mal din lungul Canalului Sulina sunt suprafeţe acoperite de pădure formând zăvoie de

plop şi salcie concentrate mai mult pe malul stâng în zona de bifurcaţie şi până spre localitatea

Maliuc, care corespund cu tipul de habitat comunitar 92A0 – Zăvoaie de Salix alba şi Populus

alba. Aceste suprafeţe împădurite pot fi considerate ca fiind în vecinătatea unor sectoare de lucru

din cadrul proiectului, dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru.

Principalele caracteristici ale habitatului de interes comunitar 92A0-Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus albă.

Habitatul comunitar 92A0 este cel mai bine reprezentat habitat de pădure din ROSCI0065 (unde

pădurile au o podere de 5% din suprafaţa ariei protejate), ocupând cca 13600 ha, ceea ce

reprezintă între 15 - 100% din suprafaţa acoperită de acest tip de habitat la nivel naţional. În sit

are o reprezentativitate şi o stare de conservare excelente iar situl are o valoare excelentă din

punct de vedere al conservării acestui tip de habitat.

Particularizarea caracteristicilor sale pentru zona de studiu este realizată prin habitatul românesc

R 4408, descris în cele ce urmează. Pentru descriere s-a folosit lucrarea „Habitatele din

România”, N. Doniţă, A. Popescu, Mihaela Paucă-Comănescu, Simona Mihăilescu, I.A. Biriş,

2006.

R 4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus

Asociaţiile vegetale caracteristice: Salicetum albae- fragilis Issler 1926 em. Soo 1957.

Răspândire: foarte frecvent în Lunca şi Delta Duării, apare şi în luncile de câmpie a marilor râuri

(Prut, Siret, Olt, Jiu, Mureş, Someş), în zona pădurilor de stejar, în zona de silvostepă şi zona de

stepă.

Suprafeţe: circa 23.000 ha, aproape toate în Lunca şi Delta Dunării.

Staţiuni: Altitudini: 0-100 m. Clima: T: 12,5-10o C, P: 350-550 mm. Relief: în porţiunile cele mai

joase din marile lunci în care apa din inundaţii stagnează timp îndelungat. Roci: aluviuni argiloase.

Soluri: de tip aluvisol, mijlociu profunde, gleizate, neutre, mezobazice, permanent ude-umede,

mezotrofice.

Compoziţie floristică :specii edificatoare: Salix alba

Valoarea conservativă: mare.



84

Relevanţa pentru zona de studiu

Prezent în vecinătate, pe mal stâng, zona dig-mal, între M38 şi loc. Maliuc. Nu se află pe

amplasamentul proiectului.

Efectul anticipat al proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul

Sulina – Etapa Finală”asupra habitatului de interes comunitar 92A0-Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus albă

Nu se anticipeză reducerea/distrugerea vreunei suprafeţe din habitat. Lucrările de construcţie a

proiectului nu presupun ocupări de terenuri acoperite cu vegetaţie forestieră.

Ampriza lucrărilor de apărări de maluri este în cea mai mare parte a sa submersă. Pe câteva

sectoare din lungul Canalului Sulina va fi necesară curăţirea amprizei malurilor de vegetaţia

crescută spontan (stuf inundat şi salcie pitică), stufăriş vechi, rare exemplare de salcie inundate,

dispuse sporadic în apropierea liniei malurilor. Cuantumul acestor extrageri de vegetaţie este

nesemnificativ raportat la lungimea frontului de lucru şi nu afectează existenţa habitatelor naturale

din lungul Canalui Sulina. Pe întreaga lungime a sectoarelor propuse la consolidarea malurilor

(36679 ml) au fost inventariate un număr total de 330 exemplare de salcie, dintre care 136 buc. pe

malul drept şi 194 buc. pe malul stâng.






Nu se estimează nici un impact negativ semnificativ asupra habitatului 92A0 prin realizarea

construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de

maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.

2.2.1.2. Specii de plante din ROSCI0065 enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE şi impactul

prognozat

Nici una din cele 5 specii de plante enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE protejate în situl

ROSCI0065, nu se află pe amplasamentul proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de

maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” şi nici în vecinătatea acestuia. Nu se anticipează nici un

efect negativ asupra acestor specii de plante.

Tabelul 7. Specii de plante pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065, şi prezenţa lor în sfera de influenţă a proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul



85

Sulina – Etapa Finală”

Nr. crt.

Speciideplante

cf. Anexei II a DC 92/43/CEE



1. 2253 Centaurea jankae A 2 4067 Echium russicum A 3 1516 Aldrovanda vesiculosa A 4 1428 Marsilea quadrifolia A 5 2255 Centaurea pontica A

2.2.1.3. Specii de mamifere din ROSCI0065 şi ROSCI0066 enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE şi impactul prognozat

La desemnarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării ca sit de importanţă comunitară în cadrul

reţelei ecologice europene Natura 2000 în România (ROSCI0065), au contribuit şi cele 5 specii de

mamifere din bioregiunea stepică (nr.crt. 1-5 din Tabelul 8 )

Relevanţa sitului ROSCI0065 pentru specii

Populaţia din sit a dihorului de stepă are o mărime între 2-15% din efectivul naţional, are o

conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este izolată dar se află la limita ariei de

distribuţie. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este bună.

Populaţia din sit a dihorului pătat are o mărime sub 2% din efectivul naţional, are o conservare

bună a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este izolată dar se află la limita ariei de distribuţie.

Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este bună.

Populaţia din sit a popândăului are o mărime sub 2% din efectivul naţional, are o conservare bună

a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este izolată având o arie de răspândire extinsă.


Mărimea populaţiei de vidră din sit este peste 15% din efectivul naţional, specia are o conservare

bună a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este izolată având o arie de răspândire extinsă.


Mărimea populaţiei de nurcă din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional, specia are o



Din bioregiunea marină sunt două specii de mamifere de interes comunitar în ROSCI0066 şi



86

anume porcul de mare şi delfinul de mare (Tabelul 8).

Relevanţa sitului ROSCI0066 pentru speciile din bioregiunea marină

Mărimea ambelor populaţii (porc de mare, delfin mare) din sit reprezintă peste 15% din efectivul

naţional, ambele au o conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului lor, nu sunt populaţii

izolate având o arie de răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea

celor două specii este bună.

Tabelul 8. Specii de mamifere pentru care au fost desemnate siturile ROSCI0065 şi ROSCI0066 şi prezenţa lor în sfera de influenţă a proiectului “Studiul de fezabilitate pentru

apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

Nr. crt.

Specii de mamifere




Bioregiunea stepică (ROSCI0065) 1. 2633 Mustela eversmannii(dihorul de stepă) A 2 2635 Vormela peregusna (dihorul pătat) A 3 1335 Spermophilus citellus (popândăul) A 4 1355 Lutra lutra (vidra) A 5 1356 Mustela lutreola (nurca) A Bioregiunea marină (ROSCI0066) 6 1351 Phocoena phocoena (porc de mare) A 7 1349 Tursiops truncatus (delfin mare) A

Nici una din speciile de mamifere enumerate în tabel nu s-a regăsit pe amplasamentul proiectului.

Terenurile din amplasament fiind puternic antropizate nu oferă condiţii favorabile de odihnă,

hrănire sau reproducere pentru speciile de mamifere de interes comunitar, neîntrunind elemente

specifice habitatelor corespunzătoare speciilor. Acestea pot trece accidental prin vecinătate.

Este prognozabil un efect indirect, de disturbare temporară, puţin semnificativ, asupra faunei

aflată ocazional în trecere manifestat pe plan local, în faza de construcţie, în apropierea fronturilor

de lucru, datorat zgomotelor produse de funcţionarea utilajelor. Speciile mobile de faună se pot

retrage în zonele învecinate. Nu se întrerup/blochează rute de deplasare sau migrare, nu se

fragmentează habitate terestre, nu se distrug locuri de odihnă, adăpost şi reproducere ale

speciilor de mamifere de interes comunitar.

În aceste condiţii, nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de mamifere de



87

interes comunitar pentru care au fost declarate siturile ROSCI0065 şi ROSCI0066 prin realizarea

construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de

maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.

2.2.1.4.Specii de amfibieni şi reptile din ROSCI0065 enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE şi impactul prognozat


Populaţia de viperă de stepă din sit are o mărime cuprinsă între 15-100% din efectivul naţional,

are o conservare excelentă a trăsăturilor specifice habitatului său, este o populaţie (aproape)

izolată în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Evaluarea globală a valorii sitului

pentru conservarea speciei este excelentă.

Populaţia din sit de broască ţestoasă de uscat are o mărime sub 2% din efectivul naţional, are o



Mărimea populaţiei de triton dobrogean din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional, specia

are o conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este izolată dar se află la limita

ariei de distribuţie. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este excelentă.

Mărimea populaţiei de vidră din sit este peste 15% din efectivul naţional, specia are o conservare


Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este excelentă.

Mărimea populaţiei de buhai de baltă din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional, specia

are o conservare excelentă a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este izolată având o arie de

răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este excelentă.

Tabelul 9. Specii de amfibieni şi reptile pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065, şi prezenţa lor în sfera de influenţă a proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri

pe Canalul Sulina – Etapa Finală”



88

Nr. crt.

Speciideamfibieni şireptile cf. Anexei II a DC 92/43/CEE



1. 1298 Vipera ursinii (vipera de stepă) A 2 1219 Testudo graeca (broasca ţestoasă de uscat) A 3 1993 Triturus dobrogicus (triton dobrogean) A 4 1220 Emys orbicularis (broasca ţestoasă de apă) A 5 1188 Bombina bombina (buhaiul de baltă) posibil

Prezent în vecinătate

Nici una din speciile de amfibieni şi reptile enumerate în tabelul 9 nu s-a regăsit pe

amplasamentul proiectului, care nu oferă condiţii favorabile de habitat acestor specii.

Terenurile din amplasamentul fiind puternic antropizate nu oferă condiţii favorabile de odihnă,

hrănire sau reproducere pentru speciile de amfibieni şi reptile de interes comunitar, neîntrunind

elemente specifice habitatelor corespunzătoare acestor specii.

Buhaiul de baltă poate fi prezent temporar în vecinătate, în eventuale mici bălţi.

Relevanţa sitului ROSCI0065 pentru specie

Mărimea şi densitatea populaţiei din sit sunt peste 15% din efectivul naţional, are o conservare

excelentă a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este o populaţie izolată având o arie de


Bombina bombina L.1761 Buhai de baltă (izvoraş) cu burta roşie.

Încadrarea taxonomică: Ord. Anura, Fam. Discoglossidae

Descrierea speciei

Corpul este îndesat, turtit, de dimensiuni mici, lungimea 4 - 5 cm. Capul este relativ mic, având

lungimea egală cu lăţimea, cu botul rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenţi, având pupila

triunghiulară. Dorsal, tegumentul este foarte veruculos, acoperit cu numeroşi negi, rotunzi sau

ovali, având un punct negru central. Cuta gulară este distinctă.

Masculul are doi saci vocali interni, care nu se deschid în gură; când sunt umflaţi, guşa devine

globulară şi mai mare decât capul. Calozităţile nupţiale sunt prezente la mascul pe partea internă



89

a antebraţului, inclusiv pe tuberculul metacarpian intern.

Dorsal este colorat cenuşiu-deschis, măsliniu, mai rar gri-închis. O parte din negii glandulari sunt

grupaţi, coloraţi în negru, conferind un model caracteristic. Uneori pot fi parţial sau chiar total

coloraţi în verde. Procentul indivizilor cu verde este sub 10% din populaţie. Caracteristic pentru

această specie este abdomenul viu colorat. Desenul ventral, marmorat, prezintă pete portocalii

până spre roşu, pe un fond negru. Sunt de asemenea prezente puncte albe mici, relativ uniform

distribuite. Culoarea neagră este predominantă. Coloritul ventral este de avertizare, specia fiind

deosebit de toxică. Vârfurile degetelor negre.

Reproducere

Prin aprile-mai; în condiţii favorabile de mediu se poate repeta în august. În timpul reproducerii,

masculii orăcăie, în special seara şi noaptea, în cor, într-un tempo caracteristic ("unk-unk" sau

"un-un" repetat cam o dată la 1-4 secunde); femelele răspund prin sunete uşoare, slabe. Amplexul

este lombar. Ouăle (între 10-100 la o pontă) sunt depuse izolat sau în grămezi mici, fixate de

obicei pe plante. Oul are 2 mm diametru, iar capsula 7-8 mm şi este brun închis la un pol şi alb-

gălbui la celălalt. După 8 - 9 zile apar mormolocii, care prin septembrie - octombrie devin broscuţe

cu picioare dezvoltate, pierd coada şi branhiile; după 1-3 ani devin maturi sexual. O femelă poate

depune mai multe ponte pe an.

Activitate

Înoată cu uşurinţă. Pe sol înaintează prin sărituri mici. Datorită glandelor veninoase din piele, are

puţini duşmani. Dacă este surprinsă pe uscat, se întoarce cu abdomenul în sus şi se preface

moartă.

Hrănire

Se hrăneşte cu insecte, melci mici şi viermi.

Ecologie, habitat

Nepretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, permanent sau temporar, în bălţi de la şes şi

câmpie, urcând şi în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400. În lacurile din lunca şi Delta

Dunării, pe maluri, în zonele cu vegetaţie, deşi cel mai frecvent ocupă bălţile temporare inundate.

Preferă bazinele puţin adânci sau marginile lacurilor mai mari; în afara perioadei de reproducere

trăieşte pe uscat.

Efectivul

Probabil, sute de mii.



90

Repartizare geografică

Răspândită în estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Iugoslavie şi

Dunărea în sud, în Rusia până aproape de Urali. Lipseşte în peninsula Crimeea.

În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea

inclusiv delta, Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei, la altitudini sub 400 m.

Statutul speciei

Legea 13/1993, Convenţia de la Berna II, EUNH anexa II şi IV, Directiva Europeană 93/43/EEC,

Natura 2000, Legea 462/2001.

Prezenţa în alte arii protejate

Prezentă în mai multe arii protejate inclusiv în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Statutul populaţiei şi evoluţia ei potenţială

Specia este vulnerabilă în special datorită dispariţiei a numeroase habitate prielnice. Drenarea

sau poluarea lacurilor şi bălţilor unde se reproduce. Folosirea pesticidelor în agricultură şi

silvicultură.

Management

Reducerea poluării apelor interioare, stabilirea de noi arii protejate, promovarea reproducerii în

captivitate.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Bombina bombina din ROSCI0065

Proiectul nu afectează habitatul de reproducere şi hrănire al speciei. Nu se anticipează un efect

negativ semnificativ asupra specie prin implementarea proiectului.

Nu se estimează un impact negativ semnificativ asupra speciilor de amfibieni şi reptile de interes

comunitar prin realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în cadrul proiectului “Studiul de

fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.

2.2.1.5. Specii de peşti din ROSCI0065 şi ROSCI0066 enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE şi impactul prognozat

În habitatele umede din zona inundată/inundabilă din apropierea malurilor (taluzurilor submerse),

unde urmează să se realizeze construcţiile hidrotehnice propuse în proiect, se pot afla 8 specii de

peşti de interes comunitar din ROSCI0065 (tabelul 10).

Cele două speciile de Alosa pot fi în trecere prin vecinătatea zonelor propuse pentru apărari de



91

maluri din lungul Canalului Sulina, cel mai probabil în perioada de migraţie pentru reproducere

(martie-mai), când, spre sfârşitul lunii martie, o mare parte a bancurilor de scrumbie se pregătesc

de migrare pe Dunăre, strângându-se la gurile de vărsare în mare. Migrarea şi reproducerea se

fac în zona de curent puternic nu în imediata apropiere de maluri. După reproducere, adulţii

reîntorşi în mare, se îndepărtează mult de tărm, şi nu vor fi în apropierea jetelelor în sezonul

estival, când se prevede refacerea acestora.

Tabelul 10. Specii de peşti pentru care au fost desemnate siturile ROSCI0065 şi ROSCI0066, şi prezenţa lor în sfera de influenţă a proiectului “Studiul de fezabilitate pentru

apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

Nr. crt.

Speciidepeşti


Prezent P / absent A în zona de

influenţă a proiectului

ROSCI0065 1. 4127 Alosa tanaica (rizeafcă de Dunăre) Posibil

în trecere

în vecinăta

te

2 1130 Aspius aspius (avat) P 3 1149 Cobitis taenia (zvârlugă) A 4 1124 Gobio albipinnatus (porcuşor de şes) P 5 1157 Gymnocephalus schraetzer (răspăr) P 6 1145 Misgurnus fossilis (ţipar) P 7 2522 Pelecus cultratus (sabiţă) P 8 1134 Rhodeus sericeus amarus (boarţă) A 9 1146 Sabanejewia aurata (dunăriţă) A

10 1160 Zingel streber (fusar) P 11 2511 Gobio kessleri (porcuşor de nisip) A 12 1159 Zingel zingel (pietrar) P 13 2011 Umbra krameri (ţigănuş) A 14 2555 Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu) P 15 4125 Alosa immaculata (scrumbie de Dunăre) Posibil

în trecere

în vecinăta

te

ROSCI0066 1 4127 Alosa tanaica (rizeafcă de Dunăre) Posibil

în



92

trecere în

vecinătate

2 4125 Alosa immaculata (scrumbie de Dunăre) Posibil în

trecere în

vecinătate


Pentru cele două specii de Alosa (Alosa tanaica şi Alosa immculata) situl este important pentru

reproducere. Mărimea populaţiilor de scrumbie din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional,

ambele specii au o conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului lor, nu sunt populaţii izolate

ambele având o arie de răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea


Mărimea populaţiei de avat din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional, specia are o

conservare excelentă a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este izolată având o arie de


Mărimea populaţiei porcuşorului de şes din sit reprezintă peste 2% din efectivul naţional, specia

are o conservare excelentă a trăsăturilor specifice habitatului său, populaţia nu este izolată având

o arie de răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este

excelentă.

Mărimea populaţiei de răspăr din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional, specia are o



Mărimea populaţiei de ţipar din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional, specia are o

conservare excelentă a trăsăturilor specifice habitatului său, populaţia nu este izolată având o arie

de răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este

excelentă.

Mărimea populaţiei de sabiţă din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional, specia are o

conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului său, populaţia nu este izolată având o arie de

răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este bună.



93

Populaţia din sit a fusarului are o mărime între 2-15% din efectivul naţional, are o conservare bună

a trăsăturilor specifice habitatului său, nu este izolată având o arie de răspândire extinsă.


Populaţia din sit a pietrarului are o mărime între 2-15% din efectivul naţional, are o conservare



Mărimea populaţiei de ghiborţ de râu din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional, specia are

o conservare excelentă a trăsăturilor specifice habitatului său, populaţia nu este izolată dar se află

la limita ariei de distribuţie. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este

excelentă.


Pentru cele două specii de scrumbie (Alosa tanaica şi Alosa immculata) situl este important pentru

creşterea şi dezvoltarea puietului, pentru iernat, pasaj, hrănire adulţi după revenirea din locurile de

reproducere. Mărimea populaţiilor de scrumbie din sit reprezintă peste 15% din efectivul naţional,

ambele specii au o conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului lor, nu sunt populaţii izolate

ambele având o arie de răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea


Principalele caracteristici ale speciilor de peşti protejaţi posibil prezenţi în zona de influenţă a proiectului şi impactul prognozat

1. Alosa immaculata (BENNETT, 1835- scrumbie de Dunăre)

Încadrarea sistematică a speciei:

Ordinul: Clupeiformes, Familia: Clupeidae, Genul: Alosa, Specia: Alosa immaculata

Caracteristici principale:

Scrumbia de Dunăre este o specie migratoare anadromă, pelagică, care se deplasează din

mediul marin în cel dulcicol pentru reproducere. Migraţia de reproducere începe în luna martie, la

o temperatură de 5-6 grade C şi se prelungeşte până la începutul lunii mai, uneori chiar şi până în

luna iunie. Reproducerea se realizează în intervalul mai-iunie. Maturitatea sexuală la această

specie se instalează la vârsta de 3 ani, rareori mai devreme. Reproducerea se desfăşoară în zone

cu curent puternic, aproape de suprafaţă, de obicei la adâncimi de 2-3 m. Icrele sunt pelagice fiind

purtate de curentul de apă. Imediat după reproducere, exemplarele adulte se reîntorc în mare, dar



94

exemplare izolate se mai pot întâlni în mediul dulcicol până în luna iulie. Puietul rezultat în urma

reproducerii este purtat în aval de curentul de apă, putându-se observa la gurile de vărsare şi în

zona ţărmului, cel mai devreme la sfârşitul lunii iunie.

Hrana scrumbiei de Dunăre este reprezentată de diverse nevertebrate (preponderent crustacee),

dar pe măsură ce înaintează în vârstă devine ihtiofagă, consumând peşti marini de talie mică.

Cerinţe de habitat. Este o specie eurihalină, ce populează domeniul pelagial marin şi care

primăvara migrează în cârduri mari către zonele de reproducere din Dunăre sau alte cursuri mari

de apă tributare Mării Negre şi de Azov. La scurt timp după reproducere adulţii se reîntorc în

mare, îndepărtându-se mult de ţărm. La sfârşitul toamnei, când apa mării începe să se răcească,

scrumbia de Dunăre se apropie din nou de ţărm în căutarea hranei. Iernează în mediul marin, la

adâncimi mari, de până la 90 m. Primăvara devreme, populaţia care migrează în Dunăre se

cantonează în număr mare în zona gurilor de vărsare ale fluviului în mare, după care începe

migraţia de reproducere.

Distribuţia. Scrumbia de Dunăre, după cum sugerează şi numele, este întâlnită în Dunăre, unde

migrează în perioada de reproducere, uneori până la barajul Porţile de Fier. Se mai întâlnesc

exemplare izolate în complexul lagunar Razim-Sinoe.

În Marea Neagră, ocupă zonele din lungul întregului litoral românesc.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Alosa immaculata

Lucrările hidrotehnice propuse în proiect nu obturează căile de migrare de la mare spre amonte

prin Canalul Sulina,ele fiind dispuse pe anumite sectoare în lungul malurilor. În faza de

construcţie, activitatea utilajelor plutitoare se desfăşoară în apropierea malurilor şi are o

contribuţie nesemnificativă la traficul naval existent în mod obişnuit pe canal. Traseele de migrare

ale scrumbiei sunt în zonele cu curent puternic, la adâncimi de 2-3m, unde are loc şi

reproducerea.

Reîntoarcerea adulţilor în mare după reproducere se face în cârduri mici, răzleţe sau în

exemplare izolate. şi nu va fi împiedicată nici în faza de construcţie nici în cea de funcţionare

(existenţă) a construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect. Aceeaşi constatare este valabilă şi în

cazul puilor de scrumbie aduşi de curentul fluviului către gura de vărsare în mare, unde rămân din

vară până la începutul toamnei.

Adulţii reîntorşi în mare la scurt timp după reproducere, se îndepărtează mult de tărm, de care se

apropie pentru hrănire abia în toamna când scade temperatura apei. Deci nu se vor afla în

apropierea jetelelor a căror refacere se va derula în sezonul estival.



95

Totuşi, ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de peşti aflate în deplasare, se recomandă

constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor pe Canalul Sulina în perioada 15 martie-15 iunie.

Lucrările de consolidare a celor două diguri (jetele) de la Bara Sulina e recomandabil să se

deruleze după plecarea adulţilor pentru reproducere şi să se finalizeze până la începutul toamnei.

Nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra populaţiei speciei în faza de construcţie a

proiectului.

În faza de funcţionare a proiectului (existenţa construcţiilor hidrotehnice) nu se manifestă nici un

efect negativ asupra speciei.

2.Alosa tanaica (GRIMM, 1901- rizeafcă)


Ordinul: Clupeiformes, Familia: Clupeidae, Genul: Alosa, Specia: Alosa tanaica


Rizeafca este o specie eurihalină, migratoare anadromă, care se deplasează din mare în ape

dulci în sezonul de reproducere. Maturitatea sexuală la această specie se instalează la vârsta de

2-3 ani. Migraţia de reproducere începe în luna aprilie, la scurt timp după debutul migraţiei

scrumbiei de Dunăre, când temperatura apei ajunge la cca. 10grade C. Reproducerea se

realizează în intervalul mai-iunie, după ce temperatura apei depăşeşte 15grade C. Ponta este

depusă în apă dulce sau uşor salmastră, în apropierea malului, în zone cu apă liniştită, la

adâncimi de 1,5-4 m. Exemplarele adulte se reîntorc în mare, în urma scrumbiei de Dunăre. Pe

parcursul verii, puietul rezultat în urma reproducerii migrează în mare, unde rămâne până la

maturitate.

Rizeafca se hrăneşte cu larve de insecte (în special larve de chironomide), diverse specii de

crustacee, iar pe măsură ce înaintează în vârstă începe să consume peşti de talie mică şi puietul

mai multor specii de peşti.

Cerinţe de habitat. Este o specie eurihalină, ce populează mediul marin şi care migrează în

mediul dulcicol pentru reproducere. Zonele de hrănire ale adulţilor după sezonul de reproducere

sunt reprezentate de estuare, lagunele şi zonele costiere din vecinătatea gurilor de vărsare a

apelor dulci în mare. Toamna se deplasează în largul mării pentru iernare.

Primăvara reapare în zonele litorale, unde formează cârduri, alături de scrumbii. Adulţii sunt

cantonaţi în număr mare în zonele costiere, în lagune şi estuare, de la sfârşitul lunii ianuarie şi

până în luna martie, după care încep migraţia de reproducere.



96

Distribuţia. Rizeafca se poate întâlni în toată zona litorală a Mării Negre, în Dunăre (până la

Călăraşi) şi bălţile inundabile ale acesteia, precum şi în complexul lagunar Razim-Sinoe.

Efectul anticipat al proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Alosa tanaica

Lucrările hidrotehnice propuse în proiect nu obturează căile de migrare de la mare spre amonte

prin Canalul Sulina,ele fiind dispuse pe anumite sectoare în lungul malurilor. Lucrările proiectului

nu afectează nici zonele de hrănire ale adulţilor, situate preponderent în estuare, lagune, zonele

costiere din vecinătatea gurilor de vărsare a apelor dulci în mare.

Pentru protejarea reproducerii şi a pontei (care se depune în apă dulce sau uşor salmastră, în

apropierea malului, în zone cu apă liniştită, se recomandă constructorului evitarea activităţilor în

perioada mai-iunie în lungul Canalului Sulina.


proiectului.



3. Aspius aspius (Linnaeus, 1758 - avat)


Ordinul: Cypriniformes, Familia: Cyprinidae, Genul: Cyprinus, Specia: Aspius aspius


Avatul prezintă un trup alungit, zvelt uşor comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă la adulţi

23-28% din lungimea corpului fără caudală, iar grosimea 40-57% din înălţime. Lungimea capului

reprezintă 22-27% din cea a corpului fără caudală. Poate atinge o lungime de 30-40 cm şi o

greutate de 9 kg. Ochii, situaţi în jumătatea anterioară a capului, sunt mici, depărtaţi şi privesc

lateral şi înainte. Lungimea botului reprezintă 25%-31% din cea capului. Capul conic, gura mare,

terminală şi oblică în sus, falca de jos mai ieşită se întinde până sub partea anterioară sau până la

mijlocul ochiului având două şiruri de dinţi ascuţiţi în fundul gurii. Are buze subţiri albicioase,

continue; mandibula are o proeminenţă care se potriveşte într-o scobitură a fălcii superioare şi

care ajută la apucarea prăzii, suplinind astfel dinţii. Are spatele măsliniu – închis, ceva mai jos

vânăt, flancurile argintii, faţa ventrală albă. Dorsala şi caudala sunt cenuşii, ventralele şi anala

incolore sau palid roşietice, pectoralele incolore.

Trăieşte singuratic în curent puternic, în ape curgătoare şi stătătoare, urcând până în regiunea



97

dealurilor; preferă fundurile pietroase. Cât este mic se hrăneşte cu zooplancton, iar ca adult cu

obleţi, clean, porcuşori, scoici şi melci de apă, pe care-i atacă prin lovituri de coadă, ameţindu-i,

apoi îi înghiţindu-i.

Răspândire:

Avatul este un peşte de apă dulce, dar în unele cazuri poate trăi şi în ape semisaline, atât în

lacuri, cât şi în râuri, fiind răspândit în aproape toate apele de şes din Europa, până la Peninsula

Scandinavă. Trăieşte în toate râurile de şes, însă urcă şi până în regiunea desişurilor; îi plac apele

clare şi repezi, dar îl întâlnim şi în lacurile şi bălţile adânci, cu fundul nisipos şi pietros. La noi în

ţară avatul se găseşte în: Dunăre, în bălţile sale, în lacurile litorale (Mangalia, Siutghiol), în faţa

deltei, în Prut, Siret, Olt, Timiş, Bega, Mureş, Criş, Someş.

Reproducere:

Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 4-5 ani. Unele exemplare intră pentru reproducere din

Dunăre în bălţi, de unde se retrag la scăderea apelor, altele se reproduc în Dunăre sau sunt

sedentare în ape stagnante. Se reproduce în martie-aprilie, imediat după dezgheţul apelor,

femelele depunând icrele pe funduri pietroase şi nisipoase, la curent repede. Primăvara trece din

Dunăre în bălţi, de unde se retrage când apele încep să scadă. Icrele sunt în număr de 40.000 -

140.000 şi depuse pe fundul apei pe substrat dur. Eclozarea are loc după 6 zile. Ritmul de

creştere al avatului este destul de ridicat, aproximativ 12 cm în primul an, 25 cm în al doilea an şi

45 cm la 4 ani. Puii se hrănesc iniţial cu plancton; puii mai mari şi adulţi se hrănesc aproape

exclusiv cu peşti, în primul rând cu obleţi.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Aspius aspius

Specia se poate afla şi în zona de amplasare a proiectului. În faza de construcţie este posibil să

fie afectate zone de depunere a icrelor, respectiv funduri pietrose şi nisipoase, la curent repede,

specia foloseşte şi zonele cu apă putin adâncă din apropierea malurilor. Impactul negativ este

local, pe o suprafaţă extrem de redusă, temporar. Specia va evita zona în etapa constructiei, apoi

va reveni şi chiar va putea găsi locuri de depunere a icrelor în zona anrocamentelor de la baza

construcţiei.


proiectului.



4.Gobio albipinnatus (Lukasch, 1933 - porcuşor de şes, p. de nisip)



98


Ordinul: Cypriniformes, Familia: Cyprinidae,Genul: Gobio, Specia: Gobio albipinnatus,


Pieptul fără solzi sau, în cazuri rare, cu 2-3 solzi izolaţi; gura inferioară şi orizontală. Solzii de pe

spate cu 3-5 striuri longitudinale. Lobii codali neegali. Înălţimea maximă a corpului se cuprinde de

4,4-5,6 ori în lungimea sa, fără caudală. Coloraţia în general verzuie-cafenie; abdomenul alb-

argintiu; pe laturile corpului adesea cu câte 6-12 pete mai închise, la alte exemplare sunt slab

perceptibile. Corp slab comprimat lateral. La comisura buzelor prezintă o pereche de mustăţi.

Anusul este mai aproape de ventrale decât de anală. Pedunculul caudal mai înalt decât gros.

Este o specie reofilă, preferând zonele mai adânci şi cu un curs lent, cu fund nisipos sau argilos.

Consumă diatomee şi nevertebrate bentonice. Fiind specie de talie mică, localizată numai în

Dunăre, nu prezintă importanţă pentru pescuitul industrial, prezintă importanţă din punct de

vedere ştiinţific.

Răspândire:

Porcuşorul de şes se găseşte în Dunăre, pe tot traseul fluviului, precum şi în unele râuri Tur,

Crişuri, Târnava Mare, Bega, Someş, Timiş, Mureş, Olt, Argeş, Siret, Prut.

Reproducere:

Perioada de reproducere este aprilie-iunie, când aceste specii urcă pe ape mici şi îşi depun icrele

de culoare albăstrui deschis, cu diametru de 2 mm, lipindu-le de pietre şi plante. Fiecare femelă

depune 1000-3000 de icre în locuri puţin adânci. Larva eclozată are 6 mm lungime. Puietul creşte

foarte repede, astfel că la sfârşitul lui iulie juvenilii măsoară 4,5 cm, iar spre sfârşitul lunii august

ajung la 7 cm.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Gobio albipinnatus

Posibil prezent şi în amplasament, acolo unde sunt porţiuni cu fund nisipos sau argilos. Prin

lucrările de construcţie, care determină o creştere temporară a turbidităţii apelor din fronturile de

lucru din lungul Canalului Sulina, îi poate fi afectat pe plan local mediul de hrănire. (diatomee si

nevertebrate bentonice),dar nu si cel de reproducere, căci specia urcă pe ape mici şi lipeşte icrele

de plante,pietre.

Efectul negativ asupra speciei este nesemnificativ, implementarea proiectului neducând la

micşorarea/dispariţia populatiei.




99

proiectului.

În faza de funcţionare a proiectului (existenţa construcţiilor hidrotehnice) nu se manifestă nici un efect negativ asupra speciei.

5. Gymnocephalus baloni (Holčic&Hensel, 1974 – ghiborţ de râu)


Ordinul: Perciformes, Familia: Percidae, Genul: Gymnocephalus, Specia: Gymnocephalus

baloni,


Înălţimea ghiborţului reprezintă 25-34% din lungime, iar grosimea 56-80% din înălţime (în funcţie

de sex şi de maturaţia sexuală). Profilul dorsal este convex de la vârful botului până în dreptul

ochiului, după care urcă rectiliniu. Profilul ventral este slab convex.

Lungimea capului reprezintă 28,5-34% din cea a corpului. Ochii situaţi în jumătatea anterioară a

capului, privesc mai mult lateral. Botul este obtuz, iar gura mică, terminală.

Pedunculul caudal este scurt şi comprimat lateral. Lungimea acestuia reprezintă 18-24%, iar

înălţimea minimă 7,3-9,5% din lungimea corpului.

Solzii sunt mici; numărul de serii transversale de solzi este mult mai mare decât numărul de solzi

în linia laterală. Capul, aparatul opercular, istmul şi pieptul sunt lipsite de solzi.

Partea dorsală şi flancurile sunt de culoare verde–măsliniu, cu pete şi puncte brune; partea

ventrală este gălbuie. Dorsală prezintă 3-4 şiruri longitudinale de pete brune, caudala 6-8 şiruri

transversale. Celelalte înotătoare sunt fumurii.

În perioada reproducerii, culorile sunt mai vii; pieptul are nunaţe roşiatice, iar irisul aurii.

Această specie se hrăneşte cu animale bentonice: chironomide sau cu insecte, viermi, crustacee,

apoi cu icre, larve şi puiet de peşti.

Răspândire:

Trăieşte în Dunăre şi în râurile de şes, în acestea localizându-se în porţiunile încete, pe fund de

nisip fin, mâl şi argilă, în locurile cu apă relativ adâncă, adesea la rădăcinile de sălcii sau în

vegetaţie. Trăieşte adesea în cârduri mici. Nu întreprinde migraţiuni propriu-zise, ci doar mici

deplasări în vederea reproducerii.

Reproducere:

Reproducerea are loc de la sfârşitul lunii martie până în luna mai.



100

Femela depune 600000-8000000 icre /kg corp în mai multe intervale. Ponta nu este păzită. Icrele

se lipesc pe fundul apei sau pe plante; depunerea acestora are loc în porţii.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Gymnocephalus baloni

Posibil prezent în vecinătatea proiectului, localizându-se în porţiunile cu curs încet, în zone cu

rădăcini submerse de sălcii, sau zone măloase din vecinătatea malurilor.

Sectoarele pe care se vor realiza construcţiile hidrotehnice sunt de dimensiuni reduse în raport cu

lungimea Canalului iar exemplarele de sălcii ce urmează a fi extrase (330 exemplare) sunt

diseminate pe malurile drept şi stâng pe un traseu de peste 36000 m lungime. Specia se poate

deplasa pentru evitarea punctelor de lucru şi poate reveni după terminarea construcţiei.

Nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciei prin implementarea proiectului.

Nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra populaţiei speciei în faza de construcţie a proiectului.



6. Gymnocephalus schraetzer (Linnaeus, 1758 - răspăr)


Ordinul: Perciformes, Familia: Percidae, Genul: Gymnocephalus, Specia: Gymnocephalus

schraetzer,


Corpul răspărului este relativ alungit; înălţimea reprezintă 19-24,2% din lungime, iar grosimea 58-

76% din înălţime. Profilul dorsal urcă aproape rectiliniu de la vârful botului până la inserţia

dorsalei, după care coboară; privit lateral, capul apare triunghiular. Profilul ventral este aproape

orizontal. Răspărul poate ajunge la o lungime de 30 cm şi o greutate de 250 g.

Lungimea capului reprezintă 30-33% din cea a corpului. Ochii, situaţi mai mult în jumătatea

posterioară a capului, privesc mai mult lateral. Botul este mult mai lung decât la Gymnocephalus

baloni şi înalt la partea posterioară. Gura este mică, terminală.

Pedunculul caudal este mai scund şi mai gros decât la specia precedentă; lungimea sa reprezintă

18-23%, iar înălţimea minimă 6,2-7,3% din lungimea corpului.

Solzii sunt mici; numărul de serii transversale de solzi este mult mai mare decât numărul de solzi

în linia laterală. Capul, aparatul opercular, istmul şi pieptul sunt lipsite de solzi.



101

Partea dorsală şi flancurile sunt galbene, cea ventrală aproape albă. Pe jumătatea dorsală a

corpului se întind trei dungi longitudinale negre-albăstrui, subţiri şi bine delimitate; prima este

situată imediat sub dorsală, a doua la nivelul marginii superioare a ochiului, iar a treia la nivelul

jumătăţii inferioare a ochiului. Pe membrana părţii spinoase a dorsalei sunt trei şiruri de pete

rotunde, mari, negre. Partea moale a dorsalei şi celelalte înotătoare sunt incolore. Irisul este

negru.

Se hrăneşte cu nevertebrate acvatice pe fund, ocazional cu icre şi puiet de peşte.

Răspândire:

Gymnocephalus schraetzer este o specie exclusiv de apă curgătoare; trăieşte în Dunăre şi râurile

moderat curgătoare, pe fund de nisip, ocazional chiar pe pietriş; ajunge uneori până în zona de

coline a râurilor. În râuri trăieşte în cârduri de câteva zeci sau sute de indivizi, uneori în amestec

cu alte specii mai mult sau mai puţin reofile. Evită coturile cu apă stătătoare.

Reproducere:

Reproducerea are loc primăvara, în lunile aprilie-mai. Pentru reproducere poate întreprinde

migraţii scurte. Icrele sunt depuse în benzi late, pe fund tare, în curent.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Gymnocephalus schraetzer

Posibil prezent pe amplasament fiind o specie exclusiv de apă curgătoare (pe fund de nisip,

ocazional pe pietriş) care evită locurile cu apă stătătoare. Trăieşte în cârduri făcând migraţii scurte

pentru reproducere. În faza de construcţie apare un impact negativ local, specia poate fi deranjată

dar se poate retrage din zona afectată de lucrări, ca să revină ulterior, existenţa construcţiilor

hidrotehnice nemaiexercitând nici un efect negativ. Oricum, habitatul oferit de Delta Dunării este

suficient de mare ca populaţia să nu fie micşorată prin ocuparea unui procent extrem de redus din

suprafaţa sitului (0,021%). Nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciei prin

implementarea proiectului.




7. Misgurnus fossilis (Linnaeus, 1785 - ţipar)


Ordinul: Cypriniformes, Familia: Cobitidae, Genul: Misgurnus, Specia: Misgurnus fossilis,



102


Ţiparul are corpul alungit şi gros, de înălţime aproape uniformă; înălţimea maximă reprezintă 11,5-

14,3% din lungimea corpului (fără caudală), iar grosimea 61-81% din înălţime. Profilul dorsal şi cel

ventral sunt aproape orizontale.

Capul este gros, comprimat lateral, lungimea lui reprezintă 15,8-18,4% din cea a corpului,

lungimea botului 30,6-42,2% din cea a capului. Gura inferioară este de tip semilunar. Buza

superioară, este cărnoasă şi continuă, iar cea inferioară, de asemenea, cărnoasă şi prevăzută cu

două perechi de lobi cărnoşi; botul este prevăzut cu trei perechi de mustăţi propriu-zise, cea de-a

treia pereche fiind cea mai lungă.

Pedunculul caudal este comprimat lateral, îndeosebi în partea posterioară; lungimea sa reprezintă

16-22,2%, iar înălţimea minimă 7,5-11,1% din lungimea corpului. Marginile dorsale şi cele ale

peduncului caudal, sunt îngustate şi formează câte o carenă adipoasă, ce are oarecum aparenţa

unei prelungiri a înotătoarei caudale.

Solzii sunt mici, dar foarte evidenţi, imbricaţi. Linia laterală este foarte greu vizibilă; în schimb,

sistemul lateral al capului este foarte evident. Istmul este complet acoperit de solzi, în timp ce

capul este fără solzi.

Faţa dorsală a ţiparului este de culoare cafeniu – închis, presărată cu pete negricioase mărunte;

această zonă cafenie este mărginită de o dungă longitudinală îngustă, aproape neagră, ce se

întinde de la colţul superior al operculului până la caudală; în partea posterioară, dunga este

întreruptă, constând din pete izolate. În partea inferioară acesteia dungi corpul este cafeniu –

deschis; urmează o nouă dungă negricioasă, foarte lată, continuă de la ochi până la baza

caudalei. Sub această dungă corpul este galben – ruginiu, presărat cu puncte cafenii; în lungul

acestei zone deschise se întinde o a treia dungă negricioasă, îngustă şi întreruptă. Capul cafeniu

– deschis are pete mici, întunecate. Înotătoarele sunt fumurii cu pete întunecate.

Răspândire:

Misgurnus fossilis este o specie dulcicolă de apă stătătoare sau lent curgătoare, răspândită în

toate bălţile, până în zona de coline, mai rară în râurile de şes; în râuri se localizează în porţiunile

mâloase şi în braţele laterale. Preferă fundul mâlos şi vegetaţia. Având posibilitatea respiraţiei

aeriene (intestinală), este foarte rezistentă la lipsa de oxigen din apă. În caz de secare a bălţii,

rezistă mult timp în mâl; se înfundă în mâl şi iarna, sau în perioadele călduroase.

Nu întreprinde migraţii propriu – zise; primăvara (în perioada reproducerii) este mult mai mobil

decât în restul anului.

Hrana este constituită din detritus organic, vegetaţie acvatică, crustacee, larve de insecte,



103

moluşte.

Reproducere:

Perioada de reproducere durează din luna martie până în luna iunie; femela depune 100000-

150000 icre pe vegetaţia acvatică. Acestea sunt lipicioase, aderând la vegetaţie. Incubaţia

durează 7-8 zile; în momentul ecloziunii, alevinul măsoară 5 mm; acesta este prevăzut cu branhii

externe.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Misgurnus fossilis

Posibil prezent în vecinătatea proiectului, fiind o specie dulcicolă de apă stătătoare sau lent

curgătoare, braţe laterale, bălţi cu fund mâlos şi vegetaţie. Lucrările proiectate nu afectează

habitatul de hrănire şi reproducere al speciei. Nu se anticipează un efect negativ semnificativ

asupra speciei prin implementarea proiectului.




8. Pelecus cultratus (Linnaeus, 1758 - sabiţă)


Ordinul: Cypriniformes, Familia: Cyprinidae, Genul: Pelecus, Specia: Pelecus cultratus


Corpul este alungit, mult comprimat lateral; înălţimea maximă reprezintă 21-27% din lungimea

corpului fără caudală, iar grosimea 35-47% din înălţime. Are o carenă ventrală foarte ascuţită,

lipsită de solzi, ce se întinde de la operculi până la anală. Profilul dorsal al corpului este, la

majoritatea exemplarelor, o linie aproape orizontală, de la bot până la inserţia caudalei; mai rar,

profilul este uşor convex. Sabiţa atinge greutatea de 300-400 g şi o lungime de 25-40 cm.

Lungimea capului formează 18,5-21,5% din cea a corpului. Ochii foarte mari sunt situaţi în

jumătatea anterioară a capului. Gura este superioară şi aproape verticală, mică, nu ajunge până

în dreptul marginii inferioare a ochiului. Lungimea pedunculului caudal reprezintă 11,5-15,5%, iar

înălţimea minimă 6,7-8,5% din lungimea corpului. Caudală este puternică, adânc scobită, lobul

inferior mai lung decât cel posterior.



104

Solzii mici, subţiri, acoperă corpul în întregime, inclusiv faţa dorsală a capului până la ochi, pieptul

şi istmul. Linia interioară începe la capătul superior al opercularului, se îndreaptă înapoi, apoi

vertical în jos, după care descrie o serie de ondulaţii. Spre partea superioară a corpului devine

aproape dreaptă, fiind mai apropiată de faţa ventrală decât de cea dorsală a corpului. Faţa

superioară este de culoare albastru-închis sau verde-albăstruie cu luciu metalic puternic, flancurile

argintii strălucitoare, faţa ventrală albă, pectoralele, dorsala şi caudala sunt cenuşii, iar celelalte

înotătoare gălbui.

Se hrăneşte cu plancton (îndeosebi exemplarele tinere), nevertebrate bentonice, insecte aeriene

şi peşti mici.

Răspândire:

Trăieşte în fluvii şi râuri de şes, precum şi în multe lacuri mari interioare; se întâlneşte frecvent şi

în limanurile şi lacurile litorale, precum şi în părţile îndulcite ale mărilor. La noi în ţară se găseşte

în Dunăre, în bălţile sale, în deltă şi în mare în faţa acesteia, în Olt, Timiş, Bega, Criş, Someş,

Tisa, rar în Prut.

Reproducere:

Maturitatea sexuală este atinsă la vârsta de 3-4 ani.

Reproducerea are loc în lunile aprilie-iunie, începând la o temperatură de circa 12˚C; atunci sabiţa

intră în bălţi pentru depunerea icrelor pe plante, unde rămâne până încep apele să scadă, plecând

înaintea altor peşti. Femela de sabiţă depune circa 100000 de icre.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Pelecus cultratus

Posibil prezent în vecinătatea proiectului, în zonele de bălţi având habitatul de reproducere.

Nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciei prin implementarea proiectului.




9. Zingel streber (Siebold, 1863 - fusar)


Ordinul: Perciformes, Familia: Percidae, Genul: Zinger, Specia: Zingel streber,



105


Corpul este alungit, fusiform; înălţimea maximă reprezintă 9-15% din lungimea corpului, iar

grosimea este în genere ceva mai mare decât înălţimea (excepţie fac femele de icre). Profilul

dorsal al copului urcă lin, uniform şi rectiliniu de la vârful botului până la inserţia primei dorsale.

Profilul ventral aproape plan. Capul este turtit dorsoventral, mult mai lat decât înalt, privit de sus e

triunghiular. Botul este obtuz, lat în partea superioară, îngust în cea anterioară; lungimea sa

constituie 8,5-10,7% din cea a corpului şi 36-43% din cea a capului. Gura inferioară, semilunară,

mică, slab protactilă. Pedunculul caudal este lung, subţire, rotund în secţiune; lungimea sa

reprezintă 29-36% din cea a corpului, iar înălţimea minimă de 2,8-6,7%. Solzii mici acoperă corpul

în întregime, cu excepţia feţei ventrale de la jumătatea distanţei dintre anus şi baza ventralelor

spre partea anterioară. Solzii se întind şi pe faţa dorsală a capului, până la nările anterioare,

precum şi pe aparatul opercular, afară de marginea ventrală a acestuia. Faţa superioară a capului

şi corpului şi cea mai mare parte a laturilor sunt cenuşii-cafenii, cu nuanţe puternice de verde. Pe

acest fond se află 5 dungi late negricioase, foarte evidente: prima este plasată înaintea dorsalei, a

doua în urma dorsalei, a treia la mijlocul dorsalei a doua, a patra pe mijlocul şi a cincia la capătul

pedunculului caudal. Faţa ventrală este de culoare albă, iar înotătoarele sunt incolore.

Se hrăneşte cu insecte acvatice, amfipode, viermi, ocazional cu icre şi puiet de peşte.

Răspândire:

Trăieşte în Dunăre şi în râurile de şes, exclusiv în zona curenţilor, pe fund de pietriş, nisip sau

argilă; adesea se îngroapă parţial în nisip. Nu se grupează în cârduri. Stă liniştit pe fundul apei,

totdeauna cu capul în amonte; când este deranjat, fuge la o distanţă scurtă şi se opreşte. Se

întâlneşte atât în apă mică (35-40 cm adâncime), cât şi în adâncul Dunării. Nu întreprinde

migraţiuni periodice.

Reproducere:

Reproducerea are loc primăvara, de la mijlocul lunii martie până în luna mai. Icrele sunt depuse

pe pietre sau pe crengi. În perioada de reproducere, femelele devin diforme, corpul acestora

dilatându-se mult.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Zingel streber

Posibil a se intâlni şi pe amplasamentul proiectului şi în vecinătate, fiind o specie care se

întâlneşte atât în apă mică (35-40 cm adâncime), cât şi în adâncul Dunării. Lucrările de dragare

necesare profilării fronturilor de lucru îl pot afecta temporar, dar specia este mobilă şi se va

retrage din aceste zone. După terminarea lucrărilor perturbările încetează complet iar apărările de



106

mal executate ii pot oferi locuri favorabile de reproducere.

În faza de construcţie a proiectului se pot produce perturbări ale habitatului, care încetează în faza

de exploatare. Eefectul negativ este local, temporar, reversibil şi nu pune în pericol

existenţa/micşorarea populaţiei.



10. Zingel zingel (Linnaeus, 1758 - pietrar, fusar mare)


Ordinul: Perciformes, Familia: Percidae, Genul: Zinger, Specia: Zingel zingel.


Pietrarul are corpul alungit, fusiform, aproape circular în secţiune; înălţimea maximă reprezintă 13-

20% din lungimea corpului, iar grosimea 82-100% din înălţime. Lungimea capului reprezintă 24-

30% din lungimea corpului, iar lungimea botului, 9-12% din cea a corpului. Şi 36-42,5% din cea a

capului. Pedunculul caudal este gros, slab comprimat lateral şi ovoid în secţiune. Spatele şi cea

mai mare parte a laturilor sunt cafenii-cenuşii; faţa ventrală şi abdomenul sunt gălbui. Se hrăneşte

cu insecte acvatice (îndeosebi efemeroptere), crustacee, icre şi peşti mici.

Răspândire:

Trăieşte în Dunăre şi în râurile mari şi relativ adânci, pe fund de nisip, pietriş sau argilă. În bălţile

Dunării ajunge rar.

Reproducere:

Reproducerea are loc în perioada aprilie-mai pe funduri pietroase în plin curent.

O femelă depune 5000-7000 de icre pe pietre.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Zingel zingel

Posibil prezent în zona amplasamentului, pe fund de nisip, pietriş iar icrele le depune pe funduri

pietrose în plin curent. In faza de construcţie astfel de zone posibil existente pe amplasament pot

fi perturbate de proiect. În faza de construcţie a proiectului se pot produce perturbări ale

habitatului, care încetează în faza de exploatare. Specia va evita zona în etapa constructiei, apoi

va reveni şi chiar va putea găsi locuri de depunere a icrelor în zona anrocamentelor de la baza

construcţiei.

Nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra populaţiei în faza de construcţie a



107

proiectului.



Cauzele actuale care conduc la poluarea apelor Dunării fie datorită activităţilor industriale fie

evacuării apelor uzate menajere, determină un grad ridicat de vulnerabilitate pentru toate speciile

acvatice, inclusiv modificări asupra planctonului sau acvifaunei nevertebratelor de bentos, care

constituie hrana altor specii acvatice.

Prin realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu se produc substanţe poluante pentru

mediul acvatic, creşterea turbidităţii apei în faza de construcţie este temporară şi reversibilă iar

speciile de peşti se pot retrage şi ocoli cu uşurinţă zona frontului de lucru.

Consolidarea de mal nu va fi un obstacol în calea traseelor de migrare pentru reproducere a

speciilor de peşti, ea fiind la distanţă de confluenţa afluenţilor Dunării şi cu deschideri în structura

verticală pentru conectivitatea zonelor umede.

În aceste condiţii, nu se anticipează un efect negativ semnificativ asupra speciilor protejate de

peşti, nu se prognozează micşorarea/pierderea unor populaţii prin implementarea proiectului.

2.2.1.6. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE şi impactul prognozat

Din clasa Insecta, din cele 8 specii enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE , 7 specii (Lepidoptera

–fluturi diurni şi nocturni) nu se regăsesc în biotopurile de pe amplasament sau din vecinătatea

acestuia; o specie de libelulă ( Ophiogomphus cecilia) posibil în trecere în zona amplasamentului

sau în vecinătate (tabelul 11). Insectele zburătoare au mobilitate mare de deplasare şi pot evita

cu uşurinţă sectoarele în care se lucrează.

Pentru celelalte 2 specii de gasteropode (Theodoxus transversalis, Anisus vorticulus), se poate

afirma că este posibil să fie prezente în anumite porţiuni din zonele cu apă puţin adâncă (pe

fundul apei) şi în zona de mal pietros, cu rădăcini submerse.

1.Ophiogomphus cecilia (libelulă) Încadrarea sistematică a speciei:

Clasa: Insecta, Ordinul: Odonata, Subordinul: Anisoptera, Familia: Gomphidae Specia:

Ophiogomphus cecilia



108

Odonatele (libelulele) sunt insecte prădătoare care au o dezvoltare cu metamorfoză incompletă

având doar trei stadii: ou, larvă/nimfă și imago (adult). Aceste insecte își petrec viața atât în mediul

acvatic (în stadiul de larvă) cât și în cel terestru (în stadiul de imago). Femelele depun ouăle direct

în apă sau în țesuturile plantelor acvatice cu ajutorul ovipozitorului sau deasupra apei în ramurile

subțiri ale diferitelor specii de arbori sau arbuști. Larvele sunt acvatice și trăiesc în general în ape

dulci curgătoare sau stătătoare. Durata de dezvoltare a unei larve de libelulă variază în funcție de

specie și de cantitatea de hrană disponibilă (de la câteva luni până la câțiva ani). Larvele aflate în

ultimul stadiu larvar încetează să se mai hrănească, ies din apă, se fixează de vegetația de pe

mal și iși încep transformarea în adulți (imago). Adulții sunt tereştri, iar la majoritatea speciilor noul

imago este imatur din punct de vedere sexual și trece printr-o perioadă de maturizare care

durează în funcție de specie. Maturizarea sexuală se caracterizează prin achiziția culorilor

definitive care sunt în general mai aprinse, iar la unele specii anumite părți ale corpului sunt

acoperite de o secreție ceroasă. În perioada copulei, masculul prinde femela din spatele capului

cu ajutorul cercilor și zboară împreună cu aceasta în așa-numitul ”zbor în tandem”. În Europa,

ordinul Odonata are două subordine: Zygoptera și Anisoptera.

Anisopterele au un corp mai robust, aripile fiind desfăcute și întinse în repaus.

Multe dintre speciile de libelule sunt foarte sensibile la parametrii de calitate a habitatelor și din

acest motiv sunt folosite ca bioindicatori, mai ales în regiunile temperate. De asemenea, multe

dintre specii sunt rare și periclitate din cauza deteriorării și pierderii habitatelor lor naturale (Sahlén

et al. 2004).

Pentru o conservare cât mai bună a speciilor, este necesară o monitorizare constantă a

populațiilor acestora.

Relevanţa sitului pentru specie

Mărimea populaţiei de Ophiogomphus cecilia din sit este peste 15% din efectivul naţional, specia

are o conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului său, populaţia nu este izolată având o

arie de răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei este

bună.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Ophiogomphus cecilia

Nu se anticipează nici un efect negativ asupra libelulei Ophiogomphus cecilia şi nici asupra altor

specii de insecte de interes comunitar care ar putea vizita accidental amplasamentul proiectului,

în în faza de construcţie.



109

În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate) nu se manifestă nici o

formă de impact negativ asupra speciei.

Tabelul 11. Specii de nevertebrate pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065, şi

prezenţa lor în sfera de influenţă a proiectului “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

Nr. crt.

Speciidenevertebrate




1. 1037 Ophiogomphus cecilia (libelulă) Posibil în

trecere

2 4028 Catopta thrips A 3 4045 Coenagrion ornatum (libelulă) A 4 4030 Colias myrmidone A 5 1089 Morimus funereus A 6 4027 Arytrura musculus A 7 4064 Theodoxus transversalis (melc de apă dulce) Posibil

în vecinăta

te

8 4056 Anisus vorticulus (melc cu cârlig) Posibil în

vecinătate

9 1082 Graphoderus bilineatus A 10 4036 Leptidea morsei A

2.Theodoxus transversalis (melc de apă dulce)


Încrengătura: Mollusca, Clasa: Gasteropoda, Ordinul: Neritopsina, Familia: Neritidae,

Specia:Theodoxus transversalis




110

Gasteropodul Theodoxus transversalis este o specie periclitată, ale cărei populaţii se află întrun

declin evident. Aria de răspândire a speciei este fragmentată şi restrânsă la o suprafaţă totală de

aproximativ 80 km² (Solymos & Feher, 2011). Ca urmare a acestui fapt, precum şi a declinului

continuu al populaţiilor, specia este considerată ca periclitată în „The IUCN Red List of Threatened

Species” (v.2014.2). În România, specia prezintă statut protectiv, fiind inclusă în OUG 57/2007,

Anexele 3 şi 4A, precum şi în Anexele II şi IV ale Directivei 92/43/EEC (Directiva Habitate),

începând cu anul 2007.

Este o specie acvatică de apă dulce din familia Neritidae. Ca şi Theodoxus danubialis, Theodoxus

transversalis preferă, apa curată a cursurilor repezi, bogată în oxigen cu solul pietros.

Răspândire:

Theodoxus t.încă trăieşte în râul Tisa şi în anumite părţi din aval ale Dunării în România şi

Bulgaria; de asemenea, mai poate fi prezent în afluenţii în care gradul de poluare nu a afectat

calitatea apei. W. F ISCHER et al. W. F ISCHER et al. (2009) raportează o populaţie din această

specie de la lacul Dojran din Macedonia.

Relevanţa sitului pentru specie

Populaţia din sit a melcului de apă dulce are o mărime între 2-15% din efectivul naţional al

speciei, are o conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului său, populaţia nu este izolată dar

se află la limita ariei de distribuţie. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei

este bună.


Potenţial prezent în vecinătatea amplasamentului, în zonele submerse acoperite cu piatră spartă

ale apărărilor de mal realizate anterior. Pe amplasament nu a fost identificat prin inventariere. E

recomandabilă monitorizarea speciei.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Theodoxus transversalis

Efect negativ nesemnificativ asupra speciei prin implementarea proiectului; creşterea temporară,

de scurtă durată, a turbidităţii apei în sectorele de lucru se manifestă intermitent, doar în faza de

construcţie, efectul fiind reversibil şi nu conduce la diminuarea zonelor umede.

În faza de funcţionare efectele negative dispar, apărările de mal realizate contribuind la

împiedicarea eroziunii malurilor şi la evitarea turbidităţii apei prin transport de material erodat

(efect pozitiv).



111

3.Anisus vorticulus (melcul cu carlig)


Încrengătura: Mollusca, Clasa: Gasteropoda, Ordinul: Pulmonata, Subordinul:

Basommatophora, Familia: Planorbidae, Specia: Anisus vorticulus


Gasteropodul Anisus vorticulus a fost listat în Directiva Habitate a Uniunii Europene ca specie de

interes comunitar de la 01.05.2004, necesitând arii speciale de conservare (potrivit Anexei II)

precum și protecție strictă (potrivit Anexei IV). Măsuri de conservare, monitorizare precum și

programe de cercetare având ca subiect acest gasteropod au fost intreprinse de țările în care

specia este răspândită.

La nivel național biologia și ecologia acestei specii este foarte puțin studiată.

Diametru 4-5-6mm, inaltimea cochiliei de doar 0,5-0,6mm.

Habitat: în apele stătătoare cu vegetaţie plutitoare, se mai găseşte în mlaştini, iazuri, ape încet

curgătoare.

Preferă apele limpezi, fiind un bioindicator de calitate superioara a habitatului.

Răspândire:

Anisus vorticulus se găseşte şi la noi în ţară în Delta Dunării dar numărul acestora este în

continuă scădere din cauza poluării apelor.

Reproducere: specie hermafrodită, acelaşi individ are şi organe masculine şi feminine, dar pentru

reproducere este nevoie de minim 2 indivizi

Depune până la 100 ouă care sunt înconjurate de capsule gelatinoase, eclozarea durează până la

10zile în funcţie şi de temperatură.

Relevanţa sitului pentru specie:

Populaţia din sit a speciei Anisus vorticulus are o mărime între 2-15% din efectivul naţional al

speciei, are o conservare bună a trăsăturilor specifice habitatului său, populaţia nu este izolată

având o arie de răspândire extinsă. Evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei

este bună.


Potenţial prezent în vecinătatea amplasamentului, în zone cu vegetaţie plutitoare, iazuri, mlaştini,

ape încet curgătoare, ape limpezi. E recomandabilă monitorizarea speciei.


Sulina – Etapa Finală”asupra speciei Anisus vorticulus



112

Creşterea temporară, de scurtă durată, a turbidităţii apei în anumite perioade în faza de

construcţie poate perturba specia. Materialele folosite pentru realizarea apărărilor de mal nu sunt

poluante. Efect negativ nesemnificativ asupra speciei prin implementarea proiectului.

În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice proiectate) nu se manifestă nici o

formă de impact negativ asupra speciei Anisus vorticulus.

Speciile de gasteropode trebuie monitorizate în fazele de construcţie şi exploatare ale proiectului,

chiar dacă nu se estimează producerea unui efect negativ semnificativ asupra acestor specii prin

implementarea proiectului.

2.2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor de interes comunitar menţionate în formularul standard al ariilor de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie şi ROSPA 0076 Marea Neagră, prezente pe suprafaţa şi în imediata vecinătate a proiectului şi impactul prognozat

Apa liberă a Canalului Sulina nu este un loc preferat de păsări. Aici păsările trec de obicei în zbor,

rareori staţionând pe apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi bărci sunt factori care îndepărtează

speciile de păsări din zona Canalului. O serie de specii pot survola în trecere zona în căutare de

hrană, cum ar fi: Chlidonias niger – Chirighiţa neagră, Chlidonias leucopterus – Chirighiţa cu aripi

albe, Chlidonias hybridus – Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus – Pescăruş râzător,

Larus cachinnans – Pescăruş argintiu, Larus minutus – Pescăruş mic, Larus melanocephalus –

Pescăruş cu cap negru, Podicepa cristaus – Corcodel mare, Phalacrocorax carbo sinensis –

Cormoran mare, Sterna hirundo – Chira de baltă, Sterna albifrons – Chira mică ş.a.



sunt repartizate pe tot teritoriul RBDD, atât în zonele cu regim de protecţie integrală (Roşca-

Buhaiova, Sacalin-Zătoane, Periteaşca-Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu,

Insula Popina, Capul Doloşman, etc.), cât şi în afara acestora (Golful Musura, lacul Martinica,

zona lacului Dranov, zona situată la nordul localităţii Sfântu Gheorghe etc.) (Tabelul 12. )

Acestea sunt zone situate în afara sferei de influenţă a proiectului şi la o distanţă destul de mare

faţă de malurile Canalului Sulina, fiind ferite de traficul naval existent pe Canal şi, implicit, de

influenţa şantierelor de lucru pentru realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect.

Tabelul 12. Principalele zone de interes ornitologic din teritoriul RBDD



113

Nr.crt Denumirea zonei Specii caracteristice 1 Lacul Telincea (Colonie

polispecifică) Ardeola ralloides(stârc galben)

Egretta gerzetta (egreta mică)

2 Lacul Purcelu (Colonie polispecifică)

Plegadis falcinellus (ţigănuş)

Egretta gerzetta (egreta mică

3 Lacul Nebunu (Colonie polispecifică)


Phalacrocorax pigmeus (cormoranul mic)

4 Lacul Meşter (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

5 Lacul Martinca (Colonie polispecifică)


Phalacrocorax carbo (cormoranul mare)

6 Lacul Fortuna (Zonă de hrănire şi popas)

Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun)

Fulica atra (lişiţa)

Specii limicole

7 Lacul Tătaru (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

8 Lacul Obretinul Mic (Colonie polispecifică)




9 Rezervaţia naturală Lacul Potcoava -Coloniimixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici. -Loc de cuibărit -Loc de hrănire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc.

Colonii mixte:

Ardeola ralloides (stârc galben)

Nycticorax nycticorax (stârc de noapte)



Egretta gerzetta (egreta mică)

Cuibărit:

Ixobrychus minutus (stârcul pitic) Botaurus stellaris (buhaiul de baltă) Anas strepera (raţa pestriţă) Netta rufina (raţa cu ciuf) Podiceps ruficollis(corcodelul cu gât roşu) Haliaeetus albicilla (codalb)

Zonă de hrănire:


Egretta alba (egreta mare)



114

10 Roşca Buhaiova (Colonie monospecifică)


11 Pădurea Letea (Cuib) Haliaeetus albicilla (codalb)

12 Heleşteele Popina (Colonie polispecifică)

Himantopus himantopus (cătăliga)

Recurvirostra avosetta (ciocîntors)

13 Golful Musura (Hrănire – popas)

Pelecanus onocrotalus(pelicanul comun)

Cygnus olor (lebăda cucuiată)

Specii de anatidae (raţe)

14 Lacul Bondar (Colonie polispecifică)


Egretta garzetta (egreta mică)


15 Lacul Bondar (Colonie polispecifică)




16 Lacul Cuzmiţinul Mare (Colonie polispecifică)



17 Ostrovul Babina (Hrănire – popas)


Specii limicole

18 Japşa Climova (Colonie polispecifică)


Phalacrocorax carbo(cormoranul mare)

Egretta alba (egreta mare)

19 Pădurea Caraorman (Cuiburi)

Haliaeetus albicilla (codalb)

Dricopus martius (ciocănitoarea neagră)

20 Sărături Murighiol (Colonie polispecifică)

Larus melanocephalus (pescăruş cu cap negru)

Larus ridibundus (pescăruş râzător)

Larus argentatus (pescăruş argintiu)

Sterna hirundo (chira de baltă)



115


21 Lacul Erenciuc (Cuib)

Haliaeetus albicilla (codalb)

22 Insula Sacalin – Melea (Hrănire – popas)


Pelecanus crispus (pelicanul creţ)

Specii limicole

23 Câşla Vădanei (Hrănire – popas)


Specii de anatide

Specii limicole

24 Lacul Lejai (Colonie polispecifică)



25 Heleşteele Holbina II

(Colonii mono şi polispecifice)



Podiceps nigricollis (corcodel cu gât negru)

Platalea leucorodia (lopătar)

26 Insula Popina (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)

Falco tinnunculus (vinderel roşu)

27 Lacul Leahova (Hrănire – popas)


Anser albifrons (gârliţa mare)

Tadorna feruginea (califar roşu)

Specii limicole

28 Insula Bisericuţa (Cuiburi)

Tadorna tadorna (califar alb)

29 Capul Doloşman (Cuiburi) Tadorna tadorna (califar alb)

Aspus aspus (drepnea neagră)

30 Canalul 5 – insulă (Colonie polispecifică)

Phalacrocorax carbo (cormoranul mare)


Larus argentatus (pescăruşul argintiu)

31 Lacul Sinoie – insule (Colonie Pelecanus crispus (pelicanul creţ)



116

polispecifică)

Larus argentatus (pescăruşul argintiu)

Platalea leucorodia (lopătar)

32 Grindul Saele – Histria (Colonii-hrănire-popas)

Charadrius alexandrinus (prundăraş de sărătură)

Recurvirostra avosetta (ciocîntors)

Glareola pratincola (ciovlică)

33 Grindul Chituc (Hrănire-popas) Specii de anatide

Specii limicole

Doar două zone de interes ornitologic pot fi considerate mai apropiate de amplasamentul

proiectului dar în afara sferei de influenţă a şantierelor de lucru şi anume:

- Rezervaţia naturală Lacul Potcoava (zona strict protejată nr. 17 din Rezervaţia Biosferei Delta

Dunării) cu Zona tampon Lacul Potcoava care o protejează, situată între lacurile Gorgova şi

Obretinul Mic, limita nordică fiind paralelă cu braţul Sulina (fig.1). Din punct de vedere ornitologic

este importantă prin existenta unei colonii mixte de stârci şi ţigănuşi, egrete şi cormorani mici.

Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de baltă (Botaurus

stellaris), raţa pestriţă (Anas strepera), raţa cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu gât roşu

(Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hrănire pentru fundac,

corcodel, cormoran mic, stârc, egretă, raţă lingurar, şoimul dunărean etc.

Lucrările hidrotehnice propuse în proiectul analizat nu vor afecta componentele de importanţă

ornitologică existente în Rezervaţia naturală Lacul Potcoava. şi ale zonei tampon Lacul Potcoava,

din interiorul sitului ROSPA0031.

- Golful Musura situat în zona maritimă, în extremitatea nord-estică a sitului ROSPA 0076 Marea

Neagră. Din punct de vedere ornitologic este important ca loc de hrănire şi popas pentru speciile

Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor (lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae

(raţe).

Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului Musura este cel

din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului

Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord.

Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar

lucrări de consolidare (reparare) a lor.



117


ornitologică existente în Golful Musura din cuprinsul sitului ROSPA0076.

Prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra avifaunei în

general şi asupra speciilor de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului Europei nr

2009/147/EC pentru care au fost desemnate siturile ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul

Razim şi ROSPA0076 Marea Neagră, în special.

Construcţiile hidrotehnice propuse pe anumite sectoare în lungul Canalului Sulina nu întrerup rute

de migrare, rute de deplasare spre/de la locurile de cuibărit/popas la cele de hrănire, nu conduc la

pierderea/fragmentarea habitatelor caracteristice, nu conduc la micşorarea/dispariţia unor

populaţii din avifauna Deltei Dunării.

3. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. Identificarea şi evaluarea impactului în situl de importanţă comunitară ROSCI 0065 Delta Dunării


Tabelul 13. Matricea primară de evaluare a impactului (fără măsurile de reducere propuse )

Componenta din sfera de influenţă a amenajamentului

Tipuri de impact impact direct

impact indirect

impact pe termen scurt

impact pe termen

lung

impact cumula tiv cu

lucrările executate în etapa I

Aer/Climă Lucrările se desfaşoară într-o zonă în care circulaţia curenţilor de aer este destul de mare(în lungul Canalului Sulina), se poate aprecia că în timpul execuţiei lucrărilor de apărări de maluri noxele emise de utilajele în funcţiune se vor disipa şi nu se vor înregistra depaşiri ale LMA.

Deoarece pentru construirea apărărilor de mal pe Canalul Sulina se folosesc blocuri mari de piatra nesortată aranjate cu macaraua plutitoare, considerăm că poluarea atmosferică cu particule este practic nesemnificativă.

0 -1 Emisii datorate funcţionării utilajelor în faza de construcţie.

-1 Emisii datorate funcţionării utilajelor în faza de construcţie.

0 0



118

În faza de funcţionare (existenţă a construcţiilor hidrotehnice), nu se emit noxe sau particule în aer, acestea rezumându-se la cele datorate traficului naval.

Apa de suprafaţă/subterană

0 -2 Creşterea turbidităţii prin dragare, deversare accidentală poluanţi în timpul funcţionării utilajelor

-2 Creşterea turbidităţii prin dragare, deversare accidentală poluanţi în timpul funcţionării utilajelor

+1 Se elimină transportul de aluviuni care cresc turbiditatea apei, prin stoparea eroziunii malurilor

+1 Creşte lungi mea malurilor consolidate, protejate de eroziune

Sol -2 Profilarea malurilor prin dragare, săpături, umpluturi

0 -2 Profilarea malurilor prin dragare, săpături, umpluturi

+3 Se stopează procesele erozionale din zona malurilor


Deşeuri Execuţia apărărilor de maluri pe Canalul Sulina nu reprezintă o activitate în urma căreia să rezulte deşeuri de construcţie.

Principalele materiale care intră in componenţa apărărilor de mal (piatra brută, saltele ) sunt folosite în totalitate la construcţia lucrărilor.

Deşeurile rezultate de la personalul muncitor vor fi colectate şi transportate în locurile de depozitare a gunoiului menajer.

Apele de santină, combustibili, uleiuri pot fi deversate accidental în apă.

-1 -1 -2 0 0

Habitate Natura 2000 -92A0 Zăvoaie cu salix alba şi Populus alba

-1 Tăieri de

arbori

0 -1 Tăieri de

arbori

0 0

Plante de interes comunitar Nu s-au identificat în zona aplasamentului

0 0 0 0 0

Mamifere de interes comunitar Nu s-au identificat în zona aplasamentului

0 0 0 0 0



119

Amfibieni şi reptile de interes comunitar-posibil în vecinătate: Bombina bombina

0 -1 -1 0 0

Peşti de interes comunitar Alosa tanaica (rizeafcă), , Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre).Aspiusaspius(avat), Gobio albipinnatus(porcuşor de nisip), Gymnocephalus schraetzer(răspăr), Misgurnus fossilis(tipar), Pelecus cultratus(sabiţă), Zingel streber(fusar), Zingel zingel(pietrar), Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu).

0 -2 Perturbare prin creşterea turbidităţii apei, zgomote şi vibraţii în fronturile de lucru

-2 Perturbare prin creşterea turbidităţii apei, zgomote şi vibraţii în fronturile de lucru

+1 Se elimină transportul de aluviuni care cresc turbiditatea apei, prin stoparea eroziunii malurilor


Nevertebrate de interes comunitar – în vecinătate:Ophiogompus cecilia (libelulă),Theodoxus transversalis(melc de apă dulce),Anisus vorticulus (melc cu cârlig)

0 -1 Perturbare prin creşterea turbidităţii apei, zgomote şi vibraţii în fronturile de lucru

-1 Perturbare prin creşterea turbidităţii apei, zgomote şi vibraţii în fronturile de lucru

0 0

Total -4 -8 -12 +5 +5 Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:

��-3 efect negativ semnificativ

��-2 efect negativ mediu

��-1 efect negativ nesemnificativ

��0 efect neutru

��+1 efect pozitiv nesemnificativ

��+2 efect pozitiv mediu

��+3 efect pozitiv semnificativ

Efectele negative se pot manifesta numai în faza de construcţie a proiectului. Prin aplicarea de către constructor a măsurilor de prevenire propuse şi respectarea soluţiilor tehnice, a tehnicii şi tehnologiei de lucru prevăzute în proiect pentru fiecare obiect de investiţie propus, ele se pot reduce sau elimina în totalitate.

După realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse, efectele negative pe termen scurt (directe/indirecte) înceteaza să se manifeste; în schimb se înregistrează pe termen lung efecte pozitive prin stoparea proceselor erozionale a malurilor Canalului Sulina, reducerea distrugerii solului, reducerea aluviunilor din materiale dislocate din maluri.

Apărările de maluri executate pe Canalul Sulina în Etapa I, s-au desfăşurat în lungul Canalului Sulina, între Mm 11+834 şi Mm 26+500. Localizarea şi lungimea tronsoanelor sunt prezentate mai



120

jos:

1. PĂPĂDIA - mal stâng, Mm 26+500 - Mm 25+1030, L = 1322 m

2. MALIUC - mal stâng, Mm 24+000 - Mm 23+1110, L = 742 m

3. MALIUC - mal stâng, Mm 22+750 - Mm 22+000, L = 750 m 4. MALIUC - mal stâng, Mm 22+000 - Mm 21+350, L = 1502 m 5. MALIUC - mal stâng, Mm 21+350 - Mm 20+750, L = 1452 m 6. MALIUC - mal stâng, Mm 20+750 - Mm 19+1000, L = 1602 m 7. OBRETIN - mal stâng , Mm 19+1000 - Mm 18+1350, L = 1502 m 8. OBRETIN - mal stâng, Mm 18+1350 - Mm 17+1600, L = 1602 m 9. OBRETIN - mal drept, Mm 19+1000 - Mm 18+1350, L= 1502 m 10. OBRETIN -mal drept, Mm 18+1350 - Mm 17+1070, L = 2102 m 11. OBRETIN - mal drept, Mm 14+700 - Mm 14+000, L= 700 m 12. CEAMURLIA - mal stâng, Mm 11+834 - Mm11+1319,L= 485 m

În timpul realizarii acestor lucrări, nu s-au semnalat/înregistrat efectele negative semnificative de poluare a aerului, apei, de deranjare/distrugere a unor populaţii de faună şi avifaună protejate, de întrerupere a rutelor de migrare sau de fragmentare a habitatelor de hrănire, cuibărit, odihnă a speciilor protejate din Delta Dunării.

După încheierea fazei de construcţie, efectele negative asupra factorilor de mediu au încetat, existenţa construcţiilor de consolidare a malurilor realizate în Etapa I exercitând efecte pozitive prin stoparea erodării malurilor Canalui Sulina şi creşterea stabilităţii malurilor.

Împactul cumulativ cu lucrările propuse în proiectul „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”nu se concretizează decât în efecte pozitive, de protejare a malurilor supuse acţiunilor distructive a valurilor, gheţurilor, viiturilor ce se pot produce pe Canalul Sulina.

Deşi impactul potenţial datorat executării construcţiilor hidrotehnice este pozitiv pe termen lung,

pentru a preîntâmpina/reduce anumite efecte negative ce se pot manifesta în faza de construcţie

a proiectului, în zona fronturilor de lucru (zgomot-vibraţii, emisii de gaze în aer, deversări

accidentale de produse toxice în apă/sol, creşterea gradului de turbiditate a apei datorită dragării)

s-a propus un set de măsuri specifice, în completarea reglementărilor tehnice în vigoare, pentru

protejarea componentelor de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0065 din

reţeaua ecologică Natura 2000 în România. Efectul estimat al aplicării măsurilor propuse (evitarea

unor poluări accidentale în timpul execuţiei prin folosirea unor utilaje în stare tehnică

corespunzâtoare şi manevrarea lor corectă, adoptarea unor perioade/timpi de lucru corelate cu

biologia speciilor acvatice, etc..) va fi de diminuare a posibilelor efecte negative manifestate pe

termen scurt, în faza de construcţie a proiectului. (tabelul 14.).

Tabelul 14. Matricea de evaluare a impactului (cu aplicarea măsurilor de reducere propuse)



121



impact indirect


impact pe termen

lung



Aer/Climă 0 -1 -1 0 0 Apa de suprafaţă/subterană 0 -1 -1 +1 +1 Sol -2 0 -2 +3 +3

Deşeuri 0 0 0 0 0 Habitate Natura 2000 -92A0 Zăvoaie cu salix alba şi Populus alba

-1 0 -1 0 0

Plante de interes comunitar -Nu s-au identificat în zona aplasamentului

0 0 0 0 0

Mamifere de interes comunitar Nu s-au identificat în zona aplasamentului

0 0 0 0 0

Amfibieni şi reptile de interes comunitar

0 -1 -1 0 0

Peşti de interes comunitar 0 -1 -1 +1 +1 Nevertebrate de interes comunitar 0 -1 -1 0 0

Total -3 -5 -8 +5 +5


Integritatea ariei protejate de interes comunitar ROSCI0065 nu este afectată negativ prin

realizarea proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa

Finală”, deoarece :

- Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSCI0065, respectiv

doar 0,021% din suprafaţa totală a sitului şi 0,022% din partea administrată de judeţul Tulcea,

situată pe terenuri puternic antropizate din zona malurilor erodate ale Canalului Sulina unde nu se

regăsesc componente de interes comunitar.

- Realizarea construcţiilor hidrotehnice nu va produce reducerea/distrugerea suprafeţei nici unui

habitat de interes comunitar aflat în cuprinsul sitului. Pe amplasamentul proiectului nu s-au

identificat tipuri de habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0065

Delta Dunării. Sunt unele suprafeţele împădurite (zăvoaie de salcie şi plop) corespunzătoare

tipului de habitat comunitar 92A0 – Zăvoaie de Salix alba şi Populus alba care pot fi considerate

ca fiind în vecinătatea unor sectoare de lucru din cadrul proiectului, dar în afara sferei de influenţă

a şantierelor de lucru. Lucrările de construcţie a proiectului nu presupun ocupări de terenuri

acoperite cu vegetaţie forestieră.

- Realizarea construcţiilor hidrotehnice nu va produce reducerea numărului exemplarelor speciilor

de interes comunitar enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE (mamifere, amfibieni şi reptile, peşti,

plante) şi nici micşorarea/distrugerea unor suprafeţe din habitatele folosite pentru necesităţile de



122

hrană, odihnă,şi reproducere ale acestor specii.




- Realizarea şi funcţionarea proiectului nu vor produce fragmentarea habitatelor de interes

comunitar, nu vor crea obstacole pentru deplasarea speciilor de interes comunitar între locurile de

adăpost, hrănire, reproducere.

- Disturbarea temporară a unor specii de interes comunitar aflate în trecere sau în vecinătatea

amplasamentului (peşti, libelule, buhaiul de baltă) se poate manifestă în anumite puncte de lucru,

pe perioade scurte de timp, doar în faza de construcţie (poluare fonică, creşterea temporară a

turbidităţii apei în apropierea malului datorită activităşii utilajelor) şi este nesemnificativă întrucât

speciile sunt mobile şi se pot retrage/pot evita temporar fronturile de lucru. Efectul încetează în

faza de exploatare a proiectului.

- Realizarea şi funcţionarea proiectului nu vor produce un impact negativ asupra factorilor care

determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei protejate de interes comunitar şi nici

nu va împiedica realizarea obiectivelor conservative stabilite prin Planul de management al sitului

şi, implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA 2000.


Sulina – Etapa Finală”asupra situl de importanţă comunitară ROSCI 0065 Delta Dunării este

nesemnificativ.

3.2. Identificarea şi evaluarea impactului în situl de importanţă comunitară ROSCI 0066 Delta Dunării -zona marină


Lucrările propuse în proiect şi amplasate în extremitatea nordică a sitului ROSCI0066 sunt doar

cele referitoare la consolidarea (reparararea) digurilor (jetele) de nord şi sud, care au rolul de

direcționare a şenalului navigabil din Canalul Sulina în Marea Neagră. Aceste diguri existau

înainte de declararea sitului şi se află la cca. 9,1 km în aval de Mm 0 (Hm 77-79). Jetelele

insubmersibile sunt prelungite spre mare cu jetelele submersibile, care au o lungime de cca. 60 m

şi cota coronamentului la cca. -1,3÷-1,8 mMNS.

Ȋn prezent, jetelele insubmersibile de nord şi de sud, care alcătuiesc bara Sulina, şi-au păstrat

aliniamentul, care este vizibil şi delimitează şenalul navigabil, dar pe anumite sectoare există

goluri în corpul jetelelor, lăţimea şi cota coronamentului sunt necorespunzătoare. Prin proiect s-a



123

prevăzut realizarea unei lăţimi la coronament de 3m şi o cotă minimă de +2m la digurile

insurmensibile.

Pe o lungime de 7700 m la digul insurmensibil de nord şi de 6900 m la digul insurmensibil de sud,

s-a prevăzut completarea cu blocuri de piatră a golurilor din corpul jetelelor şi împănarea pietrei

noi cu anrocamentele existente. Nu s-a prevăzut nici o intervenţie asupra digurilor submerse.

În aceste condiţii suprafaţa ocupată cu lucrări la cele două diguri este sub 6 ha, ceea ce

reprezintă doar 0,005% din suprafaţa sitului.



Tipuri de impact

impact direct impact indirect


impact pe termen lung

impact cumula

tiv

Aer/Climă Lucrările se desfaşoară într-o zonă în care circulaţia curenţilor de aer este destul de mare (ieşirea la mare a canalului sulina, zona costieră), se poate aprecia că în timpul execuţiei lucrărilor de apărări de maluri noxele emise de utilajele în funcţiune se vor disipa şi nu se vor înregistra depaşiri ale LMA.

Deoarece pentru refacerea anumitor sectoare ale jetelelor insurmensibilese folosesc blocuri mari de piatra nesortată aranjate cu macaraua plutitoare, considerăm că

0 -1 Emisii datorate funcţionării utilajelor în faza de construcţie

-1 Emisii datorate funcţionării utilajelor în faza de construcţie

0 0



124

poluarea atmosferică cu particule este practic nesemnificativă.

Apa de suprafaţă/subterană -zona marină de intrare a Canalului Sulinaîn Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului),la digurile insurmensibile

0 -1 Deversare accidentală de substanţe poluante în timpul funcţionării utilajelor, faza de construcţie

-1 Deversare accidentală de substanţe poluante în timpul funcţionării utilajelor, faza de construcţie

0 0

Sol 0 0 0 0 0

Deşeuri 0 -1 -1 0 0 Habitate Natura 2000 -Nu s-au identificat în zona digurilor insurmensibile

0 0 0 0 0

Mamifere de interes comunitar -Nu s-au identificat în zona digurilor insurmensibile

0 0 0 0 0

Peşti de interes comunitar posibil în trecere: -Alosa tanaica, Alosa immaculata

0 -1 Disturbare prin zgomote şi vibraţii în zona jetelelor insurmensibile, în timpul consolidării acestora cu anrocamente

-1 Disturbare prin zgomote şi vibraţii în zona jetelelor insurmensibile, în timpul consolidării acestora cu anrocamente

0 0

Total 0 -4 -4 0 0 Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:









125

��+3 efect pozitiv

semnificativ

Pentru a preîntâmpina/reduce anumite efecte negative ce se pot manifesta pe termen scurt în

faza de construcţie a proiectului, în zona fronturilor de lucru (zgomot-vibraţii, deversări accidentale

de produse toxice în apă în timpul funcţionării utilajelor) s-a propus un set de măsuri specifice, în

completarea reglementărilor tehnice în vigoare, pentru protejarea componentelor de interes

comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI0066 din reţeaua ecologică Natura 2000 în

România. Efectul estimat al aplicării măsurilor propuse (evitarea unor poluări accidentale în timpul

execuţiei prin folosirea unor utilaje în stare tehnică corespunzâtoare şi manevrarea lor corectă,

adoptarea unor perioade/timpi de lucru corelate cu biologia speciilor acvatice, etc..) va fi de

diminuare a posibilelor efecte negative manifestate pe termen scurt, în faza de construcţie a

proiectului. (tabelul 16.).


Componenta din sfera

de influenţă a

amenajamentului


impact indirect



impact cumula

tiv

Aer/Climă 0 -1 -1 0 0 Apa de suprafaţă/subterană -zona marină din extremitatea nordică a sitului,la digurile insurmensibile

0 0 0 0 0

Sol 0 0 0 0 0

Deşeuri 0 0 0 0 0 Habitate Natura 2000 -Nu s-au identificat în zona digurilor insurmensibile

0 0 0 0 0

Mamifere de interes comunitar -Nu s-au identificat în

0 0 0 0 0



126

zona digurilor insurmensibile Peşti de interes comunitar, posibil în trecere: -Alosa tanaica, Alosa immaculata

0 -1

-1

0 0

Total 0 -2 -2 0 0


Integritatea ariei protejate de interes comunitar ROSCI0066 nu este afectată negativ prin



- Amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSCI0066, respectiv

0,005%, localizată în extremitatea nordică a sitului.






perioadă scurtă de timp şi într-un sector marin intens circulat din vecinătatea şenalului navigabil.

- Realizarea consolidării digurilor insurmensibile de la bara Sulina nu va produce

reducerea/distrugerea/fragmentarea suprafeţei nici unui habitat de interes comunitar aflat în

cuprinsul sitului. Pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat tipuri de habitate de interes

comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSCI0066 Delta Dunării-zona marină.

- Realizarea consolidării digurilor insurmensibile nu va produce reducerea numărului exemplarelor

speciilor de interes comunitar enumerate în anexa II a DC 92/43/CEE (mamifere, peşti) şi nici

micşorarea/distrugerea unor suprafeţe din habitatele folosite pentru necesităţile de hrană,

odihnă,şi reproducere ale acestor specii.

- Disturbarea temporară a unor specii de interes comunitar aflate în trecere sau în vecinătatea

amplasamentului (peşti) se poate manifesta în apropierea jetelelor (în punctele de lucru), pe

perioade scurte de timp, doar în faza de construcţie (poluare fonică datorită activităşii utilajelor) şi



127

este nesemnificativă întrucât speciile sunt mobile şi se pot retrage/pot evita temporar fronturile de

lucru. Efectul încetează în faza de exploatare a proiectului.

- Realizarea şi funcţionarea proiectului nu vor produce un impact negativ asupra factorilor care

determină menţinerea stării favorabile de conservare a ariei protejate de interes comunitar şi nici

nu va împiedica realizarea obiectivelor conservative stabilite prin Planul de management al sitului

şi, implicit, nu va pune în pericol coerenţa reţelei NATURA 2000.

În aceste condiţii, nu se poate vorbi de existenţa unui impact negativ semnificativ asupra

ROSCI0066 Delta Dunării -zona marină în integralitatea ei sau asupra vreunei componente de

interes comunitar pentru care a fost desemnată această arie protejată (habitate, specii de

mamifere şi peşti, enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE).


Sulina – Etapa Finală”asupra situl de importanţă comunitară ROSCI 0066 Delta Dunării -

zona marină este nesemnificativ.

3.3. Identificarea şi evaluarea impactului în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie





impact indirect


impact pe termen

lung


lucrările executate în

etapa I Aer/Climă Lucrările se desfaşoară într-o zonă în care circulaţia curenţilor de aer este destul de mare(în lungul Canalului Sulina), se poate aprecia că în timpul execuţiei lucrărilor de apărări de maluri noxele emise de utilajele în funcţiune se vor disipa şi nu se vor înregistra depaşiri ale LMA.

Deoarece pentru construirea apărărilor de mal pe Canalul Sulina se folosesc blocuri mari de piatra nesortată aranjate cu macaraua plutitoare, considerăm că poluarea



0 0



128

atmosferică cu particule este practic nesemnificativă.

Apa de suprafaţă/subterană -în lungul Canalului Sulina

0 -2 Creşterea turbidităţii prin dragare, deversare accidentală poluanţi în timpul funcţionării utilajelor

-2 Creşterea turbidităţii prin dragare, deversare accidentală poluanţi în timpul funcţionării utilajelor

+1 +1

Sol -2 Profilarea malurilor prin dragare, săpături, umpluturi

0 -2 Profilarea malurilor prin dragare, săpături, umpluturi

+3 +3

Deşeuri -1 -1 -2 0 0 Păsări de interes comunitar Apa liberă a Canalului Sulina nu este un loc preferat de păsări. Aici păsările trec de obicei în zbor, rareori staţionând pe apă. Apa adâncă şi traficul de nave şi bărci sunt factori care îndepărtează speciile de păsări din zona Canalului. O serie de specii pot survola în trecere zona în căutare de hrană, cum ar fi: Chlidonias niger – Chirighiţa neagră, Chlidonias leucopterus – Chirighiţa cu aripi albe, Chlidonias hybridus – Chirighia cu obraji albi, Larus ridibundus – Pescăruş râzător, Larus cachinnans – Pescăruş argintiu, Larus minutus – Pescăruş mic, Larus melanocephalus – Pescăruş cu cap negru, Podicepa cristaus – Corcodel mare, Phalacrocorax carbo sinensis – Cormoran mare, Sterna hirundo – Chira de baltă, Sterna albifrons – Chira mică ş.a.

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii monospecifice şipolispecifice,locuri de cuibărit individuale, locuri de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt la

0 -1 Disturbare temporară prin zgomote/ vibraţii asupra unor specii de avifaună aflate în trecere în vecinătatea fronturilor de lucru. Nu sunt afectate zone de cuibărit, hrănire.

-1 Disturbare temporară prin zgomote/ vibraţii asupra unor specii de avifaună aflate în trecere în vecinătatea fronturilor de lucru. Nu sunt afectate zone de cuibărit, hrănire.

0 0



129

distanţă de Canalul Sulina, în afara sferei de influenţă a proiectului.

Total -3 -5 -8 +4 +4 Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:







��+3 efect pozitiv semnificativ




impact indirect


impact pe termen

lung



Aer/Climă 0 -1 -1 0 0 Apa de suprafaţă/subterană în lungul Canalului Sulina

0 -1 -1 +1 +1

Sol -2 0 -2 +3 +3

Deşeuri 0 0 0 0 0 Păsări de interes comunitar 0 -1 -1 0 0

Total -2 -3 -5 +4 +4


Integritatea ariei protejate de interes comunitar ROSPA0031 nu este afectată negativ prin



- amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSPA0031, respectiv

doar 0,018% din suprafaţa totală a sitului şi 0,021% din partea administrată de judeţul Tulcea,

situată pe terenuri puternic antropizate din zona malurilor erodate ale Canalului Sulina, unde nu

se regăsesc componente de interes comunitar;



existente în cuprinsul sitului se situează în afara sferei de influenţă a proiectului.



130

- construcţiile hidrotehnice propuse pe anumite sectoare în lungul Canalului Sulina nu întrerup

rute de migrare, rute de deplasare spre/de la locurile de cuibărit/popas la cele de hrănire, nu

conduc la pierderea/fragmentarea habitatelor caracteristice, nu conduc la micşorarea/dispariţia

unor populaţii din avifauna Deltei Dunării.

- în urma evaluării impactului acestei investiţii asupra speciilor de păsări „cheie” şi habitatelor

acestora din situl Natura 2000 ROSPA0031 s-a constatat că nu va exista un impact negativ

semnificativ, care să producă diminuarea efectivelor populaţiilor de păsări, care să reducă

semnificativ habitatele de hrănire sau locurile de cuibărit sau popas temporar în perioada de

migraţie sau care să blocheze traseele de deplasare sau migraţie.

- implementarea proiectului nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării obiectivelor pentru

conservarea ariei protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra factorilor care determină

menţinerea stării favorabile de conservare a sitului ROSPA0031 şi, implicit, nu va pune în pericol

coerenţa reţelei NATURA 2000.

Prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ semnificativ asupra avifaunei în

general şi asupra speciilor de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului Europei nr

2009/147/EC pentru care a fost desemnat situl ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim

Sinoie, în special.


Sulina – Etapa Finală”asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0031 Delta

Dunării şi Complexul Razim Sinoie este nesemnificativ.

3.4. Identificarea şi evaluarea impactului în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0076 Marea Neagră


Golful Musura în extremitatea nord-estică a sitului, este important ca loc de hrănire şi popas

pentru speciile Pelecanus onocrotalus (pelicanul comun), Cygnus olor (lebăda cucuiată) şi Specii

de anatidae (raţe).

Singurul punct de lucru din cadrul proiectului, care se află în vecinătarea Golfului Musura este cel

din zona digurilor (jetele) de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului

Sulina în Marea Neagră, mai precis digul de nord.

Aceste diguri existau înainte de declararea sitului iar în cadrul proiectului sunt propuse doar

lucrări de consolidare (reparare) a lor.



131


ornitologică existente în Golful Musura din cuprinsul sitului ROSPA0076.


Componenta din sfera de influenţă

a amenajamentului

Tipuri de impact




impact cumula

tiv

Aer/Climă Lucrările se desfaşoară într-o zonă în care circulaţia curenţilor de aer este destul de mare (ieşirea la mare a canalului sulina, zona costieră), se poate aprecia că în timpul execuţiei lucrărilor de apărări de maluri noxele emise de utilajele în funcţiune se vor disipa şi nu se vor înregistra depaşiri ale LMA.

Deoarece pentru refacerea anumitor sectoare ale jetelelor insurmensibilese folosesc blocuri mari de piatra nesortată aranjate cu macaraua plutitoare, considerăm că poluarea atmosferică cu particule este practic nesemnificativă.



0 0



132

Apa de suprafaţă/subterană -zona marină de intrare a Canalului Sulinaîn Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului),la digurile insurmensibile

0 -1 Deversare accidentală de substanţe poluante în timpul funcţionării utilajelor, faza de construcţie

-1 Deversare accidentală de substanţe poluante în timpul funcţionării utilajelor, faza de construcţie

0 0

Sol 0 0 0 0 0

Deşeuri 0 -1 -1 0 0 Păsări de interes comunitar Situl este important pentru iernat şi pasaj, perioade în care nu se execută lucrări. Golful Musuradinextremitatea nord-estică a sitului,este important ca loc de hrănire şi popas pentru speciile Pelecanus onocrotalus(pelicanul comun), Cygnus olor (lebăda cucuiată) şi Specii de anatidae (raţe). El se învecinează cu digul de nord de dirijare a şenalului navigabil din sectorul de intrare a Canalului Sulina în Marea Neagră Lucrările de consolidare a părţii insurmensibile a acestui dig, pe anumite sectoare, cu anrocamente, nu influenţează avifauna aflată în pasaj sau iernat..

0 0 0 0 0

Total 0 -4 -4 0 0 Nota: s-a cuantificat impactul pe o scară de la -3 la +3, semnificaţia indicatorilor fiind următoarea:



133









Tipuri de impact




impact cumula

tiv

Aer/Climă 0 0 0 0 0 Apa de suprafaţă/subterană -zona marină de intrare a Canalului Sulinaîn Marea Neagră (extremitatea nordică a sitului),la digurile insurmensibile

0 -1 -1 0 0

Sol 0 0 0 0 0

Deşeuri 0 0 0 0 0 Păsări de interes comunitar

0 0 0 0 0

Total 0 -2 -2 0 0


Integritatea ariei protejate de interes comunitar ROSPA0076 nu este afectată negativ prin



- amplasamentul proiectului ocupă o suprafaţă extrem de redusă din situl ROSPA0076



134






perioadă scurtă de timp şi într-un sector marin intens circulat din vecinătatea şenalului navigabil.

- pe amplasamentul proiectului nu s-au identificat zone speciale de protecţie avifaunistică, specii

de avifaună specificate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC, habitate de cuibărit,

hrănire, iernat, popas folosite de avifauna protejată.

În aceste condiţii, nu se poate vorbi de existenţa unui impact semnificativ asupra ROSPA0076 în

integralitatea ei, asupra habitatelor de cuibărit, hrănire, iernat, popas sau asupra rutelor de

migrare utilizate de avifauna găzduită în acest sit.

Implementarea proiectului nu va conduce la întârzierea sau blocarea realizării obiectivelor pentru

conservarea ariei protejate şi nici nu va acţiona negativ asupra factorilor care determină

menţinerea stării favorabile de conservare a sitului ROSPA0076 şi, implicit, nu va pune în pericol

coerenţa reţelei NATURA 2000.


Sulina – Etapa Finală”asupra ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0076 Marea

Neagră este nesemnificativ.

3.5. Impact transfrontier

Lucrările desfăşurate în cadrul proiectului nu vor produce un impact transfrontier.

Conform Anexei 1 - Lista cuprinzand activitatile propuse, din Legea 22/2001 pentru

ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in context

transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, investiţia „Studiul de fezabilitate

pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” nu se regaseste in lista activităţilor

care pot cauza un impact transfrontieră negativ semnificativ asupra mediului.

4. Măsuri de reducere a impactului

Măsurile pentru diminuarea impactului în perioada de construcţie fac vor fi incluse in documentatia

tehnica si sunt obligatorii pentru Constructorul care va castiga licitatia. Monitorizarea aplicarii



135

solutiilor tehnice, a tehnologiilor de lucru si a masurilor de reducere a impactului va fi in sarcina

Beneficiarului pe baza unui protocol de monitorizare incheiat cu o firma specializata. Persoana

responsabila din partea Beneficiarului este dna.OPRESCU ADINA din cadrul Administratiei

Fluviale a Dunarii de Jos RA Galati (AFDJ Galati).

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate

Aer

- Realizarea lucrărilor pe tronsoane, conform unor grafice de execuţie.

- Aplicare de tehnologii moderne pentru minimizarea emisiilor de noxe, praf şi

pulberi în suspensie, conform soluţiilor propuse în proiectul tethnic.

- Udarea periodică a depozitelor de agregate utilizate pentru prepararea betoanelor

şi a balastului stabilizat, pentru reducerea emisiilor.

- Realizarea de inspecţii tehnice periodice la utilajele şi mijloacelor de transport utilizate.

- Intreţinerea corespunzătoare a utilajelor şi mijloacelor de transport.

utilizarea de utilaje şi mijloace auto corespunzătoare cerinţelor tehnice R.A.R.

- Limitarea în timp a lucrărilor.

Apa

- Pe perioada execuţiei lucrărilor se va realiza delimitarea zonei de lucru, atât pe uscat dar mai

ales pe apă, în conformitate cu prevederile specifice de navigaţie, prin balize plutitoare

permanente de semnalizare, care să dirijeze circulaţia navală şi să elimine riscul unor accidente în

sectoarele de lucru, cu posibile deversări de substanţe poluante.

- Pe toată perioada de execuţie a lucrărilor specifice, navele şi utilajele care lucrează în albie vor fi

semnalizate corespunzător, în conformitate cu normele şi regulamentele aflate în vigoare.

- Se va respecta întocmai tehnologia de execuţie stabilită în documentaţie, luându-se măsuri de

exploatare corespunzătoare, cu forţă de muncă calificată, a utilajelor tehnologice.��

-Apele menajere provenite de la spaţiile igienico-sanitare vor fi colectate prin intermediul unui

sistem cu una sau mai multe fose septice (functie de numărul de persoane care va utiliza apa in

scop menajer) care vor fi vidanjate periodic.

- Evitarea deversării de ape uzate, ape de santină, deşeuri sau alte substanţe periculoase pe

maluri sau în apă (atât în fronturile de lucru cât şi în vecinătate), care ar putea afecta calitatea

apei fluviului Dunărea.



136

- Aplicarea de măsuri imediate de înlăturare a poluanţilor deversaţi accidental.

- Se va respecta legislaţia privind gestionarea deşeurilor.

- Pe toată durata de realizare a investiţiei se vor solicita Administraţiei Bazinale de Apă Dobrogea-

Litoral date cu privire la prognoza debitelor şi nivelurilor apelor din zona în care se execută

lucrările proiectate.

- Întreruperea activităţilor de construcţie în perioade cu ape mari, în perioadele de îngheţ sau

scurgere de sloiuri pe Dunăre.

Sol

-Evitarea poluării solului cu carburanţi sau uleiuri datorită staţionării, funcţionării utilajelor şi mijloacelor de transport.

- Suprafeţele de teren contaminate accidental cu substanţe petroliere vor fi excavate iar volumul de teren afectat se va depune in gropi de imprumut intr-o diluţie care să permită derularea proceselor de decontaminare prin atenuare naturală.

- Readucerea solului la starea iniţială în zonele în care acestea au fost afectate prin lucrarile de excavare, depozitare de materiale, stationare de utilaje.

- Respectarea instrucţiunilor de lucru pentru săpături,dragare a taluzelor submerse.

-Utilizarea de mijloace auto, utilaje corespunzătoare cerinţelor tehnice şi verificarea lor periodică.

Biodiversitate

- Antreprenorul va delimita zona de lucru pentru a preveni/minimiza distrugerea suprafeţelor acoperite cu vegetaţie atât din interiorul amplasamentului (cele fără construcţii) cât şi din vecinătate.

- Amplasarea de bariere fizice împrejurul sectoarelor de lucru pentru a nu afecta şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente.

- Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase.

- Restrângerea la minimul posibil a suprafeţelor ocupate de organizarea de şantier.

- Se va evita amplasarea directă pe sol a materialelor de construcţie. Suprafeţele destinate pentru depozitarea de materiale de construcţie, de recipienţi goliţi şi depozitare temporară de deşeuri vor fi impermeabilizate în prealabil, cu folie de polietilenă.

- Colectarea selectivă, valorificarea şi eliminarea periodică a deşeurilor în scopul evitării atragerii animalelor şi îmbolnăvirii sau accidentării acestora.



137

- Respectarea graficului de lucrări în sensul limitării traseelor şi programului de lucru pentru a

limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului.

- Realizarea trecerilor/niselor în corpul apărărilor de maluri care să permita curgerea liberă a apei

Dunării spre zonele umede din vecinătatea investiţiei.

- Folosirea unor materiale tehnologice noi, mai uşoare şi mai rezistente, care nu sunt mari

consumatoare de carburanţi şi generatoare de poluări. Se reduce numărul de utilaje necesare

punerii în operă a materialelor, reducându-se astfel nivelurile de poluare (emisii de noxe, praf, şi

poloare fonică) precum şi poluările accidentale apărute pe malurile albiei datorită scurgerii

carburanţilor şi a lubrefianţilor rezultaţi de la utilajele folosite pentru terasamente.

4.1.1. Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0065, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

Măsuri specifice pe tipuri de habitate

Tip de habitat de interes comunitar Măsuri propuse 92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

- Amplasarea de bariere fizice imprejurul santierului de lucru pentru a nu afecta şi alte suprafeţe decât cele necesare construcţiilor, şi implicit, pentru a proteja vegetaţia specifică amplasamentului precum şi pentru evitarea producerii de accidente.

- Evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate (material lemnos, pământ de umplutură rezultat din profilarea malurilor din fronturile de lucru).

- Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducăintensitatea zgomotului, vibraţiilor(pentru protecţia faunei/avifaunei specifică mediului pădurii).

Măsuri specifice pentru speciile de interes comunitar, aflate în zona de influenţă a

proiectului

Nr. crt. Denumirea speciei Măsuri propuse Amfibieni şi reptile:

Bombina bombina-buhai de baltă - Prevenirea poluării accidentale a apelor



138

Peşti: Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata (scrumbia de Dunăre) Aspiusaspius(avat) Gobio albipinnatus( porcuşor de nisip) Gymnocephalus schraetzer(răspăr) Misgurnus fossilis(tipar) Pelecus cultratus(sabiţă) Zingel streber(fusar) Zingel zingel(pietrar) Gymnocephalus baloni (ghiborţ de râu)

- Prevenirea poluării accidentale a apelor -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa immaculataaflate în deplasare pentru reproducere, se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor pe Canalul Sulina în perioada 15 martie-15 iunie. -Pentru protejarea reproducerii şi a pontei speciei Alosa tanaica, (care se depune înapă dulce sau uşor salmastră, înapropierea malului, înzone cu apă liniştită, se recomandă constructorului evitarea activităţilor în perioada mai-iunie în lungul Canalului Sulina. -Reducerea turbidităţii apei în şantierele de lucru (program de dragare alternativ cu pauze) pentru protejarea sursei de hrană a speciilor care se hrănesc cu/şi cu diatomee şi nevertrebrate bentonice (Gobio albipinatus,Gymnocephalus schraetzer, G. baloni etc.) -Întreruperea activităţilor de construcţie în perioade cu ape mari. - Evitarea activităţilor de construcţie în perioada aprilie-mai, în care se desfăşoară reproducerea/migraţia pentru reproducere a majorităţii speciilor de peşti de interes comunitar din zona de influenţă a proiectului.

Nevertebrate: Ophiogompus cecilia(libelulă) Theodoxus transversalis (melc de apă dulce) Anisus vorticulus (melc cu cârlig)

-Evitarea poluării accidentale a apei. - Reducerea perioadelor de creştere a turbidităţii apei prin dragare în apropierea malurilor, în fronturile dec lucru. -Speciile de gasteropode trebuie monitorizate în fazele de construcţie şi exploatare ale proiectului, chiar dacă nu se estimează producerea unui efect negativ semnificativ asupra acestor specii prin implementarea proiectului.

4.1.2. Măsuri pentru habitate/specii de importanţă comunitară pentru care a fost desemnat situl ROSCI 0066, aflate în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

Măsuri specifice pentru speciile de interes comunitar, aflate în zona de influenţă a

proiectului

Nr. crt. Denumirea speciei Măsuri propuse Peşti:

Alosa tanaica (rizeafcă), Alosa immaculata (scrumbia de

- Prevenirea poluării accidentale a apelor -Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de



139

Dunăre)

Alosa immaculataşi Alosa tanaica aflate la gura de vărsare a Canalului Sulina în mare, în vederea migrării în apă dulce pentru reproducere,se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor de consolidare a digurilor insurmensibile de la Bara Sulina, în perioada 15 martie-15 iunie. Lucrările de consolidare a celor două diguri (jetele) de la Bara Sulina e recomandabil să se deruleze după plecarea adulţilor pentru reproducere şi să se finalizeze până la începutul toamnei.

4.1.3. Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA 0031, aflată în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

- Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de mediu

apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea produce un impact

negativ indirect şi asupra avifaunei.

- Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă

producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de

linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase.

4.1.4. Măsuri specifice avifaunei de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl ROSPA 0076, aflată în zona de influenţă a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

- Respectarea, în faza de construcţie, a măsurilor de protecţie pentru componentele de mediu

apă, aer, sol, biodiversitate recomandate, a căror afectare negativă ar putea produce un impact

negativ indirect şi asupra avifaunei.

- Limitarea în timp a execuţiei investiţiei propuse şi aplicarea unor tehnologii care să reducă

producerea de zgomot şi vibraţii, adoptarea unui program de lucru cu pauze de

linişte.Constructorul se va obliga să folosească numai utilaje silenţioase.

4.2. Calendarul implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului

Tabelul 24. Planul de monitorizare a componentelor de mediu pentru proiectul “Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”

Domeniul Indicatori Periodicitate ResponsabilităţiBiodiversitate: Beneficiarul prin contract



140

Monitorizarea va începe în faza de construcţie şi va continua 1 an în perioada de funcţionare.

Pentru evidenţierea efectelor pe care proiectul le poate genera asupra florei şi faunei zonei, se

impune realizarea unei monitorizări asupra biodiversităţii, prin întocmirea unui plan detaliat de

monitorizare.

Tabelul 25. Plan de monitorizare a biodiversităţii

Factor de mediu monitorizat

Parametrii monitorizaţi Scop

Floră (zona malurilor Canalului Sulina, terestră şi submersă). Faună -amfibieni, reptile; -peşti; -insecte; - moluşte; -păsări

-Tip de vegetaţie, specii/populaţii, abundenţă, dominanţă - Comunităţi/specii, specii rare, mod de distribuire, migrare-reproducere. - Nr de păsări/specii din zona de influenţă a proiectului

Primăvară-vară-toamnă, începând din anul I până la finalizarea execuţiei (anul V) şi 1 an după terminarea lucrărilor.

cu o firmă de specialitate/ specialişti

biologi, ornitologi

Sol - prezenţa unor substanţe toxice (metale grele şi hidrocarburi) - evidenţa strictă a cantităţilor de sol aluvionar dragat, a modului de stocare temporară şi a utilizării la lucrările de terasamente

Trimestrial, din anul II de construcţie până la

finalizarea lucrărilor şi 1 an după terminarea execuţiei

Beneficiarul prin specialişti

Apa indicatori de calitate ai apei fluviului Dunărea (încărcare organică, produs petrolier)

Lunar în perioada de execuţie începând din anul II până la finalizarea lucrărilor

(anul V)


Aer - niveluri de NO2, SO2, CO, NH3, pulberi în suspensie

Lunar, anii II-V, de execuţie a lucrărilor


Zgomot - nivelul zgomotului dB Trimestrial, în anii II-V de execuţie a lucrărilor


Deşeuri -Ţinerea evidenţei deşeurilor, operaţiilor cu deşeuri în conformitate cu prevederile HG 856/2002

Lunar, în faza de execuţie a lucrărilor, anul II-V

Constructorul prin

specialişti

Mediul social si economic

-Număr sesizări ale populaţiei posibil afectate, înregistrate la autorităţile competente şi modul lor de soluţionare

Anul II-Anul V de execuţie a lucrărilor

Beneficiarul



141

Biodiversitate

Monitoringul floreiDate despre structura biocenozei - tip de vegetatie - specii rare - plante vasculare

Date despre funcţiile biocenozei - dinamica populaţiilor - fenologie - expansiune / regresie

Impactul asupra biocenozei - activităţi antropice - factori climatici - măsuri de conservare

Obţinerea de informaţii cu privire la: - conservarea unor specii şi conservarea

habitatelor; - evaluarea măsurilor de conservare a unor

specii precum şi a habitatelor lor; - urmărirea evoluţiei biodiversităţii în zonele

protejate în vederea menţinerii integrităţii lor ecologice.

Biodiversitate

Monitoringul faunei Date despre structura biocenozei - comunităţi de animale - specii rare, endemice - mod de distribuire - morfologie

Date despre funcţiile biocenozei - migraţiune, expansiune/ regresie

Impactul asupra biocenozei - factori climatici, poluare - resurse de hrană

Obţinerea de informaţii cu privire la: - conservarea unor specii şi conservarea

habitatelor; - evaluarea măsurilor de conservare a unor

specii precum şi a habitatelor lor; - urmărirea evoluţiei biodiversităţii în zonele

protejate in vederea menţinerii integrităţii lor ecologice.

Planul de monitorizare a biodiversităţii este menit să furnizeze o bază pentru evaluarea pe timp

indelungat a statutului biodiversităţii în zonă şi eficacitatea implementării măsurilor de protecţie.

Monitorizarea include evaluări atat ale condiţiei de bază a biodiversităţii din zonă, cât şi a

impactului produs prin realizarea proiectului. Evaluând statutul resurselor biodiversităţii de-a

lungul timpului, planul de monitorizare de asemenea evaluează presiuni şi ameninţări.

În perioada de realizare a construcţiilor hidrotehnice proiectate, pot fi afectaţi unii factori de mediu,

inclusiv biodiversitatea (flora, fauna), drept pentru care se cere monitorizarea acesteia în faza de

construcţie.

Monitorizarea florei

Metodele utilizate vor avea un caracter de recunoaştere, de inventariere a tipurilor de vegetatie, a

speciilor din zona de interes si vor consta in:

- inventarierea florei din zona vizată şi împrejurimi;

- colectarea de material vegetal în cazul speciilor dificil de identificat direct pe teren;

- realizarea de imagini foto pentru stabilirea identitatii taxonomice sau, după caz, în vederea

identificării în laborator, cu ajutorul determinatoarelor de specialitate;

- identificarea habitatelor/asociaţiilor vegetale pe baza speciilor caracteristice;

- determinarea materialelor colectate, verificarea speciilor identificate în teren, realizarea lis-

tei de plante.



142

Inventarierea speciilor de plante din zonele vizate se vor realiza pe transecte itinerante astfel încât

să fie acoperită o suprafaţă cât mai mare. Urmare a vizitelor in teren se va realiza inventarul

complet al florei şi se vor efvectua periodic (circa 2-3 zile / lună în perioada de vegetaţie) astfel

încât să fie surprinse toate stadiile de vegetaţie şi cât mai multe specii posibile. De asemenea se

vor înregistra date privind fenologia plantelor. Fişele de observaţii in teren vor contine: date de

sistematică a speciilor, abundenţa, dominanţa, fenologie etc., conform modelului următor.

Specia

Taxon

Abundenta

Dominanta

Fenologie

Observaţii

Preferabil ca monitorizarea florei sa se realizeze anual pe perioada construcţiei, în special fiind

vizate sezoanele vernal şi estival.

Monitorizarea faunei

Se va întocmi un plan de monitorizare, acesta va cuprinde metodele de lucru de monitorizare a

amplasamentului construcţiilor hidrotehnice proiectate, astfel încât să se poată asigura o

continuitate a colectării datelor precum şi corelarea acestora cu cele deja existente. Astfel se vor

putea evidenţia toate particularităţile zonei precum şi detaliile referitoare la populaţiile de animale

prezente in cadrul amplasamentului, funcţie de grupul taxonomic de care aparţin precum şi de

perioada in care acestea sunt prezente. In acest sens planul de monitorizare al amplasamentului

investitiei va fi structurat incat să poată indeplini toate cerinţele fiecărei grupări taxonomice in

parte, aşa cum reiese din tabelul nr.

Tabelul 26. Plan de monitorizare a faunei

PLAN DE MONITORIZARE GRUPARE

TAXONOMICĂ SCOP OBSERVAŢII

Amfibieni

1.Monitorizarea herpetofauanei prezente în cadrul amplasamentului;2. Monitorizarea speciilor de amfibieni pe terenurile limitrofe.

Identificarea în teren a speciilor de amfibieni în perioadele activităţii maxime ale acestora (mai-august). Începând cu anul I, pe toată perioada execuţiei şi 1 an după terminarea lucrărilor.

Peşti

1.Monitorizarea speciilor de peşti în cadrul amplasamentului; 2.Monitorizarea speciilor de peşti în zonele învecinate.

Inregistrare prezenţei speciilor, a perioadelor de migrare pentru reproducere, a zonelor de hrănire, a concentrărilor de puiet, etc., perioada (aprilie-octombrie). Identificarea efectivelor, a distributiei speciilor. Începând cu anul I, pe toată perioada execuţiei şi 1 an după terminarea lucrărilor.



143

Insecte -Ophiogompus cecilia(libelulă)

1.Monitorizarea speciilor în cadrul amplasamentului; 2.Monitorizarea speciilor în zonele învecinate.

Inregistrare prezenţei speciilor

Moluşte -Theodoxus transversalis(melc de apă dulce -Anisus vorticulus (melc cu cârlig)

1.Monitorizarea speciilor în cadrul amplasamentului; 2.Monitorizarea speciilor în zonele învecinate.

Inregistrare prezenţei speciilor , a zonelor de hrănire, reproducere

Păsări 1.Monitorizarea speciilor în cadrul amplasamentului; 2.Monitorizarea speciilor în zonele învecinate.

Inregistrare prezenţei speciilor , a rutelor de deplasare-migrare

Tabelul 27. Perioadele de realizare a monitorizarii biodiversităţii

Nr.crt Specia

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1. Floră X X X X X X X X 2. Amfibieni X X X X 3. Peşti X X X X X X X 4. Insecte X X X X X X X X X X X X 5. Moluşte X X X X X X X 6. Păsări X X X X X X X X X X X

Legendă: X= perioadă de monitorizare Echipa de monitoring va fi compusă din specialisti biologi care vor pune la punct tehnică

adecvată de cercetare şi modalitatea de prelucrare a datelor pentru existenţa/cuantificarea

impactului produs de realizarea proiectului asupra componentelor de biodiversitate.

Culegerea de date va cuprinde aspectele principale:

Inregistrarea condiţiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vânt, precipitaţii, ceaţa);

Determinarea tuturor influenţelor antropice exercitate asupra speciilor din zona;

Inspectarea zonei de monitorizare (ex. 1-2 ori lunar/3-6 ori trimestrial, 12-24 ori anual), functie

de caracteristicile impactului asupra speciilor a conditiilor impuse de Autoritatea de Mediu;

Observarea şi înregistrarea speciilor observate în zona de amplasament. Se vor nota pentru

fiecare specie observată, următoarele date:

-Timpul observaţiei (data şi ora)

- Specia

- Numărul de exemplare



144

- Locul aflării pe amplasament

- Distanţa de observare

- Direcţia de deplasare

- Comportamentul (hrănire, odihnă)

Datele obţinute se vor corela cu condiţiile meteo şi cu alte influenţe (naturale sau antropice)

suferite de populaţiile respective din zona de monitorizare. Observaţiile vor fi făcute de preferinţă

începând cu prima ora (răsăritul soarelui), folosind mijloace optice adecvate (binoclu, luneta,

aparat foto, camera video). In perioada de reproducere se va urmări înregistrarea tuturor speciilor

care sunt în zona, localizarea acestora funcţie de amplasament, influenţa proiectului asupra

succesului reproductiv al speciilor etc.

Interpretarea datelor. La sfârşitul perioadei de studiu se va organiza şi finaliza baza de date. Se

vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul obiectivului de

investiţie asupra speciilor.

Responsabilitatea dezvoltării, coordonării şi implementării planului de monitorizare revine

beneficiarului, care are obligaţia de a contracta servicii de specialitate, respectiv personal

calificat pentru evaluarea calităţii elementelor de biodiversitate, ce se impun a fi monitori-

zate;

Rapoartele de monitorizare se vor prezenta în termenele stabilite de Autoritatea de Mediu.

GRAFICUL GENERAL

de realizare a proiectului „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”, cu propunerea eşalonării execuţiei pe obiecte de investiţie şi ani

Anul I Nr.crt

Obiectul de investiţie

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1. Obţinerea şi

amenajarea terenului, amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială

X X X

2. Studii teren, documentaţii pentru obţinerea avizelor şi

X X X



145

acordurilor, 3. Intocmire proiect

tehnic+caiete de sarcini si a detaliilor de executie si obtinerea Dtac

X X X

4. Organizarea procedurilor de achiziţie şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor

X X X X X X

5. Consultanţă, asistenţă tehnică

X X X

Anul II Nr.crt

Luna



X X X X X X X X X X X X

2. Asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

X

3. Intocmire proiect tehnic+caiete de sarcini si a detaliilor de executie şi obţinerea Dtac


4. Organizarea procedurilor de achiziţie şi licitaţia pentru execuţia lucrărilor




6. Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1 : -Apărări mal –ob.1,2. -Estacade noi-ob.5.1,5.2,5.3 -Reabilitare estacade –ob.6.1 -Consolidare mol




146

dirijare ob.7 7. Execuţia

lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2 : -Apărare mal-ob.9. -Estacade noi-ob.12.1


8. Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute


Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa immaculata aflate în deplasare pentru

reproducere, se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor pe anumite

tronsoane şi perioade, în intervalul 15 martie-15 iunie, în funcţie de observaţiile rezultate din

monitorizarea speciei.

-Pentru protejarea reproducerii şi a pontei speciei Alosa tanaica, (care se depune în apă dulce

sau uşor salmastră, în apropierea malului, în zone cu apă liniştită), se recomandă constructorului

evitarea activităţilor în anumite tronsoane şi perioade din intervalul mai-iunie, în lungul Canalului

Sulina, în funcţie de observaţiile rezultate din monitorizarea speciei.

-Reducerea turbidităţii apei în şantierele de lucru (program de dragare alternativ cu pauze) pentru

protejarea sursei de hrană a speciilor care se hrănesc cu/şi cu diatomee şi nevertrebrate

bentonice (Gobio albipinatus,Gymnocephalus schraetzer, G. baloni etc.)

-Întreruperea activităţilor de construcţie în perioade cu ape mari şi în perioadele îngheţ al apei sau

de deplasare a sloiurilor de gheaţă.

- Evitarea activităţilor de construcţie în lungul malurilor canalului Sulina, în anumite perioade şi

tronsoane, în intervalul aprilie-mai (determinate prin monitorizarea deplasării bancurilor de peşti),

în care se desfăşoară reproducerea/migraţia pentru reproducere a majorităţii speciilor de peşti de

interes comunitar din zona de influenţă a proiectului.

Anul III Nr.crt

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1. Obţinerea şi X X X X X X X X X X X X



147




3. Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1 : -Apărări mal –ob.1,2. -Estacade noi-ob.5.1,5.2,5.3 -Reabilitare estacade –ob.6.1 -Consolidare mol dirijare ob.7


4. Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2 : -Apărare mal-ob.9. -Estacade noi-ob.12.1


5. Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute















148



- Evitarea activităţilor de construcţie în lungul malurilor Canalului Sulina, în anumite perioade şi




Anul IV Nr.crt

Luna



X X X X X X x X X X X X



3. Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1 : -Apărări mal –ob.3,4. -Estacade noi-ob.5.4. -Reabilitare estacade –ob.6.2,6.3,6.4,6.5. -Mol dirajare pt. protecţie lac Fortuna-ob.8


4. Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2 : -Apărare mal-ob.10,11 -Estacade noi-ob.12.2. -Consolidare jetele-ob.13,14.


5. Organizare de şantier, comisioane,




149

taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute

6. Întocmirea Cărţii Tehnice a Construcţiei, recepţia la terminarea lucrărilor



















- Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa immaculata şi Alosa tanaica aflate la

gura de vărsare a Canalului Sulina în mare, în vederea migrării în apă dulce pentru reproducere,

se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor de consolidare a digurilor

insurmensibile de la Bara Sulina, în anumite perioade din intervalul 15 martie-15 iunie, determi-

nate prin monitorizarea formării şi deplasării bancurilor de peşti.



Anul V



150

Nr.crt

Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII1 Obţinerea şi



2 Consultanţă, asistenţă tehnică


3 Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 1 : -Apărări mal –ob.3,4. -Estacade noi-ob.5.4. -Reabilitare estacade –ob.6.2,6.3,6.4,6.5. -Mol dirajare pt. protecţie lac Fortuna-ob.8


4 Execuţia lucrărilor (inclusiv montaj,dotări etc) pe Lot 2 : -Apărare mal-ob.10,11 -Estacade noi-ob.12.2. -Consolidare jetele-ob.13,14.


5 Organizare de şantier, comisioane, taxe, cote legale, costul creditului, diverse şi neprevăzute


6 Pregătirea personalului de exploatare, probe tehnologice, teste

X X

7 Întocmirea Cărţii Tehnice a




151

Construcţiei, recepţia la terminarea lucrărilor

Legendă: X= perioadă de execuţie lucrări

-Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa immaculata aflate în deplasare pentru

















- Ca măsură preventivă de protecţie a bancurilor de Alosa immaculata şi Alosa tanaica aflate la

gura de vărsare a Canalului Sulina în mare, în vederea migrării în apă dulce pentru reproducere,

se recomandă constructorului reducerea/neînceperea lucrărilor de consolidare a digurilor

insurmensibile de la Bara Sulina, în anumite perioade din intervalul 15 martie-15 iunie,

determinate prin monitorizarea formării şi deplasării bancurilor de peşti.



5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor



152

S-a analizat amplasamentul proiectului şi s-a stabilit sfera de influenţă a acestuia asupra componentelor de mediu şi asupra componentelor de interes comunitar din ariile protejate din reţeaua ecologică europeană Natura 2000 în Romania, afectate de lucrările propuse în proiectul „Studiul de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală”.

Culegerea informaţiilor s-a desfăşurat după cum urmează:

1) Pe Braţul Sulina cu lungime de 63 Km, între mila 34 (4 mile marine în aval de Tulcea) şi mila 0 la Sulina., care fost regularizat sub formă de canal în perioada 1856-1910 prin tăierea coturilor şi meandrelor, corectarea albiei şi lucrări de apărări de maluri. S-au avut în vedere terenurile de uscat şi submerse din zona celor două maluri ale Canalului Sulina, de la Mm 34+705 – până la Sulina la mila marină Mm 0.

Pe uscat, în zonele fără pădure, s-au analizat terenurile situate în interiorul unei benzi cu lăţimea de 30 m măsurată de la marginea apei spre interiorul uscatului, care constituie zona de siguranţă a Canalului Sulina, folosită atât pentru instalarea semnelor şi semnalelor de navigaţie cât şi pentru operaţiuni de verificare/reparare/consolidare şi protecţie a căii navigabile (conform Ordonanţei nr.22/1999 – art 11 aliniatul 1 şi art. 15 aliniatul 2). În zonele împădurite, s-au analizat toate parcele limitrofe/ situate în lungul malurilor.

2) La gura de vărsare în Marea Neagră a Canalului Sulina, (de la mila marină Mm 0 până la Hm 80), cu o lungime de aproximativ 5,5 mile marine, situată între cele 2 diguri de dirijare (jetele ) de aproximativ 7,7 km. In anul 1856 aceasta a fost profilată prin construirea celor două diguri de dirijare, care iniţial pătrundeau în mare sub formă de pâlnie pe o lungime de 1450 m. Prin extinderi succesive, lungimea lor a crescut la aprox. 7,7 km.

S-a acordat atenţie şi zonelor intravilane din vecinătatea amplasamentului, aparţinând localităţilor Partizani, Vulturu, Maliuc, Gorgova, Crişan, Sulina.

Documentare

- s-a studiat legislaţia în domeniu, actualizată;

- s-au consultat studiile, proiectele, planurile de management şi alte informaţii de la ARBDD şi de

la alte entităţi referitoare la Rezervaţia Biosferei Delta Dunării;

- s-au analizat studiile anterioare, întocmite de colective de specialişti din I.C.A.S. sau de alte

entităţi, privind impactul asupra ariilor protejate ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA

0076;

- s-au preluat informaţii din amenajamentele silvice ale OS Rusca şi OS Tulcea din cadrul DS

Tulcea şi au fost informate organele silvice asupra lucrărilor propuse în proiect;

- cercetarea materialului documentar cu privire la ihtiofauna Dunării în zona panonică înainte de

realizarea şi după punerea în funcţiune a complexului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de

Fier;

- analizarea unor date existente la staţia hidrologice;



153

- analiza capturilor piscicole obţinute la pescuitul practicat în acest ecosistem.

Pe baza acestor informaţii s-au putut stabili liste iniţiale privind:

- tipurile de habitate de interes comunitar posibil existente în sfera de influenţă a proiectului;

- specii de plante, de faună şi avifaună care pot găsi potenţial pe amplasament sau în vecinătatea

acestuia condiţii favorabile de reproducere, hrănire, adăpost sau odihnă.

Pentru studiul fondului forestier din zona amplasamentului s-a utilizat baza de date a I.C.A.S.

(proiectele de management forestier, studii, inventarieri în teren, cercetări din cadrul programelor

naţionale şi europene de monitorizare a biodiversităţii) pentru zona din care face parte perimetrul

cercetat. Prin coloborarea acestor date s-au putut identifica biotopurile şi ponderea lor, condiţiile

de mediu şi de vegetaţie, ecosistemele şi tipurile de habitate specifice amplasamentului, starea

actuală a acestora.

Culegere de informaţii de la administratorii siturilor, de la personalul silvic, de la populaţia din

vecinătatea amplasamentului,

Observaţii prin deplasări pe teren pentru inventarieri, actualizări sau verificări de date, pentru

determinarea stării actuale a malurilor care au probleme de eroziune, pentru verificarea stării

construcţiilor hidrotehnice existente, mai ales a celor executate în Etapa I.

Deplasările pe teren s-au efectuat în cursul anului 2015, în perioadele aprilie-iunie şi septembrie -

octombrie. Punctele de observaţie s-au stabilit în zonele de consolidare a malurilor.

Metode abordate pe teren

PLANTE -- METODA de inventariere sau monitorizare

Metoda de lucru

Loc. Inventarierile s-au desfăşurat de-a lungul Canalului Sulina, în mai multe puncte, pornind de la ramificaţia Ceatal Sf. Gheorghe până la Sulina.

Periodicitate. Pentru a surprinde o gamă cât mai largă de specii, observaţiile au fost efectuate în momentele clasice pentru monitorizarea plantelor: primăvara, vara şi toamna 2015.

Eşantionaj. Au fost amplasate relevee floristice (1m x 1m, 10m x 1m) în zone diverse, relevante pentru amplasamentul construcţiilor hidrotehnice, pe terenurile mai mult sau mai puţin antropizate, din zona de studiu (lungul malurilor, banda cu lăţimea de 30 m, măsurată de la apă spre uscat).

Inventariere. A fost utilizată metoda Braun Blanquet, folosită în monitorizarea plantelor în cadrul ultimelor programe europene (IPC Forest, FUTMON).



154

Au fost efectuate relevee floristice reprezentative pentru ecosistemele antropizate de pajişti (umede la uscate), păşuni împădurite, habitate umede şi alte terenuri (agricole, degradate) din zonă.

Evaluarea abundentei se face obisnuit cu ajutorul scării Braun- Blanquet :

1 = exemplare foarte putine

2 = exemplare putine

3 = exemplare putin numeroase

4 = exemplare numeroase

5 = exemplare foarte numeroase

Evaluarea acoperirii s-a stabilit si se stabileste inca prin apreciere folosind diverse

scari . In studiul de fata s-a utilizat scara Braun – Blanquet cu urmatoarele trepte :

1 = acoperire foarte redusa 1 – 10 %

2 = acoperire intre 10 – 25% din suprafata

3 = acoperire intre 25 – 50% din suprafata

4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafata

5 = acoperire 75 – 100 % din suprafata

LISTA SPECIILOR DE PLANTE identificate în habitatele amfibiu şi terestru din zona

malurilor în lungul Canalului Sulina, din amplasamentul proiectului “ Studiu de fezabilitate

pentru aparari de maluri pe Canalul Sulina- Etapa Finala”

Pe zona de studiu nu s-au identificat speciile de plante de interes comunitar pentru care a fost declarat situl ROSCI 0065 din reţeaua Natura 2000.

Alte specii de plante ce pot fi întâlnite sunt prezentate în cele ce urmează.

1. HABITAT AMFIBIU

(sălcii inundabile, sălcii pitice, stuf vechi, plaje)

Myriophyllum sp. Vâsc de apă

Potamogeton natans Broscăriţă

Ceratophyllum sp. Cosor

Vallisneria sp.



155

Trapa natans Ciuline, cornaci

Batrachium sp.

Lemna sp. Lintiţă

Hydrocharis morsus ranae Iarba broaştei

Iris pseudacorus Stânjenel de baltă

Polygonum amphibium Troscot de apă

Hippuris vulgaris Coada mânzului (pe marginea apelor stătătoare)

Euphorbia palustris (pe malurile apei cu deosebire în reg. Dunării)

Sparganium sp. Buzdugan (pe marginea apei, bălţi)

Sagittaria sagitifolia Săgeata apei

Alisma plantago-aquatica Limbariţă

Poa palustris Firuţă (în cursul apei)

Phragmites communis Stuf, trestie

Typha latifolia Papura

T. angustifolia

Schoenoplectus lacustris Pipirig

Carex pseudocyperus Rogoz

Calystegia sepium Cupa vacii

Butomus umbellatus

Glyceria aquatica Mană de apă

Rumex hydrolapathum Măcriş de apă (după el urmează trestişul)

Hippophae rhamnoides Cătină albă (pe albia râurilor, în reg.litorală, Deltă)

Salix alba Salcie albă

Salix purpurea Răchită roşie (malurile apelor, locuri mlăştinoase)

Salix cinerea Salcia cenuşie (în locuri băltoase, trestişuri)

Zone cu vegetatie acvatică şi palustră

Sunt reprezentate de enclave de vegetaţie acvatică şi palustră de-a lungul Canalului, preponderent din aval de localitatea Crişan până la Sulina.

In sezoanele cu ape mari – infiltraţiile de apă freatică aduc nivelul de apă la cote suficiente încât să menţină vegetaţie palustră caracteristică zonelor mlăştinoase.

Aici predomină stufarişul format în general din stuf, plaur, papură, pipirig şi rogoz.



156

Stuful se prezintă fie omogen (Phragmetes communis), fie amestecat cu papură

(Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenoplectus lacustris) sau rogoz (Carex

pseudocyperus), coada calului de balta (Equisetum palustre), sageata apei (Sagittaria

sagittifolia), rosateaua (Butomus umbellatus), stanjenii galbeni (Iris pseudacorus), mana

apei (Glyceria aquatica), jalesul (Stachys palustris), cupa vacii (Calystegia sepium),

macrisul de apa (Rumex hydrolapathum), zalogul sau salcia cenusie (Salix cinerea) s.a.

2. HABITAT TERESTRU (păşuni uscate, aşezări omeneşti)

Situat în lungul malurilor Canalului Sulina, de la ramificaţie (Ceatal sf. Gheorghe) până la Sulina, pe o bandă de 30 m lăţime.

Comunitatile de plante ruderale

Aceste comunităţi sunt localizate pe marginile drumurilor, cărărilor, la marginea terenurilor cultivate.

Agropyron repens Pir

Arctium lappa Brusture

Artemisia absinthium Pelin

Artemisia vulgaris Pelinariţă

Capsella bursa-pastoris Traista ciobanului

Cirsium arvense Pălămida

Cichorium intybus Cicoare

Echium vulgare Iarba şarpelui

Linaria arvensis Linariţă

Medicago lupulina Trifoi mărunt

Medicago minima

Plantago maritima Pătlagină (locuri joase, sărate, malul mării)

Polygonum hydropiper Piperul bălţii

Teucrium polium Dumbeţ

Stachys officinalis Jaleş

Xanthium strumarium Scaietele popii



157

Zonele cu agricultura intensivă

Acestea reprezinta principalul tip de habitat din zona cercetata, parcelele sunt cultivate in

principal cu cereale, floarea soarelui si lucerna. Distributia acestor culturi se poate modifica anual, la alegerea proprietarului/administratorului.

PĂSĂRI

Metoda de lucru

Localizare. Inventarierile s-au desfăşurat de-a lungul Canalului Sulina, în mai multe puncte, pornind de la ramificaţia Ceatal Sf. Gheorghe până la Sulina, scopul fiind acela de a inventaria speciile existente cum şi de a le evalua numeric, de a înţelege raportul dintre acestea pentru ca în final concluziile să definească gradul de importanţă al fiecăreia în ecosistem.

Perioadă. Intervalul de timp destinat studiilor: cu excepţia secvenţei hiemale (urmează ca în continuare să fie parcursă) au fost atinse restul momentelor ecologice dintr-un ciclu anual – prevernal, vernal, estival, serotinal şi autumnal. Astfel, observaţiile au început la sfârşitul lui martie 2015, continuându-se periodic până în februarie 2016.

Inventarieri. Pentru a atinge scopul propus, am aplicat pe teren două metode folosite în ornitologie:

a) observaţia de la punct fix şi

b) metoda transectelor.

Ultima permite departajări calitative şi cantitative plecând pentru fiecare specie în parte de la

aflarea a patru variabile şi anume:

- IKA: indicele kilometric de abundenţă;

- % frecvenţa: procentul numeric al speciei din procentul numeric per indivizi al tuturor speciilor;

- BMS: biomasa prin care este reprezentată specia în habitat, aşadar valoarea ei de producător;

- SPI: suprafaţa de pierdere a energiei sau indicele metabolic care vorbeşte despre implicarea speciei sub aspectul consumului în ecosistem – cu cât greutatea unui corp este mai mică, cu atât este mai mare suprafaţa de pierdere a energiei.

Aplicând această metodă din urmă se ajunge la un pas mai aproape de realitatea din teren, atâta

vreme cât ştim că păsările nu sunt specii staţionare ci vagile.

Departajările pe dominanţă sunt notate cu următoarele abrevieri: AD – absolut dominant, D – dominant, SD – subdominant, AUX – auxiliar, ACC – accidental.

Metoda traseelor a fost imaginată de Ferry şi Frochot şi dezvoltată de Turcek (Cehia) apoi definitivată, în bună parte, de ornitologii ţării noastre.



158

PEŞTI

În anul 2015 s-au derulat cercetările în lungul Canalului Sulina, cu care ocazie s-au abordat următoarele aspecte:

ü cercetarea materialului documentar cu privire la ihtiofauna Dunării;

ü analizarea unor date existente la Staţiile hidrologice ;

ü observaţii directe pe teren, informaţii de la pescarii profesionişti şi sportivi din zonă;

ü pescuitul experimental;

ü analiza capturilor piscicole obţinute la pescuitul practicat în acest ecosistem.

Modificările survenite în habitatele acvatice, inclusiv asupra ihtiofaunei se resimt pregnant în lungul Dunării şi în Deltă. Odată cu declanşarea erei industriale raporturile om - fluviu au evoluat datorită creşterii activităţilor de transport, pescuit, turism. Speciile din fam. Acipenseridae au dispărut sau sunt într-un număr redus de exemplare.

Stabilirea staţiilor de prelevare a probelor

La stabilirea staţiilor de prelevare s-a folosit „Metoda microhabitatelor” (Poulz, M.; Sylvie V.; Capra, H., 1995) în forma simplificată şi adaptată la condiţiile hidroclimatice din România.

Metoda microhabitatelor realizează o cuantificare a capacităţilor de confort potenţial pentru peşti în funcţie de valorile principalilor parametri ai mediului de viaţă constituit de o porţiune de curs de apă. Microhabitatul acvatic este definit printr-o uniformitate şi constanţă a parametrilor fizico-chimici ai mediului de creştere sau o evoluţie previzibilă a lor într-un timp dat (de exemplu un anotimp), care corespunde necesităţilor de dezvoltare în toate fazele ciclului vital al peştilor. Un microhabitat acvatic trebuie deci să asigure anumitor specii de peşti condiţii de reproducere, creştere şi hrănire, zone pentru adăpost şi repaus.

Prima etapă în procesul de stabilire a staţiilor de prelevare a probelor este segmentarea traseului de curgere a fluviului Dunărea în tronsoane, în funcţie de valorile următorilor parametri:

- debitul;

- viteza de curgere;

- adâncimea apei;

- forma şi suprafaţa profilului transversal al râului;

- structura şi succesiunea faciesurilor (structura granulometrică a fundului albiei);

- temperatura apei, conţinutul în oxigen solvit şi turbiditate.

S-a stabilit ponderea speciilor de peşti după frecvenţa lor (tabelele nr. 2 şi 3), astfel :

§ specie dominantă ++++ (> 15 % din captură);

§ frecvenţă mare +++ (6 - 15 %);



159

§ frecvenţă scăzută ++ (2 - 6 %);

§ rară + (0 - 2 %).

Pescuitul în scop ştiinţific pentru identificarea speciilor de peşti în staţii se realizează în perioada aprilie-iunie.

Frecvenţa speciilor care au predominat în perioada aprilie – iunie este înregistrată în fişe şi apoi prelucrată în grafice.

NEVERTEBRATE

Tehnici de monitorizare insecte

a. Sistemul de colectare prin "cosire" cu fileul entomologic

Pentru colectarea unor specii de nevertebrate (in special insecte) colectarea cu fileul entomologic

rămâne una din metodele clasice.

In acest sens in suprafetele de proba, cu ajutorul unui fileu entomologic se parcurge o distanţa

dată, vegetaţia ierboasă fiind "cosită" printr-un număr fix de mişcări (de exemplu 20 de cosiri la un

transect de 25 de metri).

Insectele colectate în fileul entomologic sunt apoi transferate într-un borcan cu alcool, urmând

apoi a fi triate şi prelucrate în laborator.

b. Sistemul de monitorizare cu capcane Barber

Utilizarea capcanelor Barber reprezintă una dintre cele mai curente metode de inventariere a

faunei de nevertebrate (dar nu numai) terestre (edafice), permiţând realizarea unor observaţii

ecologice complexe în special în zona habitatelor ripariene.

Libelulele pot fi monitorizate în mai multe moduri: colectarea larvelor acvatice, căutarea de exuvii

și observarea adulților în zbor. Stabilirea prezenței/absenței unei specii se face doar în urma unor

vizite repetate (ideal pentru cel puțin 2 ani) și o colectare sistematică prin mai multe metode (Hill

et al., 2005).

La stabilirea strategiei de monitorizare se va ține cont de biologia speciei, de perioada de

activitate, fluctuațiile populaționale, condițiile meteo etc. La speciile țintă de libelule, adulții sunt

prezenți în sit în perioada caldă a anului (mai-august), iar larvele teoretic pot fi găsite în orice

moment. Perioada optimă a zilei pentru colectarea libelulelor diferă de la grup la grup, dar în

general cea mai bună perioadă este în zile însorite fără vânt, în jurul prânzului.



160

În cazul monitorizării lepidopterelor metoda cea mai la îndemănă este monitorizarea adulţilor,

datorită faptului că este cel mai vizibil stadiu de dezvoltare. Ca metoda uxiliară se poate face şi

monitorizarea larvelor în cazul câtorva specii.

Tehnici de monitorizare moluşte

Ca metodă, analiza prin dragare poate fi folosită pe o porţiune limitată (de exemplu o parte a

unui prag de râu sau o porţiune unde apa curge mai lin, un sector mai adânc, cu vizibilitate mai

redusă sau cu porţiuni abrupte etc.), cât și dintr-o barcă, în lacuri cu substrat mai fin. Operaţia de

dragare se poate repeta în câteva rânduri, pe o distanță definită. Numărul de dragări şi distanţa

de dragare sunt atent notate, pentru a putea fi repetate în vederea unor reexaminări. Metoda este

calitativă, dar poate fi considerată şi semi-cantitativă. Reţelele de eşantionare se pot aplica

paralel, sau preferenţial, perpendicular pe mal, în mod repetat, pentru a surprinde şi dinamica

spaţială, până în zona în care bivalvele dispar (ele nu trăiesc decât în sedimente fine, dar nu

foarte mâloase sau profunde, din zona de mal, preferabil în interiorul meandrelor, iar la o oarecare

distanţă de mal dispar, pe măsură ce apa curge mai repede şi sedimentele devin instabile şi

grosiere, în gradient transversal spre talveg).

Pe teren se vor efectua observaţii care vor fi înscrie într-o fişă standard şi se va evalua habitatul

specific, sub aspectul distribuţiei, al suprafeţelor microhabitatelor favorabile, al dimensiunii,

structurii şi morfologiei albiei etc. Aceste informaţii vor fi utilizate ulterior pentru evaluarea

habitatului la nivelul întregului tronson din situl de interes, utilizând funcţii de interpolare cubice pe

porţiuni într-un soft adecvat. Datele din caietul de teren vor fi codificate, metadatele vor fi asociate,

înscrise în Systat (în format compatibil cu Mathcad şi Statistica), se va evalua densitatea medie

(ponderată sau nu, în funcţie de particularităţile habitatului), dominanţa (în acest context semnifică

masa) medie, erorile de estimare, limitele de confidenţă, distribuţia spaţială, structura pe clase de

dimensiuni, care – prin ecuaţii de regresie neliniară - vor fi probabilistic relaţionate de clasele de

vârstă, acestea vor fi analizate inclusiv prin tabele statice de viaţă şi se vor calcula unii parametri

ai dinamicii populaţiei în viitor (Sîrbu, 2003; Sîrbu & Benedek, 2012). Prin analiza structurii

habitatului, a analizelor dinamicii spaţiale a suprafeţelor compatibile cu viaţa acestor moluşte şi

ale fotografiilor satelitare pentru fiecare tronson studiat, prin interpolarea şi, ulterior, extrapolarea

tuturor valorilor din staţiile de eşantionare, relaţionate cu parametrii populaţionali (în special cu

densitatea ecologică), se va putea evalua densitatea absolută (raportată la dimensiunea

sectorului de râu pentru întregul sit), precum şi limitele de confidenţă la un nivel de probabilitate

acceptabil.



161

AMFIBIENI, REPTILE, MAMIFERE MICIPe parcursul studiului, la speciile de reptile si mamifere

mici se vor folosit numai

observaţiile incidentale asupra animalelor şi a diferitelor semne lăsate de acestea :

excremente, urme (în mers), urme de hrănire.

In ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea vor fi monitorizate pe

parcursul deplasarilor efectuate pentru monitorizarile păsărilor datorită faptului că deplasările

pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă

colectarea datelor împreună

6. Concluzii

Prin realizarea construcţiilor hidrotehnice în lungul Canalului Sulina, propuse în proiectul „Studiul

de fezabilitate pentru apărări de maluri pe Canalul Sulina – Etapa Finală” impactul negativ este

nesemnificativ asupra componentelor de mediu (aer, apă, sol) şi asupra componentelor de interes

comunitar din ariile protejate şi s-ar putea manifesta doar pe termen scurt în faza de construcţie.

Respectarea soluţiilor şi prescriptiilor tehnice, a tehnologiei de lucru, a măsurilor tehnice propuse

în proiect şi a legislaţiei specifice sunt obligatorii pentru constructor.

Investitia este gândită a se realiza astfel încât să nu aibă efecte negative asupra mediului

înconjurător.

In caietele de sarcini ale proiectului tehnic vor fi introduse toate masurile necesare pe parcursul

derularii investitiei pentru a minimiza efectele negative asupra mediului (transportul materialelor si

al deseurilor rezultate, evacuarea apelor uzate, managementul zgomotului si al vibratiilor,

poluarea aerului).

- Realizarea construcţiilor hidrotehnice propuse în „Studiu de Fezabilitate pentru Apărări de

Maluri pe Canalul Sulina – etapa finală” nu va produce nici un efect negativ semnificativ asupra

celor 4 arii protejate din reţeaua ecologică Natura 2000 în România, care se află în sfera de

influenţă a proiectului, respectiv ROSCI0065 Delta Dunării, ROSCI0066 Marea Neagră- zona

marină, ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie şi ROSPA0076 Marea Neagră. Nu

se pune problema că realizarea proiectului va duce la afectarea integrităţii acestor situri,



162

- Amplasamentul proiectului este reprezentat de o zona puternic modificată, antropizată, neavând

în cuprinsul său elemente de protecţie deosebită, habitate comunitare, specii de plante, mamifere,

amfibieni, reptile, peşti şi nevertebrate protejate, iar prin realizarea proiectului nu se va produce un

impact negativ direct, semnificativ care să provoace dispariţia unor specii, micşorarea populaţiilor,

pierderea habitatelor de hrănire. Aceste specii nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului; o

parte din ele au fost identificate în vecinătatea amplasamentului. Nu se pune problema că

implementarea proiectului va duce la întârzierea/nerealizarea obiectivelor de conservare ale

siturilor ROSCI0065, ROSCI0066, ROSPA0031 şi ROSPA0076 sau că va întrerupe coerenţa

reţelei Natura 2000.

- Nici unul dintre habitatele de interes comunitar nu se află pe amplasamentul proiectului. În

aceste condiţii nu se anticipează pierderi de suprafaţe/distrugeri la habitatele de interes comunitar

existente în siturile ROSCI0065 şi ROSCI0066.

- Speciile de plante, mamifere, amfibieni, reptile, peşti şi nevertebrate enumerate în anexa II a DC

92/43/CEE din ROSCI0065 şi ROSCI0066 nu vor suferi un impact negativ direct, semnificativ care

să provoace dispariţia unor specii, micşorarea populaţiilor, pierderea habitatelor de hrănire. Aceste

specii nu se regăsesc pe amplasamentul proiectului ; o parte din ele au fost identificate în

vecinătatea amplasamentului.

- Prin realizarea proiectului nu se va produce un impact negativ direct, semnificativ asupra

avifaunei în general şi asupra speciilor de păsări enumerate în Anexa I a Directivei Consiliului

Europei nr 2009/147/EC pentru care au fost desemnate siturile ROSPA0031 Delta Dunării şi

Complexul Razim şi ROSPA0076 Marea Neagră, în special.

Construcţiile hidrotehnice propuse pe anumite sectoare în lungul Canalului Sulina nu întrerup rute

de migrare, rute de deplasare spre/de la locurile de cuibărit/popas la cele de hrănire, nu conduc la

pierderea/fragmentarea habitatelor caracteristice, nu conduc la micşorarea/dispariţia unor

populaţii din avifauna Deltei Dunării.

- Proiectul nu intervine cu modificări de nici un fel asupra zonelor de protecţie integrală şi a celor

tampon din cuprinsul RBDD; prin construcţie sunt prevăzute soluţii tehnice pentru a nu întrerupe

conectivitatea şi alimentarea permanentă cu apă a bălţilor, canalelor şi zonelor umede cu restul

rezervatiei.

- Modificările fizice produse prin implementarea proiectului sunt nesemnificative, având în vedere



163

procentele extrem de mici de ocupare a suprafeţei (95 ha distribuite pe ambele maluri ale

Canalului Sulina, pe o lungime totală de 36679 ml).

- Modificările fizice asupra solului din amplasamentul lucrărilor proiectate sunt de mică anvergură,

se produc pe sectoare mici din lungul Canalului Sulina (care deja sunt afectate de procese

erozionale) şi nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra solului. După finalizarea

construcţiei, lucrările realizate vor avea un efect pozitiv semnificativ prin stoparea eroziunii şi

creştrea stabilităţii malurilor. Construcţiile hidrotehnice propuse nu vor afecta în nici un fel

subsolul.

- Prin implementarea proiectului nu se intervine în compoziţia vegetală a zonelor din vecinătate

amplasamentului, nu se produce modificarea biocenozei prin introducerea şi/sau modificarea

echilibrului local al speciilor vegetale din terenurile învecinate.

- Prin realizarea lucrărilor propuse în proiect nu se modifică folosinţa actuală a terenurilor din

amplasamentul proiectului, menţinându-se destinaţia stabilită prin Planurile de Urbanism General

aprobate, aceea de zonă căi comunicaţii navale şi amenajări aferente – Canalul Sulina. Lucrările

propuse în proiect se limitează în cadrul albiei Canalului Sulina şi a zonei de siguranţă a Canalului

Sulina, fapt pentru care nu sunt necesare ocupări de terenuri agricole sau silvice.

- Prin implementarea proiectului nu se anticipează modificări ale suprafeţelor de păduri, păşuni

împădurite, pajişti, mlaştini, zone umede, râuri.

- Realizarea lucrărilor hidrotehnice propuse în proiect nu vor produce modificări în peisajul

specific Deltei, ele desfăşurându-se în lungul Canalului Sulina care a fost construit în urmă cu

peste 160 ani prin modificarea Braţului Sulina. Lucrările hidrotehnice au rolul de a proteja malurile

de eroziune, de a creşte siguranţa transportului naval corelat cu păstrarea echilibrului între

funcţiile economice şi cele de protecţie a mediului.

- Materialele folosite la construirea apărărilor de maluri nu conţin substanţe periculoase, toxice,

care să producă modificări chimice asupra apelor, nu se utilizează decât materiale din roci

naturale de carieră pentru anrocamente.

- Nu se vor utiliza/exploata resurse naturale din cadrul ariilor naturale protejate pentru a fi utilizate

la implementarea proiectului.

- Substanţe sau preparate chimice periculoase nu vor fi nici utilizate nici nu vor rezulta din

activităţile derulate în perimetrul proiectului.



164

- În perimetrul nu se produc deşeuri periculoase sau radioactive în nici una din fazele proiectului.

Sintetic, se poate preconiza că impactul potenţial asupra factorilor de mediu, produs de

activităţile necesare realizării construcţiilor hidrotehnice propuse în proiect, se va

manifesta accidental, pe plan strict local, temporar (doar în faza de construcţie) fără

implicaţii negative semnificative la nivel regional, naţional sau transfrontieră.

Soluţiile tehnice au fost analizate şi adoptate astfel încât implementarea proiectului să nu

aibă efecte negative asupra mediului înconjurător.

Implementarea proiectului va genera şi efecte pozitive prin reducerea eroziunii malurilor,

prin diminuarea activităţii de dragare a albiei Canalului, menţinera echilibrului hidrologic si

contribuie la dezvoltarea economică a comunităţilor locale. Precizam că lucrările propuse

nu modifică distribuţia debitelor între braţele Sulina şi Sfântu Gheorghe.

La alegerea soluţiilor tehnice s-a acordat importanţă conservării, pe cât posibil, a cadrului

natural din amplasamen precum şi încadrării în Masterplanul de mediu pentru Deltă privind

asigurarea fluxului de inundare naturală a Deltei. Odată terminată construcţia, exploatarea

lucrărilor executate nu va produce surse de poluare a apei, a aerului, a solului sau

subsolului, a ecosistemelor terestre şi acvatice şi nici deşeuri de orice natură ori substanţe

toxice periculoase.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1.Armitage P.D., Cranston, P.S., Pinder, L.C.V., 1995: The Chironomidae- Biology and ecology of non-biting midges.

2.Ciochia V., 1992: Păsările Clocitoare din Romania, Ed Ştiinţifică, Bucureşti.

3.Ciocârlan Vasile, 2000: Flora ilustrată a României, Ed. CERES, Bucureşti.

4.Cioloca Niniş, 2005, 2006, 2007: Studiu asupra biodiversităţii vegetaţiei forestiere din cuprinsul reţelei de supraveghere intensivă a ecosistemelor forestiere (nivel II) – Referat ştiinţific ICAS.

5.Cioloca Niniş, 2008: Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru PUD-construire cansamblu locuinţe şi pensiune în localitatea Codlea Nord, judeţ Braşov

6.Cioloca Niniş, 2009: Studiu de biodiversitate pentru realizarea depozitului ecologic zonal Făgăraş-Beclean

7.Cioloca Niniş, 2010: Raport de evaluare a mediului asupra PUZ -Construcţie



165

depozit ecologic zonal Făgăraş.

8.Cioloca Niniş, 2011: Memoriu de prezentare pentru obţinerea acordului de mediu în arii protejate Natura 2000 la proiectul “Lucrări de cercetare geologică cu foraje şi lucrări de exploatare experimentală a resurselor de gnais din perimetrul Poiana Căpăţânii” în comuna Arefu, zona Poiana Căpăţânii, judeţul Argeş.

9. Cogălniceanu D., Aionei F., Matei B., 2000: Amfibieni din România, determinator, Ed. Ars Docendi, p1-113.

10.Dihoru G., Pârvu C., 1987 - Plante endemice în Flora României, Ed. Ceres, Bucureşti. 11.Doniţă N., Chiriţă, C., Stănescu, V., 1990: Tipuri de ecosisteme forestiere din România. Editura de propagandă tehnică agricolă, Bucureşti 12.Doniţă N., Ivan,D., Coldea,Gh. şi coautorii, 1992: Vegetaţia României. Editura Tehnică Agricolă. Bucureşti. 13.Doniţă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M.,, Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2005: Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. 14.Doniţă N., Popescu A., Păucă-Comănescu M.,, Mihăilescu S., Biriş I.-A., 2006: Habitatele din România – Modificări conform amendamentelor propuse de Rămânia şi Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti 15.Heath M., B. Carolien, P. Nicholas, şi E. J. M. Hagemeijer. 2000: European bird populations: estimates and trends (Bird Life Conservation Series No. 10). Bird Life International/European Bird Census Council, Cambridge, UK.

16.Munteanu Dan, 2009: Păsările rare,vulnerabile şi periclitate în România,Ed. Alma Mater, Cluj-Napoca, 261 pag.

17.Oltean M., Negrean Gh., Popescu A., 1994: Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, nr 1, Acad. Rom. Inst. Biol., pag. 12 - 46

18.Radu D., 1967: Păsările din Carpaţi, Ed.Academiei, Bucuresti.

19.***Academia Română, 2005: Cartea Roşie a vertebratelor din România, Bucureşti.

20.*** ICAS , 2014: Amenajamentele ocoalelor silvice Rusca şi Tulcea. 21.*** Formularele standard ale siturilor Natura 2000: SCI 0065 Delta Dunării, SCI 0066 Delta Dunării – zona marină, SPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoie, SPA 0076 Marea Neagră.

22. Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, 2004 :Proiectul RELANSIN – PROTECȚIA ÎMPOTRIVA EROZIUNII LITORALE A ZONEI SULINA – SF. GHEORGHE PRIN

ÎMBUNĂTĂȚIREA TEHNOLOGIEI DE MENȚINERE A ŞENALULUI NAVIGABIL LA GURA SULINA. 23.IPTANA 2004, DHV, Ecorys, DHI şi Consitrans 2007). 24. ICAS Piteşti, Ciprian Bădescu, 2014: RAPORT DE MEDIU PENTRU AMENAJAMENTUL O.S. RUSCA DIRECŢIA SILVICĂ TULCEA. 25. ARBDD: Plan de management pentru RBDD, 2015.



166

26. RAPORT DE DIAGNOSTIC Strategie Integrată de Dezvoltare Durabilă pentru

Delta Dunării , 2014, Proiect co-finanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 2007-2013

ANEXE

eval adecvata bun 18.08.2016 - homepage rbdd · “studiu de fezabilitate pentru ap Ărari de...

Documents