eul-testul-arborelui

8/7/2019 eul-testul-arborelui

http://slidepdf.com/reader/full/eul-testul-arborelui 1/16

Eul -este nucleul personalitatii, in alcatuirea

caruia intra cunostintele si imaginea despre

sine, precum si atitudinile fie constiente, fie

inconstiente fata de cele mai importante

interese si valori.



�P entru o cunoastere mai profunda a proceselor

psihice si a inconstientului, psihologii au alcatuit

dealungul timpului diferite teste, care se folosesccu mare succes si in zilele noastre.

�Dintre acestea se pot enumera:

Testul Rorschach (petelor de cerneala)

Testul Szondi (asocierii pozelor)

Testul arborelui



� Testul arborelui mizeaza pe legatura intima dintre om

si arbore, fiind in masura a ne apropia salutar atît de

problemele sufletului nostru, deseori mascate deaparente, cît si de cele ale semenilor. In toate

civilizatiile lumii, arborele este incarcat de simboluri

fundamentale: pomul vietii, al cunoasterii binelui si

raului, arborele axa a lumii, cu radacinile in pamînt si

ramurile inaltate spre cer, arborele cosmic, arborelerevelator al misterelor vietii, arborele fertilizator,

arborii-totem, arborele de nastere, de nunta, ...



� Acest tip de test este relativ usor pentru subiect, dar interpretarea esteprofunda si amanuntita, desenul si scrisul fiind oglinzi ale psihicului.

� 1 Desenati un arbore pe foaia de hîrtie asezata vertical. Pentru adesena folositi, de preferinta, un stilou sau un pix (liner). Alegerea

speciei arborelui care urmeaza a fi desenat va apartine întotalitate.

� Nu executati desenul în graba, pentru ca proiectia risca sa devinafalsa. Si totusi, nu trebuie sa fiti nici nelinistiti: nu e vorba despre unexamen! Numerotati pagina cu 1

� 2. Luati o alta foaie de hîrtie si desenati, tot pe verticala, înca unarbore: acelasi sau un altul, dupa cum doriti. Numerotati pagina

cu 2.� 3. Luati o a treia foaie de hîrtie si desenati, tot pe verticala, un

arbore asa cum îl visati, "arborele de vis", adica acel arbore pecare îl considerati cel mai frumos, cel pe care ati dori sa-I plantatiîn gradina dumneavoastra, sau arborele care va trezeste cele maimulte amintiri ori pur si simplu unul imaginat în întregime dupabunul dumneavoastra plac. Numerotati pagina cu 3.



� C ompararea celor trei arbori desenati:

- în mod obisnuit, primul arbore desenat este interpretat

ca reprezentare a atitudinii sociale si profesionale a subiectului;

- al doilea arbore este considerat o reprezentare a

sinelui intim;- cel de-al treilea arbore desenat va reprezenta, în

principiu, aspiratiile subiectului, dorintele si nevoile acestuia.

� 2. Studierea liniei - usoara, apasata, discontinua sau spasmodica

± este un alt element important.

� 3. Se trece apoi la analiza amanuntita a tuturor elementelor

constitutive din fiecare desen.



� TIPURI DE ARBORIA. Desenarea unui mr sugereaz:

� 1. Dorina de a avea copii (la aduli); mrul este desenat uneori de femeile însrcinate.

� 2. La persoanele care depesc vârsta de 7 ani, este posibil imaturitate sau regresie.

B. Pomul de Crciun,sugereaz nevoia de dependen dei o astfel de

interpretare are mai puin valoare dac desenul este realizat în apropierea Crciun

C.Arbori uscai:� Deseori sunt desenai numai de indivizi care sunt foarte

tulburai din punct de vedere psihic; aceste desene au fostasociate cu:

� 1. Sentimente de vinovie, depresie i chiar tendine suicidare.� 2. Sentimente severe de inutilitate i apatie, de inferioritate

i inadaptare profund.� 3 . Condiii pentru nevroze severe i alte tipuri de tulburri

psihice destul de serioase.� 4. Prognoz proast, pentru evoluia ulterioar.� D. Un câine care urineaz un arbore, sugereaz o tulburare

caracterial de tip agresiv.



E. Un arbore imens:

�

1. Posibile tendine agresive.� 2. Reacii compensatorii, fantezie, sau ambele.

� 3 . Posibil, structura hipersensibil.� 4. Posibil, tendina de a fi dominator; la copii, sfidarea

reprezentanilor autoritii.

F.Arbore cu depresiuni în forma coroanei, sugereaz:� 1. Sentimente inadecvate situaiilor.

� 2. Sentimente depresive.

G . Arbore izolat pe vârful unui deal sugereaz:

� 1. Posibile sentimente de grandoare sau superioritate.

� 2. Izolare sau lupta pentru autonomie.� 3 . Posibil, o lupt încordat pentru scopuri îndeprtate sau

dificil de atins.



� coroanele largi, deschise, cu o structur bogat a ramurilor i frunzi sunt considerate specifice pentru brbai. O astfel dereprezentare de tip "intrusiv" a fost asociat cu motive caregenereaz nevoia de a reui, de a domina, de a intra încompetiie, de a fi competent, de a lupta în majoritateasituaiilor.

� coroanele închise, cu frunziiul desenat circular i care nusunt ataate structural trunchiului par a fi mai caracteristicepentru femeie. Acest tip de reprezentare "i nclusiv" a fost asoc i at unor stri de dependen, repl iere asupr a si nelui , ret r ag ere, anx ietat e, un g r ad scz ut de î nc redere î n si ne i î n capac i t i l e( sau motivele) de a intra în competiie.

� rar în desenele arborilor putem constata c structuraramurilor este aproape similar cu cea a rdcinilor , c eea c eapare des î n desenel e pac ien i l or psihot i c i .



A. Introducere� În termeni analitici tratarea trunchiului reflect puterea Eului. Aspectul general

al trunchiului i forma sa, se consider c reprezint resursele bazale ale personalitii i dezvoltarea psihologic. Semnele traumatice pe trunchi par s reflecte vârsta la care individul a trit o experiena traumatic sever.

B. Modaliti de tratare.� 1. Animale într-o scorbur a trunchiului, sugereaz normalitate la copii,

dei pot semnifica i nevoia de dependen i tendine regresive în cazul copiilor mai mari sau al adulilor. În desenele femeilor includerea unui animal sugereaz o

persoan care se impune i se gîndete s fac investiii.� 2. Linii discontinue în desenul trunchiului sugereaz impulsivitate,

exc i tabi l i tat e nervoas i ner bd are.

� 3.T runchiuri enorme ( trunchiuri mari), sugereaz c persoana resimtemediul ca fii nd apst or , c onst ri ct iv i dezvolt t endi n e ag resive.

� 4. T runchiuri desenate vag, confuze, fr vitalitate, sug ereaz resur seinsuf iciente ale eului, indecizie, inadaptare, acompaniate uneori de anxietate.

� 5. T runchiuri mari cu ramuri mici sugereaz o adaptare precar datorit

sent iment el or de fr ust r are i de î nc er care de sat i sf ac ere a nevoi l or de baz (f und amental e); est e posi bi l i imaturi tat ea emo ional sau eg oc ent ri smul .

� 6. T runchiuri lungi cu coroane mici, sugereaz retard în dezvoltare,infantilism sau regresie de tip nevrotic.

� 7 . T runchi mai îngust la baz decât în orice alt zon, sug ereaz tulbur ri psihi c e i slbi c i unea eului care poat e fi asoc i at i cu i nhi bi ie sau reg resie.



M od al i t i de t r atare

� 1. Desenele naturale, degajate, neforate, sugereaz normalitate.

� 2 . Desenel e g reoaie, i nc onsi st ent e, cu î ntri turi , sug ereaz

anx ietat e.� 3. Scoara desenat meticulos sugereaz atitudini compulsive,

preocupri excesive referitoare la relaiile cu mediul.

� 4. Trunchiurile desenate prin câteva linii verticale care sunt clar separate, sug ereaz car act eri st i c i sc hizoide



� 1. R d c i ni care se t ermi n cu vârf uri ascu i t e, penet rând uor

pmântul, sug ereaz normal i tat e i c ontact bun cu real i tat ea;

deasemenea poat e fi vor ba i despre o per soan î nc rez t oare î n

si ne i aut odi sc ipl i nat.

� 2 . Omi t erea r d c i ni l or i desenarea unei l i nii aprox imat iv

orizontal e la baz a t r unc hi ului sug ereaz sent iment e de i nsecuri tat ei i nad aptare.

� 3. Acc entuarea deosebi t a r d c i ni l or care pt r und pmântul, sug ereaz :

a. nevoi a put er ni c de a î n el eg e real i tat ea.

b. insecuritate.

� 4. R d c i ni dezordonat e, l ipsi t e de st r uctur are, sug ereaz : o

i nstabi l i tat e baz al i inadaptare.

� 5. Rdcini care ajung pân la marginea paginii, sugereaz:

a. insecuritate.

b. tendine depresive



� 1. INTROVERSIUNEA:

� Arbore foarte mic ;

� Baza trunchiului inchisa sau

incercuita;

� Situare in stanga paginii (

agatare de trecut, teama de a se

implica in relatiile cu ceilalti,teama de contact);

� Absenta uneori a coroanei si

frunzisului;

� Innegriri ( anxietate) ;

� Coroana complet inchisa;

� Arborele crescut din ghiveci;

Ramuri schitate dintr-o singura

linie.

2. EXTRAVERSIUNEA:

Arbore mare;Frunzis des

Marginile frunzisului sunt fine, adeseori

rotunjite, cu deschideri;

Obiecte diverse desenate in frunzis sau

in jurul arborelui ( nevoie de schimbare si

de contact)

3.IMATURITATE

Baza foii este luata ca baza a arborelui;

Forme repetitive;

Neindemanare grafica;

Trunchi sudat ± trunchi S

Ramuri desenate dintr-o singura linie

Toate aceste caracteristici pot indica o lipsa de

maturitate afectiva si, eventual, o inhibare a

dezvoltarii intelectuale.



� 4. ANXIETATE ± ANGOASA

� Innegrire a liniei solului,

radacinilor, trunchiului, ramurilor,

frunzisului;

� P resiune sustinuta sau spasmodica;

� Arbore mic;

� Arbore situat in stanga paginii;

� Linii trasate discontinuu;

� Arbore foarte stufos;

� Ramuri lipsite de frunze.

� Liniile desenate se intrepatrund, se

intretaie si se amesteca in frunzis;

� Frunzisul este neregulat, cu linii confuze;

� Innegriri;

� Linii ascutite ( releva in egala

masura agresivitatea);

6. TENDINTA DE P RESIVA

� Frunzis cazut ( tip salcieplangatoare);

� Trunchi discontinuu, linii spasmodice;

� Arborele este mic, cu ramuri farafrunze, trasate din linii unice;

� P ortiuni innegrite ( semn deangoasa);

� Sisteme de linii trasate in directii opuse in frunzis;

� Semne de nervozitate ( linii discontinue, retusate«);

� � Linii usor trasate ( lipsa desprijin).

� Baza trunchiului este barata si innegrita;

� Apasare insistenta si spasmodica;

� Linii necontrolate ( control emotivdeficitar);

� � Linii retusate, in zigzag.

5. NERVOZITATE



� 6. TENDINTA DE P RESIVA

� Frunzis cazut ( tip salcieplangatoare);

� Trunchi discontinuu, linii spasmodice;

� Arborele este mic, cu ramuri farafrunze, trasate din linii unice;

� P ortiuni innegrite ( semn deangoasa);

� Sisteme de linii trasate in directii opuse in frunzis;

� Semne de nervozitate ( linii discontinue, retusate«);

� � Linii usor trasate ( lipsa desprijin).

7. AGRESIVITATEA

� Unghiuri ascutite;� Innegriri;

� Linii frante sau unghiulare;

� Sageti indreptate inspre trunchi ( autoagresivitate), sau inspreinterior;

� Radacini nuantate si multiple;

� Trunchi rugos, innegrit sauÄzebra´;

� Ramuri sau frunze ascutite;

� � Ramuri tubulare;

8. IM P ULSIVITATEA

Ramuri in forma de tub;

Linii aruncate, lansate;

Innegriri;

Linii spasmodice;

� Linii trasate in directii opuse.

eul-testul-arborelui

Documents