CUPRINS

1. Introducere2. Taina cuvntului3. Bibliografie

1.Introducere

n ultima vreme tot mai muli teologi vorbesc de o profund criz liturghic n snul Bisericii Ortodoxe. Afirmaia este, far indoial ocant i surprinztoare i ar putea genera i provoca nedumerire, i chiar indignare n poporul credincios. Cum este posibil ca tocmai Biserica Ortodox, care in virtutea continuitii nentrerupte n ea a vechii tradiii liturghice a fost i rmne o Biseric litueghic prin excelent, si care nu are nevoie s intre ntr-o micare liturghic , s treac prin aceasta criz? Desigur, datorit procesului ascendent de secularizare si laicizare a lumii contemporane, dar si a deceniilor de intoxicare ateist, astzi muli dintre credinciii nostri au nceput s nu mai nteleag rostul sacru, divin a Sfintei Liturghii i s participle foarte rar la svrsirea ei, ajungndu-se la o atitudine de total de adsen i decaden a participrii lor active la Sfnta Liturghie. i totui, potrivit Printelui Alexandre Schmemann, actual criza liturghic este legat de ceva aflat la un nivel mult mai profund i numai n relatie cu aceasta, ca simptom sau manifestare a lui, toate insuficienele individuala ale vieii liturghice i dobndesc adevarata semnificatie. Criza liturghic const, nainte de toate, n concepia greit asupra funciei i locului cultului n Biseric, n metamorfoza profund n nelegerea cultului n mintea Bisericii.Desigur, de dou mii de ani, aceeai Sfnta Liturghie se svrete n Biseric i n tradiia Bisericii nu s-a schimbat nimic, dar s-a schimbat nelegerea Euharistiei n nsi fiina ei. Esena acestei crize const n discrepana ori lipsa de concordan ntre ceea ce se svrete i ntelegerea Tainei care se svrete, respectiv trirea ei. ntr-o msur oarecare, aceast criz a existat ntotdeauna n Biserica; viaa Bisericii, mai bine zis, viaa poporului credincios, n-a fost niciodat desvrit, ideal, ns cu timpul, aceast criz s-a transformat ntr-o schizofrenie mascat... i schizofrenia aceasta otrveste Biserica i spa la baza vieii bisericeti. Sub influena teologiei occidentale s-a ajuns la ntelegerea gresit a Sfintei Euharistii ca ntreolalta, ca o alt Tain ntre celelalte Sfinte Taine, n loc de Taina ntlnirii i comuniunii cu Iisus Hristos i ntreolalt, desprinzndu-se de Sfnta Liturghie, al crei centru este, de Biseric i de mparaia lui Dumnezeu, precum i de spiritualitatea ortodox.Recent, n teologia ortodox, Printele Profesor Alexander Schmemann n cartea: Euharistia- Taina mpriei(1998) a incercat o recuperare a sensului originar al Sfintei Euharstii i Sfintei Litughii, aa cum au fost ntelese si trite ele de la nceput n Biseric. Cci pentru ieirea din criza liturghic actuala nu este nevoie de reforme, acomodri sau modernizri, ci de ntoarcerea la intelegera si experiena Bisericii de la nceput. i aceasta se poate face, conform spuselor Printelui Alexander Schmemann, numai prin nelegerea si trirea Sfintei Liturghii i Euharistii ca Taina cea mare n care se petrec simultan: Taina Adunrii- Ecclesiei, Taina mprtiei, Taina Intrrii, Taina Cuvntului, Taina credincioilor, Taina Aducerii sau ofrandei, Taina Unitii, Taina nalrii- anaforei, Taina Mulumirii, Taina Aducerii aminte, Taina Duhului Sfnt, si Taina mprtirii. Datoria importanei i inseparabilitii tuturor acestor aspecte i faptului c prin fiecare se nfptuiete, aici i acum, Taina cea mare, ele toate pot fi socotite Taine i constituiesc la un loc misterul Liturghiei euharistice.Dintre toate aceste momente demunite de autor Taine m voi opri asupra Tainei Cuvntului si anume voi ncerca s subliniez esena acestui capitol.

2. Taina Cuvntului

La inceputul capitolului autorul ne prezinta Rugaciunea dinaintea Evangheliei ca si cum ar dori sa ne afunde intr-o atentie si cugetare adanca asupra a ceea ce va urma si anume prezentarea Taine in viziunea lui. Prin Tain, noi devenim Aceluia Care vine si ramne cu noi in Cuvnt: destinaia Bisercii const in a binevesti pe Acela. Cuvntul consider Taina ca fiind implinirea sa, cci in Tain Hristos Cuvntul devine viata noastr. Cuvantul adun Biserica pentru a se intrupa in ea. Prin ruperea Cuvntului de Taina, Taina este amenintat sa fie ineleas ca magie, iar Cuvntul fr tain este amenintat sa fie readus la doctrin. Taina este tocmai interpretarea Cuvantului, caci interpretarea Cuvantului marturiseste todeauna Cuvantul care devine Viata. Si cuvantul trup s-a facut si a vietuit cu noi, plin de Har si de Adevar (Io.1,14). Doar prin aceast unire nedespartit dintre Tain si Cuvant putem intelege afirmatia Bisericii care