Facultatea de Filosofie i tiine Social-Politice

Practici magice i manipulri erotice

Berza M.IulianaAsisten social Anul I Grupa 3

Principiile magiei

Nici unui timp nu i-a lipsit magia. De la inceputurile lumii, ea a insoit paii omului pe toate continentele. Credinele magice i practicile vrjitoriei i-au preocupat in mod constant, atit pe ginditori cit i pe oamenii simpli. In primul rand se vorbeste despre similitudine: similarul produce similarul,sau efectul se aseamana cu cauza sa.Adica magicianul deduce ca poate provoca orice efect dorit pur si simplu imitandu-l.In al doilea rand se spune ca lucrurile care au fost odata in contac unele cu altele,continua sa actioneze unele asupra celorlalte la distanta,si dupa ce contacul fizic a incetat.Deci magicianul deduce ca orice ar face cu un obiect material,actiunea sa va avea efect si asupra persoanei care a fost odata in contact cu obiectul,fie ca acesta facea parte sau nu din corpul ei. Exemplu al magiei ce foloseste principiul similitudinii,numita magie homeopatica poate fi dorinta de a rani sau de a distruge un inamic,ranind sau distrugand o imaine a acestuia,in credinta ca la fel cum sufera imaginea,sufera si omul,si ca atunci cand imaginea lui piere,omul trebuie sa moara.Se spune ca inca se mai practica aceasta magie la alte popoare,se deseneaza figura unei persoane in nisip,cenusa sau in lut,sau se considera un obiect ca fiind trupul acestuia si il inteapta cu ceva ascutit,provocand astefel aceasi ranire si persoanei reprezentate.A alta practica magica se face din resturi de unghii,par,sprancene,saliva si asa mai departe de la victima pe care o urmareste,destul ca sa reprezinte fiecare parte a persoanei sale,apoi se face un chip care sa-i semene,amestecandu-se cu ceara dintr-un fagure de albine golit.Arde figurina incet tinand-o deasupra unei lampi in fiecare noapte,timp de sapte nopti,zicand: Ceea ce ard nu este ceara/este ficatul,inima si splina cutaruia si cutaria pe care le ard/ Dupa a saptea oara se arde figurina de tot si victima moare. Desi magia se foloseste de obicei pentru a face rau,ea era folosita si cu intentii binevoitoare,cum ar fi pentru a usua nasterile si a asigura progenituri pentru femeile sterpe.Astfel femeie stearpa care vrea sa devina mama va face din lemn o imagine de copil si o

va purta in poala crezand ca acest procedeu va duce la implinirea dorintei. Magia era folosita si pentru a vindeca galbinarea,pentru a elimina culoarea galbena,trecand-o fiintelor si lucrurilor galbene,ca de exemplu soarele,si sa procure pentru bolnav o culoare rosie,sanatoasa.In acest scop,era folosit preotul,care rostea anumite cuvinte. Magia nu consta numai in anumite practici,in vrajitorii,ci si in tabuuri.De exemplu se credea ca atunci cand un membru al famliei era plecat la vanatoare si nu era casatorit,sora lui trebuia sa poarte ziua si noaptea o sabie,pentru a-l face sa se gandeasca tot timpul la armele sale.Si ea nu trebuia sa doarma ziua sau sa se culce inainte de ora 2 dimineata,ca nu cumva sotul sau fratele ei sa fie surprins in somn de dusman.In Carpati,sotia unui vanator nu va toarce cand sotul ei este plecat la vanatoare caci vantul s-ar invarti si s-ar rasuci ca un fus,iar vanatorul nu ar reusi sa il loveasca. Aceste practici n-au disprut ,chiar se manifesta sub ochii notri, in multiple forme: astrologie, practici de lecuire, ritualuri de farmece i descintece, activiti in diverse secte, liturghii negre, satanism practicat in tain in marile orae. n psihologia primitiv i mai apoi popular, ca i n religiozitatea corespunztoare, n spe n mitologie i religie, dualismul a constituit bipolaritatea oricrei cugetri mitice referitoare la via moarte, lumin - ntuneric, bun -ru, plcut -neplcut, sntate - boal, adevr - minciun, spirit -materie. Acestea constituie mrturii elocvente ale concepiei populare -tradiionale romneti privind factorul generator al bolii i aspectul mbolnvirii. Descntec de bub

Beic ct lintea, Beic ct gruntea, Beic ct fasolea, Beic ct un fir de mac, n patru despicat S fie la om de leac.Pstrveni (Neam)

Descntec de deochiIei, deochi, Dntre ochi, C bate vntu' De rstoarn pmntu'. Psric albioar, De-o fi deochiat Florica, Strig, strig s crape! De-o fi deochiat Florica, Strig, strig, s plezneasc! De-o fi deochiat De fat mare, S-i caz prul, S rmn pleuv. De-o fi deochiat De-o femeie, S-i crape tili, S moar pruncu' de foame! De-o fi deochiat de om, S-i crape boaili, S-i curg piatu'! De-o fi deochiat de vnt, S-i moar calu-n pedeaps! De-o fi deochiat de codru, Tulpina s-i arz, Frunza s-i caz! Cum nu sade lupu-n sat, S nu ad deochiu-n capu Iu' Florica. S rmie Curat i luminat, Ca argintu' strecurat. Ca Dumnezeu i Maica Precista Ce-a lsat. "Se spune dac ie cineva deochiat, s cunoate c ia lein de la burt i nu mai vede cu ochii, ntr-o clip. Se ia omu' deochiat i i se sufl n fa de trei ori i p-orm spui. Faci aa de trei ori, la rnd. La sfrit iar i sufli de trei ori i ai grije s-1 miti din loc, s nu stea n locu' la. Spune, ca s fug deochiu' de lng iei."

Descntec de plnsori"plns, muma pdurii, sprietur,

somnul copiilor"

Mama cmpului! i tu ai copil i eu am copil. Al meu mereu plnge, Iar al tu nu plnge. Din aceasta sear Al tu s plngi al meu s tac."Din iret (Bucovina)."

n tradiia romneasc incifrarea magic este considerat ca o strategie cu maxim eficien privind relaia de rol (prin ntrirea ncrederii comunitii n fora practicanului) i terapia propriu-zis, prin aplicarea predilect la afeciuni deosebit de grave pentru existena uman. Este cazul descntecelor "de muctur de arpe" i "de turb" (contra turbrii) care sunt - de obicei- de proporii reduse. Dependena de norma temporal vizeaz i situaii de selectare a unei zile din sptmn n vederea performrii descntecului ("descntecul de paz se face numai marea"; "descntecul de spurc, luni sar" sau, "vineri noaptea"). Variabila temporal decupeaz o anumit perioad, marcnd fie trecerea de la o zi la alta ("de rie se descnt numai mari spre miercuri i joi spre vineri"), fie un anumit moment ai zilei ("tot lunea, pana a nu rsri soarele, se descnt de rul copiilor, de albea, etc; Unele precizri, de tipul "se descnt oricnd", semnalnd o anumit libertate a actului performrii n raport cu norma temporal, se justific diferit, fie prin aspectul mbolnvirii, necondiionat de factorul timp ("se descnt cnd e bolnav, oricnd"; "se descnt n orice zi, n orice ceas ; "se descnt oricnd"), fie - dintr-un alt unghi - prin slbirea normei tradiionale, n evoluia fenomenului. Timpul calitativ al descntatului prevede i efectuarea practicilor legate de utilizarea unor obiecte i substane rituale. Spre exemplu, n descntatul "de beic" obiectul folosit (un petec de pnz de la Pati) posed - prin norma prevzut de cod - o calitate cerut de funcia ritual, care-i confer caracter insolit i unicitate n raport cu echivalentul obiectual profan; asemntor,

obiectul utilizat n descntatul "de beica cea rea" este sacralizat printr-un ritual svrit ntr-un timp calitativ, cel al Patelui :"o petecu cu care se terg oule roii la Pati", n care "se pune puin tmie i balig de vit de la Ziua Crucii." Ritualul prin care se obin anumite plante din practica descntatului se face ntr-un timp cu conotaii sacre, determinat de intenia de regenerare fizic i psihic a organismului uman i animal. n anumite variante "de deochi" este folosit "busuioc de la Boboteaz", care ntrete, prin calitatea sa hierofanic, ncrederea practicianului n eficiena actului ritual:"descnt i ud apoi cu el i cu ap rece pe bolnav. i trece.); sau descntecul "de beic" prevede utilizarea "unei flori de rsdoag culeas n Ziua Crucii". n unele cazuri prescripia temporal coreleaz elementul simbolic axat pe cauzalitatea magic cu motivaia real determinata intuitiv, legat de experiena real-concret: n colectarea plantelor medicinale, n satul Poienii de Jos, din judeul Bihor, btrnii respectau tradiia de a culege plantele doar n anumite perioade ale zilei, innd seama de modificrile din metabolismul acestora: "e bine i cu leac s culeg nainte de rsritul soarelui sau dup amiazi, cand se ntoarce ziua (la apus), ca s. se ntoarc rul de pe om." n perspectiva simbolic mitomagic, fiecare numr i are propria personalitate, semantismul particular, armoniznd specific fiina uman i fiinarea cu legile cosmice. ntr-o privire de ansamblu, fenomenul tradiional al descntatului evideniaz simbolismul a dou numere de baz, 2 i 3, relevnd perechea par - impar. - "se descnt n orice zi, n orice or, cnd e bolnav, descntecul se spune de trei ori i-i trece"(10) Aceast situaie, rostirea textului, "de trei ori", est( determinat direct de situaia de comunicat (mbolnvirea persoanei) i de momentul solicitri descntecului; Numrul magic 9 , este folosit n fenomenul descntatului ntr-o varietate de combinaii, este msura gestaiilor, a cutrilor fructuoase i simbolizeaz ncununarea eforturilor, desvrirea unei creaii. Unele texte de descntec uzeaz de repetarea cifrei 9, crend un efect de multiplicare i de accentuare a semantismului acesteia. Numrul 9, fiind ultimul din seria cifrelor, marcheaz deopotriv un sfrit, cel al strii maladive, i o refacere, o reechilibrare a bolnavului.

"Nou fete mari, Cu nou lutari, Nou poaie, Nou mturoaie, Scuturai albeaa De pe ochiul cutruia. S rmn Curat, luminat, Ca de Hristos lsat." 3, numr novator coopereaz cu multiplul su, 9, "simbol al solidaritii cosmice i al mntuirii" reliefnd dorina de nlturare ireversibil a bolii i de tmduire total. Segmentul de descntec de "junghi", prezentat mai jos, marcheaz relaia dintre cifra 9 atribuit obiectului ritual comentat textual, i forma de organizare enumerativ, triadic: "Cuit almit De 9 igani gsit, De 9 popi cununat De 9 oameni tiat, Cumprat din arigrad."

In cadrul manipularilor erotice putem aminti de mitul Zburatorului si Dragobetele.Zburtorul era in mitologia populara romaneasca o fiinta fantastica nchipuit ca un spirit ru, care chinuiete noaptea, n somn, fetele nemritate i femeile mritate de curnd. n literatura romantic , termenul zburtor este o personificare a dorului de brbatul iubit, a dragostei intense fa de fiina iubit. Se consider c zburtorul este un brbat care, n timpul vieii, a fost respins de o femeie i care, dup moarte, bntuie femeile de pe Pmnt,fetele si nevestele tinere parasite sau vaduve.El se metamorfozeaza in iubitul lor si petrece cu ele toata noaptea.In acest timp femeile dorm,totusi petrecand in vis,iar dimineata se trezesc obosite,palide,ca dupa o noapte adevarata de orgie sexuala. Dragobetele este o sarbatoare care de asemenea are tente de manipulari erotice,protagonistii ce participa activ la sarbatoare fiind tinerii. mbrcai de srbtoare, fetele i flcii se ntlneau n faa bisericii i plecau s caute prin pduri i lunci, flori de primvar. Dac se gseau i fragi inflorii, acetia erau adunai n

buchete i se puneau ulterior n lutoarea fetelor, timp n care se rosteau cuvintele: Floride fraga/Din luna lui Faur/La toat lumea sa fiu drag / Urciunile s le despari.Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar n jurul lor stteau i vorbeau fetele i bieii. La ora prnzului, fetele se ntorceau n sat alergnd, obicei numit zburtorit, urmrite de cte un biat cruia i czuse drag. Dac biatul era iute de picior i o ajungea, iar fata l plcea, l sruta n vzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele srut fetele!.Srutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru ai afia dragostea n faa comunitii.

Bibliografie

1.James George Frazer , Creanga de aur ,vol I,editura Minerva,Bucuresti,1980,pp 8-104 2.Nicoleta Coatu ,Structuri magice traditional,editura BIC ALL,Bucuresti,1998,pp 101-116,p 155, 157,206