Etica, morala i deontologia

Etica, morala i deontologia

Etica Etica este o tiin care se ocup de studiul principiilor morale. Etica medical este o reflectare a umanismului n procesul de activitate a lucrtorilor medicali. Etica medical cuprinde o totalitate de principii de reglare a normelor de comportare referitor la lucrtorii medicali, condiionate de activitatea lor specific i de situaia lor in cadrul societii. Normele, principiile de etic medical contribuie la orientarea corect a lucrtorilor medicali n activitatea lor profesional. Etica a fost initiata o data cu juramantul Hipocratic care a stabilit normele morale ale practicii medicale clinice (cca 450 iH).

Etica profesionala in medicin presupune:1. respect faa de fiinta umana, viata umana2. respect faa de onoarea profesiunii3. binele pacientului (sntatea) este principala consideratie a medicului4. Medicul gandeste si acioneaza astfel ncat prima sa grija sa fie serviciul profesional pe care il pune la dispozitie si calitatea actului medical pe care el o onoreaza cu competena si care va fi intotdeauna deasupra oricaror altor consideratii precum prestigiul propriu, castigul personal, orice alta solicitare, etc.

Etica medical: genereaza un sistem de valori si principii care permit dezvoltarea corecta a relaiei medic-pacient reglementeaza alegerile morale si profesionale la patul bolnavului.

Principiile eticii medicale Principiile etice sunt concepte fundamentale prin prisma crora se poate judeca comportamentul sau conduita unei persoane sau a unui grup de persoane. Ele ajuta oamenii s ia decizii etice, pot fi folosite ca criterii de msurare a unor aciuni. Principiile etice stau la baza legilor, care sunt insa limitate la circumstane exacte. Legile sunt reguli emise de ctre autoritile ce guverneaz o comunitate i au aplicabilitate pentru c autoritile respective le pot impune prin puterea ce o dein. Principiile etice opereaz la un grad mult mai nalt dect legile i iau n considerare condiii specifice.

Principiile eticii medicaleFidelitatea este obligatia de a urma juramintele asumate prin profesie, nsemnnd a spune pacientului adevarul despre situatia lui si mentinerea confidentialitatii privind cazul respectiv.Beneficienta presupune obligatia medicului de a face bine, de a ridica gradul de sanatate al comunitatii respective.Nonmaleficienta este obligatia de a nu face rau. Singurele acte de agresiune intentionata acceptate n medicina sunt cele menite sa faca bine pacientului (ex. interventii chirurgicale, ncalcarea confidentialitatii la cererea autoritatilor n cazul n care un pacient se constituie n pericol pentru o alta persoana).

Justitia este chemata sa intervina n multe aspecte de natura etica. n probleme procedurale (ex. primul venit, primul tratat), probleme de distributie a tratamentelor (mai ales cnd exista resurse de tratament limitate), probleme de compensatie, si cele care interpun medicul ntre pacient si societate (discriminarea persoanelor cu diverse handicapuri).Autonomia, mult ncurajata etic, presupune accesul liber al pacientului la informatii privind situatia sa, participarea lui la formularea deciziilor, si ajutorul dat pacientilor deficienti pentru a-si putea exercita autonomia. Paternalismul presupune accesul limitat al pacientului la informaii privind situaia sa, ct i n ceea ce privete participarea la luarea deciziilor.

Confidenialitatea, ca principiu, este uor acceptat de majoritatea medicilor i pacienilor i st la baza ncrederii dintre medic i pacient, ns o analiz mai profund a rostului i necesitii ei n practic, scoate n eviden unele divergene fundamentale de nelegere i ateptri. Conform actelor legale toat informaia pe care medicul o obine de la pacient este confidenial, legea stipulnd dreptul persoanei la autonomie, totodat, nu exist lege care ar supune oricare informaie medical unei protecii absolute.Sinceritatea - conform acestui principiu lucrtorul medical este dator s spun adevrul, s nu duc n eroare sau s nele pe cineva n mod intenionat.

Regulile eticeVeridicitatea principiul etic al adevrului, consimmntul informat, respectarea autonomiei

Intimitate dreptul persoanei de a rmne privat, de a nu divulga informaii

Confidentialitate

Fidelitate loialitate, meninnd obligaia de a ngriji de toi, indiferent de cine snt ei sau ce au fcut.

Morala Morala se refera la comportamentul pe care il manifesta un om din perspectiva alegerii dintre bine si rau si in respectarea valorilor, normelor, standardelor, codurilor de comportament Moralitatea are un sens descriptiv, individual, in care semnifica acele valori personale, culturale, obiceiuri proprii ori ale societatii care se considera a fi bune si astfel care se asteapta a se face bine. Moralitatea are insa si un sens normativ punand in acord actiunile si comportamentul cu valorile de referinta ceea ce presupune implinirea unui nivel de asteptare corespunzator normelor reprezentand ceea ce s-a facut/infaptuit bine (respectand normele/codurile de comportament).

Profilul moral al medicului dup cum l anticipeaz pacientulResponsabilitate (fata de actele si deciziile sale)Independenta profesionala (in slujba celui mai bun interes medical al pacientului)CompetentaDisponibilitate (de a raspunde la chemarea pacientului, de a acorda asistenta de urgenta)Justitie, dreptate in actul medical: exercitiul profesional echitabil, fara discriminare

Deontologia Deontologia face parte din etica medical, fiind o tiin despre tradiiile din cadrul medicinii i ocrotirii sntii practice. Deontologia fixeaz datoriile medicilor, obligaiile lor i limitele aciunii lor. Termenul deriv din grecescul deon nsemnnd ceea ce trebuie fcut, deontologia pentru medic fiind condensat n Codul Deontologic, n mod periodic adus la zi de ctre Ordinul (Colegiul) Medicilor. Cu alte cuvinte el este adaptat evoluiei practicii medicale. Codul servete ca baz instanelor profesionale, el fiind un instrument preios i indispensabil, dar n acelai timp, el nu poate dispensa medicul de o reflexie personal asupra problemelor de etic.

Deontologia este fundamentata de etica principiului unic al moralei (Imm. Kant) care este implinirea datoriei. Astfel o aciune este buna, morala atunci cand purtata de vointa buna (calitatea vointei) a agentului este materializata prin exercitarea datoriei acestuia. Moralitatea Kantiana este bazata pe constructia imperativului categoric, o constructie rationala-logica a caii binelui ce se regaseste in implinirea datoriei, mai exact a datoriei de a-si exercita datoria

Bibliografiehttp://www.medclub.org.md/load/155-downloads/medicina-de-familie/623-principii-fundamentale-de-bioetica-medicala-usmfhttp://www.sursa.md/product_info.php/products_id/736http://www.eticamedicala.ro/mod/folder/view.php?id=185http://www.med.ugal.ro/SITE%20FINAL%20ATI/ASPECTE%20ETICE%20IN%20PRACTICA%20EMDICALA.html