1. Notiunea de morala, caracterul ei

Prin morala se intelege totalitatea principiilor si normelor de viata, a regulilor de comportament ale oamenilor, caracteristice unei societati pe o anumita treapta de dezvoltare a ei. Inca de la inceputul societatii, oamenii si-au fixat anumite reguli de convietuire care s-au schimbat in raport de conditiile vietii materiale.

Formarea conduitei si constintei morale constituie unul din cele mai com-plexe planuri in geneza personalitatii : la primul nivel putem vorbi mai ales de actiuni si deprinderi morale, care abia prin cristalizarea si generalizarea lor (prin asimilarea lor launtrica la nivelul de cerinte interioare) se vor structura ca trasa-turi de ordin moral.

Desigur, asimilarea unor modele comportamentale de ordin moral se realizeaza prin imitatie si prin persuasiune (convi

ngere), cultivand, totodata, atractivitatea copilului pentru frumusetea morala a faptelor umane de conduita civica patriotica.

Frumusetea morala se impune si este atractiva copilului prin insasi natura ei; astfel este accesibila si influenta pentru copil; de aceea, ancluderea bine gan-dita a ilustrarilor adecvate privind fapte ce definesc maretia frumusetii morale a actelor patriotice, de comportare civica morala superioara – prin crearea unor premise necesare receptionarii, intelegerii lor adecvate, cat si prin asigurarea unei atmosfere corespunzatoare – poate contribui la autentica educare in spiritul valorilor morale proprii poporului nostru. Moraltatea si civismul, in masura in care se exprima printr-un anumit fel de a gandi al omului, constituie realitati supuse invatarii. Omul nu se naste cu aceste trasaturi ale personalitatii sale si de aceea el trebuie sa le invete de la societatea in care se naste si in care traieste. Prin invatarea moralitatii si a civismului intelgem o activitate prin care copilul ajunge sa se comporte, sa actioneze, sa gandeasca si sa simta, in conso-nanta cu principiile, normele, trebuintele morale ale societatii in care traieste. Educatia morala urmareste sa formeze si sa dezvolte calitati si insusiri pentru ca, pe baza lor, individul sa se poata integra in grupul social si sa poata duce o viata sociala normala. In general, prin educatia morala se uramareste formarea individului pentru a face bine si a-l promova, realizarea echilibrului sau interior, generat si consolidat de respectarea cotidiana a normelor si pricipi-ilor morale ETICA – stiinta despre morala, este stiinta vietii morale. Ca forma a constiintei sociale, morala cuprinde urmatoarele trei elemente : a) valori morale – reprezentand comportari, actiuni, fapte carora li se ofera pe plan social, o apreciere pozitiva, in sensul ca ele coincid cu conceptiile proveni-te din societatea respectiva, cu privire la ceea ce este bine, echitabil, folositor societatii, membrilor ei (bunatate, cinste, harnicie, datorie, libertate, cumpatare, omenie, onestitate, iubire, prietenie, respect reciproc, demnitate); b) norme, precepte si reguli morale. Ele s-au impus sub forma de coduri morale;c) afectivitatea morala sau sensibilitatea morala (patriotismul, altruismul, compasiunea, respectul, spiritul de disciplina etc.). Morala este raportata la norme si principii nescrise, dar inradacinate in traditia oamenilor. sursa imaginii : freeschoolclipart.com

2. Continutul educatiei moral-civice

Dintre toate aspectele formarii personalitatii, cel privitor la atitudinea morala si civica ocupa un loc central, daca nu chiar prioritar. De ce? Pentru ca pe aceasta atitudine se grefeaza intreg comportamentul individului. In al doilea rand, pentru ca aceasta atitudine sau acest tip de comportament este un indicator al concordantei sale cu normele morale si juridice ale comunitatii in care traieste persoana respectiv si la care se raporteaza, in general, statutul sau social si chiar cel profesionalNu mai putin important este apoi faptul ca din punct de vedere valoric, normele morale si prescriptiile juridice trebuie sa subordoneze toate celelalte valori (profesionale, fizice, estetice, ecologice, etc.) .

Familiarizarea de timpuriu a copilului cu sensul unor notiuni ca : bine-rau; permis-interzis, minciuna-sinceritate; drept-nedrept; cinstit-necinstit s.a. reprezinta piatra de temelie a unei conduite morale si civice reale, la care accede tanarul in dezvoltarea sa .Impletirea, fuziunea, conlucrarea, concordanta normelor cu cele juridice dau o nota complementara celor doua aspecte ale conduitei si atitudinii noastre.Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este nici intamplatoare, nici fortata, ci dimpotriva. Nu poti fi moral fara sa respecti legislatiile, traditiile si valorile unei societati si nu te poti comporta corect din punct de vedere civic daca nu te conformezi principalelor reguli si valori morale, care guverneaza viata comunitatii respective .Formarea unei atitudini civice mai inseamna nu numai respectarea legilor si a ordinei de stat, ci si promovarea intereselor generale, a binelui public, a unui spirit al legalitatii si al apararii drepturilor si datoriilor cetatenesti, toate sintetizate in constinta sociala si patriotica, fara ca aceasta sa fie una exclusivista, fanatica si intoleranta. Dimpotriva, educatia civica preconizeaza si cultivarea unui comportament de intelegere, de prietenie si de pace, de respect si ale altor grupuri etnice, concordant cu dezvotarea unui stat de drept si democratic .Accentul pus pe elementul final al educatiei morale, pe actul moral care-l apropie pe individ de idealul social si moral il va ajuta pe fiecare tanar sa-si mobilizeze fortele afirmarii si ale autoformarii in directia fericita a finalizarii cerintelor morale .Libertatea individului valorizeaza actiunile conform principiilor etice si juridice, adeziunea tinerilor – la cele care ne referim mai des – va primi un suport mai solid. Imbinarea educatiei morale cu cea civica are si unele particularitati specifice. Pe langa faptul ca este vorba despre doua laturi (aspecte) complementare, este de retinut si momentul tranzitiei pe care-l parcurgem si care a adus in prim planul preocuparilor pedagogice “valorile democratice” si necesitatea precizarii unor notiuni de interes general cum sunt: libertate, independenta, toleranta, drepturi si

1

datorii .Plecand de la obiectivele educatiei morale si civice, continutul acestora este dat de ansamblul valorilor si al normelor, constitutia si legislatia tarii si de experienta, traditiile si cerintele statului nostru, pe care urmeaza sa le cunoasca, asimileze si transforme in deprinderi si obisnuinte de conduita fiecare membru al comunitatii Contactul cu normele morale si cu legislatia tarii trebuie sa-l ajute pe tanar nu numai sa le cunoasca si sa vibreze afectiv la descoperirea lor, ci sa-l determine sa opteze si sa ia decizii ferme de a le transforma pe cele mai multe, daca nu se poate, in calitatile caracterului sau moral, in principalele insusiri ale comportamentului si personalitatii sale.O problema specifica epocii de tranzitie, cu implicatii profunde in procesul educatiei morale si civice, o constituie necesitatea combaterii unor consecinte ale fostului regim si anume duplicitatea unui comportament, asa-zis moral, determinat de situatii speciale, o morala in public, oficiala si alta in intimitate, personala. Educatia morala si civica trebuie sa inscrie in programul sau de lucru lichidarea unui asemenea fenomen .Se impune sprijinirea tineretului in a determina o schimbare in sensul punerii in valoare, cu mai multa fermitate, a valorilor reale, a drepturilor si libertatilor individuale, a responsabilitatii, a sinceritatii, a sprijinului reciproc si a unui civism elevat, trasaturi care sa asigure lichidarea fenomenului semnalat .Educatiei morale ii revine misiunea sa ridice valoarea omului, a umanismului si a civismului si sa faca din fiecare om o valoare suprema . Aceasta inseamna accentuarea obligatiilor morale si civice, intarirea calitatilor care definesc profilul moral al unei persoane, ca: demnitate, solidaritate, responsabilitate, incredere, toleranta, respect reciproc, apararea binelui, a dreptatii, a cinstei etc. sursa imaginii : freeschoolclipart.com

3.EDUCATIA MORAL-CIVICA : LIMITE SI MOD DE ABORDARE LA CLASELE PRIMARE

Educaţia civică are o sferă imprecis delimitată în învăţământul nostru. Pentru circumscrierea ei, unii iau ca referinţă democraţia ca valoare care să nu fie sinonimizată cu libertinajul, cu ignorarea obligaţiilor sociale. Din acest unghi de vedere sunt atribute educaţiei civice probleme referitoare la relaţiile dintre majoritate si minoritate, deosebirile un regim totalitar si unul democrat, legăturile dintre valorile politice si valorile moral si altele.Spre deosebire de acest civism critic distingem civismul cultural ca sistem de informaţii şi cunoştinţe despre valorile civice şi drepturile omului contemporan, despre obligaţiile cetăţeanului în statul de drept.Sunt şi alţii care asimilează educaţia civică cu “educaţia pentru integrare”, în

sensul abordării unor subiecte care să furnizeze copilului si tânărului:• cunoştinţe despre familie (de exemplu, datoriile reciproce ale soţilor, relaţiile dintre părinţi si copii etc.);• cunoştinţe despre şcoala (relaţiile şcolare, loialitatea fata de şcoala);• cunoştinţe despre alegerea profesiei (de exemplu, nu-ţi alege o profesie înainte de a-ţi cunoaşte aptitudinile);• cunoştinţe despre viaţa afectivă (de exemplu, datoria de a trăi, moderaţie în viaţă, refuzul exceselor, amorul propriu şi formele sale, onestitatea, modestia, ipocrizia, egoismul, altruismul);• cunoştinţe religioase referitoare la obligaţiile credincioşilor.Prin ele însele, asemenea subiecte nu au de-a face cu educaţia civică.

Există şi altă tendinţă de alăturare sau suprapunere a educaţiei civice celei morale prin sintagma “educaţie moral-civica”. Se ignoră că educaţia morală şi educaţia civică au limbajele lor, în funcţie de care se configurează scopurile, conţinuturile şi modurile de organizare ale acestora, metodologiile de realizare, de măsurare si realizare, de măsurare şi evaluare a comportamentelor ce le aparţin.Ideea de interfaţă între aceste acţiuni educative nu constituie un argument. Aşa cum cooperează între ele diferitele forme ale educaţiei şi educaţia civică interferează cu limbajele educaţiei politice, ecologice, profesionale sau fizice şi sportive etc., dar nu înseamnă că se identifică cu ele. Ceea ce este important de ştiut şi respectat este faptul că valorile şi normele ce le sunt proprii definesc două variabile de comportament social – timpul de comportament civic şi timpul de comportament moral – în care relaţia cetăţenească şi societate civilă (în curs de definitivare în ceea ce priveşte existenta noastră românească) şi relaţia morală interpersonală sunt numai o constitutivă a fenomenului civic sau a celui moral.

Aceste comportamente se înfăţişează sub doua aspecte:

• cel obiectiv, în sensul unui complex de situaţii civice sau morale, a unor solicitări ce decurg din acestea (în grupul etnic, în familie, în şcoala, pe strada, în diverse instituţii publice etc.) şi au calitatea de “stimuli” ai comportamentului individual;• cel subiectiv, în accepţiunea unor acte de selecţie a “stimulilor” comportamentului, de opţiune, apreciere, deciziei si angajare efectiva (emoţională, raţională şi socio-culturală).

Privită istoric, educaţia moral-civică se înscrie pe două coordonate:

• una ca acţiune de socializare a copilului şi a adolescentului;• alta referitoare la educarea respectului pentru drepturile omului în societatea contemporană, în speţa drepturile copilului (la viata, la protecţie şi ocrotire sociala, la sănătate, la cetăţenie, la cultura şi altele).În transpunere pedagogică, cele două coordonate ale educaţiei moral civice vizează un proces psihocultural compus din:• cunoaşterea de către copil ca viitor cetăţean sau de către adolescent a structurii si funcţionalităţii statului de drept şi asimilarea cunoştinţelor despre legile acestuia ca instrument de acţiunea asupra comportamentului uman (legea este antidotul atributului ca măsura de acţiune, este antidotul violenţei şi conştiinţei de clan);• cunoaşterea şi asimilarea valorilor democraţiei pluraliste şi a cunoştinţelor despre drepturile omului in statul de drept;• dezvoltarea respectului ca valoare şi însuşire civică de comportament şi convieţuire umana (respectul statului si al drepturilor omului, al ordinii de drept si al ordinii publice) şi prevenirea infracţiunilor de orice fel ca violare a legilor civile. Prin aceste scopuri,

2

educaţia civica îşi precizează conţinuturile cu care operează in cadrul învăţământului nostru, cu menţiunea ca valorile la care ele se refera au o conotaţie atât axiologica cât şi juridica.În învăţământul primar are o importanta majoră exersarea unor relaţii interpersonale de respectare a demnităţii umane. Această exersare reprezintă o componentă a unui stadiu al dezvoltării comportamentului civic al copilului, în funcţie de organizarea internă a şcolii, prin a fi o comunitate democrată.Pentru aceasta, predare şi învăţarea drepturilor omului şi ale copilului, şi asimilarea cunoştinţelor despre valorile si instituţiile statului de drept este o condiţie esenţială.Din acest punct de vedere, un manual de educaţie civica ar fi bine venit, faţă de ceea ce este actualul “Caiet de educaţie moral-civica”. El ar trebui să cunoască o rezolvare firească de ordin pedagogic a coordonatelor educaţiei civice; din păcate, însă este necorespunzător, neavând o axa coordonatoare ştiinţifica şi o supleţe metodologică. Nu s-a înţeles că elementul fundamental al problematicii educaţiei civice este cel de viaţă social-cetăţenească în ansamblu ei într-un stat democrat – republică constituţională, potrivit Constituţiei României. În locul unui amestec de 19 teme, câte are acest “caiet” , însoţite de o tratare confuză şi alambicată, cu expresii figurative si termeni inutili, inclusiv cu ilustrări inadecvate, este necesar doar un număr de noţiuni prin care copilul să înţeleagă manifestările de comportament civic în viaţa cotidiană, în familie, în şcoala, în societate, respectarea semenilor, valoarea muncii legata de diferitele ocupaţii, securitatea socială etc., precum şi familiarizarea copilului cu instituţiile statului, cu acţiunile acestora, cu structura de guvernare în ţara noastră şi locul ţării noastre între alte ţări, prin legăturile diplomatice, comerciale, industriale etc. pe care le are şi serviciile pe care le aduce umanităţii. În acest fel, educaţia civică este capabilă să orienteze tânăra generaţie spre viitor, spre atitudini participative, “să implice în mod conştient şi decisiv într-un proces permanent şi de lungă durată, începând acasă, în familie, continuând în mediul religios, precum şi în colectivităţi şi alte grupuri organizate… sindicate sau viaţa politică cu extindere chiar în anii pensionării.

Pentru această categorie de elevi – preadolescenţi – esenţialul este dezvoltarea unui mod de a gândi valorile civice, a capacităţilor de percepere a realităţilor vieţii naţionale şi mondiale şi a unor deprinderi de respectare a drepturilor omului, cu încurajarea reflecţiei critice asupra realităţii lumii înconjurătoare.

Asemănător se pune problema unei integrări a cunoştinţelor asimilate de “cultura civică” pe treptele următoare ale învăţământului - cel liceal şi superior – în cadrul conţinuturilor diferitelor obiecte de învăţământ sau prin studierea Dreptului internaţional ca disciplina distinctă de învăţământ, pentru dezvoltarea capacităţilor şi deprinderilor de analiză şi acţiune civică.sursa imaginii : freeschoolclipart.com

4. COMPORTAMENTUL CIVIC AL ELEVILOR

Intr-o lume in care schimbarile se produc rapid, necesitatea ca oamenii sa fie activi, informati si responsabili este mai pregnanta ca niciodata. Rolul educatiei in formarea unor astfel de oameni este aproape universal recunoscut.Abilitatea de a se implica in viata si in problemele publice in mod inteligent si responsabil , se formeaza inca din copilarie. Familia exercita o influenta deosebita asupra copiilor. O mare parte dintre cunostintele depre natura, societate, deprinderi igienice, obisnuintele de comportament, elevul le datoreaza educatiei primite in familie.(Utilizarea in limbajul comun a expresiei:”A avea cei sapte ani de acasa”).Rolul familiei poate fi foarte important in dezvoltarea copilului din urmatoarele puncte de vedere: fizic, intelectual, moral si estetic.

In familie se formeaza cele mai importante deprinderi de comportament; respectul, politetea, cinstea, sinceritatea, decenta in vorbire si atitudini, ordinea, cumpatarea, grija fata de lucrurile incredintate. In realizarea acestor sarcini modelul parental ajuta cel mai mult; parintele este un exemplu pentru copil. Parintii le spun copiilor ce e bine si ce e rau, ce e drept si nedrept, ce e frumos si ce e urat in comportamente. Tot in sens moral, familia il indruma pe copil sa fie sociabil, sa fie un bun coleg si prieten.Parintii trebuie sa aiba o autoritate asupra copilului.Aceasta autoritate nu trebuie obtinuta cu ajutorul pedepselor si a violentei si nici printr-un exces de bunatate si satisfacerea oricarei dorinte.”Adevarata autoritate deriva deriva din exigenta parintior fata de comportamentul copiilor, imbinata cu respectul fata de acestia.” Copilul trebuie sa simta iubirea pe care parintii i-o poarta, dar este necesar sa stie ca nu-i vor satisface orice capriciu. Dragostea este astfel nu numai cheagul familie, ci si calea cea mai eficienta a educatiei, dar numai daca ea e potrivita si cu masura.Cu toate ca anumite lucruri pot fi desprinse in mod neorganizat in cadrul familiei, in societatea actuala acestea nu mai sunt suficiente pentru formarea tinerilor informti si competenti. Copiii sunt diferiţi. Ei nu au nici acelaşi temperament,nici aceleaşi gusturi,iar dezvoltarea lor nu este egală în toate domeniile.Câteva salturi înainte într-un sector pot fi însoţite de regres în altul,ori să fie urmate de o perioadă puţin „dezordonată”. Copilul ideal, descris în cărţi, nu este decât o nălucă.Oricât de fascinant a fost jocul până acum, acesta cedează din teren în favoarea actului de învăţare.La această vârstă sunt frecvente tulburările de comportament:

- tulburări emoţionale (anxietatea, nefericirea, furia, timiditatea, fobia)- tulburări de conduită (minciuna, furtul, agresivitatea)Studiile din domeniu educaţional au arătat ca deprinderile sociale insuficient dezvoltate sunt asociate cu performanţe şcolare scăzute, probleme emoţionale şi comportamentale, dificultăţi de adaptare socială.Zestrea ereditară şi factorul nativ sunt baza pe care se clădeşte caracterul viitorului adult:încă de la naştere copiii au temperamente diferite.Personalitatea se conturează precis mai târziu,în funcţie de exemplul parental, de educaţia primită şi de mediul cultural.Toate comportamentele din familie vor avea efect asupra comportamentului copilului, care se va simţi mai mult sau mai puţin în largul lui în societate,el fiind mai mult sau mai puţin comunicativ.Încă de la vârsta de 5 ani,trăsăturile principale sunt deja schiţate şi liniile de forţă care au acţionat până aici vor continua să influenţeze copilul în aceeaşi direcţie.

3

O greşeală pe care o fac părinţii în privinţa copiilor este să le ceară acestora unele lucruri greu de obţinut.O persoană care se va lupta să împlinească de fapt un ideal al părinţilor, va ajunge la un moment dat să creadă că n-a făcut niciodată nimic pentru sine şi pentru plăcerea proprie.Unii copii sunt mai timizi decât alţii şi au mari probleme în a-şi face prieteni.Ei preferă să se joace singuri şi să inventeze poveşti sau să răsfoiască nişte cărţi decât să rişte să-i infrunte pe ceilalţi.Aceşti copii nu iau cuvântul în mod spontan în clasă,nu salută din proprie iniţiativă adulţii cu care se întâlnesc când sunt cu părinţii lor, fără ca politeţea lor să nu fie pusă în discuţie.De cele mai multe ori, părinţii sunt jenaţi de comportamentul copiilor.Ei nu-şi dau seama că aceşti copii simt teama faţă de necunoscuţi,riscând astfel să devină parţial sau total inhibaţi.Copiii pot avea temperamente sau aptitudini diferite,pot fi dotaţi de la naştere cu o memorie strălucită sau cu o inteligenţă ieşită din comun,însă ei nu se nasc mincinoşi, timizi, neascultători. Aceste trăsături sunt dobândite pe parcursul vieţii,fiind determinate în special de influenţa pe care o au asupra lor părinţii şi mediul în care trăiesc.Prin urmare,felul în care părintele îşi asumă responsabilitatea de a fi părinte se răsfrânge asupra comportamentului copilului într-o foarte mare măsură. A educa un copil nu este un lucru chiar atat de usor, de aceea scoala vine in ajutorul familiei contribuind la imbunatatirea si dezvoltarea conduitei morale si civice a elevilor.Scoala primara este prima veriga a sistemului de invatamant care intra in functiune pe acest domeniu, ei revenindu-i un rol central care-si va pune amprenta pe intreaga dinamica ulterioara a comportamentului civic. Din acest punct de vedere primii patru ani de scoala au aceeasi importanta pentru modelarea comportamentelor moral-civice, ca si cei sapte ani de acasa.La clasa am aplicat o metoda care s-a dovedit eficienta prin faptul ca am reusit sa cunosc foarte bine elevii si am stiut pe ce sa insist pentru a ajunge la rezultatele dorite. La inceputul anului scolar am dat un test elevilor referitor la calitatile lor si ale celor din jurul lor:

5. COPILUL DE AZI, OMUL DE MAINE

Teoria si practica stiintifica au dovedit ca educatia trebuie si poate fi inceputa din primii ani de viata ai copilului fiind continuata, in mod sistematic, toata viata.In mediul scolar, elevul are posibilitatea de a trai de mic viata de cetatean ordonat si activ prin convingere; in acest sistem elevii indeplinesc diferite insarcinari cu caracter de utilitate publica pentru ordinea, igiena, estetica si bunul mers al scolii prin munca, prin opere de asistenta si de cultura ca: farmacie scolara, biblioteca, senzori, excursii, etc., activitati care sunt echivalente cu functiile sociale din societatea româneasca.Cu răbdare si tact se pot contura elemente care definesc disciplina libera, adica supunerea benevola a elevilor, pe baza convingerii

personale, chiar daca primele cîstiguri fo rmative si instructive sunt modeste.Cunoscînd faptul ca prin intermediul normelor si regulilor exterioare constringerea inceteaza sa fie o forma de sine, am pus in fata elevilor modele, norme si valori social-afective pe care le-am distribuit in trei compartimente:a) cunoasterea de sine – tradusa prin simtul raspunderii si al muncii (autonomia, declararea identitatii); deprinderii igienice; asumarea raspunderii asupra obiectelor personale; norme de securitate civica si rutiera;b) relatii cu alte persoane – concretizate prin respectul si afectiunea pentru parinti, comportarea civilizata in relatiile cu altii (colegi de joaca, de scoala, cu adultii), dorinta de a avea prieteni, de a indeplini activitati in grup social;c) relatii cu mediul inconjurator – oglindite prin activitati sociale de tipul: utilizarea banilor, spiritul de disciplina, sentimentul datoriei, responsabilitatea si grija pentru bunurile personale si cele publice. Jocurile, distractia in colectiv, diferite manifestari colective, serbarile scolare sunt elemente ce vin si completeaza vastul cimp de investigatie pedagogica, menite sa tempereze si sa prelucreze toate informatiile educationale. Aceste elemente, ce fac obiectul de educatie moral-civica de la clasele a III-a si a IV-a au prin contur si au capatat semnul valorilor morale prin mijloacele si procedeele care au fost utilizate, tinîndu-se cont de particularitatile educatiei morale la vîrsta scolară mica dar si de personalitatea elevilor.

Astfel, sub generice de tipul “Fapte pe măsura vorbelor”, “Am salvat viata unei flori”, “Spune-mi cu cine te insotesti ca să-ti spun cine esti”, am cautat sa definesc si sa constientizez rolul prieteniei, sa cultiv simtul răspunderii si al muncii, autonomia, declinarea identitatii. Pentru aceasta am apelat la analiza unor fapte de viata, la lecturarea unor schite cu tintă educativă directă si la jocuri didactice.Doresc să incerc, ca in cadrul acestor ore de educatie morala sa fiu “mai aproape de elevi”, sa picur mai multă omenie, mai multă iubire si grija pentru copii si să formez sufletele lor pe cai rationale si sentimentale, incât la fiecare pas să am satisfactia de a vedea triumfând bunul simt si superioritatea inimii. Prin lectiile de educatie moral-civica trebuie sa-i facem pe elevi sa inteleagă că scoala trebuie să fie ca o familie adevarata creatoare de suflete sau că “autoritatea tinută cu băţul si catalogul” e departe de a fi eficientă.Educatia moral-civica urmăreşte formarea unui set de componente civice , necesare pentru a face din copil un bun cetăţean.Privind personalitatea copilului – a micului cetăţean – dintr-o dubla perspectivă temporală putem constata:- din perspectiva prezentului – copilul este “cetăţeanul ucenic” care invată prin toate experientele lui sociale “mecanismele cetăţeniei”. El trebuie ajutat de adulţi şi modelat cu răbdare şi responsabilitate civică.

4

- dimensiunea viitorului ne aminteşte mereu că aşa cum vom forma copii de astăzi, aşa vor fi cetăţenii de mâine.Societatea işi reproduce in indivizii tineri liniile de fortă, idealurile, tendinţele manifestate, dar mai ales pe cele latente ale generatiilor adulte, in speţă ale părinţilor.De aceea nici o societate nu este indreptatita sa se plinga de indivizii sai, deoarece acestia sunt asa cum i-a format. Generatiile tinere reproduc ceea ce are bun si ceea ce are rau societatea data. Ii reproduc virtutile si pacatele. O societate sanatoasa are in sine mecanisme suficiente de a asigura reproducerea de catre generatiile tinere cu deosebire a ceea ce e bun. Ea poseda in sine suficiente mijloace educationale si de alta natura de a impiedica reproducerea multiplicativa a raului.Educatia moral civica urmareste si contribuie dupa fortele ei, la reproducerea binelui social, la formarea civilitatii. Bine organizate, dar mai ales solidare cu celelate dimensiuni etnico-civile ale invatamintului si ale societatii, puterile educatiei moral-civice reprezinta o forma deloc de neglijat.

Necesitatea formarii profilului moral-cetatenesc la scolarul mic

Consider ca oricit de bine ar fi pregatit un elev , nu se va integra in viata sociala daca nu practica un comportament civic (activ, liber, tolerant, responsabil, deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ), unele atitudini si valori morale (cinstea, corectitudinea, sinceritatea, respectul fata de prieteni, parinti, oameni in general, fata de scoala, munca).Elevul trebuie sa inteleaga ca societatea in care traieste se conduce dupa anumite reguli si norme, pe care si el trebuie sa le inteleaga si sa le respecte printr-un comportament corespunzator si specific virstei, prin valori sociale si atitudini morale care sa duca la armonia comunitatii si la progresul acesteia.Actiunea didactica are in vedere transmiterea de cunostinte despre societate, exersarea reflexiei critice asupra normelor si valorilor sociale si stimularea atitudinilor civice.Pentru a stabili o relatie intre educator si elev, pentru cultivarea acestor valori, atitudini,comportamente,comunicarea dintre acestia trebuie sa-l convinga pe elev de faptul ca:- este respectat ca partener si nu va fi dominat;- ii este respectat dreptul la opinie;- ii sunt respectate si pretuite deciziile;- ii sunt respectate valorile si experienta.

Modalitati de formare a valorilor, atitudinilor si comportamentelor civice

Formam comportamentul civic al elevilor oferindu-le in permanenta ca exemplu, in primul rand, propriul nostru comportament. Atitudinile si faptele de zi cu zi trebuie sa se constituie intr-o conduita general umana pozitiva, pe care micul scolar o va recepta ca atare.In acest fel, elevii vor dobandi capacitatea de a selecta din noianul de fapte sau actiuni pe cele demne de urmat, constientizand treptat valoarea acestui tip de comportament.Dezvoltarea si manifestarea unor atitudini favorabile luarii deciziilor si exprimarii opiniilor fata de activitatea grupurilor din care fac parte reprezinta unul din obiectivele care contribuie la antrenarea copiilor in activitati directe.Aceste activitati se pot organiza fie pe grupe de elevi, fie cu intreaga clasa, si pot imbraca diferite forme:- dezbaterea unor fapte reale de clasa (scoala);- jocuri de rol;- dramatizari;- exercitii de simulare a unor cazuri concrete;- ateliere de creatie pe elaborarea unor compuneri cu continut civic : “Puterea de a ierta”, “Competitie sau rivalitate”), a unor imagini desenate, colaje care reflecta diferite stari comportamentale, elucidate in cadrul orei;- exercitii de comentare (valorificare a continutului unei stiri);- momente vesele pe aceeasi tema dezbatute : “Sa radem putin” (glume), ori “Copii spun lucruri traznite”, ceea ce presupune imaginarea unui text. De exemplu: “esti o carte in mana unui dezordonat (murdar)”.- invatarea unei strofe dintr-un cantecel din care se extrage concluzia moralizatoare;- teatru de marionete cu papusi (copii creeaza oral toate dialogurile in care critica: lipsa de respect, indisciplina, minciuna, lasitatea, lipsa de igiena, invidia);- completarea unor rebusuri;- jocuri didactice prin intermediul carora se educa trasaturi ale personalitatii, se pot asimila modele de relatii interpersonale, se pot forma atitudini si convingeri;- realizarea unor caricaturi si afise de echipa.Concluzii :- Starea benefica in orice colectiv este armonia;- Un copil tratat cu prietenie invata ce este bunatatea;- Un copil apreciat invata ce este aprecierea;- Un copil incurajat invata sa aiba incredere in tine;- Un copil tratat cu toleranta invata ce este rabdarea.Este important sa organizam activitati care sa contribuie efectiv la dezvoltarea personalitatii fiecarui copil si la educarea pentru o buna convietuire a grupurilor de apartenenta si de referinta. Merita orice efort, daca ne gandim la efectele in timp si de durata pe care le are aceasta disciplina de invatamant si la amprenta pe care o lasa activitatea si personalitatea invatatorului in viata oricarui individ.In perioada scolaritatii, elevul isi insuseste majoritatea notiunilor morale, echipandu-se cu multiple reprezentari, ca apoi sa inceapa sa emita judecati morale corecte care vor fi folosite si in autoaprecierea propriului comportament. Astfel, educatia morala din clasele

5

mici contribuie la conturarea viitoarei personalitati, opera ce se va desavarsi abia dupa 20 ani. sursa imaginii : freeschoolclipart.com

6. COPILUL PRESCOLAR IN MILENIUL TREI

Poate parea deposit , dar se readuce in discutie o problema mereu actuala : COPILUL. Astfel , orice noua generatie de educatori este in situatia de a descoperi si a redescoperi copilul , de a experimenta diverse cai de remodelare a personalitatii copilului , de a organiza activitati de invatare mai reusite .In contextul actual al existentei noastre , educatia isi multiplica importanta si functiile . Acest fenomen este intr-o legatura fireasca cu dinamica evenimentelor si evolutiilor sociale , cu ritmul si amploarea cercetarilor stiintifice realizate in domeniul psihologiei invatarii si dezvoltarii , cu nevoile educationale crescande ale copiilor si tinerilor care se formeaza ca personalitati la acest inceput de mileniu .Sarcina institutiilor al carui obiect de activitate il reprezinta

educatia se complexifica pe masura. Ele sunt in situatia de a cauta neancetat modalitati de eficientizare a interventiilor educative specifice care sa compenseze excesiva mobilitate si nesiguranta generate de evolutiile in plan social .Gradinita este prima dintre aceste institutii care resimte impactul reformelor de tot felul , pri efectele pe care le genereaza in planul relatiilor cu caracter interpersonal si care se reflecta asupra climatului afectiv in care se dezvolta noile generatii de copii.Tinand cont de multimea fenomenelor sociale care influenteaza procesul formarii si dezvoltarii personalitatii copilului mic , semnalam cresterea importantei actiunilor educative care se realizeaza in contextul gradinitei .Aceste actiuni alatura traditionalului modernismul ca urmare a faptului ca la aceasta varsta copilul receptioneaza cu multa usurinta evenimentele percepute direct : sosirea unei persoane straine in gradinita, o serbare , o sezatoare , o vizita la muzeu, o excursie. Toate aceste impresii se imprima in sufletul copilului , iar intr-o forma sau alta sunt transpuse in propria sa activitate .La varsta prescolara copilul este inca dependent de parinti , de educatoare , fapt ce pune in prim-plan formarea deprinderilor morale . Trasaturile morale se consolideaza la copil numai daca exista consecventa in atitudinile noastre fata de el si daca munca educativa are continuitate .Pentru asigurarea acestei continuitatei este importanta dezvoltarea parteneriatelor cu parintii , prin care parintii au posibilitatea sa-si cunoasca mai bine copiii , modul lor de manifestare in viata de grup , pot intelege mai bine rolul lor educativ si isi insusesc procedee educative pe care sa le aplice in educatia copiilor lor .Prin acest tip de parteneriate se stabilesc relatii mai apropiate si mai deschise intre educatoare si parinti , iar parintii , cunoscandu-se mai bine intre ei pot colabora mai usor in luarea unor decizii importante pentru gradinita . Eficienta implementarii unui astfel de proiect educational este evidenta atat pentru copii, pentru familie , pentru gradinita , cat si pentru intreaga comunitate . Dar , principalul beneficiar este desigur copilul . Educatia ecologica constituie unul din principalele obiective ale educatiei la varsta prescolara. Pe aceasta tema se pot realiza parteneriate intre diferite institutii.In cadrul acestor parteneriate se pot parcurge urmatoarele continuturi : transmiterea unor informatii despre ecologie , dobandirea unor cunostinte despre relatia om-mediu , educarea unor comportamente si conduite civilizate fata de mediul ambiant , formarea deprinderilor si obisnuintelor de a proteja mediul , imbogatirea vocabularului activ cu cuvinte din domeniul ecologic , cultivarea unor atitudini de investigare , cercetare , exploatare a mediului , ingrijirea coltului viu din clasa sau gradinita , curiozitati din lumea plantelor si animalelor , cunoasterea plantelor si animalelor ocrotite de lege , recoltare de plante medicinale si fructe benefice sanatatii , contributia copiilor la reciclarea materialelor refolosibile , formarea unei atitudini de dezaprobare fata de cei ce incalca normele specifice de pastrare a igienei mediului , cunoasterea posibilitatilor de ocrotire si conservare a naturii , a elementelor primare din natura in vederea cultivarii atitudinilor responsabile a implicarii directe in protectia mediului .Proiectele de parteneriat educational cu Comunitatea Locala - Primarie , Politie – au ca argument educatia prescolarilor pentru cetatenie democratica in vederea formarii unor cetateni activi si respnsabili .Prin actiunile desfasurate in acest sens copiii isi insusesc concepte cheie – libertate , justitie, egalitate , solidaritate , cunosc modul de functionare a institutiilor democratice inteleg rolul drepturilor omului in viata cotidiana , sunt pusi in diferite situatii de a respecta pe cei de langa ei , isi formeaza deprinderi de a-si proteja propria persoana si pe ceilalti .Prin parteneriatele educationale pe teme de sanatate , parteneriate in care sunt implicati copii , parintii , educatoarele , medicii , asistentele , se urmareste formarea unor priceperi si abilitati de mentinere a unor relatii echilibrate , sanatoase cu mediul social si natural , elaborarea deprinderilor si formarea obisnuintelor igienice necesare dezvoltarii armonioase si echilibrate . O alta latura a educatiei pentru societate o reprezinta educatia religioasa a carei calitate poate fi imbunatatita prin parteneriate cu reprezentanti ai bisericii .Astfel , se pot realiza convorbiri tematice , lecturi , poezii , cantece , colinde , vizite , excursii care au ca obiectiv turistic manastiri . Educatia moral-civica este un proces complex ce trebuie condus nu numai cu stiinta ci si cu arta si inalta maiestrie pedagogica , astfel incat copiii sa-si insuseasca principiile moral-civice pozitive ale societatii in care traiesc si sa le promoveze consecvent in viata .

7. METODOLOGIA EDUCARII MORALE SI CIVICE

Doua sunt aspectele importante din perspectiva pedagogica a procesului de formare a comportamentului moral si civic al viitorului cetatean :a) adaptarea sistemului de lucru sau a metodologiei educatiei moral-civice particularitatile de varsta si individuale si exigentelor

6

comunitatii in care se formeaza tanarul ;b) asigurarea unei legaturi organice, a unicitatii intre aspectul informational si cel actional .Formarea unui comportament moral-civic este un proces complex, delicat si de lunga durata si pretinde o medodologie si o stategie corespunzatoare: complexa, variata, dinamica si adecvata numeroaselor componente care trebuie formate si dezvoltate .Principalele metode care stau la dispozitia oricarui educator sunt: povestirea, explicatia morala, prelegerea morala, convorbire

a morala, problematizarea, studiul de caz, exemplul, aprecierea si sanctionarea sau aprobarea si dezaprobarea .Metodele verbale se imbina cu cele practice intr-o succesiune si alternare impuse de conditiile concrete ale momentului si situatiei. Aprobarea si dezaprobarea se pot succede usor, dupa cum metoda explicatiei poate urma un exercitiu, sau un exemplu, sau analiza unui caz. Registrul metodelor determina succesul muncii educative .Educatorul nu va uita nici un moment ca aceasta bogata metodologie va trebui sa fie permanent insotita si intarita de exemplul sau personal, de atitudinea ireprosabila din punct de vedere moral si civic, in toate imprejurarile .Forme de educatie pentru cetatenie democratica, pentru drepturile omului, pace si toleranta :Statul roman este un stat democratic, in care suveranitatea apartine poporului, iar fiecarui cetatean ii sunt asigurate libertatea si egalitatea in drepturi . Organul reprezentativ suprem al poporului este parlamentul. Acesta controleaza activitatea presedintelui, a guvernului si a institutiilor judecatoresti. Parlamentul este ales prin votul liber al cetatenilor .Viata zilnica a cetatenilor este reglementata prin legi. Acestea usureaza viata in societate si garanteaza libertatea fiecarui cetatean, impunand totodata respectarea libertatii altora .Constitutia Romaniei este legea fundamentala din care deriva toate celelalte legi ale tarii. Aceasta lege indica organizarea si functionarea institutiilor noastre. Toti cetatenii au indatorirea fundamentala de a respecta Constitutia si legile tarii .Constitutia Romaniei garanteaza protectia copiilor si a tinerilor. Statul acorda alocatii pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copiilor bolnavi sau handicapati .Exploatarea minorilor este interzisa .Copii sub varsta de 15 ani nu pot fi agajati ca salariati.Declaratiile nu constituie legi. Tocmai de aceea statele care semneaza o conventie integreaza prevederile acesteia in legile lor si le respecta. In acelasi timp, Organizatia Natiunilor Unite (ONU) are mijloace de sanctionare a tarilor care nu respecta drepturile omului. Opinia publica are un rol insemnat, prin organizatiile neguvernamentale, in lupta pentru respectarea drepturilor omului .In Constitutia Romaniei sunt cuprinse drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor, in concordanta cu Declaratia universala a drepturilor omului

Indatoririle fundamentale ale cetatenilor sunt :

1) fidelitatea fata de tara ;2) respecatera Constitutiei si a legilor ;3) apararea tarii ;4) contributii financiare ;5) exercitarea drepturilor si a libertatilor, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti.Declaratia drepturilor copilului a fost adoptata cu unanimitate de Adunarea Generala ONU, in anul 1959 1) Dreptul la egalitate fara deosebire sau discriminare de rasa, de religie, de origine sau de sex .2) Dreptul la ocrotire sociala care ii permite dezvoltarea sanatoasa si normala pe plan fizic, intelectual, moral, spiritual si social .3) Dreptul la un nume si o nationalitate .4) Dreptul la o alimentatie sanatoasa, la o locuinta si la ingrijire medicala .5) Dreptul la ingrijire speciala in caz de invaliditate .6) Dreptul la dragoste, intelegere si protectie .7) Dreptul la o educatie gratuita, la activitati recreative si de timp liber .8) Dreptul la securitate imediata in caz de catastrofe .9) Dreptul la protectie impotriva oricarei forme de neglijenta, cruzime si exploatare .10) Dreptul la protectie si dreptul la o educatie in spiritul prieteniei intre popoare, al pacii si al fraternitatii .Prin promovarea drepturilor copilului se urmareste protectie copilului si cresterea lui in spiritul pacii, demnitatii, tolerantei, libertatii, egalitatii, solidaritatii .Conventia Natiunilor Unite privind drepturile copilului a fost semnata de 71 sefi de state si guverne, in 1990, la NewYork si preluata de Comitetul National Roman pentr UNICEF .Centrele internationale din Romania sunt orgaizate ca centre model pentru copiii abandonati, cu sprijinul organizatiei internationale SOS KINDERDORF International (VESOS) langa Bucuresti si langa Sibiu, la Cisnadie. Fondurile sunt asigurate prin contributiile umanitare ale celor peste 5 milioane de prieteni ai copiilor din aceasta organizatie. VESOS ajuta copii care si-au pierdut parintii sau au fost abandonati . Acestia sunt organizati in “familii†de 6-8 copii, fete si baieti de diverse varste. Fiecare familie locuieste in �propria sa casa. Ea ofera copiilor siguranta si afectiunea de care au nevoie pentru a creste sanatosi si normali. Un astfel de sat cuprinde 15-20 de case plasate sub conducerea unui director. Acesta indruma si sprijina activitatea mamelor, fiindca fiecare familie are o “mamaâ€. Copiii frecventeaza cursurile scolilor obisnuite, nefiind izolati de cei de varsta lor .�UNICEF este unul dintre organismele create de ONU in scopul strangerii de fonduri pentru imbunatatirea vietii copiilor din intrega lume .UNICEF are o retea de reprezentatie nationale si regionale, ingloband 119 tari in curs de dezvoltare. Consiliul lor executiv se intruneste pentru a stabili masuri de crestere a fondurilor din actiunile organizate, pentru ameliorarea vietii copilului .Tarile Europei lupta pentru democratie, pentru dialog cu toate popoarele si tarile lumii, pentru drepturile omului .Comunitatea Economica Europeana (CEE) este o grupare economica ce urmareste stabilirea treptata a unei piete comune, prin crearea unei uniuni vamale, respectand egalitatea in drepturi si avantajul reciproc al tarilor membre .Organizatia Natiunilor Unite (ONU) cuprinde tari din intreaga lume si lupta pentru progres, dreptate si pace .Numeroase documente si materiale prezentate si adoptate ca ghiduri si acte normative la manifestarile organizate de ONU, UNESCO si UNICEF consacra, in mod clar, principiile egalitatii sanselor la educatie, ale integrarii si participarii sociale a copiilor, tinerilor si adultilor cu diferite handicapuri . sursa imaginii : freeschoolclipart.com

7

6. CODUL DE ETICĂ PENTRU ÎNVĂțĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

A apărut în dezbatere publică Codul de Etică pentru Învățământul Preuniversitar. Au mai fost prevederi legate de etica meseriei de dascăl și în alte acte normatice anterioare. Și ne găsim acolo unde suntem astăzi cu educația. Pentru că nu de legi și norme am dus lipsă ci de impunerea aplicării lor.Să vedem dacă sunt șanse ca după promovarea noului Cod de Etică, educația să nu mai fie locul unde nimeni nu răspunde de nimic.Prevederile Codului se regăsesc, în parte, printre cele 10 porunci.La art. 7 se prevede:(4) Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc;b) solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea obţinerii de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;c) traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de evaluare (examene şi evaluări naţionale, olimpiade, alte concursuri şcolare etc.);e) interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.Punctul e) ar avea mai degrabă forumularea:e) interzicerea meditaţiilor cu elevii din școala (școlile) unde funcționează cadrul didactic, contra unor avantaje materiale.Formularea este necesară pentru a elimina schimbul de elevi la meditație între colegii de cancelarie, caz în care subiectivismul în evaluare tot nu dispare. În rest, toate prevederile au existat și până acum, dar n-au fost respectate.Relațiile sexuale din ultima vreme, între dascăli și elevi(e), au speriat așa de tare autoritățile încât sunt interzise de două aliniate din Cod, tot la art 7(1):d) excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual;e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale;Ipoteza consensualității stârnește dezgustul. Chiar așa inconștienți profesori s-au strecurat în învățământul românesc, încât să nu fi aflat că nu poate exista consensualitate între pacienți și medici, între elevi(e) și profesorii lor, pentru că unii sunt în stare de vulnerabilitate față de ceilalți? Că între un om matur, cu studii superioare, cu discernământul (presupus) pe care ți-l dă educația universitară,  cultura și un elev, cel mai adesea sub 18 ani, nu se poate pune semnul egalității?Există o listă  lungă de interdicții, sarcini, obligații, mai importante sunt mecanismele de impunere a acestora.O primă fisură apare la art. 15(1) În cazul încălcării neintenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma anchetei şi audierilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică, persoana în cauză va fi consiliată cu privire la înţelegerea situaţiei de încălcare a principiilor codului de etică şi, respectiv, va fi sprijinită pentru concilierea amiabilă cu partea reclamantă.Aproape la orice se poate aplica acest aliniat. Am pocnit un elev fără intenție, doar pentru că m-a enervat, am facut sex cu un elev(ă) fără intenție, ne-a luat valul pe amandoi la meditație, i-am dat notă prea  mare la bacalaureat fără vreo intenție ascunsă, să-și ia și el un serviciu mai bun. Când lovești un pieton pe stradă cu mașina, o faci neapărat cu intenție? Înseamnă că vei fi consiliat să fii mai atent în viitor? Reprezintă o eroare gravă acest aliniat și trebuie eliminat.Să vedem, în continuare, modul de impunere a respectării prevederilor acestor acte normative.Există înființate, prin OM 5550/6 octombrie 2011, un Consiliu National de Etică, format din 378 de membri (!), din care se constituie și Comisiile Județene de Etică. Ce rol au aceste comisii? Nu e prea clar. Elaborează Codul de Etică, urmăresc respectarea lui, fac rapoarte anuale, se sesizează la depunerea unor reclamații, se autosesizează la apariția unor semnale de încălcare a Codului de Etică, fac anchete, iar la art. 13(9)Comisia de etică va analiza şi va stabili dacă faptele imputate reprezintă o abatere de la principiile codului de etică. Atunci când comisia consideră că fapta imputată reprezintă o încălcare minoră a codului de etică, se va propune părţilor concilierea pe cale amiabilă sau, în funcţie de caz, comisia va propune o atenţionare colegială.Și dacă nu este o încălcare minoră, ce se întamplă? Nu se știe, OM 5550 nu spune nimic.Ciudată, chiar ridicolă,  este și prevederea de la art. 10, referitoare la atribuțiile Consiliului Național de Etică:d)prezintă anual un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul consiliului. În conţinutul raportului nu vor fi prezentate decât estimativ sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate, iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate. Acest raport se face public.Adică, în raportul anual privind starea eticii din educație se vor prezenta doar reclamațiile și sesizările nefondate, că pe alea fondate nu trebuie să le aflăm, să nu denigrăm sistemul educațional. Suntem în plin sistem comunist, nu știu cum a putut semna ministrul Funeriu un astfel de ordin!Că nu este o greșeală o demonstrează și art. 13:(14)Preşedintele comisiei de etică prezintă consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi conducerii Consiliului naţional de etică, anual, un raport cu privire la faptele sesizate şi analizate în cadrul comisiei. În conţinutul raportului vor fi prezentate, estimativ, sesizările şi reclamaţiile considerate şi demonstrate ca nefondate  iar pentru cazurile cu implicaţii minore se va păstra confidenţialitatea în privinţa identităţii persoanelor implicate.Cum activitatea în aceste comisii reprezintă muncă patriotică, nefiind remunerată, nu cred că va avea mai mult decât menirea să sperie cadrele didactice cu organisme de verificare și control din afara școlii.Mecanismele importante de sancțiune și impunere a Codului Etic se află la nivelul școlilor, prevăzute în statutul cadrelor didactice.(Art. 17. – Prin prevederile prezentului Cod, activităţile comisiilor judeţene de etică/comisiei de etică a municipiului Bucureşti nu se substituie activităţilor comisiilor de cercetare disciplinară, constituite la diferite niveluri, conform prevederilor “Statutului personalului didactic” din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi nici activităţilor instituţiilor statului abilitate cu realizarea cercetării penale)

8

Să vedem ce spune art. 279 din Legea Educației Naționale (LEN), referitor la comisiile de cerectare ale abaterilor cadrelor didactice, numită de către Consiliul de Administrație (CA):a)   pentru personalul didactic, comisii formate din 3—5 membri, dintre care unul reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana aflată în discuție sau este un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea;Este vorba de comisii formate de colegi de cancelarie ai celui cercetat, prevedere existentă și în vechile reglementări, comisii care se ghidează mai degrabă după principiul: „cum să-i facem un rău colegului nostru, că s-ar putea să ne vină și nouă rândul cândva”. Așa s-a întâmplat și în trecut, așa va fi și de acum încolo. Situația se constată și la Colegiul medicilor, când foarte rar sunt acuzați medici de malpraxis, că se apără între ei.Mai corectă ar fi prevederea ca această comisie de cerectare a abaterilor să aibă structura CA: 1/3 profesori,1/3 părinți, 1/3 reprezentanții autorității locale și să fie alcătuită dintre membrii CA.Art. 282. — Sancțiunea se stabilește, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie și se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unității de învățământ, inspectorul școlar general sau ministrul educației, cercetării, tineretului și sportuluiAdică, dacă cercetarea de către comisie îl scoate basma curată pe impricinat, CA, care a și numit comisia, n-ar prea avea ce să-i mai facă! Exact aceeași paradigmă din vechile reglementări. La care se adaugă faptul că nici până în prezent nu s-au constituit din motive, probabil, electorale, CA în structura prevăzută de LEN, 1/3 profesori, 1/3 părinți, 1/3 reprezentanții admiinistrației locale. Ca atare nici directorii n-au fost selectați prin concursuri necontaminate de politică. Să treacă alegerile și mai vedem!Ministrul Mihail Hărdău a găsit, prin sondaj,  14 profesori care umflaseră notele la un examen de bacalaureat cu 3-4 puncte. Nu i-a sancționat în vreun fel, pentru că s-au opus colegii lor de cancelarie ai respectivilor profesori.Până la urmă, angajarea, salarizarea, sancționarea și concedierea personalului sunt elemente minimale și esențiale de management performant. Fără una dintre aceste prerogative, un manager este paralizat, nu poate face mare lucru. Până nu vom învăța această lecție simplă, nu vom progresa.Problema cu adevărat gravă este în altă parte, având în vedere faptul ca relații sexuale între profesori și elevi(e) sunt rare, cazuri de violențe sunt relativ rare, raportat la numarul de 3,5 milioane elevi. Chiar dacă sunt supramediatizate.De calitatea actului educațional, de performanța și rezultatele muncii, profesorul nu răspunde în niciun fel. Există chiar încetăținită ideea: noi suntem profesori buni, elevii sunt răi că nu vor să învețe. Sau: rolul școlii este să predea și să evalueze, al elevilor să învețe. Dacă n-o fac, treaba lor.De fapt nu e treaba lor, cu această mentalitate am ajuns în coada clasamentelor internaționale privind calitatea educației.Desigur, există și profesori de vocație și talent, care resping astfel de judecăți, din ce în ce mai puțini, mai izolați și pe cale de a se pensiona. Cei care le iau locul sunt, în general, pasageri în sistem, în așteptarea unei oferte mai bune.La aceasta se adaugă și existența unui curriculum școlar care nu mai răspunde de mult  cerințelor pieței muncii, autohtone și internaționale, intereselor locale și regionale de dezvoltare economică, particularităților de vârstă ale copiilor.Sistemele educaționale performante pornesc de la cu totul altă concepție. Profesorii sunt obligați să-i facă pe elevi să învețe, atât cât poate fiecare, folosind în acest scop toată gama de tehnici și tehnologii moderne puse la dispoziție de evoluția tehnico-științifică.Nu-i normal ca licee întregi să aibă zero promovare la bacalaureat și nimeni să nu dea socoteală pentru acest lucru. Nici directori, nici profesori, nici inspectori.Până nu vom găsi o măsură obiectivă a calității actului educațional nu vom schimba mare lucru în educație.Am văzut la examenul de bacalaureat din 2011 rezultatele a două decenii de minciună, ipocrizie și mistificare în evaluarea actorilor și rezultatelor sistemelor  educaționale. Și încă rezultatele ar fi fost și mai dramatice, undeva la 30-35% procent de promovare, dacă examenul ar fi fost corect până la capăt.Această măsură este acum posibilă, prin măsurarea progresului școlar, cu aplicații informatice dedicate. Progresul școlar poate fi definit ca diferența dintre media statistică de final de an școlar a elevilor unui profesor și aceea de început de an, obținută cu aplicații informatice care generează teste grilă, personalizate, similare dar nu identice, cu corectare tot informatică. Cu excepția limbii și literaturii române.Propunerea a devenit posibilă odată cu evoluția informaticii, se practică peste tot în lume, la bacalaureat și la alte examene.Toată evaluarea, salarizarea, sancționarea sau concedierea unui profesor trebuie legate de măsurarea progresului școlar al elevilor săi.În concluzie, se mențin aceleași vicii ale controlului, evaluării și impunerii respectării Codului de Etică.Educația   rămâne în continuare locul unde nimeni nu dă socoteală de nimic.Oricum, din lipsă de educație nu se moare. Doar se culeg căpșuni în Spania.

8.UN MODEL CADRU DECOD ETIC - CADRU DIDACTIC(o varianta)1Cadrele didactice au obligatia de a cunoaste si respecta prevederile Normativelor Metodologiilor si Programelor in vigoare.2.Intreg personalul didactic are obligatia de a cunoaste si de a aplica in mod adecvat teoriile moderne ale invatarii,in vederea construirii unui demers didactic centrat pe elev cu scopul dezvoltarii sale.3.Evaluarea cunostintelor,abilitatilor si competentelor elevilor se va face periodic,ritmic si printr-o varietate de mijloace,folosite cu obiectivitate si corectitudine,pentru a oferi elevilor posibilitati de afirmare a tuturor laturilor personalitatii acestora( inteligenta,imaginatie,spirit critic,sensibilitate).Profesorii trebuie sa informeze elevii despre modalitatile si criteriile de evaluare pe care le va aplica.4.Profesorii au obligatia de a comunica cu familiile elevilor in mod periodic si de cate ori este necesar.5.Modalitatea de adresare,atat catre colegi cat si catre elevi si parinti,trebuie sa fie civilizata si sa vadeasca respect si intelegere pentru interlocutor.6.Cadrele didactice au urmatoarele obligatii:

9

a) sa aiba o tinuta vestimentara decenta;b)sa aiba un comportament civilizat bazat pe colegialitate si respect fata de elevi;c) sa nu foloseasca expresii jignitoare la adresa elevilor,parintilor si colegilor;d) sa nu vina la program sub influenta bauturilor alcoolice;e) sa aiba telefoanele mobile inchise in timpul orelor de curs;f) sa informeze conducerea scolii si organele abilitate in cazul producerii unuieveniment de natura sa puna in pericol siguranta persoanelor si securitateabunurilor aflate in scoala;COD ETIC- COMISIE DISCIPLINA--------------------------------------------------------------1.Diriginti:-Afisarea zilnica absentelor-Prelucrarea R.O.I.-cu proces verbal( parinti si elevi)-Supravegherea atenta ,zilnica a clasei-Respectarea regulamentului din punct de vedere al absentelorcu sanctiuni date la fel de toti dirigintii-Planificarea la poarta a elevilor cu asumarea responsabilitatilor2.Profesori:-Prezenta la ore-Anuntarea absentarii din timp cu suplinire aprobata de seful de catedra si director-Absentari intâmplatoare-Anuntarea sef de catedra,prof.servici,director-Controlul elevilor:-Prezenta (in catalog)-Uniforme-Carnet3.Profesor de serviciu:- 2 profesori zilnic-control zilnic in clase: -prezenta -elevi bolnavi cu consemnare in caiet special-uniforme-control sala de sport-control cantina-control internat-procesul verbal sa contina mai multe puncte obligatorii:a) controlul la clase( conform caietului special)b) profesorii bsenti cu suplinire sau cazuri specialec) control in curtea scolii cu elevii de serviciu, profesoridin consiliul de administratie si elevul din consiliul elevilor(se consemneaza elevii si tinerii gasiti)d) cantina-meniul zileie) internat-elevul de servici gasit la poarta internatuluif) evenimente deosebite in scoala( inspectii,lectorate,vizite ale persoanelor straine,parinti,etc)g) cazuri de indisciplinila semnalate( altercatii,interventiiale politiei,salvare,etc)h) distrugeri semnalatei) elevi care nu respecta R.O.I. in cladirea scolii( fumat,scrispe pereti,etc)j) semnatura cadrului didactic din consiliului deadministratie.4.Elevi:-purtarea uniformei-carnete de note-prezenta la ore-comportament civilizat-controlati zilnic de diriginte.5.Elevi de serviciu:-caiet de procese verbale-anuntati din timp de catre diriginte -prezenta in uniforma-prezenti in sectoarele de care raspund-control in curte cu profesorul de servici-anuntarea rapida a intamplarilor neprevazute.-colaborare cu portarul scolii , personalul tesa în rezolvarea situatiilor problemâ.

10

6.Consiliul elevilor(C.E):–participare la serviciul pe scoala( control cu profesorul de serviciuin curtea scolii)-comunicare cu dirigintele-participarea activa la actiunile scolii( consiliul profesoral,comisia de disciplina,consiliul de administratie)-anuntarea membrilor C.E. cu privire la activitati si actiuni prin Convocator.7.Consiliul de administratie:-control cu elevul si profesorul de servici-realizarea anchetelor,evenimentelor de disciplin adin serviciul saupe scoala-supravegherea activitatilor elevilor,sanctionari cu eliminarea dela cursuri .

8.Parinti:-formarea Comitetului de parinti pe clasa si pe scoala-participarea la lectorate pe clasa si scoala-participarea activa la activitatile scolii-implicarea lor în activitati de instruire si educare a elevilor.

CODUL DE CONDUITA AL ELEVULUI---------------------------------------------------------------------

-respectarea regulamentelor scolare in vigoare-tinuta decenta in concordanta cu climatul educativ-folosirea unui limbaj adecvat varstei si locului unde se afla -atitudinea respectuoasa fata de personalul scolii-frecventa obligatorie a orelor de curs-participarea la toate activitatile scolii-obligatia de a circula numai prin locurile permise elevilor-obligatia de a nu aduce persoanea straine in scoala-pastrarea in conditii optime a bunurilor din incinta scolii-pastrarea curateniei in scoala-asumarea responsabilitatilor faptelor savarsite-respectarea colegilor-obligatia de a nu fuma si de a nu consuma bauturi alcoolice sau droguri-obligatia de a avea manuale,caiete si alte instrumente necesare desfasurarii orelorde curs-obligatia de a astepta in clasa in ordine,profesorul,pregatiti pt.inceperea orei-indeplinirea obligatiilor ce le revin ca elevi de serviciu pe clasa si pe scoala-obligatia de a avea asupra lor carnete de elevi-obligatia de a informa parintii in legatura cu situatia scolara-interdictia de a poseda si de a difuza materiale cu caracter obscen si pornografic-anuntarea dirigintelui in cazul unor situatii speciale-parasirea incintei scolii dupa terminarea programului scolar-scaderea notei la purtare cu un punct la 10 absente nemotivate

ABATERI DISCIPLINARE PENTRU ELEVI SI SANCTIONAREA LOR----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nr.crt.ABATERI PRIMA DATA DE MAI MULTE ORI

1Intarziere la ora

Avertisment verbal

Absenta in catalog

2 Absenta nemotivata la ore Avertisment verbalScaderea notei la purtare cu 1 punct pt.fiecare 10 absente nejustificate printr-un document medical

3 Copiat-in cazul unei teme,refacerea temei-in cazul unui test/teza,penalizare cu anularea lucrarii

Acordarea unei sanctiuniAnularea lucrarii la fiecare incercare+scaderea notei la purtare

4 Implicarea in conflicte Discutie cu elevul si parintii acestuia(in Scaderea notei la purtare cu 2 puncte

11

verbale,violente bataieprezenta consilierului scolar)Scaderea notei la purtare cu un punct

/suspendare pe 3 zile(conform ROFUIP)Consiliere la cabinetul de consiliere psihopedagogica al scolii.

5 Fumat Discutie cu parintii elevuluiConsiliere la cabinetul de consiliere psihopedagogica al scolii.

6Frecventarea barurilor in timpul programului de scoala

Discutie cu parintii elevului Scaderea notei la purtare cu 2 puncte

7Absenta/refuzul de a efectua serviciul pe scoala

Discutie cu parintii elevului Scaderea notei la purtare cu 1 punct

8 Distrugerea bunurilor scolii

Discutie cu parintii elevuluiPlata pagubelorMunca sociala(nr.orelor se stabileste in functie de paguba)

Plata pagubelorScaderea notei la purtare cu doua puncte+eliminare 1-2 zile(conform ROFUIP)

9Refuz de a se supune instructiunilor personalului scolii

Discutie cu parintii elevuluiDiscutarea cazului in Consiliul ProfesoralMunca sociala(nr.orelor se stabileste de catre Consiliul Profesoral)

Scaderea notei la purtare cu un punct

10Tinuta vestimenatra nepotrivita

Avertisment verbalInformarea parintilor 5 ore de munca sociala

interzicerea accesului in scoala

11 Deranjarea orei la cursAvertisment verbalDiscutarea cu elevul,consilierul scolii

Discutie cu parintii elevului

12Implicarea in actiuni ce aduc atingere bunului renume al scolii

3 ore de munca sociala Mutarea disciplinara la alta scoala

SANCTIUNI-------------------------------

a)injurii aduse unor colegi,personalului administrativ sau a persoanelor straine vor fi sanctionate,dupa caz,de la atentionarea in fata clasei si scaderea notei la purtare in functie de gravitatea faptei pana la eliminarea pe o perioada de 3-5 zile in functie de gravitateafaptei;b)folosirea limbajului vulgar in pauze sau in timpul orelor de curs va fi sanctionata cu eliminare 1-3 zile si cu scaderea notei la purtare;c)nerespectarea disciplinei in timpul orelor de curs,atitudini necuviincioase fata de profesori sau fata de conducerea scolii va fi sanctionata cu eliminarea din scoala 1-3 zile si scaderea notei la purtare;d)nefolosirea in mod civilizat a grupurilor sanitare,impiedicarea accesului celorlalti elevi se pedepseste cu eliminare 1-3 zilee)consumul de bauturi alcoolice,a drogurilor,hotia,distrugerea intentionata a mobilierului scolii,atrage dupa sine anuntarea familiei si a Politiei dupa caz,eliminarea cu 3-5 zile sau mutarea disciplinaraf)mobilierul deteriorat de elevi sau orice alte bunuri ale scolii care sunt distruse din greseala sau intentionat vor fi recuperate de la autorul pagubei,in conditiile legii;g)in zilele cand vor fi eliminati de la cursuri elevii astfel sanctionati au obligatia sa fie prezenti la scoala si sa presteze activitati gospodaresti;

h)in cazul in care elevii comit acte de indisciplina(creaza dezordine,folosesc vocabular inadecvat)in timpul unor activitati organizate de scoala cum ar fi:baluri,serbari,excursii,activitati sportive,li se va interzice participarea in viitor la asemenea activitati si vor fi sanctionati gradual in functie de gravitatea abaterii comise cu eliminarea si scaderea notei la purtare;i)toate sanctiunile disciplinare aplicate elevilor vor fi comunicate parintilor in termen de 24 ore de la luarea deciziei de catre profesorul diriginte;j)folosirea si manipularea telefoanelor mobile in timpul orelor de curs se pedepseste cu retinerea telefoanelor;acestea vor fi predate conducerii scolii,prin proces verbal,de catre profesorul care a facut constatarea abaterii.Telefonul va fi predat exclusiv parintelui elevului in cauza.In caz de recidiva se va scadea nota la purtare iar telefonul va fi predat parintelui la sfarsitul semestrului.k)pentru nerespectarea art.4 literele(a) si ( b) se va aplica la prima abatere mustrare verbala,mustrare scrisa si chiar eliminare pe 1-3 zile la repetarea abaterii;l)nerespectarea atributiilor elevului de serviciu pe scoala va fi sanctionata cu eliminare pe o perioada de 3-5 zilem)nerespectarea prevederilor art.4 literele h,i si m atrage dupa caz eliminarea pe 5 zile insotita de scaderea notei la purtare sau exmatriculare impreuna cu raspunderea penala a elevului sau parintelui in cazul elevului minor;n) fumatul in incinta scolii va fi sanctionat cu mustrare scrisa la prima abatere si eliminare pe 1-3 zile la repetarea abaterii.

12