Elisabeth HOROWITZ

ETIBEREAZKTE DEDESTINUL FAMILIAL

Cum si devii tu insu{icu ajutorul psihogenealogiei

Interviu cu Pascale Reynaud

Traducere din limba francezd, deCristina Livia Vasilescu

phil.obio

SE LIBfRER DU DESTIN FAMILIAL

DEVENIR sot-MiME cnAcB ,L raPsYCHocf NferocIe

Elisabeth Horowitz

Copyright @ Editions Deny - Paris - 2004

ELIBEREA ZA..IF, DE DESTINUL FAMILIAT,

cuM s;" DEVrr TU tNsuTICU AJUTORUL PSIHOGENEALOGIEI

Elisabeth Horowitz

rsBN 978-60 6-8560-87 -8

@ 2019 - Editura PHILOBIA

internet: www.Philobia.come-mail: contact@philobia.com

Editor: BiancaBiaginiTiaducere: Cristina Livia Vasilescu

Redac to r : Daniel Voicea

Corector: Oana JiranuD IP.' Petronella AndreiCopertd: Citilin Furtuni

Imagine copertd: Alexas Fotos, via Pixabay

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei

HOROWIT4 ELISABETHElibereazi-te de destinut familid: cum si devii tu insu;i cu ajutorul

psihogenealegiei - interviu cu Pmcale Reynaud / Flisabeth Horcwitz;

ir"d,rJ.r" din iimba francezi de Cristina Livia Vasilescu. - Bucuregti : Philobia'

20t9Congine bibliografieISBN 978-6068560-87-8

I. Vasilescu, Cristina Livia (trad.)

t59.9

CUPRINS

Arborele nostru genealogic, aFa cum nu l-am adzut

niciodatd..... ........:........... ..........5

De la arborele genealogic la romanul familial ..........9

Conceplie gi prosperitate .............. .........29

Secretul de familie.. .............71.

Prenume gi proiect familial...... ............107

Cuplul parental qi secretele alianlei .......................125

De la fit la trezireasexualitdfii

Banii .................:............ ,.....1,69

Nevroza de clasi ...............175

Meseriile .........791

Credinfele din arborele 9enea1o9ic.................. .......217

Timpul genealogic. ..........:......... ............231,

Identificarea cu grupul familial ..........25L

Viafa morfi1or............... ......259

Profunzimile arborelui genealogic .....267

Vindecarea de arborele genealogic. ....279

Bibliografie .......289

De la arborele genealogic

la romanul familial

Porni[i de la ideea cd noi to[i de{inem o comoard tn rdildcinilenoastre gi cd de noi depinde sd o descoperim pentru a trdi maibine.,.

Da, aqa este. Cred ci fiecare dintre noi are o comoard in ridd-cinile lui. Aceasti comoard este constituitd din toate experienlelepozitive pe care arborele nostru genealogic ar vrea sd ni le poatitransmite, astfel incAt si evoludm in plan sentimental, financiar,corporaf intelectual si creativ.

Comoara despre care oorbili este materiald?Nu numai. Totugi, scopul cirfii de fald este acela de a ne re-

gdsi prosperitatea material5. Aceasta este consecinfa naturald a

unui echilibru genealogic. Vi voi invita si pdtrundefi in profun-zimile romanului dumneavoastri familial. Un roman asa cumpoate nu vi l-a!i imaginat pAnd acum.

Existd o comoard 9i in genealogia oamenilor sdrnci?

Binein{eles. Sd refinem cd sdrdcia este o programare familialSqi cd familiile sdrace reprezintd ramuri neiubite. Trebuie sd ne

?ntoarcem in timp de-a lungul generafiilor precedente pentru airrfelege cAnd anume un copil a fost preferat fal6 de un altul, ince moment aceastd preferintd a avut drept consecin{d o reugiti

10 Elibereazd-te de destinulfamilial

pentru unii qi un egec sau mai multe eqecuri pentru alfii. in ade-

viratul sens al cuvAntului, strdmoqii interzic prosperitatea uno-

ra dintre descendenlii lor.

Ce familie ali putea cita drept exemplu? O familie celebrd care,

prin ea tnsdgi, flr reprczentn un simbol al reugitei 9i al ptospeti-

td{ii?Vd propun sd analizdm, in cAteva rAnduri, o dinastie binecu-

noscutd, aceea a familiei Rothschild.

Care au fost inceputurile acestei dinastii?

Dinastia a inceput in ghetoul evreiesc din Frankfurt. Fonda-

torul ei, Meyer Amschel Rothschild s-a ndscut in1744. Tatdl lui,

Amschel Moses, era un negustor modest care fdcea comerf cu

mdtisuri. Numele i se trage de la privilia lui, derutrrritd Zum

Roten Schild, adic6. ,,La ecusonul rogu". Meyer, la inceput curier,

invafd foarte de tAndr sd cunoascd refeaua comercianlilor din

cartier. La vArsta de 18 ani, el se asociazd cu frafii lui 9i devine un

expert in numismaticd. La vremea aceea, ttanzaclllle monetare

le erau interzise creqtinilor qi familia Rothschild a inceput cu

adevdrat sd prospere atunci cAnd s-a pus in slujba prinlilor ger-

mani. in1769, Meyer obline titlul de agent de curte 9i se cdsdto-

reqte cu Guttle Schnapper, ea insdgi fiica unui agent de curte.

Acest cuplu fondator a aaut, creil, numerogi copii?

Da, zece au supraviefui! cinci bdieli 9i cinci fete. Sd spunem/

de la bun incepu! ci esenfiali in acest roman familial sunt acei

cinci biiefi. Fiicele, prin cisdtorie, iqi pierd numele de familie 9i

simbolul acesteia. Un mdnunchi de cinci sigefi, flancat de un

vultur gi de un leu, se referi la cei cinci fra{i. Aceqtia vor fi trimigi

in principalele capitale economice ale Europei. Doar fiul cel

mare, Amschel, rdmAne la Frankfurt. Al doilea, Salomon, pleacd

De la arborele genealogic ln romanul familial Ll

i;i se stabilegte la Viena, al treilea, Nathary la Londra Carl, alpatrulea, se instaleazi la Napoli gi Jacob, mezinul, pdrisegte ora-q;ul Frankfurt qi se mutd la Paris. Cei cinci fra,ti au participat foar-tc de timpuriu la activit5(ile tatilui lor qi au efectuat numeroasecilStorii.

Cum s-n constituit aaerea lor?:.In principal, pornind de la activitdfi comerciale, financiare,bancare, pebaza unor schimburi de produse textile sau materiiprime de origine coloniald gi pe circulafia unor valori mobiliare

;i monetare. Toate acestea datoritd unui excelent qi rapid schimbtlc informa{ii, pentru cd familia define incd de la inceputuri orctea de informatori eficienfi rdspAndili de-a lungul Europei.(ilienfii lor sunt finanfiqti qi industriagi, nu persoane particulare.

l'e ce se bazenzd, dupd pdrerea dumneaaoastrd, reugita ncestei

lhmilii?Pe capacitatea de a transforma un destin potrivnic in oporfu-

rritate, o sldbiciune in forfd. in acest caz precis, pe capacitatea deir transforma persecufia feroce impotriva evreilor din perioada.rccea intr-o voinfd indestructibili de a se imbog5li qi de a deveniincl ispensabil aldturi de cei influenfi. Aceastd reuqitd sebazeazl,rlt' asemenea, pe o puternicd solidaritate familiald, care repre-zirrtd o caracteristici a multor familii prospere. O solidaritate qi

rrr simt al familiei manifestate inclusiv prin addugarea prenu-nrclui tatilui la acelea ale fiilor (Nathan Mayer, Carl Mayer...). inplirnul afacerilor, contactele prevedeau sanc(iuni impotriva ori-t'iirtri asociat care ar fiindrdznit sX recurgd la tribunal pentrun'glarea unui conflict.

Aceasti solidaritate le permite celor cinci frafi, incd de la in-rtprrt qi in ciuda distanfelor geografice dintre ei, si transfere ca-

lritaluri in cea mai mare siguranld gi si dezvolte relele comerci-

12 Elibereazd-te de destinul familial

ale qi bancare in toatd Europa. Cinci frafi, cinci capitale 9i o

singurd societate; fiecare dintre fra{i este legat, din punct de ve-

dere financiar, de afacerile celorlalli patru' Dupd moartea 1or,

membrii familiei beneficiazd de moqtenirea lisatd de ei'

prin ce flnutne se deosebegte comportamentul familiilot cate nu

reuqesc sd prospere ile acela al membrilor dinastiei Rothschild?

Familiile respective stabilesc preferinle in rAndul fralilor 9i al

surorilor, intre acegtia instalAndu-se astfel o competifie. unii vor

reuqi, purtAnd cu ei o culpabilitate inconqtientS, iar ceilalli vor fi

neglijafi.in aceste familii, unul reuqegte in detrimentul altuia gi existd

o luptd pentru locul dominant. in astfel de situafii, se instaleazi

de reguld o lipsd pe plan afectiv, sentimental, financiar, o sdricie

intelectuald qi un blocaj in privinfa informafiilor utile descen-

denlilor.intr-un fel toate competen{ele afective, materiale, intelectua-

le dispar gi famili4 atunci cAnd este nevroticd, are tendinla de a

le transmite, in schimb/ unor Persoane strdine de genealogie'

Am cunoscut, recent, o persoani ai chrei pdrinli erau invifdtori'

Se ocupaseri foarte bine de elevii lor, dar nu qi de propriul copil'

Practig ei nu au transmis nimic fiicei 1or, sub pretextul unei mari

oboseli resimlite la finalul zilelor de muncd. Iati cum incep aces-

te strategii inconqtiente care ii plaseazi pe descendenli intr-o

stare de eqec. E o formd de abandon, un abandon mascat'

Aceastd reugitd legendard a fnmiliei Rothschild de-a lungul mni

multor genera{ii are gi o laturd mai obscutd?

in primul rAnd, in cazullot, sexul masculin este cel privilegi-

at, femeile contAnd mai pufin. 9r, mai mult decAt individul in

sine, fundamental este numele de familie. Latura mai obscurd

constd in aspectul incestuos al acestei dinastii. Pentru consolida-

De la arborele genealogic Ia romanul familial 13

rcir prosperitnfii gi pistrarea averii, au fost tavorizate, incd de la

irrccpuN cdsdtoriile consangvine. Unul dintre fiii fondatorului,

lrrcrrb, se cdsdtoregte,inL824, cu fiica fratelui siu Salomory inte-rrrcietorul ramurii vieneze. Agadar, Bettina, sofia lui, ii este, inirc'claqi timp, gi nepoatd.

('c anume proooacd astfel de cdsdtorii in interiorul aceleiagi fa-tuilii?

Acest tip de cisitorii provoacd ceea ce numim, in psihogene-

.rlogie, o ,,fuziune a genera{ii1or". Piramida genealogici se de-

zt'chilibreazd prin aceastd telescopare a generafiilor. Fiul lui Sa-

krrnon se cdsitoreqte cu fiica lui Nathary Charlotte, verigoara luiprimar5. Dintre cei gapte copii ai lui Nathary doui fiice se miritdt'tr veri primari qi doi fii, cu verigoare primare. La a treia genera-

(it., dintre cei 19 nepoli ai fondatorului dinastiei,14 se cdsdtoresc

in sAnul familiei Rothschild. Acestei fuziuni a generafiilor i se

,rtlaugd gi faptul ci, adeseori, descendenfii primesc aceleagi pre-nurnc, astfel incAt arborele genealogic se clidegte mai mult ca o

r'('petare. Destinele nu sunt individuale, chiar gi in privin{a mor-(ii t'xistAnd asemdndri uimitoare. De exemplu, trei dintre fiii fon-tlirtorului mor exact in acelaqi ary in 1855. Ulterior, incepAnd de

lir t'ca de-a cincea generalie, cAnd structura familiald este deja

lrirrt. asezatS, endogamiei familiale ii ia locul o endogamie de

t'lirsii.

t't't,ste o endogamie de clasd?

l)upd ce s-au cisdtorit intre ei, membrii familiei Rothschild

rr('(.p acum sd se alieze cu aristocrafia. O nepoati a lui Nathanr;r' rrrrinit5, in1877, cu Lord Battersea, un membru al inaltei aris-

locr.rfii engleze. Marguerite, nepoata lui Carl, se cisdtoregte cu

,lrrttlc de Gramont, qi sora ei, Berthe, cu Prinful de Wagram. Sd

lrrlt'izim cd fralii Rothschild au fost innobilati in 7877 de cdtre

14 Elibereazd-te de destinul familial

Metternictu cancelar al Austriei. Aceste innobildri permit addu-

garea unei particule inaintea numelui. in1,822, ei sunt admigi in

aristocralia ereditard, cu titlul de baron.

Sd tnfelegem cd, in aceastd familie, legdtutile incestuoase sunt

cele care permit tmbogdlirea gi pdstrares aztetii de-a lungul tim-

pului?Da. in cazullor,fiecare este supus grupului familial qi dimen-

siunile individuale sunt inexistente. Fiecare membru al familiei,

birbat sau femeie, este legat de grup prin consolidarea legituri-

lor de sAnge qi, de asemenea, prin legituri financiare, comercia-

le, matrimoniale, imobiliare gi religioase. Alianlele incheiate in

interiorul familiei ii permit fiecdruia s5 se simt6 acasd in diverse

castele gi propriet[fi definute de familia Rothschild in Europa'

Nici mdcar habitatul nu este unul privat.

Sd ne imagindm o situalie inaersd, in care o familie il abando-

neazd itefinitio pe unul dintre descenilen{ii ei, acesta fiinil pla-

sat, de exemplu, intt-o familie adoptittd. Ce se inthmpld tntr-un

astfel de caz?

O persoand abandonati poate deveni bogatd. Existd nume-

roqi copii adoptali care au reuqit in viald intr-un mod incredibil.

Ei reugesc pentru cd gtiu de la bun inceput cx au fost abandonafi,

la fel cum, in cazul familiei Rothschild, faptul ci membrii dinas-

tiei iqi aparfin unii altora este un lucru clar, cunoscut de to!i'

Fuziunea gi abandonul sunt cele doud aspecte ale incestului. $i,

pAnd acum, incestul este cel care, prin evidenfa lui, ghideazd re-

uqita familiilor. Incestul se manifesti in majoritatea familiilor in

care este prezent, dar de o manierd ascunse/ acesta fiind motivul

pentru care reugitele in aceste cazuri sunt mai modeste, chiar

imposibile.

De la arborele genealogic la romanul familial 15

ASadnr, fuziunea sau posesia reprezintd aspectul major al in-testului. Dar cum stnu lucrurile in cazul abandonului?

De fapt, e vorba despre acelagi lucru. Un individ abandonat

tlc familia lui poate presupune cX orice persoani frecventati int'rrrsul existenfei sale ii este mam5, tat6, frate sau sor6, bunigturrchi, mdtugi, vdr, veriqoard... in fiecare persoand intAlnitd, in-dividul respectiv igi cauti un membru al propriei lui genealogii.

ln realitate, incestul, aga cum este el ilescris prin prismn situa-

liei familiei Rothschild, duce ln o formd de capitalism extrem...

Da, cAgtigurile materiale sunt p[strate in interiorul unei maril'amilii. Este ceea ce se intAmpld acum cu marile grupuri financi-

are qi industriale la nivel mondial.

Vorbili ilespre un numdr originan in ce anume constd impoftan-(a lui?

Ne-am referit mai devreme la familia Rothschild, unde inces-

tul familial a produs un numdr de strimoqi mai mic decAt inmod normal, pentru cd majoritatea membrilor familiei cumulea-zi mai multe roluri genealogice. Aceasti particularitate este cea

t'are produce, in primul rAnd, talentul de a fructifica banii gi,

dincolo de bani, numirul. Numirul se afli labaza relatiei noas-

tre cu lumea. Timpul gi spafiul se cuantificd in termeni de nume-rt:, la fel gi banii, care reprezinti motorul societdlilor noastre.

in genealogia persoanelor celebre, existd configura{ii excep,ti-

trnale, care au dreptbazi, numirul strdmoqilor direcfi. Aceste

situafii extraordinare produc un geniu financiar, ca qi cum, por-

nind de la un paradox originar, universul numerelor nu ar urmaprogresia normald, ci o progresie supradimensionatX gi expo-

rrcntiali.

16 Elibereazd-te de destinul familial

Existd gi atte situalii, in nfard de incest, care pot duce la rczul-

tate asemdndtoare?

Da, cazurile de gemelitate, unde existd doui persoane perfect

asemdnitoare, ceea ce Pune o problemd de identitate. La fel 9i

cazurile de disparilie a unor persoane/ despre care familia nu

mai gtie nimic. sau cazurile in care este imposibila identificarea

unui genitor (caztrilefiice-mame), cazurlle de bigamie... in toa-

te situaliile citate, se observd o abatere de la construclia unei

genealogii coerente.

in cadrul consulta{iilor mele, am intAlnit cazul unei actrile

devenitd celebrd, a cirei mitugi materni a disp6rut de la o zi la

alta. Femeii aceleia pur gi simplu i s-a qters urma in arborele

genealogic. $i un astfel de caz produce consecinle in privinla

destinului. Diminuarea numirului logic de strdmoqi direcli ge-

nereaz6, o creqtere intr-un domeniu anume.

De ce aceste situalii genenlogice speciale genereazd, la utma ut-

mei, destine iegite din comun?

Pentru cd ele se sustrag logicii speciei umane. Apriori, fiecare

fiinfd umand ar trebui si aibd un numir definit de strdmogi di-

recfi. in mod normal, in decursul a patru generafiu familia unui

individ trebuie sd numere 15 persoane, cu el inclusiv. Dupd cinci

generalii, 31 de persoane, dupi gase generatii, 63 de persoane'

Unele familii aiung sd eludeze aceastd logicS, prin incest, cel mai

adesea, aga cum am ardtat adineauri.

Se iese astfel din sfera umand 9i se intrd intr-un sistem care, in

sens negativ, depdqegte bariera speciilor, apropiindu-se de lu-

mea animali; gi care, in sens poziliv, se sustrage speciei umane

gi constrAngerilor inerente acesteia.

Prin intermediul banilor, cei in cauzd se elibereazd de anumi-

te constrAngeri legate de timp 9i de spafiu, atunci cAnd nu se

lucreazd la definirea 1or.

De la arborele genealogic Ia romanul familial 17

Itrosperitatea poate fi materiald, dnr ea poate fi gi intelectunldlotodatd. Cum se explicd aceasta din urmd, pentru a folosi un

xrmplu foarte diferit, tn cazul celui mai cunoscut dintre fizici-uii acestui secol, gi md refer aici la Albert Einstein?

lixact enigma acelui numdr originar este cea care poate susci-

lir, in unele cazuri, o puternicd qi geniald cercetare in domeniul

nr,rtcmaticii. Asta pare sd se fi intAmplat 9i cu Albert Einstein.

Itulcm spune cd un element incestuos este deja prezent tn nume-

k lui de familie?l)a, repetarea aceleiagi silabe lainceputul gi la sfArgitul nume-

Irri c1e familie produce o veritabild fascina{ie. intr-o oarecare md-

r;trlii, acesta este motivul pentru care lumea refine numele luillirrstcin gi nu pe acela al altor fizicieni.

l)e o manierd mai generald, aq spune cd numele de familiepoate avea o imensd influenfd asupra destinului.

llnpd dumneaooastrd, ln baza geniului lui Einstein ar sta pre-

zrnlt unor elemente incestuoase din genealogia lui?l)a, qi acest lucru este confirmat de faptul c6,in19\9, Albert

liinstein se cdsdtoreqte cu verigoara lui, Elsa. Aceasta ii este variprirnari dinspre partea mamei gi, totodatd, vard de-a doua din-rprt' partea tatdlui, fiul unchiului sdu patern fiind cdsdtorit cu

rrna clintre fiicele bunicilor lui materni.

Atcustd cdsdtorte incestuoasd ii oa pecetlui destinul?(htegoric. Luna qi anul cisitoriei lui corespund perioadei in

('irr(, ilre loc confirmarea ipotezei sale gtiinfifice, referitoare la de-

llt,xia razelor luminoase in cAmpul gravitafional. Pentru verifi-

r'rrrt'tl acestei ipoteze, era necesari observarea fenomenului inlirrrlrul unei eclipse totale de soare. Eclipsa din 1919 a permis

rrrrci cluble echipe qtiinfifice britanice sd-i confirme prediclia te-

18 Elibereazd-te de destinul familial

oretice. Dupd cdsdtorie, Einstein Primegte Premiul Nobel 9r, in-

cepAnd din acel momen! cunoagte gloria internafionali.

Dupd dumneaztoastrd, crede[i cd aceastd cdsdtorie a fost o gre-

geald?

Da, dintr-o perspectivd genealogicd, ir mod cert. Uimitoreste faptul cd veriqoara lui se ?nrudea cu el prin ambele ramuri

genealogice. Este o configurafie excepfionald.,inzesfiat[ cu o pu-

tere uriaq5.

De fapt, incestul originar pune din nou stdphnire pe el. Acesta

este oare prelul pe care Einstein a trebuit sd'l pldteascd pentru

genialitatea lui?Da chiar cred acest lucru.

Pentru a se cds[tori cu verigoara lui, Einstein a divorfat de

prima sa sofie, Mil6va. Aceasta a fost studentdla matematicd 9i

frzicl.in aceeaqi perioadd ca el, la Politehnica din Ziirictr, qi se

pare cd a contribuit mult la cercetirile qi descoperirile lui de la

inceputul secolului.Pe plan familial, Einstein nu s-a ocupat niciodati de copiii pe

care i-au avut impreuni. Prima lor fiici ar fi decedat la o vArsti

fragedi gi al treilea gi ultimul lor copif un bdiat, a suferit inci de

mic de un dezechilibru mintal.

Destinul personal al lui Einstein e marcat ile faptul cd ncesta

gi-a abandonat proprta descenilen[d genealogicd.

Aspectele incestuoase ale arborelui siu genealogic nu numai

ci l-au determinat si se insoare cu un membru al propriei fami-

lii, sacrificAnd o cisnicie abia intemeiati, ci, i:r plus, l-au fdcut

sd-i propund pregedintelui RooseveLt, in 1939, elaborarea unei

bombe atomice. De-a lungul timpului, incestul duce la distruge-

re, iati secreful.

De Ia arborele genealogic la romanul familial 19

$tim cd acea bombd a fost folositd impotriua populnliei jnpo-ueze. Existd o legdturd cu istoria personald n lui Einstein?

Einstein a plecat in Japonia in momentul in care i s-a decernat

Itrcmiul Nobel. A fdcut aceasti cilitorie insofit de a doua luirurfie. Mi refer, desigur,la veriqoara lui. E interesant de men]io-

rrat faptul cd Japonia este una dintre pulinele liri care nu au

gilzduit colonii evreiegti pe teritoriul ei. Agadar, n priori, popula-

lil acestei ldri nu avea nicio legiturd posibil5 cu genealogia luiliirrstein. Dintr-un alt punct de vedere, putem spune cd Japonia,{'irre a fost unica fintd umani a bombei atomice, a favoizat, inistoria ei, cdsdtoria intre persoane inrudite, practicAnd in mod

ltrrcnt qi tradifional uniunea intre veri.

Am aorbit ndineauri despre o dinastie masculind, aceea a fami-llti Rothschild, gi ilespre destinul lui Albert Einstein, un om de-

rtt,ttit celebru la niael mondial. Ce ne putefi spune despre ilesti-nak feminine?

Aq vrea sd vi vorbesc despre genealogia Agathei Christie, ce-

h,bra scriitoare de romane poliliste.La drept vorbind, familia Agathei Christie nu este una excep-

liorrald in sensul obignuit al cuvAntului. Mi refer aici la faptul ciLrrrilia ei, care erainstdritd, nu s-a remarcatin domeniul artei, al

ltiirrfci, al politicii sau in oricare altd disciplini.Iixcepfionald, in schimb, este structura genealogicd a acestei

l,rrnilii. Cred cd geniul Agathei Christie s-a cl5dit pe aceasti

rtructurd genealogici, deqi, intr-o primd fazd, ea pdrea aproape

trrrlrosibild.

l),r'isld, agadnr, un pnrailox genealogic care contureazd geniali-ltlt t?

lhrn. Ce rispuns ali da dacd v-as cere sd rezolvafi urmdtoareaprr rblcmd: ,,Cum se poate ca un ascendent din arborele genealo-