etapizarea procesului de selectie si pregatire in handbal

BACAU

FILIERA VOCATIONALA PROFIL SPORTIV

INDRUMATOR: Prof. MIHALCEA MIHAI

- 2006 -

1

BACAU

ETAPIZAREA PROCESULUI DESELECTIE SI PREGATIRE IN

HANDBAL

FILIERA VOCATIONALA PROFIL SPORTIV

INDRUMATOR:Prof. MIHALCEA MIHAI

- 2006 -

2

PLANUL LUCRARII

I. CAPITOLUL I

- Importanta si actualitatea temei .............................................. 4

II. CAPITOLUL II

- Bazele teoretice ale lucrarii ........................................................ 6

- Perioada.Perspectiva.Etapa – incepatori .............................6

A. Sarcini si obiective ............................................................6B. Mijloace de realizare .........................................................7

- Perioada.Perspectiva.Etapa – avansati ................................15

A. Sarcini si obiective ..........................................................15B. Mijloace de realizare ......................................................17

- Perioada.Perspectiva.Etapa – performanta............................26 A. Sarcini si obiective ..........................................................26B. Mijloace de realizare.........................................................27

III. CAPITOLUL III

- Concluzii .....................................................................................33

IV. CAPITOLUL IV

- Bibliografie ....................................................................................34

3

CAPITOLUL I

Handbalul este incadrat in grupa ramurilor sportive care cer indeosebi viteza si viteza – forta, alaturi de celelalte jocuri sportive, sprint, judo, scrima, lupte, haltere. Daca urmarim specificul efortului in handbal, se observa ca intervine ca destul de importanta, calitatea mortica rezistenta, ceea ce face ca varsta de 9 – 10 ani, citata in unele lucrari ca fiind optima pentru incadrarea copiilor in grupele de incepatori, sa nu fie reala. Majoritatea materialelor de specialitate care se refera la aceasta problema arata ca varsta optima pentru selectia initiala in handbal este cuprinsa in intervalul 10 – 12 ani, cand substratul morfo – functional si psihic al organismului este apt sa sustina cerintele de efort ale antrenamentului ai competitiei de handbal. In conceptul contemporan despre antrenamentul in handbal, instruirea copiilor este o parte integranta a sistemului de pregatire pentru handbalul de performanta. In acest context, cantitatea dar mai ales calitatea procesului de instruire a copiilor si juniorilor, care de fapt constituie baza de masa a sportului de performanta, reprezinta un factor hotarator al asigurarii unei capacitati superioare de performanta a handbalistilor, la nivelul exigentelor jocului actual si in perspectiva evolutiei lui. Calitatea bazei de masa a handbalului de performanta este determinata de mai multi factori, dintre care unii se detaseaza ca importanta. Preluand din teoria antrenamentului sportiv ideea potrivit careia antrenamentul soprtiv trebuie sa aiba un caracter stadial, teoria si metodica handbalului au stabilit o stratificare a instruirii copiilor si juniorilor, in concordanta cu particularitatile de varsta si cu obiectivele instructiv – educative si de performanta, fixate pe fiecare esalon al bazei de masa a handbalului de performanta. Astfel, au fost stabilite urmatoarele stadii de instruire:

Minihandbalul – varsta 6 – 10 ani; Copii incepatori – varsta 10 – 12 ani; Copii avansati – proveniti din grupele de incepatori, care au evolutie

lenta, dar cu perspectiva, 12 – 14 ani; Copii de performanta, juniorii III, cu evolutie foarte rapida, varsta 13 – 15 ani; Juniori II, avansati, care provin din grupele de copii de performanta si

de avansati, la care se adauga si juniorii nou selectionati, ale caror calitati le faciliteaza o integrare rapida in esalon – varsta 15 – 17 ani;

4

Juniori I, de performanta, promovati din grupele de juniori II – varsta 17 – 19 ani;

Copiii si juniorii isi desfasoara activitatea in doua categorii de unitati sportive. O prima categorie este proprie bazei de masa, cuprinzand numai grupe si echipe de copii si juniori. Din aceasta categorie fac parte Cluburile Sportive Scolare. Cea de-a doua categorie este formata din grupele si echipele de copii si juniori din cadrul sectiilor de handbal ale cluburilor, asociatiilor sportive si liceelor cu program sportiv. Unitatile cuprinse in prima categorie sunt cele sportive scolare, subordonate M.E.N, iar celelalte sunt subordonate C.N.E.F.S sau departamentelor de care apartin.

In conformitate cu reglemetarile in vigoare ale forului tutelar, grupele si echipele de handbal din cadrul cluburilor sportive scolare si liceelor cu program sportiv trebuie sa-si desfasoare activitatea dupa cum urmeaza :

Grupele de copii cu efectiv de aproximativ 18 – 20 elevi, desfasoara 3 lectii de antrenament pe saptamana cu o durata de aproximativ 120 minute fiecare;

Grupele de juniori II cu efectiv de aproximativ 15 – 18 elevi, desfasoara 4 – 5 antrenamente pe saptamana cu durata de aproximativ 120 minute fiecare;

Grupele de juniori I cu efectiv de aproximativ 14 – 16 elevi, desfasoara 5 – 6 antrenamente pe saptamana cu durata de aproximativ 120 minute fiecare;

Practica arata ca efectivul grupelor de copii trebuie sa fie mai mare, deoarece la acest nivel se produc fluctuatii, stabilitatea fiind foarte mare. Conceptiile privind raportul dintre volumul si intensitatea antrenamentelor au cunoscut variate reconsiderari, dar se pare ca totusi la aceste varste volumul trebuie sa fie aspectul controlabil, intensitatea crescand odata cu varsta.

5

CAPITOLUL II

I. PERIOADA. PERSPECTIVA. ETAPA - INCEPATORI.

A. SARCINI SI OBIECTIVE

1. Constituirea grupelor de incepatori 2. Pregatirea fizica generala :

a) Dezvoltarea vitezei : - de deplasare - de reactie - de repetitie

b) Dezvoltarea indemanarii generale (mobilitate, suplete, coordonare, echilibru);

c) Dezvoltarea detentei musculare (membrele inferioare si superioare);

d) Secundar : - dezvoltarea fortei generale (abdomen si trunchi in special);

- dezvoltarea rezistentei generale(aerobe); 3. Initierea in tehnica handbalului

a) Invatarea si perfectionarea miscarii in teren (alergarea corecta, opriri, pozitia fundamentala, deplasarea in pozitie fundamentala si iesirea la adversarul cu mingea);

b) Invatarea si perfectionarea prinderii si pasarii mingii (zvarlita deasupra umarului, de pe loc si din alergare);

c) Invatarea si perfectionarea aruncarii la poarta (azvarlita de deasupra umarului, de pe loc, cu pas adaugat, cu pas incrucisat si din saritura);

d) Invatarea si perfectionarea conducerii mingii(driblingului);e) Invatarea si perfectionarea atacarii aversarului aflat in posesia mingii;f) Invatarea si perfectionarea blocarii mingii aruncate la poarta;

4. Initierea in tactica handbalului

a) Invatarea marcajului si demarcajului;b) Invatarea utilizarii procedeelor tehnice in mod eficient;c) Invatarea fazei I;d) Invatarea replierii;

6

e) Invatarea apararii om la om si 6 : 0;f) Invatarea atacului cu un pivot, pozitional.

5. Pregatirea teoretica

a) Invatarea principalelor notiuni de regulament;

6. Pregatirea psihologica

a) Educarea si dezvoltarea pasiunii pentru handbal si pentru munca;b) Dezvoltarea calitatilor morale si de vointa;c) Dezvoltarea curajului si a dirzeniei;

7. Studiul comportamentului psiho – motric individual

B. MIJLOACE DE REALIZARE

1. Constituirea grupelor de incepatori are ca principal ( si singular de altfel) mijloc de realizare selectia initiala. Metodologia initiala (preselectia) a fost prezentata mai inainte si de aceea vom descrie doar criteriile dupa care se face selectia pe etape :

Criterii medico – biologice de selectie

a) Starea de sanatate Mijloace de investigare : Anamneza medico – sportiva facuta de antrenorul respectiv, in care se vor urmari datele privitoare la antecedentele heredo – colaterale si personale, precum si cele legate de potentialul biomotric personal. Examenul clinic efectuat de cabinetul medical – sportiv. Se vor urmari in principal examenele clinice de interne, cardiologie si O.R.L. Nu vor fi acceptati copii care prezinta : stari hepatice si renale, malformatii cardiace, valvulopatii, distrofii ale coloanei si ale aparatului locomotor.

b) Dezvoltarea fizica Mijloace de investigare :

Masuratorile antropometrice efectuate de catre antrenor(profesor). Examenul somatoscopic efectuat tot de antrenor.

7

c) Starea functionala Mijloace de investigare:Proba Pacho – Martinet, de adaptare la efort;Tensiunea arteriala, frecventa cardiaca;Capacitatea vitala; frecventa respiratorie;

Criterii somatice

a) Talia este principalul criteriu somatic de selectie si din aceasta cauza trebuie sa i se acorde o deosebita importanta. Conform cerintelor actuale ale handbalului modern, talia trebuie sa fie cat mai ridicata. Din aceasta cauza, si la 10 – 12 ani, se impun anumite criterii de talie, dupa cum urmeaza :

VARSTA BAIETI FETEPORTARI 9 M SEMICERC PORTARI 9 M SEMICERC

10 ANI 144 148 141 147 151 14311 ANI 150 154 148 154 158 15012 ANI 156 160 152 161 164 156

b) Anvergura trebuie sa depaseasca sau cel mai mult sa fie egala cu 102 % din inaltime. La portari este necesara o alonja superioara procentului de 102 %. In functie de tabelul anterior, anvergura trebuie sa se prezinte astfel :

VARSTA BAIETI FETEPORTARI 9M SEMICERC PORTARI 9M SEMICERC

10 ANI 146.9 151.0 143.8 149.9 154.0 145.911 ANI 153.0 157.1 151.0 157.0 161.1 153.012 ANI 159.1 163.2 155.0 164.2 167.3 159.1

c) Lungimea palmei avantajeaza jucatorii cu cat este mai mare. Deci trebuie sa fie de peste 10.4 % din talie :

VARSTA BAIETI FETEPORTARI 9M SEMICERC PORTARI 9M SEMICERC

10 ANI 15 15.4 14.7 15.3 15.7 14.711 ANI 15.6 16 15.4 16 16.4 15.612 ANI 16.2 16.6 15.8 16.7 17 16.2

8

c) Diamnetrul biacromial si bitrohanterian trebuie sa se gaseasca intr-un raport supraunitar, adica diametrul biacromial sa fie mai mare ca cel bitrohanterian. Din criteriile somatice reiese ca talia trebuie sa fie eliminatorie. Cand exista copii su posibilitati reale de crestere vor fi selectionati chiar daca au o talie mai mica decat baremurile fixate.

Criterii motrice

a) Generale

Calitatea motrica Mijloc de testare

1. viteza de deplasare 50 m sprint2. detenta saritura in lungime de pe loc3. rezistenta aeroba 600 / 1000 m plat4. forta - in brate- abdominala

mentinut in atarnat / tractiuniridicarea trunchiului la verticala

5. indemanarea generala naveta si aruncarea mingii de oina6. mobilitatea mobilitatea coxo – femurala

b) Specifice

Calitati motrice Mijloace de testare

1. forta in regim de indemanare aruncarea mingii de handbal la distanta2. indemanare in regim de viteza 2 deplasari in triunghi3. viteza in regim de rezistenta 5 x 30 m sprint (media)

Criterii psihologice

Principalele trasaturi psihice care intereseaza la aceasta varsta si etapa sunt urmatoarele :

a) Viteza de reactie poate fi remarcata prin observatia pedagogica, prin unele jocuri ( „fripta” de exemplu), prin efectuarea unor sarituri la semnalele sonore, vizuale, mijloace subiective sau prin utilizarea unui test mijloc obiectiv. Acesta consta prin oprirea unei rigle, careia i se da drumul sa alunece pe un perete vertical, gradatia 0 fiind la nivelul bratului intins orizontal. Oprirea se va

9

face cu degetele mainii, aflate la 2 – 3 cm de perete. Gradatia la care rigla va fi oprita nu trebuie sa fie mai mare de 5 cm.

b) Trasaturile morale si de vointa se pot observa cu usurinta in timpul desfasurarii probelor de concurs : alergare de rezistenta si mai ales la mentinerea in atarnat la bara fixa, unde abandonul usor se datoreaza si unei vointe slabe.

c) Aptitudinile si temperamentul se urmaresc prin observatia pedagogica asupra comportamentului psiho – motric al copiilor. Un rol determinant in relevarea acestora il are experienta in acest domeniu al selectiei.

In ceea ce priveste temperamentul, cel mai potrivit specificului jocului de handbal este temperamentul sangvin (puternic – echilibrat – mobil).

2. Pregatirea fizica generala are ca mijloace de realizare atat grupa mijloacelor specifice handbalului, cat si grupa mijloacelor nespecifice (exercitii preluate din procesul de pregatire al altor ramuri sportive).

a) Dezvoltarea vitezei de deplasare se realizeaza prin utilizarea in principal a mijloacelor de atletism, din scoala alergarii, atat pentru invatarea tehnicii de alergare, cat si pentru cresterea vitezei de alergare. Astfel pot fi folosite cu eficienta crescuta exercitii ca :

alergari lansate pe distante scurte (30 m); alergari accelerate; alergari in panta, mai ales in vale (inclinatie mica); alergari cu joc de glezna, cu aruncarea gambelor in spate, cu

genunchii la piept; alergarea tropotita;

b) Dezvoltarea vitezei de reactie se poate realiza prin utilizarea diferitilor stimuli (vizuali, auditivi), in cadrul tuturor mijloacelor si mai ales la trecerile dintr-unul in altul. Spre exemplu : la primul semnal, alergare de viteza, la doua doua semnale oprire si mers ghemuit, etc. Mai pot fi utilizate mijloace ca :

deplasarea in oglinda, pe perechi; panou de reflexe; stafete simple;

c) Dezvoltarea vitezei de repetitie cuprinde atat cresterea vitezeu de pasare, cat si cea de deplasare (specifica miscarii in teren). Pentru cresterea vitezei de pasare se utilizeaza mijloacele specifice invatarii si perfectionarii prinderii si pasarii mingii, dar executate in mare viteza. Se pot incadra in timp si organiza sub forma de

10

concurs : „cine face mai multe pase in X minute?” sau „cine face mai repede X pase?”.Cresterea vitezei de repetitie a miscarii membrelor inferioare se realizeaza utilizand mijloace pentru dezvoltarea vitezei de deplasare, avand ca obiective cresterea ritmului si a frecventei pasilor.

d) Dezvoltarea indemanarii generale se poate realiza mai ales prin mijloace luate din gimnastica.pot fi folosite cu eficienta:

rostogoliri; sarituri; stafete aplicative; mers si alergari pe suprafete inguste, cu si fara ingreuieri; exercitii complexe de brate si picioare, cu accent pe

coordonare; legarea unor elemente din gimnastica cu sprinturi; exercitii specifice de gimnastica pentru dezvoltarea

mobilitatii articulare si supletei musculare (extensii, flexii, circumductii).

e) Dezvoltarea detentei se poate realiza prin : sarituri de pe loc in diferite variante; sarituri fara elan in lungime; pasul sarit si pasul saltat (cu diferite legari, un pas sarit – un pas

saltat; doi pasi sariti – un pas saltat, etc); sarituri peste obstacole naturale si artificiale; aruncari la poarta din saritura peste banca de gimnastica.

f) Dezvoltarea fortei generale si a rezistentei aerobe.Rezistenta generala (aeroba) se poate realiza la aceasta varsta utilizand alergarile in tempo uniform, pe distante cuprinse intre 400 – 800 m. Este indicata alegerea unor trasee plate si in cadrul natural (parcuri, paduri). In ceea ce priveste forta, este necesara dezvoltarea ei la nivelul muschilor abdominali si ai trunchiului. Forta la nivelul membrelor superioare si inferioare se dezvolta prin utilizarea mijloacelor specifice pregatirii tehnice si tactice.Forta muschilor abdominali se poate dezvolta prin folosirea unor exercitii la spaliere (din atarnat), precum si prin miscari ale picioarelor ridicate oblic, din culcat sau sezand. Este contraindicata utilizarea ingreuierilor foarte mari.

3. Initierea in tehnica handbalului

11

a) Invatarea si perfectionarea miscarii in teren. Mijloace de realizare.

explicatia teoretica si demonstratia; jocurile pregatitoare (leapsa, ulii si porumbei, navodul); stafetele, ce cuprind : porniri, opriri, intoarceri, alergari cu

fata si cu spatele, schimbari de directie, sarituri; alergari cu pasi incrucisati si adaugati; galop lateral; deplasari in pozitie fundamentala (inainte, inapoi, lateral

stanga si dreapta).b) Invatarea prinderii si pasarii

Mijloace din scoala mingii:- jocuri pregatitoare, cu diferite variante de transmitere a

mingii (mingea calatoare, mingea prin tunel);- stafete cu transportul mingii, cu diferite variante;- stafete cu rostogolirea mingii;

Mijloace specifice :- pase in 2 si 3 de pe loc;- pase in triunghi, patrat, stea, in zigzag;- pase din alergare : suveica simpla si dubla; in 2 si 3

jucatori;c) Invatarea si perfectionarea aruncarilor la poarta

Mijloace din scoala mingii:- concursuri de aruncari la distanta (mingi de tenis, mingi

de cauciuc, diferite obiecte);- jocuri pregatitoare ( apara cetatea, intre 2 si 4 focuri).

Mijloace specifice :- aruncari de pe loc, pe un sir, aruncari din pozitie

fundamentala;- aruncare precedata de prinderea mingii;- pase in potcoava, aruncari de pe loc din diferite pozitii

fata de poarta;- aruncari cu pasi adaugati si incrucisati;- executia pasului incrucisat fara minge;- executarea elanului cu imitarea aruncarii;- alergare – prindere – aruncare;- pasare – alergare – prindere – aruncare;- aruncari din saritura;- sarituri cu imitarea miscarii de aruncare;- pasire pe banca de gimnastica si aruncare la poarta;

12

- alergare – prindere – aruncare;- aruncare din saritura peste banca;

d) Invatarea si perfectionarea driblingului :- dribling pe loc, cu o mana si cu cealalta;- dribling in alergare, in linie dreapta;- suveica simpla cu dribling;- dribling cu ocolirea unor obstacole;- stafeta cu dribling;- dribling urmat de pasa;- dribling – aruncare la poarta;

e) Invatarea si perfectionarea atacarii adversarului :- deplasari in oglinda, pe perechi;- din deplasare in pozitie fundamentala, pe perechi,

lovirea usoara cu mainile a gambelor sau umerilor partenerului;

- deplasare laterala in pozitie fundamentala pe semicerc, cu iesire si atingerea unor puncte fixe de reper;

- deplasare laterala in pozitie fundamentala pe semicerc, cu iesire si atingerea unor puncte fixe de reper;

- perfectionarea in cadrul jocurilor scoala 3x3, 4x4, 5x5, 6x6.

f) Invatarea si perfectionarea blocarii mingilor aruncate la poarta:- jocuri pregatitoare din scoala mingii;- individual, blocarea mingilor aruncate de pe un sir;- blocarea mingii pe perechi;- blocarea mingilor aruncate alternativ de cei doi interi;

4. Initierea in tactica jocului de handbal

Invatarea marcajului si demarcajului :a) deplasari in oglinda;b) joc „cine tine mai mult mingea”;c) explicatii in cadrul jocurilor scoala;

Invatarea fazei I a atacului (contraatacului):a) global;b) pe verigi, in functie de cele care sunt deficitare;c) accent pe anticipare si prinderea mingii venite din urma.

Invatarea replierii:a) alergarea cu spatele;

13

b) pe perechi, unul executa dribling, celelalt se retrage;c) contraatac cu repliere;

Invatarea apararii „om la om” :a) joc „cine tine mingea mai mult”;b) deplasare la oglinda pe perechi;c) joc scoala;

Invatarea apararii 6 : 0 zona si atacul cu un pivot:a) la o poarta – atac – aparare;b) joc scoala;

5. Invatarea principalelor notiuni de regulament se realizeaza atat prin explicarea teoretica a unor reguli, cat mai ales prin explicarea situatiilor aparute in timpul desfasurarii jocului.


Educarea si dezvoltarea pasiunii pentru hadbal si pentru munca constituie o necesitate in aceasta perioada de inceput. Prezentarea unor rezultate ale handbalistilor romani, prezentarea unor personalitati ale handbalului, vizionarea unor jocuri constituie tot atatea mijloace pentru realizarea acestui obiectiv. De asemenea, discutiile in care sa se prezinte necesitatea unei pregatiri continue, intense, pentru realizarea unor performante deosebite, sunt foarte utile.

Dezvoltarea calitatilor morale si de vointa se poate realiza prin utilizarea unor mijloace repetate pe fond pe oboseala si plictiseala(de exemplu pase), prin discutii cu privire la spiritul de echipa, colegialitate, prin folosirea mijloacelor stimulative si de constrangere, prin respectarea stricta a unor reguli prestabilite, de punctuabilitate, corectitudine.

Dezvoltarea curajului se poate realiza prin mijloace specifice : rostogoliri, sarituri, blocarea mingilor ( fara sa se fereasca sau sa inchida ochii), dar si prin mijloace nespecifice : discutii, incurajari, stimularea unor actiuni.

7. Studiul comportamentului psiho – motric este o sarcina cu caracter permanent, pe toata durata acestei etape de incepatori. Utilizand ca puncte de reper criteriile de selectie pe baza observatiei pedagogice, dar si pe baza probelor si normelor de control, a controlului medical, a masuratorilor antrometrice, putem avea o imagine reala, in orice moment, a posibilitatilor individuale de invatare si perfectionare.

14

Practic, aceasta sarcina se realizeaza prin continuarea selectiei pe toata durata etapei.

II. PERIOADA. PERSPECTIVA. ETAPA – AVANSATI.

Aceasta etapa a procesului de selectie si pregatire in handbal cuprinde doua subetape. Subimpartirea este facuta datorita unor necesitati de ordin organizatoric si competitiv, respectiv datorita celor 2 niveluri de juniori (junioare) : III si II. Astfel, nivelului III ii corespunde varsta de 13 – 14 ani, iar nivelul II varsta de 15 – 16 ani. Acestor doua niveluri le corespund cele doua subetape de pregatire si selectie. Diferentele ce apar intre subetape se refera atat la criteriile de selectie, cat si la proceul de pregatire (in toti factorii acestuia). Pentru a usura ratarea acestei etape, nu se vor prezenta diferentiat sarcinile, obiectivele, criteriile de selectie si mijloacele de realizarea acestora, ci se vor mentiona doar acele elemente noi ce intervin alaturi de elementele primei subetape, pentru constituirea etapei de avansati in totalitate.


1. Constituirea grupelor de avansati (echipele de juniori III si II).2. Continuarea pregatirii fizice generale si inceperea pregatirii fizice

specifice :a) dezvoltarea vitezei de deplasare;b) dezvoltarea vitezei de reactie;c) dezvoltarea indemanarii generale (mobilitate, suplete,

coordonare);d) formarea si dezvoltarea indemanarii specifice (simtul mingii);e) dezvoltarea detentei;f) dezvoltarea fortei generale ( brate, picioare, abdomen, trunchi);g) dezvoltarea reistentei generale;h) dezvoltarea vitezei de executie;i) dezvoltarea fortei specifice;j) dezvoltarea rezistentei specifice.

3. Desavarsirea pregatirii tehnice: a) perfectionarea tuturor procedeelor tehnice invatate in etapa

anterioara (incepatori);b) initierea in executia paselor speciale;c) angajarea pivotului ( ca procedeu);d) aruncarea la poarta din plonjon;

15

e) aruncarea la poarta de pe extrema;f) scoaterea mingii de la adversar;g) tehnica portarului;h) pasele din pronatie, lateral din articulatia pumnului si voleibalate

cu o mana si doua maini;i) aruncarea la poarta cu evitare;j) fenta de aruncare urmata de pasa, angajare sau dribling.

4. Desavarsirea pregatirii tactice: a) perfectionarea actiunilor tactice insusite in prima etapa;b) angajarea pivotilor si extremelor(continutul tactic);c) incrucisarile simple si duble;d) paravanul;e) contraatacul sustinut(faza a II-a);f) circulatia mingii si a jucatorilor;g) marcajul strans;h) schimbul de oameni;i) sistemul de aparare combinat 5+1 om la om;j) blocajul;k) blocaj – plecare din blocaj;l) atacul in momente fixe ale jocului;m) organizarea atacului;n) dublajul si inchiderea patrunderilor adversarului;

5. Pregatirea teoretica: a) reguli referitoare la organizarea si desfasurarea atacului si apararii;b) cerintele tactice ale jocului;c) notiuni de regulament;d) fixarea regulilor tactice pentru blocaj, blocaj – plecare, angajari;e) fixarea regulilor atacului in circulatie;

6. Pregatirea psihologica: a) Continuarea muncii educative pentru perfectionarea celitatilor

morale, de vointa, de curaj, solicitate de joc;b) Pregatirea pentru competitii(oficiale si amicale).

7. Studiul comportamentului psiho – motric

16

B. MIJLOACE DE REALIZARE

1. Constituirea grupelor de avansati se realizeaza prin selectia intermediara I (juniori III) si selectia intermediara II (juniori II).

Criterii pentru selectia intermediara I si II

Criterii medico – biologice- Starea de sanatate se apreciaza de catre medicii

cabinetului sportiv prin examenele clinice de : interne, chirurgie, cardiologie, ortopedie, oftalmologie, ORL.

- Dezvoltarea fizica se apreciaza prin :a) Examenul antropometric;b) Examenul somatoscopic(ambele se fac de catre antrenor);c) Examenul mobilitatii articulare;d) Examenul fortei, prin dinamometrie : flexori palmari(stanga si

dreapta), muschii centurii scapulare si ai regiunii lombare.- Starea functionala se apreciaza mai ales la nivelul

aparatelor cardiovascular si respirator; Criterii somatice

- Talia trebuie sa corespunda valorilor indicate in tabelele urmatoare:

Selectia intermediara I ( juniorii III, 13 – 14 ani)

portari 9m Semicerc

fetebaieti

170178

170182

166175

Selectia intermediara II ( juniorii II, 15 – 16 ani)

portari 9 m Semicerc

fetebaieti

174184

177188

169184

17

- Greutatea trebuie sa corespunda taliei, astfel raportul (talie – 103 greutate) trebuie sa aiba urmatoarele valori:

portari 9m Semicerc

fetebaieti

1.081.06

1.101.07

1.081.06

Corespunzator acestor indici, greutatea trebuie sa aiba urmatorele valori :

portari 9m Semicerc

Juniori feteIII baieti

64.873.6

64.877.3

60.870.3

portari 9m Semicerc

juniori feteII baieti

68.579.2

71.381.5

62.778.5

- Anvergura la juniori III trebuie sa reprezinte cel putin 102 % din talie, iar la juniori II, cel putin 103 % din talie. Astfel, valorile anvergurii trebuie sa fie mai mari sau cel mult egale cu valorile din tabelele urmatoare :



173.4181.6

173.4185.6

169.3178.5


Juniori feteII baieti

179.2189.5

179.4193.6

174.1189.5

18

- Palma pastreaza raportul de 10.4 % din talie, deci trebuie sa aiba cel putin urmatoarele valori :



17.718.5

17.718.9

17.318.2

portari 9m Semicerc

Juniori feteII baieti

18.119.1

18.419.5

17.519.1

- Diametrul biacromial trebuie sa fie mai mare decat cel bitrohanterian.

Criterii motrice

Pentru ambele selectii (niveluri) sunt testate aceleasi calitati motrice s prin aceleasi probe :

Calitatile motrice Proba de control1. Viteza de deplasare 50 m plat2. Detenta Saritura in lungime de pe loc3. Rezistenta generala(aeroba) 800 m – 1000 m4. indemanarea generala(deprinderea naturala de aruncare)

Aruncarea mingii de oina

5. forta (in brate) Mentinut in atarnat(tractiuni)6. forta (abdominala) Ridicarea trunchiului din culcat la verticala7. indemanarea generala(mobilitatea) Mobilitate coxo – femurala8. indemanare generala Naveta9. forta in regin de indemanare Aruncarea mingii de handbal la distanta10. viteza in regim de rezistenta 5 x 30 m sprint11. viteza in regin de indemanare Dribling 30 m si dribling 30 m printre jaloane12. indemanare in regim de viteza Trei deplasari in triunghi13 indemanare in regim de viteza si forta Culegerea mingii si aruncare la poarta

19

Criterii psihologice- Inteligenta se poate remarca din discutiile si intrebarile

puse, care sa solicite procese de judecata, din modul cum se exprima(logic sau incoerent).

- Atentia poate fi testata prin utilizarea unor semnale complexe la schimbari de ritm exercitii sau formatii, sau prin diferite jocuri.

- Vointa se poate observa la probele de control (mentinur in atarnat, tractiuni, abdomen) si din comportamenul motric in antrenament.

- Aptitudinile, temperamentul si trasaturile de personalitate se pot releva printr-o continua observare a copiilor in timpul antrenamentelor si in afara lor, din modul cum se manifesta.

La aceasta varsta inca nu este necesara utilizarea unor baterii de teste specifice psihologiei, deoarece manifestarea comportamentala a copiilor caracterizeaza destul de evident substratul psihic pe care-l au.

2. Continuarea pregatirii fizice generale si inceperea pregatirii fizice specifice.

g) Dezvoltarea vitezei de deplasare se realizeaza utilizand in continuare mijloacele specifice atletismului,prezentate la prima etapa dar introducand si unele elemente care sa le apropie de utilizarea lor in handbal :

- starturi din picioare, din pozitie fundamentala de aparare;- intoarceri la 180 si alergare de viteza;- alergari cu spatele;- sprinturi cu opriri bruste;- sprint – oprire – intoarcere – sprint, etc.

Se vor utiliza si mijloace specifice handbalului:- repetari de contraatac;- pase in viteza maxima;- replieri in viteza mare.

h) Dezvoltarea vitezei de reactie continua sa aiba ca principale mijloace de realizare stimuli auditivi, dar acum mai ales vizuali, utilizati la diferite exercitii complexe:

- deplasari in pozitie fundamentala la semicerc si alergare pe contraatac in momentul cand profesorul arunca o minge spre poarta;

20

- panoul de reflexe;- aruncarea mingii in perete si prinderea ei imediat;- pasarea alternativa a mingii de catre doi jucatori spre cel

de al treilea;i) Dezvoltarea indemanarii generale(mobilitate, suplete,

coordonare) are grupele de mijloace de gimnastica principale:- rostogoliri peste obstacole;- sarituri urmate de rostogoliri;- exercitii la spaliere;- exercitii cu bastoane de gimnastica;- indoiri, aplecari, rasuciri, circumductii de trunchi,

membre inferioare si superioare;j) Dezvoltarea fortei generale:

- genuflexiuni cu variante;- flotari cu variante;- exercitii la scara fixa pentru dezvoltarea muschilot

abdominali si ai trunchiului;- catarari pe franghie.

k) Dezvoltarea rezistentei generale:- alergari de durata cu tempo constant;- alergari in teren denivelat;- alergari cu tempo variabil.

l) Dezvoltarea fortei specifice:- pase si aruncari cu mingi umplute(medicinale sau cu

greutate mai mare);- utilizarea halterelor si helcometrelor prin imitarea

miscarii de aruncare;- sarituri peste obstacole imitand miscarea de aruncare;- marirea numarului de aruncari din saritura;- cresterea timpului de deplasare in pozitie fundamentala.

m) Dezvoltarea rezistentei specifice:- repetarea tuturor exercitiilor cu pauze mai scurte;- utilizarea mijloacelor specifice pe fondul oboselii fizice

si psihice;- joc de handbal cu reprize mai lungi decat cele normale.

21

3. Desavarsirea pregatirii tehnice

a) Perfectionarea procedeelor tehnice invatate i etapa anterioara se realizeaza pe baza acelorasi mijloace, dar care sunt modificate in sensul apropierii lor de aplicarea in loc(modelare).

b) Initierea in pasele speciale:- explicarea si demonstrarea practica;- pase in 2, 3 sau mai multi, de pe loc si din alergare, cu si

fara elan;c) Angajarea pivotului:

- pase azvarlite de la umar intre jucatorii asezati intre cele doua semicercuri; pase speciale;

- angajarea pivotului aflat langa un aparator sau intre doi aparatori, alergarea procedului tehnic de pasare in functie de pozitia lui;

d) Aruncarea la poarta din plonjon(lateral sau in fata):- pe iarba, nisip sau saltea de gimnastica, rostogoliri pe

umar, caderi inainte si lateral;- aceleasi exerctii cu imitarea miscarii de aruncare;- aruncare cu cadere inainte si lateral, din stand pe

genunchi si din picioare;- aruncari din plonjon precedate de prindere, alergare,

dribling sau angajare.e) Aruncarea la poarta de pe extreme:

- cu 1 – 3 pasi de elan aruncari de pe extreme, cu marcarea locului de bataie si aterizare;

- dribling – aruncare;- alergare – prindere – dribling – aruncare.

f) Scoaterea mingii de la adversar:- pe perechi, unul executa dribling, celelalt cauta sa scoata

mingea;- unul din parteneri alearga in dribling in linie dreapta,

celalalt din spate cauta sa-i scoata mingea;- scoaterea mingii tinuta echilibrat(cand paseaza sau

arunca arunca la poarta).g) Tehnica portarului:

- in pozitia fundamentala deplasari laterale;- fandari si sarituri, dreapta – stanga;

22

- lucru cu mingea(prinderi, blocari, respingeri) cu mainile, picioarele, pieptul;

- pase la distante mici si mari;- recuperarea mingilor;- lucru cu mingea prastie.

h) Aruncarea la poarta cu evitare:- de pe loc fara plonjon;- de pe loc cu plonjon;- precedata de pas adaugat, incrucisat sau saltat;- precedata de saritura;

4. Desavarsirea pregatirii tactice

a) Perfectionarea actiunilor tactice insusite in etapa precedenta se realizeaza pe baza repetarii mijloacelor prezentate anterior, urmarindu-se in principal constientizarea copiilor asupra necesitatii principiilor tactice.

b) Angajarea pivotilor si extremelor :- accentul cade pe continutul tactic al angajarii;- joc 3x3, 4x4 cu tema;- joc 6x6 cu tema : angajarea pivotilor si extremelor;- lucru pe unitati de joc : interi – centru – pivot, extrema –

inter – pivot, inter – pivot – inter.c) Incrucisarile simple si duble:

- pase in 2 si 3 jucatori cu schimb de locuri;- aruncari la poarta precedate de incrucisare simpla si

dubla;- pase in 2 din alergare, incrucisare, aruncare;- incrucisare, angajarea pivotului;

d) Paravanul :- un jucator fix paseaza mingea, ceilalti arunca peste el;- pase in 2 din alergare, cel care este mai avansat paseaza

se se retrage in paravan;- paravan de 2 si 3 jucatori la 9 m, cu si fara adversari.

e) Contraatacul sustinut :- pase in 3, cu jucatori laterali avansati si cu aruncare

executata de cel din centru;- acelasi exercitiu, dar aruncarea este precedata de

incrucisare;

23

- contraatac cu trei varfuri, dubla incrucisare si se intoarce mingea unui al patrulea jucator venit mai tarziu care arunca la poarta;

f) Schimbul de oameni in aparare:- pase in patrundere la 9 m, pe doua siruri cu deplasare la

sirul opus, in aparare cate doi jucatori isi predau si preiau adversarul;

- in conditii de joc 4x4, 5x5, 6x6;- joc scoala cu accent pe schimbul de oameni;

g) Atacul in momente fixe:- la lovitura de colt;- la aruncarile de la 9 m;- la aruncarile de la 7 m;

h) Organizarea atacului:- pasele 1 – 7 cu un pivot si cu 2 pivoti;

i) Dublajul si inchiderea patrunderii:- inchiderea patrunderii extremelor care pleaca in

circulatie;- inchiderea patrunderii pivotilor infiltrati la semicerc;- dublajul;- joc 3x3, 4x4, 5x5, 6x6, cu tema pentru aparare.


a) Reguli referitoare la organizarea si desfasurarea atacului si apararii:

- atacarea permanenta a jucatorului cu mingea;- revenirea in dispozitiv de aparare dupa iesire;- ajutorarea coechipierilor;- sa nu se abuzezeze de dribling;- patrunderea permanenta spre poarta;- pastrarea posturilor;

b) Principii tactice:- asigurarea permanenta a mingii;- efectuarea actiunilor in timp util;- crearea raportului supranumeric;- asigurarea echilibrului defensiv;- anticiparea actiunilor coechipierilor si adversarilor;

24

c) Notiuni de regulament:- studierea regulamentului de catre sportivi;- verificarea cunostintelor(concurs).

d) Reguli tactice pentru blocaje, blocaj – plecare.e) Reguli ale atacului in circulatie.


a) Perfectionarea calitatilor morale, de vointa si curaj : se utilizeaza discutii cu scopul de a sublinia principiile morale ale colectivitatii, ale spiritului de echipa, ale cinstei, ale dragostei fata de club, de echipa. Se urmareste educarea patriotismului,dragostei fata de munca, prin exemplu personal, prin discutii, exemplificari din presa, radio, televizor, prin invitarea unor handbalisti fundasi.

Ca mijloace specifice vor fi utilizate:- aruncarile din plonjon;- blocarea mingilor;- lucru pe fond pe oboseala fizica si psihica;- jocuri cu adversari mai slabi si mai puternici.

b) Pregatire pentru competitie:- sedinta de pregatire;- incurajari;- prezentarea importantei jocului;- prezentarea aspectelor tactice ale jocului.

7. Studiul comportamentului psiho – motric este o continuare a studiului inceput in etapa anterioara, care poate capata la acest nivel mai mult aspectul cunoasterii aprofundate a copiilor decat aspectul selectiei. Ca punct de reper raman tot criteriile selectiei.

25

III. PERIOADA. PERFORMANTA. ETAPA – PERFORMANTA


1. Constituirea grupei de performanta. 2. Pregatirea fizica generala :

a) perfectionarea vitezei de deplasare si de reactie.b) perfectionarea fortei generale.c) perfectionarea rezistentei generale.d) perfectionarea indemanarii generale.

Specifica :e) dezvoltarea fortei de aruncare.f) dezvoltarea rezistentei specifice in regim de viteza.g) dezvoltarea detentei pentru aruncarea la poarta din saritura.h) perfectionarea indemanarii specifice(manuirea mingii).i) dezvoltarea calitatilor motrice combinate, specifice handbalului.

3. Pregatirea tehnica

a) perfectionarea pana la maiestrie a procedeelor tehnice de baza.b) Perfectionarea tehnicii necesare fazei I si sustinerii fazei a II-a.c) Perfectionarea tehnicii specifice aruncarilor la poarta in

momentele fixe.d) Perfectionarea tehnicii pe posturi pentru atac si aparare.e) Perfectionarea tehnicii portarului.

4. Pregatirea tactica

a) Perfectionarea mijloacelor tehnico – tactice simple si complexe.b) Perfectionarea fazelor a II-a si a III-a ale atacului.c) Atacul in superioritate numerica.d) Apararea in inferioritate numerica.e) Perfectionarea atacului si apararii la momente fixe.


a) Cunoasterea perfecta a regulamentului.b) Cunoasterea teoretica a conceptiei de joc.

26

c) Cunoasterea notiunilor de baza ale metodicii antrenamentului sportiv, ale conditiilor necesare atingerii formei sportive maxime si ale mentinerii ei.


a) Cultivarea dorintei de a ajunge jucator de mare valoare.b) Consolidarea deprinderilor de munca intensa si organizata.c) Cultivarea si fundamentarea trasaturilor de personalitate.d) Perfectionarea pregatirii pentru competitiile interne si

internationale.

B. SELECTIA FINALA

1. Constituirea grupei de performanta.

Este poate cea mai importanta sarcina a acesteie etape, deoarece de modul in care este realizata depinde performanta viitoare. Selectia finala, ca mijloc de realizare, trebuie facuta cu mai mare atentie, iar criteriile stabilite trebuie riguros urmatire si analizate. Gradul mai mare de compensatie de la celelalte etape de selectie trebuie redus pentru a crea premisa alcatuirii unei grupe de sportivi de valoare.

2. Selectia finala.

Criterii medico – biologice

- Starea de sanatate este urmarita prin examenul clinic, efectuat la cabinetul medical sau de medicii sportivi. Se vor efectua:

a) examenul clinic de interne;b) chirurgie;c) endocrinologie;d) ginecologie;e) neurologie;f) cardiologie;g) ortopedie;h) oftalmologie;i) O.R.L.

27

- Dezvoltarea fizica se va verifica prin :a) examen antropometric(talie, greutate, anvergura, bust,

membre superioare, perimetrele corpului, etc)b) examen somatoscopic;c) examen al mobilitatii articulare;d) examen al fortei (flexorii palmari, musculatura centurii

scapulare si a regiunii lombare).- Starea functionala urmareste verificarea aparatelor:

a) cardiovascular b) respirator

Criterii somatice

- Talia trebuie sa aiba urmatoarele valori minime :

Varsta Sex Postportari semicerc 9 m

17 – 18 ani fetebaieti

175187

170185

178190

- Greutatea in functie de talie si indicii prezentati trebuie sa aiba urmatoarele valori :

Portari Semicerc 9 m

fetebaieti

69.482.1

63.679.4

72.284.9

- Anvergura la aceasta varsta trebuie sa reprezinte 106 % din talie, valorile minime trebuie sa fie urmatoarele :

Portari Semicerc 9m

fetebaieti

185.5198.2

180.2196.1

188.7201.4

28

- Inaltimea bustului reprezinta 52 % din talie la barbati si

53 % la femei. Valorile minime trebuie sa fie :


fete

baieti

92.7

97.2

90.1

96.2

94.3

98.8

- Lungimea membrelor inferioare trebuie sa aiba valorile

minime :


fete

baieti

82.3

89.8

79.9

88.8

83.7

91.2

- Lungimea mainii : valoarea minima :


fete

baieti

18.3

19.4

17.7

19.2

18.5

20.3

Criterii psihologice

La acest nivel este recomandata aplicarea unor baterii de teste de catre laboratoarele de psihologie sportiva, care sa prezinte informatii obiective cu privire la unele particularitati psihologice importante in activitatea sportiva.

3. Pregatirea fizica

Pregatirea fizica generala se va realiza in principal in cadrul etapelor pregatitoare sau in taberele de pregatire si se va continua in cadrul fiecarui antrenament, concomitent cu pregatirea fizica specifica. In principal, mijloacele utilizate sunt din cadrul acelorasi grupe prezentate anterior ( atletism, gimnastica, jocuri ajutatoare), dar ele vot trebui

29

adaptate in functie de particularitatile conditiilor si grupei cu care se lucreaza.

4. Pregatirea tehnica

a. Perfectionarea pana la maiestrie a procedeelor tehnice de baza are ca mijloace de realizare cele utilizate in etapele precedente, dar asigurandu-le un grad sporit de dificultate, prin cresterea dozarii si prin micsorarea spatiului portii, a unghiului de aruncare, cresterea distantei de unde se arunca.

b. Perfectionarea tehnicii necesare fazei I si sustinerea fazei a II-a se poate realiza prin utilizarea unot mijloace care sa se adreseze perfectionarii analiticesau globale. Astfel, pentru perfectionarea analitica se pot utiliza :

- pasele la distante variate, mai tari sau mai incete, de pe loc si din deplasare;

- diferite procedee de aruncare executate cu viteza maxima si de la distante diferite;

- degajarea mingii de catre portar, la punct fix sau mobil, cu bolta sau drepte, de pe loc sau cu elan.

c. Perfectionarea tehnicii specifice aruncarilor in momente fixe are ca mijloace de realizare :

- aruncari de la 7 m depe picioare sau cu plonjon, in diverse puncte ale portii, cu portari care stau pe locsau ies inainte,pe linia portii sau avansati;

- aruncari de la 9 m directe sau cu paravan (plonjon, evitare, de pe loc);

d. Perfectionarea tehnicii pe posturi :Pentru jucatorii din linia de 9 m :

- aruncari din saritura, cu semievitare sau evitare, peste si printre jucatori;

- aruncari cu paravan sau fara, cu adversari activi;- fente de aruncare sau pasa si patrundere;- aruncari de la mare distanta;

Pentru jucatorii de semicerc:- aruncari cu plonjon;- prinderea mingilor deasupra semicercului si aruncare;- aruncari pe la spate cu si fara pirueta, cu si fara rotarea

bratului;

30

- aruncari de pe extrema precedate de angajare deasupra semicercului;

e. Perfectionarea tehnicii portarului se realizeaza atat prin utilizarea unor mijloace necesare pregatirii fizice speciale, pregatirii psihologice, cat si prin utilizarea unor mijloace specifice :

- mingea – prastie;- prinderea si respingerea unor mingi aruncate de aproape

( 2 – 3 m), de pe semicerc (extreme, pivot) sau de la distanta, cu si fara aparatori;

- scurtarea timpului de recuperare a mingilor;- degajari lungi si scurte, la jucatorii care stau pe loc sau

alearga;- aruncari directe din poarta in poarta.

5. Pregatirea tactica

In cadrul acestei etape se recomanda perfectionarea izolata a blocajelor, incrucisarilor, paravanelor, patrunderilor succesive, reluarii blocajelor, plecarile din blocaj prin introducerea lor in cadrul mijloacelor utilizate in perfectionarea procedeelor tehnice. In acelasi timp, pe baza antrenamentelor comune de ansamblare a tacticii colective si antrenamentelor pe cupluri de jucatori, compartimentele de joc si posturi alaturate precum si prin jocurile – scoala sau de antrenament cu adversari special alesi se vor realiza sarcinile si obiectivele legae de exersarea unor variate sisteme de joc in atac si aparare, atacul in superioritate numerica si apararea in inferioritate numerica.


Detine un rol important la acest nivel, iar ca mijloace de realizare a obiectivelor pot fi folosite cu eficienta :

- lectiile teoretice speciale;- sedintele de analiza a jocurilor sau de pregatire a celor

care urmeaza;- discutii in timpul liber, in pauze, dupa antrenamente;- vizionarea unor jocuri internationale sau din cadrul

diviziei A, cu discutii pe baza celor remarcate;- explicarea unor notiuni de baza ale igienei, metodicii

antrenamentului si formei sportive.

31


Se realizeaza practic prin toate celelalte mijloace utilizabile in aceasta etapa(pentru pregatirea fizica, tehnica, tactica si mai ales teoretica), deoarece cultivarea pasiunii pentru handbalsi a deprinderilor de munca intensa si organizata depinde in mare masura tocmai de continutul si organizarea antrenamentelor.

32

CAPITOLUL III

CONCLUZII

Aici se incheie prezentarea etapizarii procesului de selectie si pregatire pentru practicarea handbalului de performanta. Aspectele respective se refera doar la nivelul juniorilor, dar acest proces complex care este selectia nu se incheie aici. Insasi alcatuirea echipei care va juca este un proces de selectie si orice alta activitate ( deplasari, tabere, cantonamente, alcatuirea loturilor reprezentative) este legata de selectie. Datele prezentate sunt pe departe de a fi complete sau de a cuprinde toate aspectele legate de procesul de pregatire sau selectie. Totusi, prezentarea lor etapizata si alcatuirea criteriilor de selectie pe baza ultimelor materiale elaborate este un real folos activitatii practice. Prezentarea sarcinilor si obiectivelor urmarite precum si a principalelor metode, grupe de mijloace sau mijloace de realizare a acestora a fost facuta pentru a crea o idee unitara despre legarea selectiei de procesul de pregatire, despre interdependenta existenta intre cele doua notiuni teoretice diferite una de cealalta, darm practic, aflate intr-un tot unitar. Astfel, apare clara complexitatea acestui sistem ca si a legaturii acestuia de teoria unei fundamentari stiintifice a acestuia. Daca nu au fost prezentate toate sarcinile si obiectivele sau toate mijloacele, acest lucru a fost facut pentru a lasa o oarecare larghete in a materializa in practica aceasta etapizare in ceea ce priveste procesul de pregatire, unde se stie ca exista o diversitatede moduri de a-l aborda. Referitor la criteriile de selectie, este necesara preluarea lor in totalitate(bineinteles in limita posibilitatilor materiale), deoarece ele au o fundamentare teoretica stiintifica, bazata pe cercetari din cele mai diverse domenii. Impreuna cu posibilitatile obiective de predictie(prognozare) a valorii sportive sau a unor caracteristici motrice, somatice sau psihice, criteriile de selectie formeaza o baza de plecare in procesul de pregatire e viitorilor handbalisti.

33

CAPITOLUL IV

BIBLIOGRAFIE

1. IOAN BOTA, MARIA BOTA – Handbal. Pregatirea si formarea echipelor de performanta, Bucuresti, Editura Sport – Turism 1987.

2. COJOCARU VICTOR – Pregatirea echipelor de handbal, Bucuresti, Editura Tineretului – Cultura fizica si sport, 1956

3. ALEXANDRU ACSINTE, EFTENE ALEXANDRU – Handbal de la initiere la marea performanta, Bacau, Editura Media TM, 2000

34

etapizarea procesului de selectie si pregatire in handbal

Documents