qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmrtyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw

PROIECT LOGISTICĂ

Parc logistic

Grupa nr. 3

Studenţi:

Beţivu Cristian

Mihăilă Luisa

Popiniuc Andreea

Vârlan Ovidiu

Capitolul 1 - Analiza situaţiei actuale a spaţiilor de depozitare

1.1. Date statistice privind zona aleasă

Zona aleasă pentru construcția parcului logistic este Județul Iași, cu o suprafaţă de 5476 Kmp,

Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupând locul 23 între

celelalte judeţe ale României), are o populație de 772.348 locuitori, conform datelor din 2011 oferite de

INSSE, fiind cel mai mare județ din țară alături de Prahova. Parcul logistic propriu-zis va fi construit pe

în Zona Metropolitană Iași, cu o populație de 400.323 locuitori ce cuprinde municipiul Iași și 13

comune învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției și

amenajării de locuințe și locuri de recreere, al, atragerii de investiții mai consistente, și al coordonării

mai bune a proiectelor de mediu și infrastructură.Zona metropolitană Iași a fost prima zonă

metropolitană din România, constituită la 8 aprilie 2004, și cuprinde, pe lângă municipiul Iași, și

comunele Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Lețcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu

Duca, Tomești,Ungheni, Valea Lupului și Victoria.

Iașul este cunoscut ca fiind un puternic centru universitar, medical și cultural. În Judeţul Iaşi au

fost atrase în ultimii ani investiţii în zona producţiei de componente auto şi IT, regiunea Moldovei fiind

recunoscută pentru forţa de muncă mai ieftină decât în restul ţării.

Iaşul a beneficiat de forţa de muncă bine pregătită pe care a livrat-o pieţei muncii din oraş

pentru atragerea investiţiilor, astfel valoarea PIB per capita a ajuns anul trecut în judeţ la aproape

5.400 de Euro, dar cu 20% mai scăzută decât media înregistrată la nivel naţional. (arată datele

Comisiei Naţionale de Prognoză)

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în anul 2013 s-au numărat 572,3 mii de persoane

drept resursă de muncă în judeţul Iaşi. Populaţia activă civilă de ambele sexe în judeţul Iaşi este în

număr de 301,4 mii de persoane, iar la sfârşitul lunii decembrie 2014 s-a înregistrat o rată de şomaj de

4,9 %, potrivit aceleeaşi surse, INSSE.

În ceea ce priveşte modul de transport al mărfurilor, în anul 2014, în judeţul Iaşi, cel mai utilizat

a fost transportul rutier, cu 191.486 de mii de tone de marfă, urmat de transportul feroviar, prin

intermediul căruia au fost transportate 50.300 de mii de tone de marfă şi peste 30 de mii de tone

de mărfuri au fost transportate pe calea aeriană.

1.2. Starea curentă a infrastructurii logistice

Primul parc logistic din Moldova a fost inaugurat pe data de 25 martie la Iași, acesta este unicul

și la momentul actual. Parcul logistic Solo este un proiect realizat cu fonduri europene, construit în

comuna Leţcani, la 7 kilometri de ieşirea din municipiul Iaşi, pe marginea E85. Parcul logistic Solo

cuprinde patru hale de producţie, cu o suprafaţă de 9.365 de metri pătraţi, 23 de hectare de platformă

betonată şi o clădire de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 1.845 de metri pătraţi. Complexul a fost

ridicat într-un an, în urma unei investiţii de 28,77 de milioane de lei, din care 13,6 milioane de lei

reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi din bugetul

naţional. Trei dintre cele patru hale de producţie au fost deja închiriate de firma americană Lear

Corporation, care-şi vor desfăşura activitatea pe o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi. Oficialiii

companiei, unul dintre cei mai mari producători americani de scaune auto şi sisteme de distribuţie

electrică, au precizat că, până la sfârşitul anului 2014, vor fi angajaţi în jur de 700 de oameni la

sucursala de la marginea Iaşiului. În plus, odată cu extinderea producţiei, la fabrica din Iaşi vor fi

angajaţi în total în jur de 1.500 de oameni. Practic, Lear Corporation devine al doilea cel mai important

angajator din judeţul Iaşi, după compania americană Delphi. Alte câteva firme de transport, distribuţie

sau de componente electronice au contractat deja spaţii în clădirea de birouri.

Acesta oferă: SERVICII DE BAZĂ: Spații de depozitare/producție ușoară (peste 9000 mp) și spații de

birouri (cca 1000 mp);

SERVICII LOGISTICE INTEGRATE, oferite prin atragerea unui operator logistic (descărcare

produse; grupare/paletare produse; depozitare; ambalare/etichetare produse; întocmire facilități export

și vămuire);

SERVICII SUPORT OPERAŢIONALE: pază și protecție; sistem supraveghere video; rețea broadband;

servicii de curățenie; acces la parcare proprie (minim 100 de locuri);

(volum tranzactii comerciale, volum marfuri in tranzit, etc.)

1.3. Starea curentă a infrastructurii de transport

Rețeaua de transport a județului Iași arată în felul următor:

Drumuri publice (total) județul Iași: 2 374 km

drumuri naţionale: 347 km din care: – drumuri europene: 161 km

drumuri judeţene şi comunale: 2 016 km

lungimea podurilor: 4 744 m Judeţul este străbătut de un drum european E85 (Suceava-Bucureşti) în partea de nord-vest şi de 4 drumuri naţionale:

Roman – Tg. Frumos – Botoşani

Vaslui – Iaşi – Bălţaţi

Iaşi – Ungheni – Chişinău

Iaşi – Tg.Frumos – Paşcani

De asemenea, municipiul Iiași dispune de o șosea de centură cu o lungime de 14 km.În perioada

următoare este planificată începerea lucrărilor pentru autostrada fazată Ungheni-Iași-Târgu-Mureș, ce

va lega Iașul de Occident, având în vedere că la ora actuală transportul de mărfuri rutier este mult

îngreunat din cauza lipsei unei autostrăzi.

Pentru perioada 2014-2020 se preconizează reabilitarea drumurilor conform axei strategice

prevăzute în Masterplanul de Transport elaborat de Consiliul Județean Iași, acesta prevede 3 axe

prioritare după cum urmează: AXA 1 - Reabilitarea și modernizarea infrastructurii județene DJ 282, DJ

281DB, DJ 281D, DJ 281 pe traseul Iași – Movileni - Gropnița - Coarnele Caprei - Belcești - Scobinți -

Sirețel – Lespezi - limita județului Suceava. Lungime: 94 km Buget estimat: 48,8 milioane euro AXA 2

- Reabilitarea și modernizarea infrastructurii intrajudețene DJ 248A, DJ246 şi DJ 280 pe traseul Iași –

Miroslava – Ţibana -Țibănești – Tansa - Dagâța Lungime: 68 km Buget estimat: 49,9 milioane euro

AXA 3 - Reabilitare DJ 248B, între DN 24 și DN 28 Lungime: 59,4 km Buget estimat: 17,9 milioane

euro

Aeroportul Internațional laşi este cel mai vechi din România, fiind înfiinţat în anul 1926. Este

amplasat la 8 km Nord de Iaşi, pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o altitudine de 120 m

şi este destinat traficului aerian intern şi traficului aerian extern de pasageri. Aeroportul dispune de:

aerogara de pasageri, bloc tehnic, turn de dirijare şi control trafic, reţea electrică, termică şi gospogărie

de apă, utilităţi, drumuri de acces.

Aeroportul Iași are o pistă de decolare-aterizare din asfalt, de 2.400 metri lungime și 45 metri

lățime, prevăzută cu două acostamente a 7,5 metri fiecare, o cale de rulare de 280 metri lungime și 23

metri lățime (o a doua cale de rulare, în lungime de aproximativ 1.000 metri, parte din fosta pistă 15/33,

urmând a deveni funcțională în ianuarie 2015), precum și o platformă cu patru locuri de parcare (în curs

de extindere la șapte locuri), Aeroportul Iași este format din două terminale. Vechiul terminal,

redenumit T1, procesează plecările internaționale, în timp ce noul terminal, T2, procesează zborurile

interne și sosirile internaționale, terminalul T3 se află în construcție, clădirea va avea 3.600 metri, 6

birouri check-in şi o capacitate de procesare de 320 de pasageri pe oră. pentru următoarea perioadă în

Masterplanul General de Transport al României este prevăzută o sumă de aproximativ 100 milioane de

euro. Din aceşti bani, jumătate vor fi utilizați pentru dezvoltarea zonei cargo, iar cealaltă jumătate

pentru construcţia unui nou terminal de pasageri, care va avea o suprafaţă de circa 20.000 de metri

pătraţi şi care va acomoda tot traficul regiunii Moldova şi parte din cel al Republicii Moldova şi

Ucrainei. Aceste obiective vor fi realizate în zona Aroneanu-Holboca şi vor fi la punctul de conexiune

al aerogării cu centrul intermodal de transport, autostrada şi şoseaua de centură.

De pe Aeroportul Iași se zboară în mod regulat atât spre destinații interne, cât și externe: București,

Viena, Bologna, Londra-Luton, Roma-Fiumincino, Tel Aviv, Torino, Bergamo. De asemenea, există curse

internaționale în regim charter

TRANSPORTUL FEROVIAR. Infrastructura căii ferate în zona metropolitană Iaşi este bine

dezvoltată (linie simplă şi dublă cu ecartament normal, linie simplă încălecată cu ecartament normal şi

ecartament larg) cu un număr considerabil de km (285,016 km la nivel de judeţ), electrificată în cea

mai mare parte şi care face legătura între România şi ţările foste CSI. Gara Mare Iaşi, trecută printr-un

amplu proces de reabilitare şi modernizare este principala poartă feroviară a Zonei Metropolitane Iaşi

care asigură accesul înspre/ dinspre oraşele importante ale ţării.

Principalele atuuri:

Amplasarea rutieră și feroviară pe rețeaua centrală TEN-T; - Conectarea la viitoarea

autostradă Târgu Mureș – Iași – Ungheni; - Beneficiază de existența infrastructurii de transport

pe cale ferată largă facilitanduse astfel, legatura feroviară cu Republica Moldova, Ucraina și

Rusia; - Crearea unui pol de creștere economică în zona Moldovei prin concentrarea de structuri

de afaceri la Iași, numită „Future Hub Iasi“; - Potențial de conectare rutier/feroviar/aerian.

1.4. Factorii cheie ce determină necesitatea proiectului

(de ex.: spatii de depozitare pentru produse agricole, blocaje logistice, etc.)

1.4 Factori cheie ce determina necesitatea proiectului

În această zonă a țării sunt o serie de firme din zona FMCG( fast moving consumer goods, bunuri

de consum cu mișcare rapidă ) care ar avea nevoie de un astfel de suport logistic. Exemple: Carrefour,

Lidl, Kaufland. IKEA , etc.

scăderea costurilor

Costurile depozitelor și de manipulare a materialelor sunt justificate, întrucât acestea se

compensează cu costurile pentru transport și achiziții. Astfel, prin depozitarea unor stocuri, o companie

poate să scadă costurile producției prin loturi și secvențiere.

Astfel, firma evită fluctuațiile la nivelul output-ului, cauzate de variațiile cererii. Mai mult, stocarea în

depozite poate conduce la scăderea costurilor de transport, prin livrarea mai mare, în cantități

economice. Scopul este să se folosească suficient spațiu de depozitare pentru a se realiza un echilibru

între costurile de depozitare, de producție respectiv cele de transport.

Dezvoltarea comerț electronic in Romania

Se poate observa la nivel economic și o creșterea în ceea ce privește e-commerce-ul în România

Faptul că în acest sector s-au intregistrat creșteri semnificative pentru unii dintre cei mai mari retaileri

prezenți pe piață: Altex, Arsis, Carrefour Online, Domo, elefant.ro, eMag, etc. Dezvoltarea este într-o

continuă expasiune generează nevoia pentru spații de depozitare. De asemenea, faptul că acești retaileri

doresc să între și pe alte piețe chiar si din afara țării

Cerere sezonieră

Companiile producătoare de alimente, de exemplu legume și fructe la conservă, sunt forțate să iși

formeze un stoc pentru a putea să satisfacă cererea din iarnă. În schimb, aceste firme care trebuie să

furnizeze un produs sau un serviciu la o cerere sezonieră, produc de obicei la un nivel constant pe tot

parcursul anului pentru a minimiza costurile de producție și a constitui stocurile necesare pentru a

satisface cererea pe parcursul unui sezon relativ scurt.

Producția sezonieră

Depozitele au rolul de a prelua și păstra mărfurile produse într-o perioadă de timp limitată. Stocurile

vor permite satisfacerea cererii distribuite de-a lungul anului.