dezvoltare parc fotovoltaic

24

Upload: others

Post on 04-Oct-2021

92 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: Dezvoltare parc fotovoltaic
Page 2: Dezvoltare parc fotovoltaic

Comuna Stefanestii de Jos este situata in centrul judetului Ilfov si in partea de N-E a Bucurestiului, la o distanta de 15 km fata de „km zero”.

Din punct de vedere geografic comuna Stefanestii de Jos se afla in centrul Judeţului Ilfov care, la randul sau, este situat in partea S-SE a Romaniei, la aproximativ 100 km sud de Munţii Carpaţi, 200 km de Marea Neagră şi 60 de km de fluviul Dunărea in centrul Campiei Valahe

Distanta - aproximativ 15 km fata de punctul zero al Capitalei Din punct de vedere administrativ, Comuna Stefanestii de Jos are în

componenţa sa 3 localităţi/sate şi anume: Stefanestii de Jos, Stefanestii de Sus si Cretuleassa . Suprafaţa totală a Comunei este de 29 km patrati reprezinta 1,83% din suprafata totala a JudetuluiIlfov, de 1.583 km2

Page 3: Dezvoltare parc fotovoltaic

Comuna Stefanestii de Jos se află în centrul județului Ilfov si este traversata de la vest la est de Balta Pasarea. Comuna este traversată de: 1. doua drumuri judetene, astfel: a. DJ 100: de la vest la est; b. DJ 200: de la sud la nord, pe directia sud-vest spre nord-est. 2. DNCB – Soseaua de centura a municipiului Bucuresti: in sud-vest

(fiind granita intre Comuna Stefanestii de Jos si Orasul Voluntari). 3. Autostrada A3: prin vest, pe directia sud spre nord.

Asezarea comunei Stefanestii de Jos este unul din avantajele sale majore in atragerea agentilor economici ce doresc sa-si intemeiezesau extinda activitatile comerciale.

Page 4: Dezvoltare parc fotovoltaic

Din arhivele comunei Stefanestii de Jos, numele localitatii estegasit intr-un act de executare al unei hotarari judecatoresti din anul 1874. Comuna poarta numele de Stefanestii-Lipova si era alcatuita din patru sate:

Stefanestii de Jos –localizat in sudul comunei, locuit in 1874 jumatate de romani, jumatate de romi dezrobiti in 1863. Primulnume de latifundiar de care isi amintesc localnicii ca ar fi stapanitmosia este al lui Alecu Filipescu, poreclit „Vulpe” (o parte a satuluiinca se mai numeste Vulpe si astazi) – despre el se stia ca ar fi boier divanist care a jucat un anumit rol in istoria tarii si maitarziu, dupa incetarea domniilor fanariote. Tot in satul Stefanestiide Jos, un boier pe numele Cristescu, stapanea aproape 120 ha siarata preocupare mare fata de administrarea mosiei, familiaacestuia locuind chiar in comuna. Mai tarziu, o parte din mosia luiAlecu Filipescu a trecut in stapanirea familiei Basarab-Brancoveanu care instraineaza cea mai mare parte din ea catrelocuitori spre sfarsitul anilor 1940.

Page 5: Dezvoltare parc fotovoltaic

Stefanestii de Sus - intemeiat pe malul stang al baltii Pasarea, era mosia cea mai intinsa, stapanita de fiica lui Dinu Bratianu, Elena. Istoria spune ca acest sat si-a luat numele de la un oarecareStefan, capetenie de haiduci, fiind intemeiat dupa anul 1812, princontopirea locuitorilor bastinasi cu un numar de refugiatibasarabeni.

Pasarea Boltasi - asezat si el tot pe malul stang al baltii Pasarea, a fost locuit initial de urmasi de negustori valahi. Batranii spun capana la primul razboi mondial, chiar si dupa acesta, satul a facutparte din comuna Afumati si ar fi luat fiinta in urma revolutieicondusa de Tudor Vladimirescu

Cretuleasca - cel mai mic dintre satele care alcatuiesc comuna se pare ca a luat fiinta la sfarsitul sec al XVIII-lea, precedandasezarea imediat urmatoare, intemeiata pe malul stang al baltiiPasarea, care a fost denumita Stefanestii de Sus

Page 6: Dezvoltare parc fotovoltaic

In 1915, comuna avea 372 de case locuite, 18 nelocuite, 1.993 locuitori, 3 conace de mosii, o banca populara, o moara pe benzina, 3 biserici ortodoxe, o scoala, o primarie, o agentie postala si telefonica, o jandarmerie si 3 carciumi.

Cretulesti-Lipovatu era unul dintre primele sate care au format comuna. Satul este asezat in vestul comunei, pe malul drept al baltii Pasarea. In 1892, satul se intindea pe o suprafata de 762 ha, cu o populatie de 152 locuitori. Satul avea o biserica (construita in 1818), o scoala mixta pentru baieti si fete, o carciuma, un elesteusi vite. Astazi, satul se numeste doar Cretuleasca, din vechea asezaredainuind doar biserica (actualemnte monument istoric), dupa ce in vremea comunismului satul a fost aproape desfiintat. Stefanestii de Jos (resedinta comunei) – care da numele localitatiiprovine, conform traditiei populare, de la un boier Stefan, sauStefanescu, care a avut legaturi cu revolutia lui Tudor Vladimirescu

Page 7: Dezvoltare parc fotovoltaic

Conform datelor recensamant 2011 com Stefanestii de Jos aveapopulatie de 5.775 persoane, reprezentand 1,49% din populatia totala a Judetului Ilfov (densitatea este de 199 locuitori/km2, sub media judeteana de 246 locuitori/km2, insa peste media nationala, de 84 locuitori/km2).Un element pozitiv (comparativ cu majoritatea localitatilor din Romania), populatia din Stefanestii de Jos a crescut de la 4.936 locuitori in 2002 la 5.775 loc in 2011

Datele din anul 2011 arată o structură echilibrată pe sexe la nivelul Comunei Stefanestii de Jos. Din cei 5.775 de locuitori: 2.885 erau bărbaţi, respectiv 49,96% din populatia totala a comunei, 2.890 erau femei, respectiv 50,04% din populatia totala a comunei.

Page 8: Dezvoltare parc fotovoltaic

Pe grupe majore de varsta: varsta 0-14 ani: 1.158 persoane, reprezentand 20,05%

din populatia totala a comunei, pondere peste media pentru mediul rural al judetului, de 17,08% si pestemedia pentru Judetul Ilfov, de 17,14%;

varsta 15-59 ani: 3.799 persoane, reprezentand65,78% din populatia totala a comunei, pondere peste media pentru mediul rural al judetului, de 62,95% si peste media pentru Judetul Ilfov, de 64,67%;

varsta peste 60 ani: 818 persoane, reprezentand14,16% din populatia totala a comunei, pondere sub media pentru mediul rural al judetului, de 19,97% si sub media pentru Judetul Ilfov, de 18,20%.

Page 9: Dezvoltare parc fotovoltaic

In Comuna Stefanestii de Jos sunt inregistrate opereaza – conform site termene.ro - peste 1205 de societati mare, din care 1181 “SRL” , 16 firme “SLD” si 8 firme “SA” cu activitati pincipale in domeniile4642, 4711, 4932. • Avand in vedere avantajul pozitionarii sale, cele mai importante

societati activeaza in domeniul logisticii si serviciilor de transport/curiera. Exceptie face retailer-ul Mega Image care si-a construit facilitatile de depozitare in com Stefanestii de Jos.

Pincipalele societati in domeniul logisticii si transportului/curieratului: SC FAN COURIER ACTIVE SRL – care are punctul de lucru pe Soseaua de

centura Bucuresti CTPARK THETA SRL – dezvoltator in spatii comerciale (prezent in 9

tari) a realizat in Stefanestii de Jos va pune la dispozitie spatii pentruinchiriere in suprafata de aprox. 18 ha.

WDA Industrial Park Stefanesti dezvolta deasemenea un centru logistic pentru inchiriere pe o suprafata de 670 ha (unul din cele mai mari din Romania)

Page 10: Dezvoltare parc fotovoltaic

Printre cei mai importanti investitori strategici in Comuna Stefanestiide Jos atat dpdv economic cat si a taxele si impozitelor platite la bugetul local sunt:

BRIOTHERMXPS SRL, furnizor de materiale de constructii important in zona Ilfov

LINDAB SRL – punct de lucru al firmei suedeze, producator de acoperisuri

LOSAN MELAPAL SRL – producato r international cu activitati in domeniul pelucrarii lemnului, inclusiv productia de mobila

NETagro – firma specializata de activeaza pe piata din romania din 2006, inputuri esențiale pentru agricultură. Portofoliul companiei include produse de protecția plantelor, îngrășăminte, semințe și produse de igienă publică,

Insa unul din princaplii investitori strategici este dezvoltatorul Ansamblului rezidential Cosmopolis. Comunitatea din cadrul Cosmopolis numără în prezent peste 11.000 de locuitori și este estimată să ajungă la peste 13.000 de persoane la finalul anului 2021.

Page 11: Dezvoltare parc fotovoltaic

Dezvoltarea proiectului este realizată conform unei viziuni pe termen lung atent planificată fiind prevăzută să continue până cel puțin în 2033, când Cosmopolis va include peste 12.000 de locuințe și o comunitate de peste 30.000 de persoane, comparabilă cu cea a unor orașe precum Câmpina, Câmpulung Muscel sau Sighișoara. Investițiile totale realizate în Cosmopolis până în acest moment se ridică la peste 350 de milioane de euro, acesta fiind unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din România, indiferent de segmentul pieței imobiliare.

Deasemenea subliniem si: intentia (avand in vedere documentatiile intocmite in prezent) companiei

Dedeman care a cumparat si/sau achizitionat 70 ha in Stefanestii de Jos pentru realizarea unui important magazin zonal si a unui proiectrezidential.

Dezvoltarea economica regionala (ex producatorul japonez Makita care si-a relocat capacitatile de productie din UK si alte zone limitrofe in com Branesti) care va pesupune forta de munca si implicit aparitia unor agentieconomici noi agreati de investitorii respectivi

Page 12: Dezvoltare parc fotovoltaic

Noile lucrari de infrastructura in zona (finalizarea Soselei de Centura sau A3) nu vor avea decat un impact pozitiv asupradezvoltarii comunei Stefanestii de Jos. Avantajul acestei localitaticomparativ cu cele limitrofe (la momentul actual) il reprezinta sisuprafetele de teren intinse la un pret rezonabil.

Page 13: Dezvoltare parc fotovoltaic

Infrastructura tehnica-edilitaraa.Reteaua de alimentare cu apa si canalizareReţea de alimentare cu apă este concesionată in intregime, către unul din

cei doi operatori regionali, respectiv operatorul Euro Apa Vol S.A.În prezent populatia din cele tei sate - Stefanestii de Jos, Stefanestii de

Sus si Cretuleasa – sunt alimentate cu apa din sursa subterana prinintermediul a doua puturi forate la 250 m adancime.

In ceea ce priveste sistemul de canalizarre, aglomerile cuprinse in aria operatorului Euro Apa Vol S.A. sunt 1 Decembrie, Bucuresti, Dascalu, Stefanestii de Jos si Snagov. In Stefanestii de Jos exista si statie de epurare. Localitatile Stefanestii de Sus si Cretuleasa nu au sistemcentralizat de canalizare

Numarul de locuitori deserviti de sistemul de canalizare este de 2000, reprezenand un grad de acoperire de aprox. 80%. Lungimea retelei de canalizarre este de aprox. 7km.

Page 14: Dezvoltare parc fotovoltaic

Infrastructura tehnica-edilitarab.Reteaua de distributie gazReţeaua de distribuţie a gazului metan cuprinde toată suprafaţa comunei

Stefanestii de Jos.c. Reteaua de iluminat public este administrata direct de catre primaria

Comunei Stefanestii de Jos si/sau societatea din subordinea acesteia, C Gospodarie Stefanesti. Dealtfel iluminatul public a fost una din investitiile prioritare in ultimii ani prin modernizarea si extindereaacestuia. In prezent iluminatul public este intr-o pondere foarte mare cu LED-uri.

d. Transportul in comun transportul catre localitatile limitrofe si Bucuresti este asigurat prin

intermediul operatorului regional de transport si STB (in bazacolaborarii dintre cele doua entitati este asigurat transportul intreBucuresti si localitatile limitrofe din jud Ilfov);

Transportul in interior localitatii, intre stazile adiacente si celeprincipale este asigurat gratis de catre primarie

Page 15: Dezvoltare parc fotovoltaic

Infrastructura tehnica-edilitaraInfrastructura rutiera reprezinta unul din principalele obiective de

investitii ale administratiei locale. In prezent aprox. 70% din strazilelocalitatii sunt asfaltate si modernizate (nu fac obiectul drumurilesatesti); Dealtfel in ultimii 3 ani de zile au fost asflatate 16 strazi, din carre 13 fonduri buget local si 3 buget PNDL. Iar pentru anul 2021 au fost bugetate lucrari in valoare de 8.4 milioane ron

Serviciul de salubritate este asigurat in prezent de catre societatea din subordine – Gospodarie Stefanesti SRL. Dealtel societate dn subordineae in delegare si serviciile publice privind: intretinerea spatiilor verzi, transportul si serviciile de curatenie in localitate. Pe langa acesteaasigura pe baza de comanda si alte lucrari de reparatii sau instalatiisanitare.

Page 16: Dezvoltare parc fotovoltaic

Infrastructura educationalaÎn Comuna Stefanestii de Jos functioneaza:- 2 scoli avand ciclul primar si gimnazial; - 3 gradinite cu program normal.

Infrastructura sanitaraLa nivelul Comuneii Stefanestii de Jos functioneaza o clinicaprivata, doua cabinete medicale si mai multe farmacii

Page 17: Dezvoltare parc fotovoltaic

Principalele domenii de investitii avute in vedere de administratiapublica si prevazute in buget (2021 si/sau multianual) privesc:

• Infrastructura rutiera (reparatii, modernizari, constructii noi) – 8.8 milioane ron pentru asfaltare 8 strazi, lucrari carosabil, modernizarestrada Fagaras, etc. Din cei 8.8 mil ron aprox. 8.5 mil ron reprezintalucrari in curs de executie (finalizare)

• Infrastructura apa si apa uzate – 23.5 mil ron pentru extindere retelecanalizare si statie de epurare; suma in cauza include si obiectivulLucrari de extindere si modernizare statie de epurare ape uzate pentruse solicita prezenta finantare

• Infrastructurra educationala – aprox. 8.7 mil ron, in principal in vedereaextinderii si modernizarii principalei scoli din localitate; au fost alocatesume si pentru modernizarea cladirii scolii din cartierul Cosmopolis

Page 18: Dezvoltare parc fotovoltaic

Cele trei linii principale investitionale sunt “cauzate” de necesitatilegenerate de dezvoltarea localitatii in ultimii ani. Exinderea investitiilorprivate in zona dar si expansiunea spatiilor de locuit, mai ales in cartierul Cosmopolis, au impus realizarea cu prioritate a investitiilor in cele trei domenii.

Dealtfel in ultimii 3 ani principalele investitii au fost facute (si sunt in cur de derulare) tot in domeniul infrastructurii rutiere (16 strazifinalizate), apa uzate (9 strazi pe care a fost introdusa canalizarea) simodernizaea structurilor de invatamant, inclusiv gradinite.

Unul din principalele proiecte ale administratiei il reprezinta cadastrarealocalitatii care trebuie sa se termine pana la 31.12.2021. Dealtfelaceasta a fost una din problemele comunei care afectat in mod negativdezvoltarea comunei atat in ceea ce priveste infrastructura (in special accesarea de fonduri UE si guvernamentale) cat si noi investitii private. Finalizarea cadastrarii localitatii va fi in beneficiul localitatii

Page 19: Dezvoltare parc fotovoltaic

Clasificatie Functionala Descriere 20182019/ 2020

20192020/ 2019

202006.2021/

202030.06.2021

Total 22,305,735.42 129.27% 28,833,579.92 121.0% 34,879,236.86 0.69 23,909,267.53

Venituri proprii 19,801,919.62 138% 27,385,558.52 115% 31,485,893.19 70% 22,150,097.30

Atat veniturile totale cat si veniturile proprii au inregistrat cresteri constantein perioada 2018 – 2020, iar pentru anul 2021 deasemenea se estimeaza o crestere fata de dec 2020 avand in vedere ca la 30.06.2021 nivelul acestorareprezinta aprox. 70%.

Cu cateva exceptii, evolutia veniturilor nu a fost afectata in mod elevant de situatia pandemica din 2020. Altfel, la nivelul veniturilor fiscale s-au inregistrat cresteri in fiecare an comparativ cu anul anterior in perioadaanalizata. Si pentru anul 2021 se estimeaza acelasi trend

Page 20: Dezvoltare parc fotovoltaic

Clasificatie Functionala Descriere 20182019/ 2020

20192020/ 2019

202006.2021/

202030.06.2021

VENITURI FISCALE 20,461,087.58 137% 28,019,297.16 120% 33,707,953.85 67% 22,654,027.80

Cresterea veniturilor fiscale se datoreaza in principal veniturilor din cote defalcate care in 2020 au fost de 20.68 mil ron fata de 9.65 mil ron in 2018. Aceste venituri reflecta evolutia economica a localitatii (a agentiloreconomici ce isi desfasoara activitatea in localitate), fiind in principal venituri din impozitul pe salarii platit de societati la bugetul de stat. Cresterea se datoreaza atat cresterii salariului minim pe economie dar maiales cresterii numarului de salariati in zona.

Clasificatie Functionala

Clasificatie Functionala Descriere 20182019/ 2020

20192020/ 2019

202006.2021/

202030.06.2021

031800Impozitul pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal 107,599.00 105.8% 113,849.85 110.0% 125,271.00 91.2% 114,265.00

040100 Cote defalcate din impozitul pe venit 9,653,829.87 144.4% 13,944,169.49 148.3% 20,683,905.73 59.6% 12,337,454.34

Page 21: Dezvoltare parc fotovoltaic

In ceea ce piveste veniturile din proprietate se remarca o scadere a acestora in 2020, scadere insa datorata situatiei pandemice actuale ce a “permis” contribuabilor (fizice si juridice) sa plateasca impozitele datoratein functie de posibilitati/disponibilitati. Conform prevederilor legale, administratiile locale nu au avut posibilitate de executare a acestora panala finele lui ian 2021. Odata cu 2021 nivelul acestor taxe au inceput sacreasca comparativ cu 2020, nivelul acestora fiind la 30.06.2021 mai maricu 7.2% fata de 31.12.2020 (in cazul pers fizice) si cu 10.3% mai mari in cazul pers juridice.

Clasificatie Functionala Descriere 20182019/ 2020

20192020/ 2019

202006.2021/

202030.06.2021

Impozit pe cladiri de la persoane fizice 215,711.88 163.1% 351,883.99 92.1% 324,085.88 107.2% 347,401.77 Impozit si taxa pe cladiri de la persoane juridice 4,453,875.77 125.2% 5,575,738.37 97.0% 5,408,880.03 110.3% 5,964,959.60 Impozit pe terenuri de la persoane fizice 110,166.11 222.4% 245,013.18 55.5% 135,996.96 88.6% 120,555.16 Impozit si taxa pe teren de la persoane juridice 286,265.29 137.3% 393,152.28 69.1% 271,619.53 85.7% 232,745.40 Impozit pe terenul din extravilan 7,831.92 214.7% 16,817.07 38.7% 6,510.93 138.0% 8,987.60 Taxe judiciare de timbru si alte taxe de timbru 91,050.14 130.5% 118,787.31 86.0% 102,191.16 126.5% 129,228.18 Alte impozite si taxe pe proprietate 913.31 687.8% 6,281.58 43.7% 2,744.75 123.8% 3,397.12

Page 22: Dezvoltare parc fotovoltaic

Nivelul taxelor pe proprietate a fost majorat doar cu rata inflatiei (confprevederi Cod fiscal), cresterea in cauza datorandu-se in buna masurarecuperarii sumelor datorate si neachitate in 2020.

Insa analizand din 2018 nivelul impozitelor pe proprietate datorate de pers. Juridice a fost cu 34% mai marre la 30.06.2021 fata de 31.12.2018; Se estimeaza ca pana la finele anului nivelul acestor taxe va fi de aprox. 7 mil ron

Aceeasi situatie s-a inregistrat si la nivelul veniturilor obtinute din impozitele datorate pe mijloacele auto de catre persoanele juridice sifizice.

O contributie importanta in cadrul veniturilor fiscale o au veniturile din emiterea de autorizatii de functionare - 14.7% in 2018 sau 16.4% in 2019; anii 2020 si 2021 datoritat situatiei pandemice nu au fost propiceinvestitiilor. Trebuie insa sa subliniem faptul ca anul 2019 a fost influentatpozitiv si de emiterea autorizatiei catre WDP Industrial Park care a inceputconstructia unuia din cele mai mari centre logistice

Page 23: Dezvoltare parc fotovoltaic

Veniturile nefiscale au inegistrat o evolutie similara cu cea a veniturilorfiscale, nivelul acestora din 2020 fiind afectat negativ de situatiapandemica actuala.

Nivelul acestora nu au o pondere extre de releventa in totalul veniturilor, mai ales ca in cadrul acestor venituri principala pondere o au venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate de catre alte institutii de specialitate. Sunt venituri care nu o au o predictibilitate si care sunt de peferat sa aiba un nivel cat mai redus; datorita reglementarilor legale in vigoare in anul 2020 care au limitat drepturile autoritatilor de a aplica amenzi si sanctiuni nivelul acestora a fost cu 14% mai mici decat in 2019

Clasificatie Functionala Descriere 20182019/ 2020

20192020/ 2019

202006.2021/

202030.06.2021

VENITURI NEFISCALE 507,138.04 148% 753,036.76 87% 655,939.34 73% 479,737.50

Page 24: Dezvoltare parc fotovoltaic

PrimarulPrimarul Comunei Stefanestii de Jos este dl. Stefan Ionel Robert (membru PNL). A fost ales pentru prima data in 2016, in prezentfiind la al 2-lea mandat.

Consiliul localConsiliul local este format din 15 membrii din care: 7 membrii PNL, 5 PSD+ALDE, 2 membrii PRO Romania, 1 membru USR;