Dr. Wayne W, Dyer este autor gi conferenliar de renume inter-nalional in domeniul dezvoltdrii personale. Are un doctorat inconsiliere eduoadonali la Wayne StateUniversity pi, un timp, a fostprofesor asociat la St. John's University din New York. Dyer esteautor a 30 de c64i, a numeroase programe pe suport audio qi videogi a apErut in mii de emisiuni de radio 9i televiziune. Cdr.tileManifest your destiny, Wisdom of ages, Thereb a Spiritual Solutionto Every Problem qi bestsellerurile desemnate de publicalia NewYork T'ines : t 0 Secrets for Success and Inner Peaci . The Power ofIntention Si Inspiration au marcd.t, nu doar piala editorialiamericand, ci pi perceplia publici a unui domeniu de activitate:educafa. in consecinlS, Waytre Dyer este supranumit in SUA,,pdrintele motivaliei".Website: www.DrWayneDyer.com

Dr. WAYNE W. DYER

E$T CEEA CEGANDE$Tr!

PRINCIPII TAOISTEPENTRU ZILELE NOASTRE

Traducere din englezd. de

EDUARD BUCESCU

CURTEA GVECHE

Cuprins

Multrumiri ........................ 1Prefald ............................ 91 Cum sd triieqti misterul ............. 182 Cum sd trdieqti paradoxala unitate ...................253 Cum sd trdieqti intr-o stare de mulqumire ........ 314 Trdieqte infinit ........... .................375 Cum sA trdieEti nepirtinitor .......426 Cum sd triieqti in mod creator ......................... 477 Cum s5 trbieqti mai presus de ego-ul tiu ................ ............... 528 Via{a ca o curgere ...................... 589 Cum si triieqti cu modestie ....... 62

10 Cum si trdiegti in unitate ........... 671l Cum sd triiegti pe seama vidului .....................7212 Cum s[ triieqti insuflelit de o convingere interioard .............7713 Cum sd trdieqti cArmuit de o minte liberb ;i independentd ..... 8l14 Cum si triieqti dincolo de formd ..................... 8515 Cum sd trdieqti frrd grabd .......... 9016 Cum sd trdieqti constant .............9417 Cum si trbieqti ca un conducitor luminat .......9918 Cum sd trbieqti fbrd reguli ....... 10619 Cum si triieqti frri atagamente ................... ........................ 11220 Cum sb trdieqti frrI efoturi .... 1182l Cum sd trdieqti cu un paradox inaccesibil ..... 12422 Cum sd trdieqti flexibil ............ 12923 Cum sd trdieqti cu nafuralele .........................13424 Cum sd trbieqti fird excese ...... 13925 Cum sE trdieqti cu mbrelie ....... 14426 Cum sd trdieqti calm ............ .... 15027 Cum sd triieqti indrumat de lumina ta lSuntricd ................. 15428 Cum s[ trbieqti in virhrte ......... 16029 Cum sb trdieqti cdlhnit de legea firii .................................. 16630 Cum si triiegti frrd si recurgi la for.ti .......... 17231 Cum sd trdieqti frrd, arme32 Cum sd trdieqti bundtatea perfectb a lui Tao ....................... 18433 Cum si trdieqti gi sb te poli stbpdni ............... 18934 Cum sd trdieqti Marea Cale ..... 19435 Cum sd triieqti dincolo de plScerile lumeqti ...............-....... 19836 Cum si trlieqti in tainX ............204

37 Cum sd trdieqti in simplitate ....20938 Cum sd trdieqti urmdndu-li propria naturd ..........................21439 CumsXkiieqti caparte dintr-unintreg...............................21940 Cum sX trdieqti revenind gi ceddnd ......................................2244l Cum sXtrdieqti dincolo de aparenle ....................................22942 Cum sd trdiegti contopindu-te cu armonia ....23543 Cum sitrdieqti cu delicatele ....24044 Cum sd trdieqti qtilnd cdnd sd te opreqti ........ 24645 Cum sd trXieqti dincolo de superFrcialitate ..........................25146 Cum sd triieqti in pace ...................... .,.......... 25747 Cum sd trbiegti existand pur qi simplu ..........26248 Cum sd trdieqti pundnd in aplicare leclia micqordrii ...........26849 Cum si trdieqti frr5'sX judeci qi fbr6 sd condamni .............. 27350 Cum sd trdies,ti ca un nemuritor ............... .....27851 Cum si trdieqti urmdnd virhrtea ascunsb .......28352 Cum s5 trdiegti cu gindul intoarcerii la Mama lumii .......... 28953 Cum si trbieqti onorabil ..........29454 Trdiegte ca qi cum via\aIa conteazd cu adevdrat ................ 30055 Cum sd traiegti in detaqare56 Cum sd trdieqti in cunoaqtere qi ticere .......... 30957 Cum sb tr[iegti frrd autoritarism ............... ....31458 Cum sd trlieqti netulburat de soarta bun[ sau rea ............... 31959 Cum sb triieqti cu moderalie gi cumpdtare .........................32460 Cum si trdieqti fiind imun la rdu ........... ........3296l Cum sd kdiegti impodobindu-te cu modestie ......................33462 Cum si trbieqti inconjurat de comorile din tezaurul lui Tao ... 33963 Cum s[ trdieqti dincolo de greutSlile vielii .........................34464 Cum sd triieqti aici qi acum ....34965 Cum si trbieqti cu sufletul curat ............ ........35466 Cum sd trdiegti fXcdndu-te asemenea m[rii ......................... 35967 Cum sd tr6ieqti folosindu-te de cele trei comori ...,............,36468 Cum sd trdieqti prin cooperare .................. ....35969 Cum sd tr[iegti frrd dugmani .........................37470 Cum s6-!i trdieqti via(a sub indrumarea lui Dumnezeu .......37971 Cum sd trXieqti departe de boali ................... 38472 Cum si trXieqti in sfial[ qi acceptare .....,....... 38973 Cum sd trdieqti prins in mreaja cerului ......... 39574 Cum s[ trbieqti fEri fricd de moarte .............. 40175 Cum si triieqtifdrdprea multe preten{ii .............................40776 Cum sd trdieqti rdmdndnd mlddios ................4I277 Cum sd trdieqti oferind ceea ce ai in plus ..... 4I778 Cum sd triieqti asemdndndu-te apei ..............42279 Cum si trdieqti fdri resentimente ............. .....42880 Cum sd-!i trdieqti propria utopie .......... .......... 43381 Cum sb trbieqti fbr[ sd acumulezi ........................................ 438Epilog ...........:.......... .....-................... 443

Curn sd trdiegti rnisterul

Dorinla este expresia frzicd a credrii condifiilor care nepermit s5 fim receptivi. Asta inseamnb c6 reprezintdpregitirea de acum qi de aici pentru a primi. Dupd, Lao zi,dacd vrei si cunoqti sau sb vezi misterul Tao, acest lucru ili vascoate la ivealil dovezi ale existenlei misterului sub formaunor manifestdri dintre cele mai vafiate, dar prin aceasta mis-terul in sine nu va fi revelat. insd nu aici este capdtul drumu-lui! Tocmai din acest rdsad al dorinlei infloreqte qi mai apoicreste misteriosul Tao. Este ca ,si cum dorinla se transformdintr-o cedare care nu presupune niciun efort. Dorind, veivedea manifestdrile misterului. Dacd renunli la dorinli, insb,vei vedea chiar misterul.

Cdnd ne racordim la ceea ce ne spune Lao zi, devine ime-diat foarte limpede ci lumea noastri abundd de exemple aleacesfui proces paradoxal. Gdndiqi-vd la grddindrit qi la felul incare grddinarul tdnjegte si vadi cum ii cresc roqiile mari qisuculente sau cum se deschid narcisele de primivard. indefinitiv, ceea ce se intdmpli este cd grddinarul le permite flo-rilor gi legumelor sale sd creasci. Acum gdndili-vi lalucrurile din via!5 care implici dorin!fi qi cum diferi acestaspect de a 15sa efectiv respectivele lucruri sb se inftptuiascd.Cum diferd dorinJa de a te culca de faptul in sine de a te culca,dorinfa de a Jine un regim de faptul in sine de a line regim.Dorinla de a iubi de fapful in sine de a iubi. Dacd ne referim?n continuare la Tao, a fi lipsit de dorinJe inseamni sd aiincredere, sd permiji qi sd laqi sd se int6mple. Dorin{a este at6tinceputul, cdt qi temelia renun{irii la dorinld. La fel, c6ndrAvneqti ceva, pui bazele qi iniliezi infbpfuirea lucrului rdvnit.Sunt acela;i lucru, dar, concornitent, sunt gi lucruri diferite.

FiJi aten{i la ocaziile cAnd simlili in interiorul vostru cd vEdeplasa{i pe acea punte de legdturd dintre a vrea un lucru qi apermite infrptuirea acelui lucru (sau dintre incercare qirealizarc). incercarea sau efortul de a cdnta la pian, de a con-duce maqina sau de a merge pe bicicletd se aseamind, dar se

19

I

{

IIt{

I

l

I

;I't

II

Cum sA triiesti misterul

in acest verset de inceput din Tao k King,Laa zine spunecd ,,Tao poartd un nume, dar este deopotrivi cu neputinli sd

fie numit." Pare paradoxal pentru inlelegerea noastrb occi-dentali - qi chiar este! G6ndirea paradoxald se intAlneqte latot pasul in conceptele orientale precum yin ,si yang sau fe-mininul rsi masculinul. Este o gdndire care descrie cu uqurin{dlucrurile ca fiind deopotrivd ceva qi altceva. Noi, occidentalii,tindem, dimpotrivd, sd vedem lucrurile opuse ca fiind con-cepte incompatibile, care se contrazic. Cartea de fa{d exactacest lucru incearcd sd-l infrptuiascd: ne cere sd ne schimbdmfelul de a g6ndi, adAncit in conqtiinla noastrb gi astfel vomvedea cum, ca urunare a acestei schimbdri, viala noastrb se vamodifica radical.

Tao este un Jinut ce nu poate fi qtiut sau vizut qi de undepornegte totul; in acelaqi timp, insd, Tao se gdseqte, in modtainic, in toate lucrurile. Cdnd dorim si in{elegem aceastd taini(mister), incercdm s-o definim ?n termenii lumii exterioare a

formelor ce Lao zi numegte ,,lumea celor 10 000 delucruri.'o Ne invali c5, tocmai faptul cd renunldm sd in{elegemcu tot dinadinsul misterul, ne va permite, de fapt, s5-1

infelegem. Sau, cum imi place mie sd zic, ,senlntd gi lasd-l pe

Dumnezeu in locul tdu." Dar cum putem face asta? O metod[ar fi sb ne indeletnicim mai des cu practica gdndirii paradoxale,recunosc6nd cd dorinla (r6vnirea unui lucru) si lipsa dorin{ei(renunfarea) sunt diferite gi deopotrivi unul gi acelaqi lucru ...sunt cumva ca cele doub capete invdluite in mister ale unui fluxcontinuu.

20 E9TI CEEACE GANDE9TI!

Ei deosebesc de a cdnta efectiv la pian, de a conduce maqina

sau de a merge pe bicicletd. De indatd ce aceste activitbli ce linde lumea exterioard sunt rAvnite qi apoi invdlate, sosegte

momentul cAnd trebuie sd permili acestor lucruri sd se infEp-

tuiascS. Punctul cheie este sb recunoqti diferen{a dintre senza-

liile gi stbrile pe care corpul tbu le resimte atunci cdnd incerci

qi atunci cdnd infdptuieqti anumite lucruri, qi apoi sb devii

congtient de senzalia unicd gi lipsit[ de efort gi crispare care te

caracterizeazb atunci cdnd infbptuieqti un lucru pe care l-aideprins deja. Aceastd, practicd te va ajuta sb devii mult mai

conqtient, atdt de misterul tainic, cdt gi de lumea celor 10 000

de lucruri ce reprezintb fenomenele vizibile ale lumii noastre.

Cele 10 000 de lucruri la care se referb Lao zi reprezinth

obiectele Ei fenomenele din aceastb lume, clasificate, impdrlite

in categorii, cu diverse denumiri qtiinfifice, lucru care ne ajutb

sd comunicim qi si identificdm la ce anume ne gdndim qi

despre ce vorbim. $i totugi, cu toatd expettiza tehnologicb qi

cu toate clasificbrile qtiinJifice de care dispunem, nu putem sd

credm un ochi uman sau un ficat, sau fie qi numai un bob de

grdu. Fiecare din aceste lucruri, ca Ei restul care alcbtuiesc

lumea qtiutd sau numit5, pornesc din mister, din eternul Tao.

Dupb cum lumea nu este numai suma pb(ilor sale care au un

nume, la fel qi noi nu suntem numai pielea, oasele Ei rdurile de

fluide din care este alcbtuit corpul nostru. $i noi suntem

veqnicul Tao, iar acesta dbviali, in mod tainic, limbii noastre

ca sd putem vorbi, urechilor noastre ca sd a.uzim, ochilor ca s[vedem qi s[ simfim cele vdzute, cAt gi cele tainice. La urma

urmei, a permite acestui mister fbri nume sd se manifeste este

metoda de practicare a invSlSturilor Tao.

Asta inseamni cumva si te lagi pradi riscurilor Ei

necazurilor? Desigur cd nu. Asta inseamni cumva sd qezi cd

eqti in plin mister in momentul in care egti jefuit sau nu e;titratat cum trebuie? Probabil cb nu. inseamn[ asta cumva s[nu incerci niciodat[ sb schimbi lucrurile? Nu. inseamnb si

i

Curn sd trdiegti rnisterul

cultivi ocaziile in care sd te cufunzi in mister qi sdJ laqi sX

curgi prin tine frrd opreliqte. inseamnb sE trdiegti cu parado-xul de a te ocupa de toate cele ale lumii exterioare, in timp cepermili misterului si se desfbgoare in toatd splendoarea lui.

Practicd Tao; gdseqte-li felul tdu personal de a trdi in mis-ter. Dupd cum spune Lao zi in acest prim verset: ,,Iar misterulinsqi este poarta cdtre inlelegerea deplin5."

Iatd care sunt sfafurile mele pentru a transforma acestfragment intr-o practicd zilnicd in secolul al XXI-lea:

Mai intAi de toate, bucuri-te de mister!

Lasb lumea sd se desfbgoare in fa{a ochilor tdi ftrd siincerci mereu sd o inlelegi. Las[, de exemplu, relaliile sidecurgi firesc, de vreme ce toate lucrurile se agazd intr-oordine divin5. Nu te skddui din rdsputeri s[ infbptuieqti unanumit lucru - pur Ei simplu lasi lucrurile sd evolueze de lasine. Nu te obosi permanent sd incerci sd-!i in{elegi copiii,colegii, pirinfii, qeful sau pe oricine altcineva, pentru cd Taofunc{ioneazd tot timpul. Cdnd aEteptirile tale sunt inqelate,?ncearci sd inlelegi cd a$a trebuia sd se intdmple.Linigteqte-te, cedeazh. gi recunoaqte cd unele din dorinlele talese referd la cum ar trebui sd fie lumea ta, nula cum este ea inmomenful de fa\d. Transform[-te intr-un observator foartefin... judecd mai pulin qi ascultb mai mult. Acordd-1i timppentru a-!i deschide mintea in fa\a fascinantului mister Ei aincertitudinii pe care cu toJii o resimlim.

incearci sd renunfi la permanentul obiceide a numi gi a cataloga.

Procesul de catalogare este o practicd pe care am invilat-ola gcoald. Studiam din greu pentru a pttea defini corectlucrurile, ca sd ob{inem ceea ce numeam atunci ,,note bune,o.

21

22 E9TI CEEA CE GANDE9TII

Cele mai rnulte institulii de invb{imdnt insistau pe identifi-

carea tuturor lucrurilor, pentru ca mai apoi sd primim o anu-

mitd diplomb (ea ins[qi o formb de etichetare qi catalogare),

care ne distingea drept absolven{i cu cunoqtinle in anumite

domenii. Cu toate acestea, qtim foarle bine, fhrd sb ne fi zis

cineva asta, cdnu existd atestare, titlu, grad sau distinclie care

s[ ne defineasci cu adevirat. Dupd cum apa nu are nimic de-a

face cu termenul apd - sau cu oricare din cuvintele echiva-

lente din limbi striine agua, Wasser, sau cu formula gtiinli-

ficd HrO - la fel, nimic din acest univers nu are prea mare

legdtuib cu termenul prin care este desemnat. fn ciuda ne-

sfAlqitelor noastre eforturi de a cataloga tot ce ne inconjoard,

nu existd animal, floare, minereu sau fiinld umand care sb se

incadreze complet intr-o descriere. in acelaqi mod, Tao ne

spune ch ,,numele care poate fi numit nu este numele cel

vegnic." Trebuie si invdldm sb savurdm mltelia qi frumuselea

lucrurilor pe care le vedem qi le simlim, in loc sd ne pierdem

mereu vremea cu clasificdrile qi memorarea de etichete-

Practicd Taa acurn!

La un anumit moment in cursul zilei de astdzi, alege o per-

soand sau o imprejurare care te dennleazb 9i ili produce

nemulqumire. Ia decizia de a practica Tao (sau de a urma

Calea), iar cu acest prilej retrage-te in sinea ta, pentru a vedea

unde te situezi pe puntea de legdtur5 dintre dorin!6 qi infrp-tuirea ei. Lasd libertate de manifestare paradoxului de a dori

ca aceastd cauzd a nemullumirilor tale sd disparS, in timp ce

ii permili aceleiaqi cauze sd se manifeste frrd sd intervii.

Cerceteazil-{i cu atenlie gdndurile gi fii atent la momentul qi

felul in care acest paradox se naqte gi creqte in fiinla ta.

ConcentreazS-li toatd atenlia pe un singur obiectiv: sd ai

pemranent mintea deschisb qi spiritui receptin prietenos qi

permisiv cu misterul dinduntrul tdu. Observd prin ce senzalii

se manifesti misterul: poate simli un gol in stomac, poate

I

{

Cum sd trhiesti rnisterul

simli cd ai amorlit sau ci ai inlepenit, poate inima ili bate cuputere sau !i s-a pus un nod ?n gdt. Oricare at fr senzalia ta,imagineazi,-li cb este un mesager enigmatic in interiorul tduqi acordS-i atenlie frrd s[ o judeci. Yezi dacd sim{i qi dorinJaca aceastd senzatie si dispar5, apoi monitorizeazd qi aceastidorin!5 cu multd inlelegere qi toleranld. Acceptd orice seint6mplb. Confruntd-te cu misterul din sinea ta frrd sd cata-loghezi, sd explici sau si incerci sd te aperi. Este adevdrat cila inceput trebuie sd faci niqte distinclii foarte subtile Ei eEtipersonal responsabil de toate stdrile Ei senzaliile pe care leidentifici. Numai tu insuli poli si pregiteqti terenul pentruexperienla trdirii alSturi de mister.

23

t)

f$!

h

t'l

/.6tnt.,/ e

Pe pdmdnt toli oamenii recunosc frumuseleadoar pentru cd existd;i urdtul.TbYi recunosc binele cdnd tl vdd

doar pentru cd existd;i rdul.

Existenla ;i non-existenla se produc reciproc'Lucrurile dificile se nasc din cele simple.

Cele lungi sunt definite prin cele scurte,

cele de sus prin cele deios.Lucrurile dinainte ;i cu cele de apoi merg tmpreund.

A;a incdt inleleptul trdie;te deschis deopotrivdla dualitatea aparentd,

cdt ;i la unitatea paradoxald.inyeleptul poate sd ac{ioneze fdrd sd depund efort

;i sd-i tnvele pe a\iifdrd sd se foloseascd de cuvinte.

Cultivd;i spore;te lucruri pe care nu le posedd,

munce$te, dar nu cautd recomPense;

concureazd, dar nu se uitd la rezultate.

Cdnd lucrarea este fnJdptuitd, o dd uitdrii.De aceea aceasta ddinuie ve;nic.

Cum si triiestiparadoxala unitate

Pirerea potrivit cbreia cineva sau ceva este frumos iEi are

fundamentul intr-un sistem de gdndire caf,e promoveazd dua-litatea Ei evaluarea. Acest mod de gdndire este predominant Eiaccesibil pentru majoritatea persoanelor din culfura noastrdsi, mai mult decdt atdt, are o anumit[ valoare conferitb depractica social6. Eu, in schimb, vi indemn sb explora{i con-ceptul de unitate paradoxal[ din acest verset din Tao Te King.Schimbdndu-li g6ndurile, ili po{i schimba viafa gi vei ajungeastfel sd simli bucuria unicitilii.

Te-ai gdndit vreodatd ci frumusefea depinde de un lucrucare este identificat ca fiind urdt? Astfel, ideea de frumuselegenereazd ideea de urdlenie gi viceversa. G6ndeqte-te numaila cdt de multe concepte din acest sistem de gdndire duald se

sprijini pe contrarii: o persoanb nu este inaltd, decdt dacdexistd un sistem de reprezentare care include Ei ideea de per-soane scunde. No{iunea noastri de via\d nu poate exista fbrbnoliunea de moarte. Ziua este opusul noplii. Principiul mas-culin este antiteza principiului feminin.

Ce-ar fi dacd ai percepe toate acestea cape o strdfulgerarea perfec{iunii unit5lii? Cred ci asta sugereazd qi Lao zi cdnd.

il descrie pe inleleptul ce ,,trdiegte deschis deopotriv[ la dua-litatea aparcntd, cdt qi la unitatea paradoxald".Imagineazd-1iaceastd unitate perfect[, care trdiegte in sdnul aparentelordualitiJi, unde contrariile sunt simple judecSli fEcute deminlile oamenilor, care trdiesc in lumea celor 10 000 de

26 E9TI CEEACE GAN'DEgTI!

lucruri. Cu siguran!5 cd narcisa nu se intreabd dacd este maifrumoasS sau mai urdt6 dec6t margareta, iar vulturul gi goare-

cele nu percep noliunile contrarii de via{5 gi moarte a$a cumo facem noi. Copacii, florile qi animalele nu au auzit de con-

ceptele de frumos sau urdt; ele trdiesc pur 9i... in armonie cu

vegnicul Tao, frr5 sd facb astfel de judec5li.

Cdnd inleleptul se aratd deschis fald de aceastd aparentil

dualitate, el sintetizeaz1, de fapt, originea cu manifestirile,frrd sd emitd vreo pirere personal5 despre vreuna dintre ele.

Ceea ce Lao zi il inviti pe cititor si facd este si trdiasci fdrd

s5 judece, intr-o des[vdrqitd unitate. El ne indeamn[ ca, insinele nostru profund ;i in{elept, sd contopim contrariile pe

care le percepem la exterior qi s5 ducem o viafd unitar5.

Perfecliunea in{elepciunii Tao ingbduie aparenta dualitate,

dar, concomitent, vede qi unitatea care constituie ,,adevdrata"realitate. ViaJa qi moartea sunt identice. Virtutea qi plcatulsuntjudecbli qi au nevoie fiecare sI se identifice prin opusul

sdu. Acestea sunt paradoxurile vie{ii unitare; asta inseamnl sb

triieqti in Tao cel vegnic. De indati ce dihotomiile sau

perechile de contrarii sunt depbqite, sau cel pu{in ne ddm

seama ce sunt ele cu adevbrat, vom vedea cd. intrd Ei se retrag

din viala noastrd precum fluxul gi refluxul.Sffdduieqte-te si devii tu insu{i un paradox viu in orice

moment al vielii tale. Corpul are limitdri frzice - incepe

undeva qi se sffirEegte altundeva, este alcituit din materie. $icu toate astea confine ceva care sfideazd limitele, ceva care

nu este substanld, nu are formb qi este infinit. Eqti in acelaqi

timp qi Tao, qi lumea celor'10 000 de lucruri. Lasb aceste

doub principii contradictorii sb vietuiascd in tine simultan.Pri-meqte in sinea ta aceste gAnduri opuse qi ai gtri6 ca ele s5

nu se anuleze unul pe celSlalt. Crede cu tdrie in liberul tbu

arbitru gi in capacitatea de a influenla tot ce se intdmpld injurul tbu, dar, in acelaqi timp, las6-te in voia energiei din tine.

Re{ine cb binele qi riul sunt doui aspecte ale unei unit5li. Cu

alte cuvinte, acceptd dualitatea lumii materiale, in timp ce

Curn sd trdiegti paradoxala r-rnitate 27

rimdi in permanenli conectat la unitatea veqnicului Tao.

Nevoia istovitoare de a demonska cd tu ai mereu dreptate gi

cd ceila{i se inqald se va domoli.Cred c[ Lao zi ar aplica infelepciunea din Tao Te King in

lumea de astbzi sugerdnd urmbtoarele:

Tiriieste o viati unitari.

Intrb ?n lumea unit5lii fiind conEtient de tendin{a tuturor de

a compartimenta lucrurile ca fiind bune sau rele, adevbrate sau

eronate. Frumosul qi urdtul sunt norme ale lumii ftzice, nu ale

lumii Tao. ContemplS aceast[ viziune potrivit cdreia dualitateanu este decAt un joc al minlii. Cu alte cuvinte, oamenii sunt a$a

cum sunt qi asta e tot - critica nu este mereu necesarb sau

util6. Fii atent la felul in care Tao se desfrqoard in interionrlfiec5rui om, inclusiv in sinea ta, gi nu-!i tulbura pacea 15un-

tricb in timp ce observi toate acestea

Fii un animal bun qi miqc6-te nestingherit, neimpov[rat deg6nduri care i{i soptesc unde ar trebui sb fii gi cum ar trebuisi te compo(i. De pi1d5, inchipuie-li ci egti o vidr6 qi cd nufaci dec6t sd-!i duci existenfa ta de vidr5. Nu e;ti bun sau riu,frumos sau urdt, nu trudeqti din greu, dar nu egti nici trAndav...egti pur gi simplu o vidr5, care se migcd in apb sau pe uscat indeplini libertate qi liniqte interioarS, cu chef de joac1,ldrd sd

emitb weo judecatS. Cdnd a venit vremea sb-!i piriseqti cor-pul, vei face intocmai, revendic6ndu-fi locul in misterul pural unit61ii. La asta se referd Lao zi cdnd spune:

,,CAnd lucrarea este infbptuitS, o dd uitdrii. De aceea

aceasta ddinuie veqnic."Cu alte cuvinte, nu e nevoie sd pdrdseqti trupul, ca sd ai

experienla veEniciei. Este posibil sd-!i cunoqti sinele veEnic

chiar intrupat fiind. Cdnd dualitatea Ei judeciqile se ivesc pe

nea;teptate, ingdduie-le si devind o parte din intregul perfectunitar. CAnd alli oameni creeazd dihotomii, poli sd regbseqti

intotdeauna unitatea practicAnd Tao.