eseu

3
Diplomaţie prin cultură de Petre Guran 1583 afisari din 21.02.2013 | Nu exista comentarii În genere, diplomaţia culturală spune mai multe despre ţara care o practică decât despre ţara căreia i se adresează. Ea este, pe de o parte, semnul maturităţii, puterii economice şi politice a unui stat, dar şi un bun barometru al intensităţii şi sincerităţii relaţiilor dintre statele între care se practică. Atunci când România ajunsese la o strategie diplomatico-culturală reflectând noile ei realităţi politice (integrarea euro-atlantică), în primul deceniu al secolului XXI, Republica Moldova şi-a redus la maximum disponibilitatea de a înţelege şi a accepta noua identitate politică a României. Miza politică nu o discut aici, dar aspectul cultural al acestei răceli era o „răfuială identitară“. Adică, cui îi aparţine tradiţia culturală de expresie românească, României sau Republicii Moldova, sau cât din expresia culturală românească poate fi reclamat de identitatea moldovenească? Disputa amintea de argumentul legendarului cuceritor al Alexandriei când a luat decizia de a arde celebra bibliotecă: dacă ceea ce conţine biblioteca repetă ceea ce ştiu din Cartea Sfântă, atunci e inutilă, dacă o contrazice, atunci e periculoasă. Răfuiala aceasta identitară însă nu opunea cu adevărat cele două state, ci trecea prin mijlocul societăţii cultivate din Republica Moldova. Pentru o bună parte din aceasta, amintirea României Mari devenise un crez politic, sinonim în cele din urmă cu libertate şi democraţie. În acest context tensionat, oferta culturală românească a presupus demersuri elementare, precum facilitarea accesului la informaţie, în mod regretabil percepută ca fiind agresivă de către cealaltă parte a societăţii, cea care refuza să se identifice cu expresia culturală

Upload: florychica

Post on 16-Dec-2015

3 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

eseu diplomatie

TRANSCRIPT

Diplomaie prin culturde Petre Guran 1583 afisari din 21.02.2013 | Nu exista comentarii n genere, diplomaia cultural spune mai multe despre ara care o practic dect despre ara creia i se adreseaz. Ea este, pe de o parte, semnul maturitii, puterii economice i politice a unui stat, dar i un bun barometru al intensitii i sinceritii relaiilor dintre statele ntre care se practic.Atunci cnd Romnia ajunsese la o strategie diplomatico-cultural reflectnd noile ei realiti politice (integrarea euro-atlantic), n primul deceniu al secolului XXI, Republica Moldova i-a redus la maximum disponibilitatea de a nelege i a accepta noua identitate politic a Romniei. Miza politic nu o discut aici, dar aspectul cultural al acestei rceli era o rfuial identitar. Adic, cui i aparine tradiia cultural de expresie romneasc, Romniei sau Republicii Moldova, sau ct din expresia cultural romneasc poate fi reclamat de identitatea moldoveneasc? Disputa amintea de argumentul legendarului cuceritor al Alexandriei cnd a luat decizia de a arde celebra bibliotec: dac ceea ce conine biblioteca repet ceea ce tiu din Cartea Sfnt, atunci e inutil, dac o contrazice, atunci e periculoas. Rfuiala aceasta identitar ns nu opunea cu adevrat cele dou state, ci trecea prin mijlocul societii cultivate din Republica Moldova.Pentru o bun parte din aceasta, amintirea Romniei Mari devenise un crez politic, sinonim n cele din urm cu libertate i democraie. n acest context tensionat, oferta cultural romneasc a presupus demersuri elementare, precum facilitarea accesului la informaie, n mod regretabil perceput ca fiind agresiv de ctre cealalt parte a societii, cea care refuza s se identifice cu expresia cultural romneasc. Dilemele identitare, pe care le descrie i le evoc Tamara Cru n Capcanele identitii, nu traverseaz ns societatea, opunnd eventual etnii diferite (romn, rus, ucrainean, gguz etc.), ci sfie fiecare individ ntre nostalgia patriei sovietice i aspiraia spre un spaiu al libertii i prosperitii nc puin cunoscut.n acest timp, Romnia, prin alegerile sale politice i ca urmare a unui contact intens cu lumea occidental, s-a ndeprtat treptat de cultura proclamaiilor identitare, ba chiar a nceput s-i aleag din propriul trecut temeiurile unei europeniti dorite, cu toat sofisticarea cultural pe care o presupune. Diplomaia cultural a Romniei contemporane s-a reconfigurat n jurul valorilor culturale universale i a nvat s pun n lumin tocmai confluenele culturale, convieuirile etnice i experienele istorice paradoxale.Astzi a sosit momentul rentlnirii dintre Romnia i Republica Moldova, n contextul unui nou angajament democratic, prin desprirea de derivele naionaliste ale perioadei interbelice continuate de naional-comunismul lui Ceauescu, i graie aspiraiilor comune ctre orizontul cultural al societilor deschise. Semnul acestei rentlniri a fost organizarea excepionalei expoziii a unui obiect-simbol Stindardul liturgic al lui tefan cel Mare printr-o cooperare ntre cele dou Muzee de istorie, din Bucureti i Chiinu, i Institutul Cultural Romn.n acest peisaj, tematica regsirii propus de Institutul Cultural Romn din Chiinu privete tocmai depirea clieelor identitare. Este vorba de o regsire a propriului trecut, n demnitatea lui istoric, eliberat pe ct se poate de lecturile ptimae ale prezentului. n acest spirit, ICR Chiinu a propus Ministerului Culturii din Republica Moldova i altor instituii potenial partenere s deschid un antier de restaurare a unui monument istoric major din Chiinu. Acest antier ar fi n acelai timp o coal de meteuguri, iar ca obiectiv final cldirea ar deveni un muzeu dublat de un centru tiinific (Institut de Studii Avansate) i cultural. Este o modalitate de a integra diplomaia cultural romneasc n dinamismul pe care i-l imprim apartenena la Uniunea European, de a transforma patrimoniul cultural ntr-o oportunitate de dezvoltare. Proiectul ateapt un rspuns din partea autoritilor Republicii Moldova.Bilanul primului an este ncurajator, innd cont de faptul c ICR a reuit s stabileasc parteneriate i s deruleze activiti cu un numr important de instituii de rang naional (trei muzee din Chiinu, patru universiti, biblioteca naional, trei festivaluri de teatru i unul de jazz, dou sli de concerte cu tradiie i dou festivaluri de muzic clasic, dou cinematografe, diverse ONG-uri), dar cea mai bun rsplat a fost cldura publicului.