Alcătuirea unui eseu

Alcătuirea unui eseu presupune utilizarea competenţelor şi a cunoştinţelor dobândite pentru a fi capabil să reflectezi asupra subiectului, răspunzând cerinţelor date. Asta nu înseamnă „recitarea” unui curs de istorie repetând ceea ce e scris în manual sau ceea ce profesorul a prezentat în timpul orei. Altfel spus, se cere o reflectare şi apoi o prezentare argumentată şi coerentă.

▫ Mod de lucru

I. Primul pas constă în citirea atentă a temei eseului pentru a stabili la ce lecţie/lecţii se referă. În formularea unei teme de lucru, fiecare cuvânt e important; totuşi unele reprezintă reperele subiectului. Subliniaţi cuvintele pe care le consideraţi repere pentru răspunsul vostru.

Exemplu

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în relaţiile internaţionale ale secolului al XX-lea.Cerinţa se referă la o temă de politică externă a României; reperul chronologic e însă foarte vast, secolul al XX-lea, care e tratat conform programei şcolare în două lecţii: ,,România şi concertul european: de la «criza orientală» la marile alianţe ale secolului al XX-lea” şi ,,România în perioada Războiului Rece.”

II. Prin urmare, trebuie citite cu atenţie celelalte cerinţe, pentru a şti ce informaţii/fapte/decizii trebuie prezentate. E un pas foarte important, pentru că aşa veţi stabili cu ce veţi lucra înainte de a începe redactarea lucrării.…… având în vedere:- menţionarea a două alianţe politice internaţionale din prima jumătate a secolului al XX-lea şi prezentarea atitudinii României faţă de una dintre acestea;Cerinţa se referă la marile alianţe ale anilor 1900-1950 (prima jumătate a secolului al XX-lea); putem alege alianţele implicate în declanşarea Primului Război Mondial (Puterile Centrale şi Antanta) sau cele alcătuite în contextul celui de al Doilea Război Mondial ( Axa Berlin-Roma-Tokyo şi Naţiunile Unite).

- precizarea uneia dintre marile alianţe internaţionale, din a doua jumătate a secolului al XX-lea;Pentru această perioadă putem avea în vedere NATO (1949) sau Tratatul de la Varşovia (1955).

- menţionarea unui fapt istoric în care s-a implicat alianţa precizată şi a atitudinii României faţă de acest fapt;A doua jumătate a secolului al XX-lea (1950-2000) este dominată de Războiul Rece. Faptele istorice internaţionale care se încadrează în această realitate istorică sunt numeroase precum: crearea Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (1949), crearea NATO (1949), organizarea Tratatului de la Varşovia (1955), revoluţia anticomunistă din Ungaria (1956), planul Valev (1964), ,,Primăvara de la Praga” (1968) etc.

- formularea unui punct de vedere cu privire la rolul României în relaţiile internaţionale ale secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.Atenţie! Nu se cere un punct de vedere personal, bazat pe ceea ce credeţi că o persoană oarecare, ci unul formulat de cineva care a studiat, a reflectat şi se poate exprima în cunoştinţă de cauză. Prin urmare, nu se cere o reacţie emoţională, ci una raţională şi bazată pe date, fapte, decizii luate de cei care au hotărât politica externă a României: ,,Rolul pe care România l-a avut în relaţiile internaţionale ale secolului al XX-lea este ……….. pentru că …..”

III. Redactarea eseului cere ordonarea informaţiilor în funcţie de cerinţe, cu elemente de legătură care dau coerenţă lucrării.

Introducerea – vă permite să arătaţi că aţi înţeles bine cerinţa şi importanţa evenimentelor pe care le veţi prezenta. E foarte importantă, pentru că de la început arătaţi corectorului că ştiţi despre ce veţi scrie, că stăpâniţi tema.În secolul al XX-lea, guvernele României au stability politica externă având în vedere, de regulă, atât interesele ţării, cât şi contextual internaţional.

Cuprinsul – aici dezvoltaţi ideile formulate în pasul anterior, cel de pregătire.1. În contextul celui de al Doilea Război Mondial s-au constituit Axa Berlin-Roma-Tokyo şi Naţiunile Unite. România a aderat la Axă în anul 1940, ca urmare a deciziei lui Ion Antonescu. (detalii)Legătura: aderarea la Naţiunile Unite în urma loviturii de stat din 23 august 1944 nu i-a ajutat prea mult României în privinţa statutului internaţional după încheierea războiului, fiind inclusă în blocul comunist.2. Revoluţia anticomunistă din Ungaria (1956) şi ,,Primăvara de la Praga” (1968). (detalii)Legătura: atitudinea lui Nicolae Ceauşescu a fost apreciată de statele democratice.3. Rolul României în relaţiile internaţionale ale secolului al XX-lea, mai precis în a doua lui jumătate, a variat de la o ţară complet supusă deciziilor Moscovei la o ţară comunistă care urmărea distanţarea de Moscova. (detalii)

Concluzia – vă permite să arătaţi că aţi prezentat documentat subiectul anunţat în introducere.Trebuie subliniat faptul că distanţarea faţă de Moscova nu a însemnat renunţarea la modelul communist, ci e o decizie luată de liderii comunişti români cu scopul de a-şi consolida propria autoritate. E o realitate obişnuită într-un stat totalitar, aşa cum a fost şi România comunistă.

Nota arată încă odată faptul că învăţarea pe baza competenţelor este o învăţare durabilă. De asemenea, vi se atrage atenţia şi asupra aspectului lucrării. De aceea, e bine să pregătiţi pe ciornă ,,scheletul” eseului vostru şi să nu uitaţi utilizarea paragrafelor pentru a marca trecerea de la o cerinţă la alta.