Barajul si CHE Bradisor 

Valorificarea energetica a potentialului acumularii Bradisor constituie ultima treaptade cadere a amenajarii hidroelectrice a raului Lotru. 

Debitul mediu multianual in regim amenajat este de 25 m3/s. Acumularea realizeza o regularizare sezoniera-anuala a debitelor si permite functionarea

centralei pe o durata de cca 2.000 ore/an. Suprafata lacului este de 229 ha.  Barajul Bradisor este un baraj arcuit din beton, amplasat in albia raului Lotru, la cca 6 km aval de axul amenajarii Malaia, retine debitele defluente si derivate. La debite mari, 2 deversoare de suprafata evacueaza cca 140 m3/s, iar 4 descarcatori de fund echipati cu vane segment de 3,30 x 3,30 m evacueaza un debit de 1.240 m3/s. Tot aici se gaseste si priza de apa pentru alimentarea municipiului Ramnicu Valcea, o conducta cu d=1.200 mm. 

Debitele acumulate in lacul Bradisor sunt dirijate la centrala subterana prin 2 galerii de aductiune sub presiune. Structural aductiunea cuprinde priza, 2 turnuri pentru vane (2,40 x 3,40 m) si batardouri, galeriile de aductiune sub presiune (2 x 127 m) si galeriile fortate (2 x 206,5 m) pe parcursul carora se obtine o cadere de max 145 m. CHE Bradisor amplasata intr-o caverna la cca 330 m lateral-aval de baraj, la 150 m sub versantul de pe malul drept, are un acces principal printr-un tunel lung de 900 m si un acces secundar printr-un tunel de 180 m si put. Centrala este echipata cu 2 turbine Francis de 57,50 MW, la o cadere bruta de 156,50 m si un debit instalat de 101,60 m3/s. 

Lucrarile au inceput in anul 1973, iar punerea in functiune in 1982, perioada mare de timp de executie datorandu-se necesitatii de schimbare a amplasamentului cavernei centralei, amplasamentul initial dovedindu-se ca avand o roca slab rezistenta. 

Prăbuşirile şi acumulările de pietre apar frecvent pe versanţii abrupţi de lângă Brădişor, Gura Latoriţei. Acestea sunt legate de existenţa gnaisului, rocă metamorfică ce prezintă uneori cantităţi mari de biotit (mică neagră) şi feldspaţi, care au o rezistenţă mai ridicată la procesele de alterare, determinând apariţia unor prăbuşiri semnificative.

Alunecarea de teren de la Brădişor-- din aval de barajul Brădişor

Forare pentru stabilizarea terenului

Regularizare parau Cerna si afluentii, pe sectorul Rugetu-Maciuca, jud. Valcea

Amplasament-Lucrarile propuse sunt amplasate pe cursul de apa Cerna, cod cadastral VIII-1-173,9, intre localitatile Cerna in amonte si Maciuca in aval pe o lungime de circa 70 km si

afluentii de mal drept (cod cadastral VIII-1-173,9.4) si Geamana (cod cadastral VIII-1-173,9.5) si mal stang Stroesti (cod cadastral VIII-1-173,9.2.a).

Zonele propuse pentru regularizare se afla in intravilanul localitatilor :Cerna, Rugetu, Slatioara, Stroiesti, Lapusata, Ladesti, Fartatesti si Maciuca.

Proiectantul a prezentat lucrarile din documentatia sus mentionata, cuprinzand urmatoarele date :

Necesitate si oportunitate

Urmare a viiturilor produse in perioada iulie-august 2005 pe paraul Cerna, cu debite ce au depasit cotele de pericol, s-au produs degradari ale lucrarilor de aparare din zona, precum si fenomene de eroziune excesiva de maluri si pierderi de terenuri agricole pe mai multe portiuni situate pe malul stang si drept al paraului Cerna si pe unii din afluentii lui pe sectorul Rugetu-Maciuca. Pe acest sector au aparut fenomene de eroziuni de maluri, distrugeri de pasarele pirtonale, punanadu-se in pericol obiective social-economice,gospodarii individuale, drumuri, poduri si terenuri agricole.

Lucrarile propuse a se executa sunt urmatoarele :

1-calibrarea si decolmatarea albiei in sectiunile in care se produc inundatii si eroziuni de mal pe uramtoarele lungimi : 178 m pe paraul Geamana 100 m pe paraul Igiminea 4320 m pe paraul Cerna in 13 zone critice (Becsani, Ladesti, Maldaresti, Copaceni, Stroiesti, Slatioara, Rugetu) 200 m (amonte de pragul de fund- parau Stroiesti)

2-aparari de mal cu ziduri de sprijin din beton pe zonele in care sectiunea de scurgere este redusa si consolidari ale malurilor supuse fenomenului de eroziune care pun in pericol stabilitatea malului sau a podurilor. Pentru lucrarile de aparare si consolidari de mal s-au stabilit 2 tipuri diferite de protecrtie in functie de amplasarea zonei critice in cadrul bazinului :

Protectie tip A- se executa din balast compactat in straturi de 50 cm, panta taluzului 1:2, peste balast se asterne geogril, iar peste geogril un strat de 10 cm de pamant vegetal inierbat.

Protectie tip B- se executa din gabioane cu dimensiunea de 4*1*1 m, asezate pe o saltea de 4*2*0.3 m pentru maluri cu inaltimea mica, iar pentru maluri inalte gabioane cu dimensiuni variable si sunt asezate pe o saltea de 5*2*0.3 m.

3-praguri de fund din beton alcatuite din urmatoaree elemente :-pragul deversant avand lungimea de 3 m, inaltimea de 2 m si lungimea variabila-treapta de disipare de 10 m lungime

-rizberma mobila pe o lungime de 6 m din bolovani de raza cu ø> 120mm, pentru evitarea fenomenului de eroziune regresiva

4-epiuri cu inaltimea variabila cuprinsa intre 1 si 3 m si lungimea cuprinsa intre 6 si 10 m.

Capacitati : regularizare albie= 4800 m

Regularizare rau Oltet la Lalosu, jud. Valcea

Amplasament- Lucrarile propuse sunt amplasate pe raul Oltet, cod cadastral VIII-1,173, pe teritoriul administrativ al comunei Lalosu, sat Otetani,judetul Valcea.

Proiectantul a prezentat lucrarile din documentatia sus mentionata, cuprinzand urmatoarele date :

Necesitate si oportunitate

Raul Oltet, in zona localitatii Oltetani, prezinta un curs meandrat cu eroziuni pe malul stang care au inaintat, ajungand la drumul comunal si casele din zona adiacenta situate in prezent pe un mal cu inaltimi de 8 m, cu taluz vertical.

Punerea in siguranta a obectivelor existente depinde de stagnarea fenomenelor erozive.

Lucrarile propuse

Pentru inlaturarea efectelor viiturilor din 2005-2006 se propun urmatoarele lucrari : Diguri de dirijare cu o sectiune trapezoidala alcatuite din anrocamente cu G>500 kg/buc,

cu latimea la coronamente de 3 m, h=3m, taluz cu panata 1:1,5 asezate pe un pat de fascine de 0.60 m grosime si 16 m lungime.

Traversa de colmatare cu sectiune trapezoidala alcatuite din anrocamente cu G>500 kg/buc, cu latimea la coronamente de 3 m, h=3m, taluz cu panata 1:1,5

Consolidari de mal cu prism de anrocamente cu G>500 kg/buc, cu latimea la coronamente cuprinsa intre 2-4 m, h=3m, taluz cu panata 1:1,5 asezate pe un pat de fascine de 0.60 m grosime si lungimea cuprinsa intre 8,50-17,50 m.

Canal de deviere cu sectiunea de transport trapezoidala avand deschiderea de 60 m, inaltimi de 3,50 m si panta de 1 :1,5, capacitatea de transport asigurata fiind de 700 m3/s.

Capacitati totale : -diguri de dirijare= 725 m -consolidari de mal= 855 m -canal de deviere= 750 m

Regularizare parau Olanesti pe tronsonul Baile Olanesti-conflenta rau Olt, jud.Valcea

Amplasament-Lucrarile proiectate sunt amplasate in albia minora a paraului Olanesti, afluent de dreaptea a raului Olt pe un tronson cuprins inte Baile Olanesti confluenta cu raul Olt.

Necesitate si oportunitate

Patul albiei paraului Olanesti este constituit din materiale necoezive, pietris cu bolovanis in matrice prafoasa, nisipoasa-argiloasa, avnad grosimi variabile de la 0,50 m in amonte, pana la 1-1,6 m in aval.

Acesti factori au determinat de-a lungul anilor aparitia unor fenomene de coborare a talvegului, eroziuni active de mal, punand in pericol stabilitatea infrastructurii rutiere (poduri, pasarele, drumuri) si casele din zone.

Lucrarile propuse:

Consolidari de mal -in zona orasului Ramnicu Valcea se propune executarea consolidarii dintr-un prism din anrocamente G>250 kg/buc si latimea la coronament 2 m asezat pe o saltea de gabioane de 0.2*0.2*4 m, pe care se sprijina un pereu din dale de beton C 12/15 cu grosimea de 20 cm. In zona localitatii Pausesti,Maglas, Saracinesti, Olanesti consolidarea va fi de tip elastic, alcatuita dintr-o saltea de gabioane 0.2*4*2 m, pe care sunt asezate 2 cutii de gabioane de 1*1,5*3 m si 1*1*3 m, umplute cu bolovanis de rau din albie

Regularizarea albie- sectiunea albiei neavand capacitatea de tranzitare a debitelor cu asigurare de 5% in zona localitatii Saracinesti.

Praguri din beton-avand H=1 m, l=15-45 m, realizate din beton C12/15

Capacitati: -praguri din beton =4 buc -consolidari mal L=3,780 m

-regularizare albie L=1,140 m

Tratarea si distributia apei potabile

Sistemul de alimentare cu apa al municipiului Ramnicu Valcea este racordat la 4 captari active:

2 captari din surse de suprafata : lacul Bradisor si raul Cheia 2 captari din supteran : sursele Vladesti si Bistrita

In scopul potabilizarii, apa captata se trateaza adecvat tipului de sursa :

dezinfectie pentru sursele din subteran preclorare, coagulare-floculare, decantare, filtrare

si dezinfectie pentru sursele Bradisor si Cheia.

Astfel populatiei municipiului i se asigura apa potabilizata in statiile de tratare Valea lui Stan si Statia de tratare Rm. Valcea, mai putin in zonele Vladesti-Stirbei Voda si Colonia Govora unde apa potabila distribuita provine din sursele Vladesti, respectiv Bistrita.

Scopul principal al societatii SC APAVIL SA este sa ofere clientilor sai o apa potabila de buna calitate.

O buna caliatate nu inseamna numai ‘sigura’ pentru sanatatea umana, ci si potrivita pentru diversele sale utilizari.

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

Caiet de Practica -Hidraulica-

09.07.2012-10.07.2012 Judetul Valcea

Badea Silviu Florin Specializare: IM

An: II Grupa:7201