eric-emmanuel schmitt - evanghelia dupa pilat

7/25/2019 Eric-Emmanuel Schmitt - Evanghelia Dupa Pilat

http://slidepdf.com/reader/full/eric-emmanuel-schmitt-evanghelia-dupa-pilat 1/145

Eric-

Emmanuel

Schmitt



Evanghelia după Pilat

urmată de

Jurnalul unui roman furat

Leepen



Tatălui meu



Evanghelia după Pilat



Prolog

CONFESIUNEA UNUI CONDAMNAT LA MOARTE ÎN

SEARA ARESTĂRII SALEPeste câteva ore vor veni să mă caute.Sunt pregătiţi.Soldaţii îşi lustruiesc armele. Solii roiesc pe uliţele întunecoase spre a aduna

sinedriul. Dulgherul mângâie crucea pe care mâine, fără îndoială, va şiroisângele meu. urile şoptesc, de-acum întreg !erusalimul ştie că voi fi prins.

Ei cred că mă vor prinde fără ca eu să ştiu" eu îi aştept. #aută un vinovat,

vor găsi un complice.Doamne, fa-i necumpătaţi$ la-le minţile, fa-i cru%i şi iuţi de mână. &u vreau

povara de a-i stârni împotrivă-mi$ Să mă ucidă$ !ute$ 'i cu îndemânare$#um de-am a(uns aici)*n seara asta aş fi putut să fiu în altă parte, să petrec Paştile într-un han

sărăcăcios, printre pelerini, ca oricare alt evreu. +-aş fi întors duminica la &a%aret cu ucuria molcomă a datoriei împlinite. *ntr-o casă pe care n-o am poate m-ar fi aşteptat o femeie pe care n-o am, iar în spatele uşii, fericiţi să-şirevadă tatăl, căpşoare cârlionţate, %âmitoare.

!ată unde m-a adus visul într-o grădină, aşteptând o moarte care măînspăimântă.

#um a început totul) re destinul un început)+i-am petrecut copilăria în visare. *n fiecare seară, %uram peste câmpia şi

peste dealurile &a%aretului. #ând toată lumea dormea, păşeam tiptil peste prag,deschideam raţele, îmi luam avânt şi trupul meu se înălţa în vă%duh, îmi aduc

prea ine aminte de mângâierea aerului su coate, un aer dens, mai tare şi maiconsistent decât apa, îmălsămat de mireasma (ilavă a iasomiei, un aer care mă purta fără nicio pală de vânt. deseori, târâm alene aşternutul până în prag şi deacolo pluteam întins pe spate pe deasupra pământului cenuşiu. +ăgarii înălţaucapetele să vadă, cu ochii lor negri şi frumoşi ca de fată, coraia mea care plutea printre stele.

poi s-a întâmplat ceva, (ucându-ne /de-a căţărata0. După aceea nimic nu amai fost ca înainte.

#ând ieşeam de la şcoală, nu ne gândeam decât să o luăm cât mai iute lasănătoasa. Eram patru prieteni de nedespărţit, +oşe, 1am, 2esed şi cu mine. 3acariera de piatră din e%et ne-am pus pe (oacă. Simţind mai mult ca oricândnevoia de a fi primul, am început să mă caţăr pe un stei uriaş. 4rcam ca un



apucat, nici nu mai suflam, urcam, urcam şi m-am tre%it pe o rână, la vreoşaispre%ece coţi de la pământ. 5os, tovarăşii mei de (oacă nu mai erau decât niştescăfârlii ciufulite şi cu picioruşe. &imeni nu mă vedea. &u le dădea prin cap săse uite în sus. Eram aşa de inaccesiil, că nu mai făceam parte din (oc. 3a unmoment dat, am tras un chiot ca să-mi fac simţită pre%enţa. #u capul dat pespate, mai să-şi frângă gâtul, m-au %ărit şi au început să ată din palme.

6 7ravo, !eşua$ 7ravo$ &u m-ar fi cre%ut niciodată în stare să urc atât de sus. Eram fericit. *misavuram victoria.

poi 2esed a strigat 6 cum hai cu noi$ &e (ucăm mai ine în patru$+-am ridicat şi am încercat să coor, dar m-a cuprins frica. &u vedeam cum

aş fi putut sa mă dau (os" +ă aplecam, pipăiam stânca pe care urcasem toatănumai luciu. Eram lac de apă. #e să mă fac)

Deodată am găsit ieşirea să %or. #a în fiecare noapte.+-am apropiat de margine, cu raţele larg deschise" Su raţele mele, aerul

nu mai era dens, lichid, aşa cum ţineam eu minte" &u mă mai simţeam purtat,dimpotrivă, numai umerii, umerii mei erau cei care susţineau anevoie greutatea raţelor întinse" Parcă eram turnat în ron%" De oicei, era destul să-midesprind uşor călcâiele ca să-mi iau %orul, dar de acum picioarele nu-midădeau ascultare, rămâneau lipite" De ce devenisem deodată atât de greoi)

*ndoiala m-a cuprins, făcându-mi umerii de plum. 8urasem, oare,vreodată) &u era decât un vis, un simplu vis) 9otul s-a tulurat.

+-am tre%it în spinarea tatălui meu, !osif, pe care +oşe îl chemase în maregraă. *mi pierdusem cunoştinţa. 9ata coora de pe stâncă, reuşind să găsească puncte de spri(in. :dată a(unşi (os, m-a sărutat. şa era tatăl meu oricare altulm-ar fi certat, el m-a îmrăţişat.

6 +ăcar ai învăţat ceva astă%i.!-am %âmit, dar nu am înţeles imediat ce anume învăţasem.

cum ştiu tocmai ieşisem din copilărie. Descâlcind firele viselor şi alerealităţii, descopeream că de o parte se afla visul, care mă făcea să %or mai iuteca o pasăre de pradă, iar de cealaltă parte lumea adevărată, aspră, ca piatra decare era să mă strivesc.

*ntre%ărisem o clipă că puteam să mor. Eu$ !eşua$ +oartea nu mă privea.Sigur că vă%usem mortăciuni în ucătărie şi în curţile fermelor, şi ce dacă) Doar erau doitoace$ Din când în când, aflam că un unchi sau o mătuşă s-au prăpădit,şi ce dacă) Doar erau ătrâni$ Eu nu eram şi nu puteam fi niciodată ătrân. &icianimal, nici ătrân. &u, eu aveam să trăiesc veşnic" +ă credeam nemuritor" &u aveam nicio legătură cu moartea, nu vedeam putre%iciunea nicăieri în trupulmeu" 'i totuşi, căţărat pe stâncă, îi simţisem suflarea umedă pe ceafa. *n lunilecare au urmat, ochii mi s-au deschis, deşi aş fi preferat să-i ţin închişi. &u, nu



aveam puteri nemărginite. &u, nu ştiam totul. &u, poate nu eram nemuritor. *ntr-un cuvânt nu eram Dumne%eu.

#ăci eu cred că, la fel ca toţi copiii, la început mă simţeam una cuDumne%eu. Până la şapte ani, n-am cunoscut asprimea lumii. +ă simţeam rege,atotputernic, atotştiutor şi veşnic" #opiii fericiţi au oiceiul să se creadăDumne%eu.

Să creşti înseamnă să te micşore%i. Să creşti înseamnă să ca%i. m învăţat săfiu om în toată firea graţie loviturilor, violenţelor, compromisurilor şide%ilu%iilor. 4niversul nu mai era încântător. #e este un om) Pur şi simplucineva-care-nu-poate" #are-nu-poate-şti-tot. #are-nu-poate-face-tot. #are-nu- poate-să-nu-moară. #unoaşterea limitelor mele a făcut să crape găoaceacopilăriei la şapte ani, am încetat pentru totdeauna să mai fiu Dumne%eu.

*n grădină domneşte pacea, ca într-o noapte de primăvară oarecare. reieriicântă de mama focului. 4cenicii mei dorm. 9emerile care mă încearcă nu îşi

găsesc ecou în vă%duh.:are cohorta nu a părăsit încă !erusalimul) !uda se teme) ;ai, !uda, vinde-

mă$ Dovedeşte-!e că sunt un profet mincinos, că mă dau drept +esia, că vreausă le smulg puterea, învinovăţeşte-mă. *ntăreşte-le cele mai urâte ănuieli.1epede, !uda, grăeşte-te. Să mă prindă şi să mă ucidă, iute.

#um se întâmplă toate lucrurile)#um am a(uns aici)Destinul mi-a fost mereu rostit de ceilalţi< ei ştiau să descifre%e pergamentul

pe care stătea scris cine şi ce eram, lucru care pentru mine rămâneaindescifrail. Da, întotdeauna, alţii mi-au dat un diagnostic, la fel cum se dănume unei oli.

6 #e vrei să te faci când o să fii mare)*ntr-o %i, tata m-a căutat în atelier, în talaşul auriu, unde, luminat de o ra%ă de

aur, visam lăsând să se scurgă printre degete rumeguşul. 6 #e vrei să te faci când o să fii mare)

6 &u ştiu" #a tine$ Dulgher) 6 #e-ar fi să te faci rain)+ă uitam la el fără să înţeleg. 1ain) 1ainul din sat, !saac, mi se părea atât

de ătrân, ălăngănindu-se cu ara lui mucegăită, parcă mai ătrână decât el,încât nu puteam să mă închipui astfel. 'i apoi, mi se părea că nu devii rain< eştide la un început< te naşti rain. Eu eram născut !eşua, !eşua en !osif, !eşua din &a%aret, de capul căruia nu-i mare lucru.

6 ândeşte-te ine.'i tata a luat iar rindeaua să mai ră%uiască o scândură. Eram cu atât mai uluit

de ce-mi %isese cu cât la şcoala ilică nu trecea o %i fără ciondăneală. Dacă+oşe, 1am, 2esed nu cereau niciodată lămuriri şi înghiţeau fără să crâcneascăceea ce ne dădeau de învăţat, eu eram poreclit /!eşua cel cu o mie de întreări0.



:rice precept isca un şuvoi de întreări. De ce să nu lucre%i în %iua de Saat)De ce să nu mănânci carne de porc) De ce Dumne%eu pedepseşte, în loc săierte) #um răspunsurile nu mă mulţumeau, învăţătorul nostru se ascundeaîndărătul unui definitiv /şa spune 3egea0. Eu stăruiam /#e anume (ustifică3egea) Pe ce se întemeia%ă tradiţia)0 #eream atâtea lămuriri că, uneori, îmiinter%iceau să voresc %iua întreagă. Simţeam nevoia să găsesc un înţeles la

toate. Eram prea însetat să ştiu. 6 9ată, rainul !saac spune lucruri une despre mine) 6 +ulte. !eri-seară a venit să stea de voră cu mine.Eram uimit. #u hărţuiala mea, credeam că l-am făcut pe rain să simtă cât de

dureros de mare îi este neştiinţa. 6 cest om sfânt crede că nu-ţi vei găsi pacea decât luând calea religioasă.ceastă oservaţie m-a impresionat mai mult decât toate. Pacea) #ăutam eu

pacea)

=ra%a fusese pronunţată. Se învârtea în capul meu în fiecare %i /#e-ar fi să tefaci rain)0

3a scurtă vreme, tatăl meu a murit. că%ut ca fulgerat, su soarele deamia%ă, în vreme ce ducea o ladă cuiva, la celălalt capăt al satului< inima lui s-aoprit la marginea drumului.

3-am (elit vreme de trei luni nesfârşite. =raţii şi surorile mele şi-au şterslacrimile, mama la fel, având gri(ă să nu ne întriste%e, dar eu nu mă puteam opri,îl plângeam pe cel plecat, ineînţeles, pe tatăl cu inima mai fragilă decât lemnul pe care îl sculpta, dar sufeream mai ales pentru faptul că nu i-am spus cât demult îl iuesc. +ai că mi-aş fi dorit să fi %ăcut la pat, în loc să moară fulgerătormăcar aş fi putut să-i spun până la ultima lui suflare cât de mult îl iuesc.

*n %iua în care am încetat cu suspinele, am devenit alt om. &u puteam întâlni pe cineva fără să-l încredinţe% că îl iuesc. #el dintâi căruia i-am trântitdeclaraţia mea, prietenul meu +oşe, s-a făcut vânăt la faţă.

6 De ce spui tâmpenii$)

6 &u spun nicio tâmpenie. !ţi spun că te iuesc. 6 şa ceva nu se spune$ 6 De ce nu) 6 h, !eşua, nu face pe prostul$/!diot, cretin, prostănac0, veneam acasă în fiecare seară cu urechile %um%ăind

de alte insulte. +ama încerca să-mi e>plice că e>istă o lege nescrisă care teoligă să nu voreşti despre ce simţi.

6 #are lege) 6 Sfiala. 6 Dar, mamă, nu treuie să lăsăm să treacă timpul fără să le spunem că îi

iuim vor muri cu toţii, nu-i aşa)



*ncepea să plângă încetişor, de cum spuneam asta, mângâindu-mă pe creştetca să-mi aline gândurile.

6 Dragul meu !eşua, nu treuie să iueşti prea tare. ltfel vei suferi preamult.

6 Dar eu nu sufăr. Eu sunt furios.#ăci fiecare %i aducea noi pricini de furie.

+ânia mea primea nume de femeie, !udita, 1aşela"!udita, vecina noastră de optspre%ece ani, se îndrăgostise de un sirian< cândtânărul a venit să o ceară de nevastă, părinţii fetei l-au gonit nu voiau să-şi deafata după un necredincios. u închis-o pe fată în casă.

După o săptămână, !udita s-a spân%urat.1aşela fusese măritată cu de-a sila cu un stăpân de turme, mai ătrân ca ea,

urtos, păros, roşcovan, grăsan, hapsân, care o ătea. găsit-o într-o %i în raţele unui cioănaş de vârsta ei. 9ot satul a lapidat-o pe femeia adulteră. S-a

chinuit două ore, înainte de a muri su ploaia de pietre. Două ore. Sute de pietre peste un trup de două%eci de ani. 1aşela. Două ore. stfel apără legea lui !sraelmăritişul împotriva firii.

9oate aceste crime aveau un nume 3egea.'i 3egea avea un autor Dumne%eu.m hotărât aşadar că nu-l voi mai iui pe Dumne%eu.*nvinuindu-l pe Dumne%eu de toate relele făcute de om, tân(eam după o lume

mai dreaptă, iuitoare, întorceam universul întreg contra lui Dumne%eu,socotindu-! o dovadă a nulităţii, a indiferenţei sale, cerându-i socoteală dedimineaţa până seara.

3umea mă umplea de revoltă. +ă aşteptasem să fie frumoasă ca o pagină descriptură, armonioasă ca un imn de slavă, sperasem că Dumne%eu putea să sedovedească un făurar gri(uliu, atent la amănunte şi la întreg, un Dumne%eudoritor de dreptate şi iuire. :r Dumne%eu nu-şi ţinea promisiunile.

6 +ă înspăimânţi, !eşua. #e să mă fac cu tine)

1ainul !saac îşi mângâia ara.#e vor face cu mine) *n faţa răului, mânia punea stăpânire pe mine. Dintretoate trăirile, cel mai mult m-a încercat mânia, furia faţă de nedreptate, refu%ulde-a o accepta< nu accept lucrurile aşa cum sunt, ci aşa cum ar treui să fie. #evor face cu mine)

m redeschis atelierul tatălui meu. Eram fratele mai mare, treuia să-i a(ut pe fraţii şi pe surorile mele. eluiam şi îminam scândurile, făceam lă%i, uşi,schele, mese< nu mă descurcam aşa de ine ca tata, dar, fiind singurul dulgher din sat, n-aveam de suferit.

telierul devenise, după cum %icea mama, templul plângerii. 3a cel mai micneca%, oamenii din sat veneau şi îmi voreau despre greutăţile lor. Eu nu %iceamnimic< ascultam, ascultam ore în şir, plecam urechea< la sfârşit găseam o voră



ună după cum se cerea< ei plecau uşuraţi de povară. sta îi facea să fie maiîngăduitori cu scândurile mele rău îminate.

&imeni nu ănuia că dialogul nostru îmi făcea şi mie ine< îmi risipea mânia.*ncercând să-i aduc pe na%arineni pe un tărâm al păcii şi iuirii, mă conduceamacolo şi pe mine. 1evolta mea se pierdea în faţa nevoii de a trăi, de a-i a(uta şi pe alţii să trăiască. +i se părea că Dumne%eu treuia clădit.

Erau vremurile în care romanii străăteau alileea, vremea în care amdescoperit că eram evreu. După cum am înţeles, treuia s-o iau drept o insultă.3a &a%aret s-au oprit scurt, cât să ea ceva, arătându-se aroganţi, gata să scuipeoriunde, cre%ându-se superiori, născuţi pentru a domina.

De prin alte sate a(ungea până la urechile noastre vestea isprăvilor lor,oamenii ucişi, fetele siluite, casele (efuite. &eamul nostru a fost mereu în caleainva%iilor fără număr, supus împilării, ca şi cum era firesc ca starea cea maioişnuită să fie cea de ocupaţie. !sraelul are memoria nenorocirilor sale şi îmi

%ic chiar, în serile triste, că, dacă !sraelul n-ar fi avut credinţa sa, n-ar ficunoscut altceva decât memoria nenorocirilor sale. #ând romanii au traversat şiumilit alileea, am devenit evreu cu adevărat. ?asă%ică am început să aştept. Săaştept un mântuitor. 1omanii îi umileau pe ai noştri, îşi ăteau (oc de credinţanoastră. 3a ruşinea pe care o încercam, nu găseam decât acest răspuns venirealui +esia.

&enumăraţi mesia roiau prin alileea. &u treceau şase luni fără ca unul să-şifacă apariţia. *ntotdeauna mântuitorul era %drenţăros, numai piele şi os, cu urtalipită de şira spinării, cu privirea fi>ă, cu un dar al voririi care-l facea să fieascultat până şi de lielule. &u prea era luat în serios, dar oamenii plecauurechea, /nu putem şti0, cum %icea mama.

6 &u putem şti ce anume) 6 Dacă nu cumva e cel adevărat.De fiecare dată, el vestea sfârşitul lumii. *ntunericul nu-i va înghiţi pe cei

drepţi, dar noaptea cea neagră ne va scăpa de romani. 9reuie să mărturisesc că,

într-o viaţă de trudă ca a noastră, era plăcut să te opreşti o clipă să asculţi peroraţia incendiară a acestor vi%ionari. 7ălmă(eau o grămadă de nă%âtii lacare nimeni nu s-ar fi gândit, ăgându-ne frica în oase timp de un discurs, ofrică fără urmări. 4nii mai dăruiţi erau în stare să-i facă pe oameni să plângă.De cei prea apucaţi nu ne sinchiseam. De fapt, spuneau istorioare, şi evreii leadoră.

+ama se uita la lucrurile pe care le făceam din lemn, cu un aer îngăduitor şisurprins.

6 &u eşti cine ştie ce meşteşugar, !eşua. 6 +ă străduiesc. 6 :ricât s-ar chinui, cineva care n-are picioare nu poate sări peste %id.



#redeam că soarta mea era să fac ceea ce făcuse tatăl meu, nu să devin rain.Desigur, petreceam după-masa rugându-mă şi citind ore întregi, de unul singur,lier, pradă tot mai multor frământări. +ulţi na%arineni mă considerau unnesupus aprindeam focul în %iua de Saat, îmi îngri(eam surioara sau frăţiorul olnav în %iua de Saat. 1ainul !saac era disperat din cau%a purtării mele, dar nu-i lăsa pe ceilalţi să se ridice împotriva mea.

6 !eşua e mult mai pios decât vrea să pară, daţi-i timp să înţeleagă ceea cevoi aţi înţeles de(a.#u mine vorea mult mai aspru 6 9u ştii că unii care făceau ca tine au fost lapidaţi) 6 #ând o să te însori) adăuga mama. 4ită-te la +oşe, 1am şi 2esed toţi

trei au copii. =raţii tăi mai tineri m-au făcut de(a unică. #e mai aştepţi) &u aşteptam nimic, nici măcar nu mă gândeam la asta. 6 ;ai, dragul meu !eşua, însoară-te degraă. venit vremea să te arăţi de

acum un pic mai cu măsură./#u măsură$0 şadar şi ea credea asta$ #a tot satul, mama îşi vârâse în cap

că umlam după fete. ?ânătorul de fuste din &a%aret" Dat fiind că petreceamore în şir plimându-mă şi vorind când cu una, când cu alta, îşi închipuiau căeram încurcat cu multe dintre ele. E adevărat că îmi plăcea tovărăşia femeilor şică lor le plăcea tovărăşia mea. Dar nu dispăream în tufişuri sau prin şuri ca să nestrângem în raţe, noi voream. &imic altceva. =emeile voresc mai adevărat,mai drept au gura mai aproape de inimă.

+oşe mă întâmpina luându-mă in râs 6 ?rei să cred că nu faceţi chiar nimic) 6 7a da. ?orim despre viaţă, despre păcatele noastre. 6 Da, da" #ând un ărat îi voreşte unei femei despre păcatele lui, de

oicei o face pentru a mai adăuga un păcat.+ama era şi mai neîmpăcată. 6#ând o să te însori) Doar nu vrei să rămâi holtei) 9u nu vrei să ai copii)

&u, adevărul e că nu visam să am copii, nu mă simţeam copt, aveamimpresia că rămăsesem un fiu. #um să ţin de mână un copil) 4nde să-l duc) 'ice să-i spun) întreările stăruiau, din partea mamei, a surorilor mele, a fraţilor mei de ce nu te însori)

poi a fost 1eeca.8âmetul 1eecăi a străătut aerul şi s-a înfipt în mine, lăsându-mă

încremenit, cu gâtul în flăcări, cu lima uscată. pus stăpânire pe mine într-oclipă. De unde mi se trăgea) De la negrul alăstrui al părului împletit în coadagrea) De la faţa ală ca un crin sălatic) De la ochii ei lân%i) De la mersul eica un dans iscusit) De la trupul %velt şi mlădios care a apărea, a se ascundeasu tunică) Era limpede 1eeca era mai presus de toate femeile, le întrecea petoate, era fără seamăn, era ea.



&ici nu era nevoie să umlu după ea. Purtarea mea vorea de la sine" #redcă şi ea se îndrăgostise de mine la prima vedere. &e-am recunoscut unul pe altul pe dată.

=amiliile noastre au înţeles asta destul de repede şi ne încura(au. 1eeca nuera din &a%aret, ci din &ain şi făcea parte dintr-o familie de armurieri ogaţi.+ama a vărsat lacrimi de ucurie când a vă%ut că îmi dădeam toată agoniseala

pe o roşă de aur în sfârşit, fiul ei avea aceleaşi doruri ca toată lumea.*ntr-o seară, vrând să-i cer mâna, m-am dus cu 1eeca la un han aflat pemalul apei. colo, pe terasa luminată de opaiţe, în prospeţimea miresmei de tei,masa era pusă, aşteptându-i pe îndrăgostiţi.

7ănuind ce aveam să-i spun, 1eeca se gătise cu mai multă gri(ă ca deoicei. iuvaiere îi încadrau chipul, ca nişte stele făcute anume să o lumine%e pe ea şi numai pe ea.

6 =aceţi-vă pomană, fie-mi cu iertare$

4n ătrân şi un copil %drenţăros întindeau spre noi mâinile lor murdare şitrudite.

6 =ie-vă milă, faceţi-vă pomană$m scos un oftat a lehamite. 6 ?eniţi un pic mai târ%iu.7ătrânul cu copilul s-au îndepărtat.u început să vină ucatele la masă. +âncarea era ună, peştele şi carnea

erau însoţite de tot felul de adaosuri îmietoare"7ătrânul şi copilul, aşe%aţi pe malul râului, se uitau la noi, lăsându-le gura

apă, şi aşteptau un semn ca să se apropie. :chii lor, în care citeam umilinţa, îmidădeau fiori, stăteam cu gâtul întins, ţeapăn, ca să nu mai întorc capul spre ei.

1eeca, simţindu-se ine după un pahar de vin, râdea la fiecare voră. Eu deasemenea, îmătat de dragoste, mă simţeam uricul pământului. &icicând pe pământ nu trăiseră oameni mai tineri, mai plini de viaţă, mai potriviţi ca noi doiîn seara aceea.

3a desert, i-am oferit 1eecăi roşa. Se minuna de i(uterie sau de gestulmeu) i%ucnit în lacrimi. 6 Sunt foarte fericită, a îngăimat ea.#a un făcut, am început şi eu să lăcrime%. !ar lacrimile ni se amestecau, ne

împingeau unul spre altul, îndemnându-ne să ne iuim. 6 =ie-vă milă$7ătrânul şi copilul reveniseră, întin%ând mâinile flămân%i. 1eeca a strigat

mânioasă şi l-a chemat pe hangiu, supărată că nu eram lăsaţi să mâncăm înlinişte. 3aş, am dat din cap a încuviinţare. *n clipa aceea nu visam decât la1eeca, la trupul ei, la picioarele ei"

;angiul i-a alungat, lovindu-i cu şervetul.1eeca mi-a %âmit.



7ătrânul şi copilul au dispărut în întunericul foamei.+ă uitam la talgerele noastre, încă pline de tot ceea ce, îndestulaţi, nu

putuserăm mânca, mă uitam la i(uteria pe care o dăruisem 1eecăi, vedeamfericirea noastră şi am rămas fără grai.

+-a luat cu frig, deodată. 6 9e duc acasă.

doua %i am rupt logodna.*n seara aceea, pe malul râului, în eţia care ne ţinea lipiţi unul de altul, amdescoperit egoismul fericirii. =ericirea înseamnă însingurare, storuri trase, uitarede ceilalţi< fericirea înseamnă refu%ul de a vedea lumea aşa cum este< într-osingură seară, fericirea mi s-a părut de neîndurat.

*n locul fericirii, doream iuirea. Dar nu iuirea pe care o simţeam pentru1eeca, iuirea pentru cineva anume, împărtăşită. &u voiam o anume iuire,voiam iuirea, în sensul larg al cuvântului. De iuire treuiau să aiă parte

ătrânul şi copilul flămând. !uirea treuia dăruită celor care nu erau nici destulde frumoşi, nici destul de plăcuţi, nici atât de interesanţi ca să atragă iuirea închip firesc, iuire pentru oamenii pe care alţii îi resping.

&u eram făcut pentru fericire. &efiind făcut pentru fericire, nu eram decifăcut pentru femei. =ără să vrea, 1eeca m-a făcut să înţeleg toate acestea.

'ase luni mai târ%iu, s-a măritat cu un fermier chipeş din &ain, fiindu-i soţiecredincioasă şi iuitoare.

6 7ietul meu ăiat cum poţi fi atât de deştept şi cum poţi face atâtea prostii) %icea mama. &u te înţeleg.

6 +amă, eu nu sunt făcut pentru o viaţă oişnuită. 6:, Doamne, pentru ce eşti tu făcut, pentru ce) 6 &u ştiu. &u-i nimic. *nsurătoarea nu e pentru mine. 6 'i ce e pentru tine, nefericitule) #are e soarta ta) +ăcar de-ar mai fi trăit

tatăl tău"ş fi, oare, aici, într-o grădină anume, sperând moartea, dacă tatăl meu ar

mai fi trăit) ş fi îndră%nit, oare)?ă%ându-mi de dulgherie, am devenit în &a%aret un soi de înţelept, la careveneau, fără ştirea rainului, oamenii care întâmpinau neca%urile vieţii. *ia(utam pe săteni să se înalţe mai presus de starea în care se aflau.

stfel +oşe, prietenul meu +oşe, de care nu mă despărţeam încă dincopilărie, îşi pierduse copilul. *n sat la noi, rar se întâmpla să ve%i un ărat plângând după un copil, căci taţii, ştiind că viaţa e un fir suţire, nu voiau să seataşe%e de copilaşi în primii lor ani de viaţă.

9ulurat, +oşe a venit la atelier plângând în hohote. 6De ce el) &u avea decât şapte anişori.Sărmanul +oşe, strângea pleoapele ca să-şi ascundă lacrimile. @easta părea

să-i fie străpunsă de spini. +oşe suferea, nu se împăca cu moartea, se ră%vrătea.



6De ce) Era atât de mic$ &u avea niciun păcat n-a avut când să păcătuiască$ E nedrept.

&edrept" Se muncea să înţeleagă şi nu reuşea. 6 De ce mi l-a luat Dumne%eu) Poate să e>iste un Dumne%eu care lasă

copiii să piară)*i voream cu lândeţe lui +oşe.

6 &u încerca să înţelegi ceea ce nu-i de înţeles. #a să trăieşti pe lumea asta,nu treuie să atingi ceea ce e mai presus de tine. &u, moartea nu e o pedeapsă, pentru că nu ştii ce este. 9ot ce ştii e că te lipseşte de fiul tău. Dar unde-i el) #esimte) &u treuie să te ră%vrăteşti taci, nu mai căuta pricină, nădă(duieşte. &uştii şi nu vei şti niciodată care sunt căile Domnului. 4n lucru e sigur. Dumne%eune iueşte.

6 : astfel de iuire e nedreaptă. 6 #e e dreptatea) E aceeaşi pentru toţi. Dumne%eu ne dă la toţi, fără

părtinire, viaţa şi apoi moartea. #eea ce ne deoseeşte e un rod al împre(urărilor.+oşe, puţin convins, se arăta neîncre%ător. Dând faţă cu răul, credinţa îl

părăsea. ?enea în fiecare %i la atelier, plângea, tuna şi fulgera, uneori îl scoteadin sărite liniştea mea.

6 Dar tu nu simţi nimic) #ând tatăl tău a murit, ai plâns şi tu$ #e credeai) 6 #ând tatăl meu s-a dus din lumea asta, mi-am %is că nu mai aveam niciun

ceas de pierdut spre a-i iui pe cei dragi. Sufăr la fel ca tine, +oşe, când răul măloveşte, dar suferinţa nu e un prile( de ură, ci de iuire.

ridicat capul să mă privească, părea să mă audă în cele din urmă. 6 =iul tău cel mare e mort) !ueşte-l şi mai mult. 'i mai ales iueşte-i pe

ceilalţi, pe cei care ţi-au rămas, şi spune-le că-i iueşti. răeşte-te. E singurullucru pe care îl învăţăm în viaţă nevoia de a iui.

Din %iua aceea +oşe n-a mai plâns. Desigur, n-a încetat să se gândească lacel dispărut, dar de%năde(dea s-a prefăcut în iuire pentru ai săi< nimic nu poatesă şteargă durerea< dar cura(ul poate să o facă folositoare şi inefăcătoare.

u mai trecut câţiva ani.+i se părea că, în sfârşit, îmi găsisem locul. 3ucrurile care-mi ieşeau din

mâini erau tot prost făcute, dar sfaturile mele erau din ce în ce mai deoseite.duceam alinare sătenilor.

7ătrânul rain !saac se încovoia su greutatea anilor şi 9emplul de la!erusalim ne-a trimis un nou slu(itor, &aum, un un cunoscător al Scripturilor.*n câteva săptămâni a priceput că un alt glas decât al său se făcea au%it în sat. !-a

întreat pe oameni ce le spuneam şi, furios, a dat u%na în atelierul meu. 6 Drept cine te cre%i ca să tălmăceşti #ărţile Sfinte) #u ce drept le daisfaturi celorlalţi) i făcut o şcoală rainică) i practicat te>tele aşa cum amfăcut-o noi)



6 &u eu dau sfaturi, ci lumina care i%vorăşte din adâncul rugăciunilor mele. 6 #um îndră%neşti) &u eşti un decât să faci rumeguş şi ai vrea să

călău%eşti neamul) &u ai dreptul să spui nimic în numele #ărţii şi cu atât mai puţin în numele Domnului$ 9emplul îi condamnă pe neruşinaţii de felul tău. 3a!erusalim, ai fi fost de(a ucis cu pietre$

&aum m-a înfricoşat.

m închis atelierul pentru câteva %ile şi am pornit pe (os de unul singur,hoinărind. &aum avea dreptate fără să-mi dau seama, devenisem călău%itorul sufletesc

al satului, împărţind, împăcând, aţâţând dreapta mânie, vorind în numele luiDumne%eu" #âştigasem această putere atât de firesc încât nici măcar nu îmidădeam seama cât era de preţioasă. cum acest tânăr rain îmi de%văluia că păcătuiam din orire şi din vanitate$

3apidat$ &aum avea dreptate. Singularitatea mea, opo%iţia faţă de 9emplu

treuiau să mă ducă spre lapidare.Două lucruri îi scăpau totuşi că voi dori această moarte într-o ună %i şi că

romanii aduceau la !erusalim supliciul răstignirii pe cruce. =ără îndoială, mă voistinge mâine răstignit pe o ârnă, pregătită de un dulgher pentru un altdulgher"

6 'tii că toată lumea voreşte numai de vărul tău loanan)+amei îi străluceau ochii. 6#are !oanan) 6 =iul Elisaetei, vară-mea, o ştii tu" Se %ice că are clarul profeţiei.Pica prost. &u-mi mai păsa deloc de profeţii mincinoşi şi aşa-%işii mesia.încercam să-mi găsesc locul.+ama nu se lăsa. : făcea din credinţă sau din orgoliu de familie) ?orea tot

timpul despre acest văr. 6 !oanan stă pe malul !ordanului şi îi spală de păcate pe cei care vin la el,

ăgându-i cu capul în apă. Din cau%a asta l-au poreclit loanan Scufundătorul.

m redeschis atelierul, dar oamenii, speriaţi de &aum, nu mai îndră%neau săvină nici măcar ca să-şi facă rost de scânduri.*ncet, încet oamenii au început să mă cheme pe ascuns ca să vorim ca

altădată< ne întâlneam pe înserat, departe de sat, unde simţeam că regăseam pacea, că descopeream în apa liliachie a apusului tăcerea aducătoare demângâiere a lui Dumne%eu, cea care se află în mie%ul rugăciunii, ca două mâiniîmpreunate su cerul înstelat.

&aum a aflat şi a venit să urle iar la mine.vea dreptate. &u devenisem un monstru vanitos) Era firesc să pretind că descopeream

adevărul în mine însumi şi nu în #ărţi) De unde atâta mândrie) 9reuia să mă



purific, aveam nevoie de a(utor, de o călău%ă sau chiar de un învăţător. 9reuiasă merg să-l văd pe loanan ca să mă spele de păcate.

m pornit urmând meandrele !ordanului.#u cât înaintam, cu atât drumul se umplea de călători, valurile de oameni

erau mai mari decât valurile râului, veneau pe (os din toate colţurile, dinDamasc, din 7ailon, din !erusalim şi din !dumeea.

*n 7etania instalaseră o taără câteva corturi, focuri aprinse, erau acolofamilii întregi, sute de ăraţi şi femei.Silueta lui loanan Scufundătorul se profila în apele (oase. Stătea cu picioarele

depărtate într-un cot al râului ce străătea nişte chei stâncoase. 'iruri nesfârşitede pelerini stăteau cuminţi, tăcuţi, pe mal. Doar ţipetele de păsări tăiau apele.

loanan părea întruchiparea diformă a unui profet prea sla, prea ăros, preasălatic, îmrăcat în piei murdare de cămilă pe care %um%ăiau roiuri de muşteatrase de miros. :chii lui imenşi priveau cu o stăruinţă stân(enitoare. *nfăţişarea

lui era atât de sălatică încât nu părea aievea. 4milit, priveam schimonosirea aceea ce doream, maimuţăreala visurilor mele cele mai înalte.

Priveam mulţimea de pelerini. #urios lucru, nu erau numai evrei, ci şiromani, mercenari sirieni, oameni care nu practicaseră niciodată 9ora, care nucunoşteau scrierile noastre sfinte. #e căutau aici) Putea să le făgăduiască loananacel ceva pe care religia lor nu le putea da)

+-am apropiat de cei din urmă doi pelerini care îşi aşteptau rândul pe mal. 6 Eu mă duc, a %is cel gras. 6 Eu nu mă duc, a %is cel sla. 3a urma urmei, nu văd de ce ar treui să mă

curăţesc, am respectat legea cu sfinţenie. 6 &enorocitule$ !%vor de trufie şi de spurcăciune$lasul lui loanan ră%ea până la noi, tunător. 9reuie că avea au%ul foarte

ascuţit, la aşa o distanţă şi cu tot %gomotul făcut de ape, era greu de cre%ut că unom ar fi putut să audă.

loanan îi striga slăănogului

6 &ăpârcă$ Porc murdar$ 9e cre%i pur pentru că urme%i spusele goale ale3egii. &u a(unge să te speli pe mâini înainte de a mânca şi să ţii Saatul ca să fiiferit de păcat. 'i nu pentru că te căieşti în sinea ta vei fi iertat de păcate.

?orele lui mă pişcau ca înţepătura de tăun. &u gândeam şi eu acelaşi lucru,de ani de %ile)

loanan nu se lăsa, trupul lui slăănog tremura de mânie, o mânie nesecată,adăpându-se din impietate. Era limpede că, dacă am fi lăsat la o parte titlul de profet, loanan era un om drept.

Pelerinul cel slăănog, surprins că stârnise un potop de ocări, se uita laînsoţitorul său ruşinat, nemaiştiind ce să facă.

6 propie-te$ a urlat loanan. :mul a făcut câţiva paşi în apă.



6 &u aşa$ ol cum ai ieşit din pântecele mamei tale$ :mul, fără să înţeleagăde ce şi cum, a ascultat, lăsându-şi veşmintele şi înaintând spre loanan, care l-aapucat de ţeastă cu laa lui osoasă. *l privea pe slăănog drept în ochi, mai atentdecât dacă ar fi treuit să ată un cui.

6 #ăieşte-te. &ădă(duieşte 7inele. #ere iertare. De nu" #e era în sufletulacelui om, frică, supunere) Părea cuprins de căinţă, şi loanan, după câteva clipe,

l-a ăgat cu capul în apă, ţinându-l acolo îndelung, de se vedeau ule de aer ieşind din adânc. *n sfârşit, l-a lăsat să iasă !a suprafaţă, cu sufletul la gură. 6 Du-te. Eşti iertat.:mul a a(uns pe mal clătinându-se. De cum a pus piciorul pe pământ, s-a

adunat covrig cu capul pe genunchi şi a i%ucnit în plâns.rasul s-a repe%it să-! liniştească, dar slăănogul a ridicat capul şoptind 6 +ulţumescu-ţi, Doamne, îţi mulţumesc" +ulţumesc că m-ai iertat de

păcate. +ă scăldam în necurăţie.

pusul se făcuse violet. 3oanan Scufundătorul se îndepărta, retrăgându-seîntr-o peşteră în care îşi petrecea nopţile. m aflat seara, acolo, în (urul focului,că nu ea decât apă şi se hrănea cu te miri ce. *i admiram tăria sufletească, eu numă simţeam în stare să mă lipsesc de carne, de pâine şi de vin.

6 De ce un om sfânt ca el, se întrea un pelerin, se acoperă cu piei decămilă, un animal necurat, la fel ca porcul şi ca iepurele) încalcă 3egea$

&ici cei mai înflăcăraţi admiratori ai lui loanan nu păreau să-i înţeleagămesa(ul respectul de sine, nu de litera 3egii, păstrea%ă inima curată.

După ce am împărţit cu toţii cina, i-am cunoscut pe ndrei şi pe Simon,ucenicii săi. m petrecut o ună parte a nopţii vorind de loanan, deînvăţămintele sale care se îndepărtau de 9emplu, dar care îl puneau în prime(die<îl comparam cu călugării din Aumran, esenienii despre care au%isem că îiscăldau la fel pe cei păcătoşi.

doua %i, m-am aşe%at la marginea apei, pe o stâncă de unde puteam să-lurmăresc pe loanan, fără ca el să mă vadă.

?oia să-i purifice mai întâi pe străini. 6 propiaţi-vă, romanilor. 'i ascultaţi, voi, evrei, încercaţi să învăţaţi. &u edestul să fii evreu ca să fii salvat. &u vă mulţumiţi să spuneţi /+ă trag dinvraam0, căci Dumne%eu poate face să vadă lumina %ilei copiii lui vraam peste tot în lume, chiar din piatră seacă.

#ei cinci soldaţi romani au înaintat. 6 #um ar treui să ne purtăm) 6Să nu fiţi violenţi şi să nu faceţi rău la nimeni. 'i mulţumiţi-vă cu solda

voastră.poi i-a primit pe cei ce strângeau impo%ite. 6Să nu cereţi mai mult decât se cuvine.poi pe ogătaşi.



6 #el ce are două cămăşi treuie să-i dea una celui care nu are deloc. #elcare are ce mânca treuie să facă la fel.

#ând soarele era sus de tot pe cer, au sosit emisarii din !erusalim.9emplul trimitea o ceată de preoţi şi leviţi ca să-l cercete%e pe loanan. 6#ine eşti) 6 +i se spune loanan Scufundătorul.

6Se %ice că eşti reîncarnarea profetului Eliahu. 6 şa se %ice. Eu n-am spus asta niciodată. 6 lţii răspândesc ideea că eşti +esia cel pomenit în Scripturi. 6 Eu nu sunt +esia, sunt *nainte-mergătorul care vesteşte venirea lui, sunt

glasul care strigă în pustie /ătiţi calea Domnului0. 6 şadar, nu pretin%i că eşti +esia) 6 &u sunt vrednic să-i desfac cureaua încălţămintei. #ând va veni, va face

dreptate, va pedepsi amarnic. Păcătoşii vor arde în focul nestins aşa cum arde

pleava după ce se aleg oaele cele une. 6 Dacă nu eşti nici +esia, nici Eliahu, de ce îi ote%i cu apă) #ine îţi dă

dreptul să !e speli păcatele) 6 Eu vestesc venirea lui ;ristos. ?ine. Printre voi se află cel care va veni şi

căruia eu îi voi face loc în seara asta.Pe mal, toată lumea se uita întreătoare oare cuvântul lui loanan era încă o

paraolă demnă de tălmăcit, sau +esia se afla într-adevăr pe malul !ordanului) 6Eu nu sunt decât luminătorul chemat să deschidă drumul regelui, croind

calea către pocăinţă. Dar el va veni, în curând va fi aici, =iul lui Dumne%eu,vestit de profetul Daniel.

3umea credea că este o paraolă. #ât despre mine, îmi era puţin rău mi s-a părut o clipă, în ciuda depărtării la care mă aflam, că loanan se uita la mine.

9rimişii au plecat la !erusalim liniştiţi la urma urmei, loanan se dovedea a fiun lunatic nu prea prime(dios< atâta vreme cât stătea în alta lui, ăgându-i pe pelerini cu capul în mâl, nu râvnea scaunul nimănui.

4n nor trecea pe cer, m-am hotărât să intru în apă ca să fiu purificat deloanan. ?ă%ând că mă apropii de el, loanan s-a încruntat. 6 9e recunosc. 6 Eu sunt vărul tău, fiul lui +iriam, rudă cu mama ta, Elisaeta.El se strâma de parcă nu înţelegea ce îi spuneam. m repetat vorind rar. 6 +ă recunoşti pentru că sunt vărul tău din &a%aret. 6 9e recunosc ca alesul lui Dumne%eu.Era surprins el însuşi de ceea ce %ice. Se uita la mine ca la o minune. 'i

deodată a început să strige ca să-l audă toată lumea 6 !ată +ielul lui Dumne%eu, cel care va spăla păcatele lumii.



Striga atât de tare încât am amuţit. m simţit că lumea încremenise pe mal,contemplând scena. Privirile oamenilor erau greu de îndurat. &u ştiam nici ce să%ic, nici ce să fac. m şoptit repede

6 7otea%ă-mă, să terminăm odată.Dar loanan striga mânios 6 Eu sunt cel ce are treuinţă să fie curăţit de tine$ Eu te chem din tot

sufletul meu şi tu vii la mine$ :, cât te iuesc$Era prea mult. +i s-au tăiat picioarele, am alunecat şi mi-am pierdutcunoştinţa. 3oanan m-a adus în raţe pe mal. colo, ndrei şi Simon m-au luatîn gri(a lor, încercând să împrăştie mulţimea care voia să vadă ce fel de minuneeram. =emeile povesteau că în clipa în care mi-am pierdut cunoştinţa un porumel a pogorât din cer şi s-a aşe%at pe fruntea mea.

=ireşte, eu nu am vă%ut nimic.Pe drept cuvânt, acolo a început totul"

E o noapte alastră, frumoasă şi fără noimă. : linişte de netulurat.şteptarea asta mă stoarce. ş fi preferat să voresc, să mă apăr, să mă

opun" &u fac decât să întind gâtul şi să ciulesc urechile la cel mai mic %gomot, pândind %ăngănitul armelor. #u toate că nu mă grăesc să mor, nu mai amrădare. +ai ine moartea decât agonia. De ce întâr%ie soldaţii) &u e prea multde la 9emplu până la +untele +ăslinilor"

?ulpile au vi%uini, păsările au cuiuri, iar eu nu am unde să-mi pun capul.

După leşinul meu. ndrei şi Simon m-au hărţuit cu întreări. #ine eram) #efăcusem până atunci) De ce loanan m-a desemnat drept lesul) 6 &u ştiu ce tot %ice loanan. Eu sunt doar un dulgher nepriceput şi un rău

credincios care vine de la &a%aret. 6 9e-ai născut la &a%aret) 6 &u. De fapt, eu m-am născut la 7etleem, dar povestea e mai complicată" 6 Era scris, +iheia l-a vestit /Din 7etleem va ieşi Stăpânitor peste !srael0. 6 ?ă înşelaţi$ 6 9e tragi din neamul lui David) 6 &u. 6 Eşti sigur) 6 dică" se povesteşte în familie" că" în sfârşit, să ne venim în fire$

#unoaşteţi o familie de evrei în Palestina care să nu pretindă că se trage dinneamul lui David)

6 şadar tu eşti lesul va fi din stirpea lui David.

6 !ar vă înşelaţi$ 6 #e învăţături ne împărtăşeşti) 6 &iciuna. 6 &e socoteşti nevrednici de tine)



6 &-am spus una ca asta$ 6 Putem să venim cu tine) Să te urmăm) 6 &ici voră$+ai rămânea de făcut un singur lucru să plec.9reuia să scap de atâta vorărie, de hărţuieli.De trei%eci de ani, toată lumea, în afară de mine, îşi spunea părerea cu privire

la soarta mea. Strivit su povara sfaturilor, privit de unii ca foarte pios, de alţiinecredincios, recunoscut, nesocotit, %orit, chemat la ordine, adorat, ruftuluit, at(ocorit, venerat, ascultat, dispreţuit, interpelat, nu mai eram un om, ci o casăgoală pe care fiecare o rânduia după gustul său. Eram ecoul făcut de %gomotulaltora.

m fugit.+-am afundat în deşert, acolo unde nu mai sunt oameni, unde ierurile cresc

în voie, sălatice, umile, unde i%voarele sunt din ce în ce mai rare, acolo unde

nu eram în prime(die să întâlnesc pe cineva.*n deşert doream o singură întâlnire cu mine însumi. Speram să mă regăsesc

la capătul singurătăţii. 9reuia să aflu cine sau ce sunt.3a început, n-am aflat nimic. +ă încercau numai trăiri oişnuite< nerădare,

ooseală, foame, teama de %iua de mâine" poi, după câteva %ile, %guraultimelor săptămâni s-a curăţat, am deprins oiceiuri frugale, am redevenitcopilul din &a%aret care primea viaţa în toată puritatea ei, am regăsit iuirea defiecare clipă, adorarea a tot ceea ce e>istă. Eram mai liniştit, dar simţeam o marede%amăgire. şadar, un om nu e>istă cu adevărat) Dincolo de %drenţele unui omnu descoperi decât un copil) nii nu te fac decât păros, ăros, nu-ţi aduc decâtgri(i, certuri, ispite, cicatrici, ooseală, sete de plăceri, nimic altceva)

tunci a urmat căderea.#ăderea care mi-a întors viaţa pe dos. #are m-a întors pe dos. fost o cădere nemişcată.+-am aşe%at pe o movilă de pământ lipsită de orice rumă de verdeaţă. *n

(urul meu nu era altceva decât spaţiul nesfârşit. 'i nu simţeam o altă mişcaredecât timpul pur. Simţeam o lehamite liniştită. *mi ţineam genunchii cu mâinileşi, deodată, fără să mă mişc, am început să cad"

#ădeam"#ădeam"#ădeam"#ooram în mine. &u-mi închipuiam că e>istă fale%e, că e>istă un ais atât

de adânc într-un trup de om. 9raversam vidul.poi mi s-a părut că încetinesc, îmi pierdeam consistenţa, eram mai puţin

greoi. Deveneam una cu aerul.?ite%a căderii mă încetinea. #ăderea mă dilua. m început să plutesc.tunci, treptat, prefacerea s-a împlinit.



Eram şi nu mai eram eu. veam şi nu mai aveam un trup. ândeam, dar numai %iceam /eu0.

m a(uns într-un ocean de lumină.colo era cald.colo înţelegeam tot.colo simţeam o încredere asolută.

(unsesem în creu%etul vieţii, în mi(locul ei, în vatră, acolo unde toate setopesc şi prind formă. *nlăuntrul meu nu mă regăseam pe mine, era ceva maimult decât mine, mult mai mult, o mare de lavă clocotind, un infinit moil şischimător unde nu au%eam niciun cuvânt, niciun glas, niciun discurs, dar încercam o sen%aţie nouă, teriilă, uriaşă, unică, fără sfârşit sentimentul că totulera drept.

=âsâitul unei şopârle strecurându-se în tufişuri m-a făcut să tresar. *ntr-oclipă, am urcat, ieşind din inima pământului.

#âte ore se scurseseră)Pacea nopţii se lăsa vă%ând cu ochii, odihnă lăsată nisipului ar%ător,

ierurilor uscate, răsplata meritată a fiecărei %ile.+ă simţeam ine. &u-mi era nici sete, nici foame. &icio nelinişte nu mă

încerca. Simţeam că primeam o hrană vitală. &u m-am descoperit pe mine, în plin deşert. &u. 3-am descoperit pe

Dumne%eu.De atunci, în fiecare %i refăceam drumul. 4rcam pe munte şi mă cufundam

înăuntrul meu. #a să mă încredinţe% de taina mea.(ungeam în marea de lumină ireală, mă aruncam în raţele sale şi

petreceam un timp nemărginit.ceastă limpe%ime o între%ărisem uneori, într-o rugăciune din copilărie, în

scânteierea unei priviri, ştiam că încăl%ea lumea, dar nu-mi închipuiam că ar putea fi la îndemâna omului. E>istă în mine mai mult decât un mine. *n minee>istă o fiinţă care nu sunt eu, dar care nu îmi e străină. E>istă în mine o

plămadă care mă depăşeşte şi mă alcătuieşte, un tot necunoscut, în partecunoscut, o imensitate de neînţeles care face cu putinţă înţelegerea, o unitate dincare decurg, un 9ată al cărui =iu sunt.

*n a trei%eci şi noua %i de când mă aflam în deşert, m-am hotărât să revin printre oameni, fericit că am găsit mai mult decât speram.

#ând am a(uns lângă alia proaspătă şi umroasă a apei !ordanului, am vă%ut pe pământ un şarpe mort. Putre%ea, cu gura căscată, atrăgând şiruri de furnici,dar ochii galeni ai mortăciunii păreau încă at(ocoritori.

4n gând mi-a trecut prin cap dar dacă am fost ispitit de diavol) Dacă înaceste trei%eci şi nouă de %ile am fost ispitit de amăgirile Satanei) 'i dacăaceastă putere care mă întărea nu era decât rodul ispitei diavoleşti)

9reuia să petrec cea de-a patru%ecea noapte în deşert.



fost noaptea tuturor răsturnărilor. #eea ce mi-era limpede devenea oscur.colo unde vă%usem inele între%ăream răul. colo unde cre%usem că amdescoperit o datorie, ănuiam de acum vanitate, înfumurare, trufie. #um puteamsă cred că voresc cu Dumne%eu) &u era doar o neunie) #um puteam să ştiuceea ce era drept sau nedrept) &u era doar o ilu%ie) #um puteam să pretind căvoresc în numele lui Dumne%eu) &u era doar mândrie)

&u am găsit niciodată un răspuns la aceste întreări. Dimineaţa, după cea de-a patru%ecea noapte, am făcut o prinsoare.m pariat pe faptul că gândurile mele, căderile mele, mă duceau spre

Dumne%eu, nu spre Satana. m făcut prinsoare că aveam de înfăptuit inele.m făcut prinsoare că voi crede în mine.

*ncă nu ştiam că întâmplările care aveau să urme%e mă vor sili să fac o prinsoare mult mai gravă, mult mai prime(dioasă, o prinsoare care mă oligă săaştept moartea, în noaptea asta, într-o grădină anume.

+-am întors iar la pelerinii de pe malul !ordanului, cre%ându-mă îndreptăţitsă le voresc, slu(indu-mă de înţelepciunea pe care o căpătasem din adânculrugăciunilor mele.

ndrei şi Simon mă aşteptau la corturi.De cum am apărut, Simon a întreat %âmind, de parcă voia să mă pună la

încercare 6 #ine eşti) 6 9u ce cre%i) 6 Eşti trimisul lui Dumne%eu) 6 9u ai spus-o. &u ne-a treuit mai mult. m că%ut unul în raţele celuilalt, apoi loanan m-a

ote%at încă o dată. !i implora pe ndrei şi pe Simon, învăţăceii săi cei maidragi, să-l părăsească pe el pentru a mă însoţi pe mine.

?remea petrecută atunci a fost cea mai fericită şi mai înălţătoare din viaţamea. Descopeream cu e>altare tainele pe care Dumne%eu le ascundea în adâncul

meditaţiei mele şi încercam să le dau glas cu fiecare %i mai mult. *n ucuria de ale stăpâni, nu ănuiam încă urmările.ndrei, Simon şi cu mine am străătut alileea, plină de verdeaţă, răcoroasă,

cu fructe pârguite. 9răiam fără gri(a %ilei de mâine, dormind su cerul lier,hrănindu-ne cu ce culegeam din pomi cu mâinile noastre sau cu ce ne dăruiaumâinile altora. lături de Dumne%eu am descoperit lipsa de gri(i.

#ând eram chinuiţi de o întreare, mă ascundeam după un smochin sau dupăo stâncă şi cooram iar în adâncul meu. +ă întorceam întotdeauna, dacă nu curăspunsul aşteptat, măcar cu împlinirea pe care treuia s-o aducă răspunsul.

m întors (ocul de cărţi al lumii. :amenii (ucau prost gândindu-se la câştig, (ocul nu avea un un atu. =orţa. Puterea. 7anii. Eu nu îi iueam decât pe cei



lăsaţi pe dinafară de această partidă fără noimă, pe cei ce nu i se potriveau, pecei ce nu luau parte la (oc săracii, supuşii, de%moşteniţii, femeile, împilaţii.

Săracii erau fraţii mei, gri(a mea. Ei nu încearcă să se ferească de nevoi, căciar însemna să se ferească de ei înşişi, nu, ei iuesc atât de mult viaţa încât seîncred în ea, socotind că o să se afle veşnic un trecător care să le arunce un ănuţ sau un codru de pâine. ceastă încredere înseamnă fervoare. ndrei,

Simon şi cu mine deveniserăm fiinţe rătăcitoare care primeau pomană, iar înclipa următoare dădeau ceea ce le prisosea. #ăci noi socoteam că ne reveneanumai partea care satisfăcea nevoia noastră< restul era hu%ur< nu aveam niciundrept să-l păstrăm.

Era atâta ucurie în împlinirea noastră încât, fireşte, atrăgeam şi alţi tineri, iar grupul nostru se lărgea. 4mplându-i de mânie pe unii, eu le voream mai multfemeilor şi doream ca ele să ne urme%e. #oorând în fântâna adâncă a iuirii,am descoperit că virtuţile care veneau de la Dumne%eu şi după care mă

conduceam erau virtuţi femeieşti. 9atăl ceresc îmi vorea ca o mamă. El îmidădea drept pildă eroinele, cele care îi împlinesc vrerea, dătătoare de viaţă, deiuire, cele care scaldă copiii, îi liniştesc, le umplu gurile, aceste roae careaduc alinarea, curăţenia, plăcerea, umilele umilelor, luptătoare ale vieţii de %i cu%i, regine ale vigilenţei, împărătese ale lândeţii, olo(indu-ne rănile şi potolindu-ne durerile. Dar ucenicii mei, adevăraţi ăraţi ai pământului lui!srael, se învoiau cu greu că femeile fac în chip firesc ceea ce lor le cere multătrudă. 9olerând femeile pe care le întâlneam, cohorta care ne urma, ei se temeaude ele< fără îndoială, prin asta îşi arătau şi teama de propria lor dorinţă.

+ă uitam la cei puternici, cei pentru care oamenii nu aveau toţi acelaşi preţ,şi am descoperit că aveau parte de un dar pe care eu nu îl aveam de a călca peste capetele oamenilor. 7unăoară, cel care adună irul hărţuieşte întreagafamilie nevoiaşă, nu se sinchiseşte de suferinţa lor şi calcă peste ei ca peste o%dreanţă. Eu sunt lipsit de acest dar, în om, eu văd întotdeauna omul< nu mă uitla el fără să înţeleg greul vieţii sale, durerile mute sau strigătoare la cer,

speranţele sale, toate cele care îi însufleţesc sau îi adâncesc trăsăturile chipului.deseori, văd mai mult decât omul, ghicesc copilul care a fost şi ătrânul careva fi, drumul vieţii sale nesigure şi fragile.

!nocenţa ucuriei din primele luni petrecute împreună nu se aseamănă cunimic" Deschideam drumuri. &ăscoceam un nou fel de a trăi. *nlăturam teama. &u făceam decât să primim şi să dăruim. Eram lieri. Eram în largul nostru.

*n ochii puternicilor %ilei, eram nişte amărâţi. &e lăsau în pace pentru că nuînsemnam mare lucru pentru ei. Se înşelau împreună, uniţi, puteam schimamersul lumii.

Străăteam drumurile, adunam ogăţii pe care nu le-am fi dat pentru nimic înlume, când paşii noştri ne-au adus în &a%aret.



m regăsit-o pe mama cu ucurie, dar n-am vrut să rămân cu ea, trăiam sucerul lier, în mi(locul prietenilor mei.

=raţii mei m-au chemat acasă şi !aco, cel mai mare dintre noi, s-a arătatmânios.

6 !eşua, ne faci de ruşine$ Să laşi atelierul tatălui nostru ca să te faci rain,fără să ne spui o voră, mai treacă, meargă. Dar să dormi afară, să cerşeşti în

propriul sat, în satul în care trăim şi unde toată lumea ne cunoaşte, unde avemtreurile noastre$ #e-o să %ică lumea) încetea%ă imediat$ 6 &u voi schima nimic în felul meu de viaţă. 6 Dacă nu eşti în stare să lucre%i, ai putea cel puţin să mănânci şi să dormi

acasă, nu) 6 'i prietenii mei) 6 #hiar aşa, să vorim de prietenii tăi. : adunătură de vagaon%i, de leneşi,

de pierde-vară, de femei pierdute$ şa ceva nu s-a mai pomenit aici. r treui

să-şi ia tălpăşiţa. 6 tunci o să plec cu ei. 6#hiar vrei să ne umileşti până la capăt)3ovitura i-a scăpat. =ratele meu mi-a tras o palmă, el însuşi surprins de

nesăuinţa sa, şi deodată, pe chipul lui de ărat care întrecuse măsura amîntre%ărit neliniştea copilului care se întrea cum va răspunde fratele lui.

+-am apropiat şi i-am %is cu lândeţe 63oveşte şi celălalt ora%. &ările îi tremurau de furie, se pregătea să lovească, i-am întins ora%ul stâng,

arătându-i astfel că îi înţelegeam mânia. urlat ca un turat şi a ieşit din odaie, strângând din pumni. #eilalţi fraţi şi

surori îmi aruncau vore grele, de parcă întin%ând celălalt ora% aş fi făcut cevamult mai rău decât palma dată de fratele meu.

m pus în practică altă învăţătură, ieşită din coorârea mea în fântâna fărăfund iuirea faţă de celălalt, acceptând până şi fapta sa necugetată. răspunde

răului prin rău, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, nu făcea decât să sporeascărăul, să-l înteţească, făcându-l să devină literă de lege. Să răspun%i la violenţă prin iuire însemna să ataci violenţa, să-i pui în faţă o oglindă în care să-şi vadăchipul plin de ură, roşu de furie, pocit. =ratele meu fugise.

6 9ăceţi din gură şi lăsaţi-mă singură cu !eşua.S-au supus ascultători, lăsându-mă în gri(a mamei. Ea s-a repe%it în raţele

mele şi a plâns o ună ucată de vreme. : ţineam cu duioşie, ştiind că lacrimilevestesc adeseori cele dintâi cuvinte ale adevărului.

6!eşua, dragul meu !eşua, %ilele trecute am fost şi eu printre ascultătorii tăişi sunt foarte neliniştită. &u te mai înţeleg. ?oreai tot timpul despre tatăl tău,deşi l-ai cunoscut atât de puţin timp.



6 9atăl despre care voresc este Dumne%eu, mamă. +ă sfătuiesc cu el înadâncul meu, ori de câte ori mă aflu singur pentru a medita.

6Dar de ce %ici /tatăl meu0) 6 Pentru că el e tatăl meu aşa cum este al tău, e tatăl nostru al tuturor. 6*ntotdeauna spui ceva de neînţeles. 8ici că treuie să iuim pe toată lumea,

dar tu îţi iueşti mama) 6E uşor să-i iueşti pe cei ce te iuesc. 61ăspunde$ 6 Da, mamă, te iuesc. 3a fel şi pe fraţii şi pe surorile mele. Dar nu-i destul.

9reuie să-i iuim şi pe cei care nu ne iuesc. 'i chiar pe duşmanii noştri. 6 tunci ţine-te ine, pentru că duşmani o să ai destui$ îţi dai seama încotro

mergi) #e fel de viaţă îţi aşterni) 6 &u-mi fac gri(i pentru viaţa mea. &u trăiesc pentru mine şi nici nu o să

mor pentru mine. 6#um) 9u nu-ţi doreşti nimic) 6 &imic. ?reau doar să mărturisesc. Să le spun şi altora ce descopăr în

adâncul meu. 6 lţii$ lţii$ ândeşte-te mai întâi la tine$ +ă aduci în pragul disperării.

?reau să fii fericit$ 6 +amă, în adâncul sufletului meu, nu pe mine mă descopăr. început iar să plângă, nu mai vărsa aceleaşi lacrimi, erau acum lacrimi de

împăcare. 6@i-ai pierdut minţile, dragul meu !eşua. 6 stă%i am prile(ul de a alege între a deveni un neun sau un dulgher lipsit

de har. +ai ine să fiu un neun cu har. râs printre lacrimi. +ă simţeam pierdut în faţa mamei îndurerate. m

plecat de la &a%aret cât de repede am putut. &eca%urile au apărut odată cu cele dintâi miracole.

&u ştiu ce va scrie viitorimea despre viaţa mea, dar n-aş vrea să serăspândească vestea, care mă supără de(a, în care sunt ăgat până în gât faimade făcător de minuni.

Prima oară, le-am făcut fără să-mi dau seama. : privire, o voră ună potvindeca, o ştie toată lumea, şi nu sunt primul vraci care tămăduieşte în Palestina.#ere timp, treuie să-ţi aduni puterile şi să te apleci asupra celui suferind, achiar să iei durerea lui asupra ta. Da, am mângâiat rănile, am privit suferinţadrept în ochi, da, am petrecut nopţi întregi lângă neputincioşi< mă aşe%am lângăologi şi încercam, cu mâinile mele, să le dau puţin din forţa care fiereaînlăuntrul meu< le voream, încercam să găsesc o ieşire din suferinţă, punându-isă se roage, să descopere fântâna iuirii în ei înşişi. #ei care reuşeau se simţeaumai ine. lţii nu reuşeau. Desigur, am vă%ut paralitici ridicându-se, ori



recăpătându-şi vederea, şchiopi mergând drept, leproşi vindecaţi, femei care numai pierdeau sânge, sur%i care voreau, posedaţi scăpaţi de demoni. =aima mease reduce la acest lucru, însă nu se pomeneşte niciodată de cei rămaşi suferin%i,când nici eu, nici ei n-am putut face nimic. &-am niciun fel de puteri, poate unasingură, să-i a(ut să deschidă poarta, aflată în adâncul fiecăruia, poarta care ducela Dumne%eu. Pe această poartă eu nu pot pătrunde singur, treuie ca ei să mă

urme%e.Pe fiecare olnav îl întream 6#re%i) &umai credinţa te poate mântui.#urând, nimeni nu mai era atent la întrearea mea, nemaivă%ând în ea decât

vore goale. Dădeau năvală la mine, înghesuindu-se ca vitele la adăpat. 6 Poţi vindeca olile de piele) 6 Poţi face să-mi crească iar părul) 6Poţi face să nu mai am dureri de pântece)

+ă întreau ca la prăvălie aveţi asta sau asta) Eu răspundeam 6#re%i) &umai credinţa te poate mântui.Degeaa. *n ochii lor, eram un vraci. &u mai voiau să audă că minunile mele

aveau o noimă mai înaltă, că acest lucru cerea o îndoită credinţă, a celuisuferind şi a celui care vindecă, îmi trimiteau fel de fel de leneşi, deneîncre%ători şi, dacă vindecam numai unul din %ece, acea unică minune îmi maiadăuga un titlu de glorie care căpăta proporţii neoişnuite.

&u mai voiam să vindec. 3e-am inter%is ucenicilor mei să mai lase olnaviisă vină la mine. Dar cum să rămâi nesimţitor în faţa suferinţei reale) #ând uncopilaş neputincios sau o femeie stearpă veneau plângând la mine, încercam săfac un miracol.

*ncurcăturile sporeau. &u mai eram stăpân pe situaţie, îmi atriuiau miracole.Se vorea că înmulţeam pâinile în panere, vinul care era pe terminate în amfore,că umpleam năvoadele cu peşti, tot soiul de lucruri ine-venite, am oservat şieu, dar care treuie să fi avut o pricină firească. De mai multe ori, i-am ănuit

chiar pe ucenicii mei" &u erau ei autorii acestor miracole) &u erau ei cei careau umplut amforele) &u cumva au pus pe seama mea pescuitul miraculos înlacul 9ieriada) &u aveam nicio dovadă, dar aveam o ănuială. #e puteam să lereproşe%) Sunt şi ei oameni de pe la noi, cu mintea înfierântată, mă venerea%ă,se apără de duşmani, caută (ustificări faţă de familiile lor. *nflăcăraţi, vor săconvingă cu orice preţ, când vrei să fii convingător, una-credinţă şi păcălealase amestecă. Siguri că voi încuviinţa, îngroşau faptele când argumentelelipsesc, de ce să nu le plăsmuieşti) &-are a face dacă un miracol e adevărat, iar altul nu$ ?inovaţi sunt cei naivi, cei care se lasă păcăliţi.

?iaţa noastră s-a schimat. #ând nu eram urmăriţi de nefericiţii aflaţi încăutare de miracole, eram persecutaţi de farisei, de arhiereii şi de cărturarii3egii, care socoteau că prea mulţi aplecau urechea să mă asculte. =elul meu de a



coorî în adâncul meu spre a-l regăsi pe 9atăl ceresc, revenind plin de o iuirefără margini, îi mânia pe arhierei< ei se mulţumeau cu legile scrise şi vedeauruptura mea faţă de respectul tradiţiei vindecam în %iua de Saat, mâneam în%iua de Saat, lucram în %iua de Saat. #e importanţă avea) Saatul e făcut pentru om, şi nu omul pentru Saat. #hiar dacă eram îndreptăţit, urmarea eraaceeaşi pentru că voream numai de iuire, îmi făceam de acum duşmani cu

miile. 6 #um îndră%neşti să voreşti în numele lui Dumne%eu)3a început, o idee nouă trece drept mincinoasă. =ariseii nu voiau cu niciun

preţ să mă înţeleagă. +ă acu%au de trufie. 6 #um îndră%neşti să voreşti în numele lui Dumne%eu) 6 Pentru că Dumne%eu sălăşluieşte înlăuntrul meu. 6 7lasfemie$ Dumne%eu e departe de noi, este unul şi de neatins. isuri

adânci te separă de Dumne%eu.

6?ă asigur că nu. E destul să mă adâncesc în mine însumi, e ca o fântână,şi"

67lasfemie$+ă iscodeau, mă hărţuiau, ca o haită de câini lătrând după mine ca să mă

aducă la litera 9orei. Eu nu ţineam nici să-i supăr, nici să-i înfrunt, dar nu puteam să nu fac cunoscut adevărul meu.

*n timpul unei călătorii la !erusalim, de Paşti, mi-au scos în cale o capcană. 6Stricată$ =emeie pierdută$ &eruşinată$*naintea mea au adus o femeie adulteră, pe (umătate de%răcată, înhăţând-o

fără să le pese de frica, de lacrimile, de ruşinea ei, târând-o ca pe o nicovală lacircul din târg, să vadă dacă cineva o poate ridica.

Eram prins în capcană. 3egea lui !srael porunceşte femeia adulteră va filapidată. =ariseii şi cărturarii 3egii au prins femeia asupra faptei, lăsându-l pe ărat să-şi ia tălpăşiţa, şi acum o supuneau martiriului, lovind-o cu pietre chiar în faţa mea. 'tiau că nu voi suporta şi, lăsând la o parte flagrantul delict de

adulter, de care nu le prea păsa, voiau să mă surprindă pe mine în flagrant delictde lasfemie.?ictima, frumoasă, tulurătoare, tremurând toată, cu părul despletit, se afla în

mâinile noastre, mai mult moartă de frică.+-am aplecat şi am început să scri(elesc pământul. sta i-a nedumerit câteva

clipe şi mi-a lăsat un oarecare timp de gândire. poi hoarda s-a pus pe urlat. 6 S-o omorâm$ S-o lovim cu pietre$ u%i, na%arineanule) : s-o omorâm

chiar în faţa ta$#iudat lucru nu pe ea, ci pe mine mă ameninţau. +ă ameninţau pe mine cu

uciderea ei.



#ontinuam să scri(elesc în ţărână. Să-şi verse veninul urii, să se simtăuşuraţi să aiă de ce să se ră%oiască. 9ocmai când îşi închipuiau că nu o să măamestec, m-am ridicat şi le-am %is cu lândeţe

6 #are dintre voi nu a păcătuit niciodată să arunce primul cu piatra. &e aflam în incinta 9emplului.+ă uitam la ei, rând pe rând, fără urmă de iuire, dimpotrivă, cu o violenţă

care treuie să-i fi neliniştit. :chii mei le %iceau/9u, tu n-ai păcătuit niciodată) 9e-am vă%ut săptămâna trecută la han$ 'i tu,cum îndră%neşti să te cre%i curat, când te-am surprins mângâind sânii fetei care purta urciorul cu apă$ !ar tu, de colo, cre%i că nu ştiu ce ai făcut alaltăieri)0

#ei mai ătrâni au fost primii care s-au dat înapoi. u lăsat pietrele (os şi au plecat fără graă.

Dar cei tineri, prea aprinşi de gustul sângelui, nu mai voiau să-şi vină în fire.+ă uitam la ei %eflemitor. 8âmetul meu părea să le de%văluie faptele. Pe

chipul meu se citea/#unosc toate stricatele din !udeea şi din alileea nu faceţi pe sfinţii faţă de

mine. 9otul e scris. 'tiu tot. Pot să de%vălui tot.03a rândul lor, tinerii au plecat capul.Era unul care se ţinea tare, uitându-se insolent în ochii mei, era cel mai tânăr,

avea doar optspre%ece ani. Era, oare, posiil ca în ardoarea tinereţii sale să-şiînchipuie că nu a păcătuit niciodată) Stătea drept, de neclintit, sigur de el,îndreptăţit să ucidă femeia.

+i-am schimat felul de a privi. =ără să-l mai înfrunt sau să-l ameninţ, l-amîntreat cu lândeţe

6 Eşti sigur că nu ai păcătuit) Eu te iuesc aşa cum eşti, chiar dacă ai păcătuit.

tresărit. ! se %ăteau pleoapele. Se aştepta la orice în afară de iuire.9ovarăşii lui l-au tras de raţ. 'uşoteau /&u fi caraghios. Doar nu vrei să

pretin%i că n-ai niciun păcat$0 Dându-se învins, s-a lăsat dus de aceştia.

m rămas singur cu femeia, care tremura din toate încheieturile.*i era încă frică, dar frica era altfel acum, trecea de la spaima de a muri laspaima de a nu şti ce i se va mai întâmpla.

m încura(at-o cu un %âmet. 6 4nde sunt (udecătorii tăi) &u mai e nimeni care să te (udece) 6&imeni. 6 &ici eu nu te (udec. Du-te. 'i să nu mai ca%i în păcat.!scusinţa m-a salvat încă o dată.Dar eram sfârşit de această vânătoare. Dacă ucenicii mei se ucurau de

isprăvile mele, eu le spuneam mereu că orice i%ândă este rodul unei înţelegerigreşite şi că numărul duşmanilor noştri creşte mai repede decât cel al prietenilor.m plecat să ne găsim locul în alileea.



Eram oosit oosit să spun ceva ce nimeni nu vrea să asculte, oosit să levoresc sur%ilor, oosit să-i văd că se fac că n-aud vorele mele.

De pe atunci. !uda !scariot a început să fie din ce în ce mai important în viaţamea.

Spre deoseire de ceilalţi ucenici. !uda venea din !udeea, nu din alileea.+ai şcolit, ştia să citească şi să socotească, era vistiernicul nostru< în fiecare %i

împărţea la săraci prisosul din pomana primită. Se deoseea de pescarii din9ieriada prin felul său de a fi, prin vora sa orăşenească, amintind de!erusalim. *mi plăcea să stau de voră cu el şi, curând, a devenit ucenicul meucel mai drag.

#red că niciodată în viaţa mea nu am iuit pe nimeni mai mult decât pe !uda.#u el, şi numai cu el, voream despre Dumne%eu.

6 El e întotdeauna alături de noi. tât de aproape. 6 &u se arată decât pentru tine şi în tine. &oi nu îl putem vedea.

6 7a da, treuie să mai încerci. !uda. 6 *ncerc. *ncerc în fiecare %i. &u pot a(unge la i%vorul fără fund. Dar eu nu

am nevoie de asta, pentru că trăiesc lângă tine.+-a făcut să cred că eu aveam cu Dumne%eu o altfel de legătură decât

ceilalţi. &u ca un rain, fiindcă eu nu găseam lumina în scrieri, nici ca un profet, pentru că mărturiseam fără să fac profeţii, pur şi simplu, mulţumită căderilor mele în i%vorul fără fund, atingând esenţa lumii.

6 &u-ţi ascunde faţa, !eşua, înţelegi prea ine ce vreau să %ic. 3oananScufundătorul a fost cel dintâi care te-a de%văluit, înainte ca altul să o facă tueşti #el pe care el îl vesteşte. =iul lui Dumne%eu.

6 &u mai spune prostii. !uda. Eu sunt fiul omului, nu al lui Dumne%eu. 6De ce %ici /9atăl meu0) 6*ncetea%ă cu gluma. 6De ce %ici că îl întâlneşti în adâncul sufletului tău) 6 &u te mai (uca cu vorele. Dacă eram +esia, aş fi ştiut.

6 Dar tu o ştii. Deşi o ştii şi ai semne, nu vrei să recunoşti. 6 9aci$ 9aci odată, taci. &u cred că el era răspun%ător de %vonul care se răspândea, creştea fără de

margini, teriil, ameţitor, răpăind pe acoperişurile din alileea mai tare cagrindina de primăvară !eşua din &a%aret era +esia pe care îl vesteau Scrierile.=ără îndoială, vestea se răspândise de la sine, căci evreii, ca toţi ceilalţi,tălmăcesc lucrurile după chipul dorinţelor şi speranţelor lor.

&u mai puteam ieşi printre oameni fără să fiu întreat 6Eşti =iul lui Dumne%eu) 6#ine ţi-a %is asta) 6 1ăspunde. Eşti cu adevărat +esia) 6Dacă tu %ici"



&u aveam alt răspuns /Dacă tu %ici0. &-aş fi îndră%nit niciodată să pretindcă sunt ;ristos. Puteam să voresc de Dumne%eu, de lumina lui, de lumina meacare strălucea înlăuntrul meu. &imic mai mult. Dar alţii, fără să-şi facă gri(i, îmi purtau mai departe vorele. *nflorindu-le. #ei care mă iueau pentru a mă cinsti.#ei care mă urau pentru a grăi pier%ania mea.

6 !uda, rogu-te fa cumva să dispară acest %von nesăuit. &u am nimic

deoseit în afară de ceea ce mi-a dat Dumne%eu. 6 9ocmai despre asta e vora, !eşua despre ceea ce ţi-a dat Dumne%eu. Elte-a ales. 9e-a însemnat.

'i !uda s-a pornit să vorească toată noaptea despre profeţii. 1egăsea în toateamănuntele oarecare ale vieţii mele împlinirea a ceea ce anunţaseră !lie,!eremia, !e%echiel sau :sea. Eu mă împotriveam.

6 Sunt lucruri neînsemnate$ Dacă te străduieşti, vei găsi asemănări întreoricare om şi +esia$

Pentru că el stăpânea foarte ine te>tele, mă descumpănea uneori. Dar nuvoiam să-i dau dreptate. +ă temeam de vindecările miraculoase în care ucenicii B mai ales !uda B vedeau, după profeţii, cea de-a doua dovadă a faptului că sunt+esia.

=uria nu-mi dădea pace. ceastă poveste începuse într-o stare de ucurie şide fericire, la întoarcerea mea din pustiu, dar acum îmi scăpa, nu mai erafrumoasa nesăuinţă a începutului. Prieteni sau neprieteni îmi puneau în seamămai mult decât spuneam, împrumutându-mi ceea ce eu nu voiam să dau.

!rod, tetrarhul alileei, m-a chemat, m-a primit la palat, vederea ogăţiilor sale, a curte%anelor mi-a făcut rău. poi ne-am retras după coloane, fără alţimartori.

6 3oanan Scufundătorul mi-a spus că tu eşti +esia. 6 şa %ice el. 6 Eu cred că loanan e un adevărat profet. *nclin să-l cred. 6*ţi închipui ceea ce doreşti.

!rod (uila. 1ăspunsurile mele adevereau cele au%ite. 6 !rod, eu nu sunt +esia, nu mă pot lăuda cu acesta. Până acum mi-a plăcuttovărăşia oamenilor, m-am simţit de folos, dar mă văd silit să mă lipsesc de ei casă-mi duc viaţa singur.

6 &efericitule$ &u fugi de lume ca un eremit sau ca un filo%of$ #e câştigi cuasta) 5umătate din Palestina e gata să te urme%e. 9reuie să ne folosim decredinţele poporului, dacă vrem să-l ţinem în frâu. Să-i oferim gloatei propriilesale plăsmuiri. 4ite, #e%ar ştia prea ine că nu era fiul lui ?enus, dar lăsând săse creadă asta a devenit împărat.

6 5udecăţile tale, !rod, sunt nedemne, eu nu vreau să devin împărat, nicirege în !srael, nici altceva. Eu nu fac politică.

6 &-are a face, !eşua. 3asă-mă să fac pe lângă tine politica mea.



Părăsind palatul, hotărârea mea era luată să mă retrag dintre oameni.Să opresc totul. Să renunţ. Să desfiinţe% ceata noastră, să trăiesc singur, retras

în pustiu.Din nefericire, am trecut prin &ain şi, străătând târguşorul, nimic nu mai era

atât de sigur pentru mine"3a intrarea în târg, am întâlnit cortegiul de înmormântare al unui copil,

mos.+ama lui, 1eeca, 1eeca tinereţii mele, 1eeca pe care o iuisem şi eragata să o iau de nevastă, mergea, după oicei, înaintea convoiului, pierdută, caun condamnat pe viaţă. ?ăduvă de câţiva ani, îşi pierduse singurul fiu. #ândochii săi mari m-au %ărit, nu am citit în ei nicio umră de amărăciune, de mânie,de revoltă, ochii ei îmi %iceau că eram norocos, neavând familie, să mă potocupa de lumea întreagă, să nu sufăr pentru mine, ci numai pentru alţii.

+-au copleşit mila şi vinovăţia. 1eeca ar fi a(uns atât de necă(ită dacă ne-

am fi căsătorit)3e-am cerut să se oprească, să văd mortul. +-am apropiat, am apucat

încheietura mâinii celui care %ăcea in sicriu şi m-am adâncit in ruga cea maifierinte din viaţa mea.

69ată, fa să revină la viaţă. 3asă-l să trăiască. Spre fericirea mamei sale.+-am cufundat în rugăciune cu disperare, nu mai au%eam nimic, parcă mă

afundasem într-o groapă în care durerea mea se ghemuise.+âinile copilului s-au agăţat de mâinile mele. *ncet, încet, ăiatul se tre%ea.Strigăte de ucurie au i%ucnit din toate părţile, cele două cortegii, ucenicii

mei şi trista adunare, se reuneau în aceeaşi fericire. Eram trei care rămâneammuţi, întreându-ne ce se petrecuse şi nevenindu-ne să ne credem ochilor1eeca, fiul ei şi eu însumi.

*n aceeaşi seară, copilul şi-a recăpătat graiul. venit cu 1eeca, acoperindu-mi mâinile de sărutări. Eu rămâneam mut, în tăcere şi uimire.

3a mie%ul nopţii, în umra argintie a unui măslin. !uda a venit la mine.

6 Deci, !eşua, cât o să mai tăgăduieşti) 3-ai înviat din morţi. 6 &u sunt sigur. !uda. 9u ştii la fel ca mine că e greu să recunoşti moartea.#âţi oameni nu sunt îngropaţi de vii) De asta, adeseori, îi depunem pe morţi maiîntâi în grote. Poate copilul îşi pierduse doar cunoştinţa)

6 #re%i că o mamă ar fi în stare să se înşele şi să-şi ducă la groapă copiluladormit)

m amuţit din nou$ +ai ine să nu mai scot o voră căci, în loc să aducmulţumire 9atălui că mi-a ascultat ruga, aş fi putut spune ceva nepotrivit$ Să-mitrimită astfel de semne$ &u, eu nu voiam să mă însemne%e astfel, nu puteam ştice mă aşteaptă. +ă luptam cu destinul$ +i se părea că mă înfrunt cu Dumne%eu.El voia să-i recunosc i%ânda, voia să-mi ia armele, să-mi înlăture îndoielile. #asă devin discipolul său, încerca să mă convingă cu orice preţ. Eu ştiam că nu va



oţine nimic fără încuviinţarea mea, că puteam încă să nu recunosc semnelesale. 9oată noaptea m-am ră%vrătit, fără să mă las înduplecat o clipă.

poi, când s-au ivit %orile ca să spele cerul şi pe când cocoşul îşi încercagâtle(ul, am aţipit stors de puteri.

#ând am deschis ochii, am înţeles că Dumne%eu mă iuea şi el.3-am chemat pe !uda, ucenicul meu cel mai drag, ştiind că nimic nu i-ar fi

putut aduce o mai mare ucurie decât ceea ce urma să-i spun. 6 !uda, eu nu ştiu cine sunt. 'tiu doar că înlăuntrul meu se află cineva maimare decât mine. +ai ştiu că, prin iuirea pe care mi-o poartă. Dumne%euaşteaptă mult de la viaţa mea. +ă prind, din adâncul inimii mele, să fiu cel pecare întregul !srael îl aşteaptă. =ac prinsoare că eu sunt cu adevărat =iul.

!uda s-a aruncat la pământ, mi-a încon(urat picioarele cu raţele, strângându-le îndelung. *i simţeam lacrimile fierinţi pe degetele picioarelor mele.

Sărmanul !uda$ Era cuprins de ucurie ca şi mine. &u ştia spre ce fel de

noapte ne va duce dimineaţa aceea, nici ce va cere de la noi prinsoarea făcută.*n seara asta, moartea mă aşteaptă într-o grădină. +ăslinii sunt întunecaţi ca

pământul. reierii îndrăgostiţi ţârâie de mama focului, su ochiul inevoitor şicomplice al lunii. ş fi vrut să fiu unul din cei doi cedri în ale căror ramuri îşigăsesc noaptea culcuş stolurile de porumei şi în a căror umră se adăpostesc%iua greierii ţârâitori< asemenea lor, mi-ar fi plăcut să prind rădăcini, să fiu lipsitde gri(i şi să nu răspândesc decât fericire în (urul meu.

*n schim, nu fac decât să semăn grăunţe pe care nu le voi vedea încolţind şirodind. Pândesc legiunea care va veni să mă prindă. 9ată, dă-mi putere înaceastă livadă nepăsătoare la neliniştea mea, dă-mi cura(ul de a merge până lacapătul a ceea ce am cre%ut neuneşte că este datoria mea"

3a câteva %ile după hotărârea mea, !rod a pus să-l areste%e pe loananScufundătorul şi l-a închis în fortăreaţa +aheronta. !rodiada, noua lui soţie, voiacapul profetului care a îndră%nit să le înfiere%e unirea.

loanan, neliniştit, mi-a trimis voră din temniţă. /Eşti tu cu adevărat cel ce

treuia să vină) Eşti tu ;ristos) Sau treuie să aştept un altul)0'tiam că loanan era uimit de faptul că îmi petreceam vremea cu oameniisimpli, cu femeile pierdute, mă mustra că mănânc şi eau cu lăcomie, câtăvreme el trăia ca un ascet, şi nu înţelegea ce mai aşteptam ca să mă fac cunoscutlumii. 3e-am răspuns celor doi emisari B +ergeţi şi spuneţi lui loanan ceea ceam făcut orii văd, şchiopii umlă drept, leproşii sunt vindecaţi, sur%ii aud iar,vestea cea mare a fost vestită. Să se ucure şi să fie încre%ător$ &u-l voi face săse poticnească.

Era pentru întâia oară când spuneam că îmi asum destinul. Din nefericire,înainte ca emisarii să a(ungă la el, loanan a fost decapitat.

4cenicii mei, care îl urmaseră la început pe loanan, au fost cuprinşi demânie.



6!a puterea, !eşua$ &u mai lăsa să fie ucişi cei drepţi$ Să vină împărăţia ta,noi o să te urmăm, întreaga alilee va fi cu tine. Dacă nu, o să sfârşeşti cugruma%ul tăiat, ca loanan, sau chiar mai rău$

:r, în ciuda revoltei lor, cu cât mă gândeam mai ine, cu-atât înţelegeam cănu vreau să iau locul nimănui, că nu râvneam la tronul nimănui. Eu nu păstoream oameni, eu păstoream suflete. Da, doream să schim lumea, dar nu

cum mă sileau ei. &u voiam să fac o ră%meriţă, să mă pun în fruntea celor săraci, a celor lân%i, a celor oidiţi, a femeilor sărmane, luând cu asaltPalestina, răsturnându-i pe cei ce deţineau puterea, ogăţiile, slava. Singurarăsturnare la care îi chemam era cea lăuntrică. &u eram chemat pentru lumeadin afară, lumea lui #e%ar, a lui Pilat, a cămătarilor şi a şarlatanilor.

63umea a fost dată oamenilor ce au făcut din ea) Să o lăsăm iar în mâinilelui Dumne%eu. Să dispară rasele, ura, nedreptăţile, împilarea, onorurile, privilegiile< să doorâm scările pe care unii se cocoaţă mai sus ca alţii. Să nu

mai e>iste anul care creea%ă ogaţii şi săracii, asupritorii şi asupriţii< anul careaduce neliniştea, %gârcenia, de%ordinea, ră%oiul, cru%imea< anul care înalţă%idurile dintre oameni. Să ucidem toate astea în duhul nostru, să aruncăm toate părerile greşite, toate unurile înşelătoare. &ici tronul, nici sceptrul, nici lanceanu pot să cureţe sufletul pentru a primi iuirea cea adevărată. =iecare poartăîmpărăţia mea în suflet, ca un vis, ca un dor< fiecare poartă în el o nă%uinţătainică. #ine nu simte că este fiul unui 9ată pe care nu-l cunoaşte) #ine n-ar vrea să recunoască un frate în fiecare om) împărăţia mea este de(a aici, visată,râvnită.

!uirea freamătă, dar o rănim fără încetare, o oprim, o de%amăgim. Eu nudeschid gura decât pentru a da cura(ul de a fi noi înşine, de a îndră%ni să iuim.Dumne%eu, chiar dacă este mai presus de noi, se cere a fi împlinit. !ar Dumne%eu nu dă înapoi.

:amenii din alileea mă ascultau cu gura căscată, căci ei ascultă cu gura< cuurechile nu aud nimic. ?orele mele se i%eau de fiecare ţeastă, fără să poată

pătrunde. &u preţuiau decât minunile mele. treuit să mă împotrivesc, spunându-le ucenicilor mei să mă ferească deinfirmi. *n acelaşi timp, nimic nu putea opri valul de%lănţuit ăgau ologii pefereastră, prin acoperiş. m fost nevoit să mă îndepărte% de malul lacului9ieriada, m-am urcat într-o luntre ca să le voresc oamenilor fără ca ei să mă poată atinge sau să mă implore. Degeaa$ 4nii înghiţeau predicile mele numaidin ună-cuviinţă, aşa cum ai înghiţi distrat o gustare hrana mult aşteptatărămânea miracolul.

Devenisem slu(itorul lui Dumne%eu. Dovada pe care o cereau, aşteptând lacoadă ore în şir, era pecetluită de o minune, cât de mică, pe care o aşteptau de lamine.



Plecau apoi, fie gură-cască sănătoşi, fie olnavi însănătoşiţi, dând din cap,încredinţaţi de ceea ce vă%useră cu ochii lor.

6 Da, da, e cu adevărat =iul lui Dumne%eu. &eînţelegând nicio învăţătură din predicile mele, găsiseră un înlocuitor la

îndemână. 6#e noroc pe noi că s-a oprit tocmai în alileea$

*ntr-o %i, mama şi fraţii mei şi-au croit drum prin mulţimea din satul unde ne-am oprit. 'tiam că îşi râdeau de mine, de neunia mea. De mai multe ori mi-autrimis veşti, rugându-mă să nu mă mai pretind ;ristos< dar cum nu le-amrăspuns, au venit să facem sfat în familie.

: mulţime de curioşi se aflau în (urul hanului, unde mă adăposteamîmpreună cu ucenicii mei.

63ăsaţi-ne să trecem, strigau fraţii mei, suntem neamurile lui. vemîntâietate. 3ăsaţi-ne să trecem. 9reuie să-i vorim.

Sătenii, pătrunşi, i-au lăsat să treacă.Eu m-am oprit în prag ca să-i împiedic să intre. 'tiam că nu le va plăcea, dar

treuia s-o fac. 6#are e adevărata mea familie) =amilia mea nu e de sânge, e o familie de

suflet. #are sunt fraţii mei) #are sunt surorile mele) #are este mama mea) #eicare ascultă de voinţa 9atălui meu. ?ă văd plini de ură, nu vă recunosc.

'i am arătat spre ucenicii dinăuntru. 6 Dacă cel ce vine cu mine nu-şi lasă tatăl şi pe mama sa, nu-şi lasă fraţii şi

pe surorile sale, pe femeia şi pe copiii săi, nu poate fi ucenicul meu.'i le-am închis uşa în nas fraţilor mei şi mamei mele.=raţii mei au plecat turaţi de furie. Dar mama a rămas, prăuşită, aşteptând

cu umilinţă la uşă. Seara am lăsat-o să intre şi amândoi ne-am amestecatlacrimile.

Ea nu m-a mai părăsit până în această noapte. +-a urmat de departe, printrefemei, însoţită de +iriam din +agdala, îngăduindu-le tuturor, şi mie, să uite că

sunt fiul ei. #âteodată ne regăseam în taină şi ne îmrăţişam pe fugă. De cândcu cearta cu fraţii mei, ea veghea%ă asupra mea, căci m-a înţeles. înţeles că puneam iuirea pentru alţii mai presus de iuirea pentru cineva. #ea mai mare ucurie a mea pe acest pământ este, fără îndoială, faptul că, într-o ună %i, ama(uns să o fac pe mama să mă înţeleagă.

&u mă destăinuiam decât lui !uda. m recitit împreună cărţile profeţilor. Decând făcusem prinsoarea tainică, plecam urechea altfel decât înainte vreme.

6 9reuie să te întorci la !erusalim, !eşua. ;ristos va cunoaşte împlinirea la!erusalim, aşa scrie în Scripturi. ?a treui să fii umilit, torturat, omorât, înaintede a învia. ?a fi o cumpănă.



?orea lând, străluminat de credinţa sa. &umai el pricepuse ce treuia să fieîmpărăţia, o împărăţie fără glorie, fără ogăţie, fără măriri. *mi descria suferinţace mă aşteaptă, cu liniştea speranţei.

6 ?ei muri pentru câteva %ile, numai trei %ile, apoi vei învia din morţi. 6 r treui să fim siguri de asta. 6 ;aide, !eşua. 4n somn de trei %ile sau de un milion de ani nu e mai lung

ca un ceas de somn.*nainte nu mă gândisem la moarte şi voiam să ştiu ce îmi vor spunemeditaţiile mele. #oorând în adânc la 9atăl meu, nu am descoperit nimic caresă mă înfricoşe%e. /9otul are (ustificare0, îmi %icea el. /9otul e ine. &umaitrupul e supus putre%iciunii, viermilor, pieirii. Esenţialul rămâne.0

&u era ceva prea sigur, dar era încura(ator. Din când în când, mi se părea căîntrevăd altceva pe valurile pe care pluteam vom continua să fiinţăm dupăaceastă viaţă după cum am trăit< cel drept va trăi în amintirea faptelor sale une<

cel nevrednic se va cufunda pe veci în amintirea faptelor sale rele. *n acelaşitimp, de cum voiam să mă apropii mai mult, imaginea îmi scăpa repede, se pierdea. :ricum, călătoria mea lăuntrică îmi întărea credinţa că nu aveam de cesă mă tem de moartea care nu putea să aducă nimic rău.

!erusalimul devenise numele îngri(orării mele. &umele destinului meu. 3oculmorţii mele. 9reuia să împlinesc predicile mele la !erusalim.

!erusalim. =usesem acolo de mai multe ori, ca orice evreu credincios, pentruscurt timp, de Paşti. De acum, treuia să mă gândesc să rămân acolo.

m luat calea !erusalimului. &u puteam să ascund un adevăr mă schimam. mărăciunea şi mustrarea se

strecurau adeseori în inima mea. Eu, care eram tot numai iuire, deveneamaspru, nerădător, ţâfnos. Deşi nimic nu-mi stătea în fire mai mult decât lândeţea, eram în stare să-mi ocărăsc potrivnicii. ?rând să anunţ marea veste,venirea împărăţiei, mi se încurca lima şi mă tre%eam ameninţând, fulgerând,vestind cele mai grele pedepse, în numele Domnului. lteori, vrând să aduc

laudă oamenilor, trecând pe lângă haotnicii care aprindeau cu gri(ă menoraC

pentru sărătoarea 9aernacolelor, nu m-am putut opri să nu strig /Eu suntlumina, numai eu singur$0 poi îmi părea rău, şi mama, în puterea nopţii, măstrângea lând la pieptul ei, luând aceste ieşiri drept ooseala speranţei.

3a !erusalim, mai întâi m-am i%it de un %id de dispreţ. #elor câţiva înţelepţi,ca &icodim sau ca !osif din rimateea, care voiau să mă asculte, fariseii şimemrii sinedriului le-au închis gura, luându-i în râs /Doar nu vă aşteptaţi caun profet să vină la noi din alileea$0 +i-am dat seama că dădusem greş.

După şase luni, am reuşit să-i fac să nu mai râdă de mine. De acum măscuipau, mă în(urau, făcând spume la gură.C #andelaru cu apte ra e. Este unul dintre cele mai vechi simoluri ale poporului evreu. +enora este un simolș ț

consacrat al statului !srael.



u a(uns totuşi să ţină seama de mine, căci în seara asta mă vor ucide.!erusalim"!erusalime, mă fascine%i, dar nu te pot iui" !erusalime, care-ţi uci%i profeţii

şi îi lapide%i pe cei care sunt trimişi la tine. De câte ori am vrut să adun copilaşiităi aşa cum îşi adună cloşca su aripi puişorii$ Dar nu m-ai lăsat.

!erusalime, toate cele ale tale, care tre%esc mândria oricărui evreu, eu nu le

pot preţui.r fi vrut să mă facă să admir 9emplul reconstruit, să fiu cuprins de uimire înfaţa porţilor grele din lemn de cedru, aurit, a rodiilor, crinilor şi frun%elor sculptate de care atârnă voaluri de in încărcate de flori purpurii şi de %amileroşii, purtate de heruvimi de aur masiv, dar eu mă gândeam un lucru treuie săfie aşa de încărcat ca să fie frumos) #ând am vă%ut cum se mândreau cu felullor de a aduce sacrificii, când am vă%ut amestecându-se ălegarul, sângele,măruntaiele şi maţele împuţite, oii şi oile pentru cei ogaţi, porumeii pentru

cei săraci, în ţarcul în care se învârteau %arafii trăgând cu ochiul la ani, am luat iciul şi am răsturnat taraele. /3uaţi acestea de aici$ &u faceţi din casa 9atăluimeu casă de negustorie$0 m lovit pământul cu furie şi, într-o clipă, nu am maivă%ut altceva decât dosul doitoacelor înneunite, dosul ticăloşilor care o luaula fugă. :raşul e murdar, avar, capricios, dispreţuitor. *n dosul porţilor şi alfaţadelor nu se ascunde mare lucru. ici domneşte aparenţa, ogăţia se arată,chiar cultul religios treuie să fie somptuos. =iecare îl pândeşte pe celălalt,încercând să-l întreacă în putere. *n schim, inimile tac, nevinovăţia ecaraghioasă, umilinţa e o sinucidere. 3ocuitorii săi nu doresc să asculte unnecioplit din alileea care predică sărăcia, în vreme ce ucenicii mei de pe lacul9ieriada n-aveau nimic de pierdut decât o luntre veche şi nişte năvoade cârpite<oare acest lucru, la care se adaugă viaţa simplă de la ţară, i-a învăţat să-şi pleceurechea mai aproape de inimă)

&u am împlinit nimic la !erusalim, nici măcar nu le-am stârnit o oarecarecurio%itate. Singura mea reuşită a fost să mă fac urât, cu fiecare %i mai mult, de

către preoţi, cărturarii 3egii, saducei şi farisei. +ai încre%ători decât mine, setemeau că voi atinge sufletul oamenilor vorind altfel despre Dumne%eu.Simţeau prime(dia. u început să pună la cale pier%ania mea. *n mintea lor suntde(a lapidat de mai multe luni.

#âte ceasuri în şir nu am pierdut ca să-i conving$ #a să apăr religia inimiifaţă de religia scrierilor$ îi lămuream că cele două credinţe nu îşi sunt potrivnice, pentru că una, cea a inimii, o inspira pe cealaltă. 9ipicari, cârcotaşi,cărturari, mă făceau să o iau de la capăt mereu, mă sileau să devin (urist, e>eget,teolog, să mă înfund în controverse de drept canonic în care, prin forţalucrurilor, nu eram la înălţime, căci eu nu am altă călău%ă decât lumina. 1eluândaceeaşi discuţie de sute de ori, mă îndoiam că aveam cu toţii acelaşi suiectDumne%eu. Ei apărau instituţiile, tradiţiile, puterea. Eu nu voream decât de



Dumne%eu, mă apăram cu mâinile goale. 1ecunoşteam că Dumne%eu i-ainspirat pe toţi profeţii noştri, că duhul său era în cărţile şi în legile noastre< că9emplul, sinagoga, şcoala ilică sunt pentru o mare parte a muritorilor caleaspre revelaţie. dăugam însă că eu aveam o cale care duce drept la Dumne%eu,i%vorul nesecat al iuirii. Era, oricum, o cale mai ună decât o carte$

67lasfemie$ 7lasfemie$

6&-am venit să distrug, am venit să împlinesc. 67lasfemie$ 7lasfemie$#urând, nu am mai vrut să rămânem peste noapte la !erusalim. Eu şi ucenicii

mei ne-am găsit adăpost, în 7etania, la prietenul nostru 3a%ăr, iar când nuaveam timp, rămâneam pe +untele +ăslinilor, în afara %idurilor cetăţii.

*n fiecare dimineaţă, vedeam %orile venind din deşert, tre%ind culorile!erusalimului, ocrul %idurilor, aleaţa teraselor, aurul 9emplului, verdeleîntunecat al chiparoşilor, faţadele caselor pictate de oameni şi alite de soarele

de vară. Pentru o clipă, mi se părea că domin oraşul care mi se oferea, aidomaunei (ucării, devenind repede prea strălucitor, prea colorat, ridicându-se ca o profeţie oritoare, ca o curte%ană împodoită.

*nainte ca rumoarea stră%ilor şi a pieţelor să se facă au%ită, pe drumurile careşerpuiau către %iduri, veneau cămilarii din Damasc, femeile purtând pe creştetcoşuri cu struguri, cu raţele pline de trandafiri de !erihon spre a-i vinde sutereinţi la porţile oraşului. 9oate mergeau spre !erusalim. !erusalimul eramie%ul. !erusalimul înghiţea totul.

m fugit"m fugit din calea urii fariseilor, am fugit de apropiata mea arestare, am

fugit de moartea care mă atingea cu otul ei ameninţător. m scăpat la timp demânia lui Pliat din Pont, pretorul de la 1oma, care a luat drept ameninţareafirmaţiile mele despre sfârşitul vechii orânduiri şi venirea împărăţiei. !scoadelesale mi-au arătat un document care purta efigia sa, ori a #e%arului, nu mai ştiu,fiindcă romanii ăştia cu faţa rasă şi cu părul scurt seamănă toţi unul cu altul.

6 Spune, !eşua, datorăm ascultare ocupantului roman) E drept să plătimimpo%ite) 6 Să dăm #e%arului ce este al #e%arului şi lui Dumne%eu ce este al !ui

Dumne%eu. Eu nu sunt un ră%oinic, împărăţia mea nu are a face cu a #e%arului.Pilat a răsuflat uşurat, dar spusele mele i-au scos din minţi pe %eloţi,

parti%anii lui 7araa, care nu s-ar fi dat în lături să mă folosească pentru a ridicatoată Palestina împotriva romanilor. #ălătoria mea se încheiase în toate păturilenu reuşisem să-mi fac decât duşmani.

*mi era teamă. Eram din ce în ce mai descoperit, în cuvântul meu nu%ăngăneau armele.

m plecat, găsind adăpost la ţară. ?oiam să mă întăresc, să fiu gata pentrucea din urmă ătălie. +ă rugam %iua, iar seara împărtăşeam prietenia alor mei,



ăraţi şi femei, prelungind cina la nesfârşit. &oaptea mă întorceam la i%vorulmeu ca să mă scald în lumina care străluceşte dincolo de orice asfinţit. Eramneînduplecat, nu dădeam înapoi, dar mă temeam că frica va pune stăpânire pemine. *mi era frică să nu mă de%amăgesc pe mine însumi. +ă temeam B aşa cummă tem în această seară B ca !eşua &a%arineanul, fiu de dulgher, venit pe lumeîntr-o fundătură a lumii, să nu lase să i%ucnească, mai degraă, pofta şi dorul

său de viaţă. Putea-voi coorî iarăşi în fântâna iuirii, când mă vor iciui) #ândmă vor răstigni) Dar dacă durerea va pune %ăga% i%vorului iuirii) Dacă nu-mirămânea decât glasul, un iet glas omenesc, pentru a urla în agonia mea)

!uda mă întărea. 6 treia %i, vei învia. 'i eu voi fi acolo. 'i te voi cuprinde în raţele mele.!uda nu se îndoia niciodată. scultam ore în şir cuvintele sale încre%ătoare,

smulse din ceaţa nesiguranţei mele. 6 treia %i, vei învia. 'i eu voi fi acolo. 'i te voi cuprinde în raţele mele.

Se apropiau Pastile. Sărătoarea a%imelor mi se părea potrivită împliniriimele, căci tot poporul !sraelului va veni să se închine la 9emplu. &e îndreptamaşadar spre !erusalim.

*n calea noastră, dădeam la o parte olnavii şi neputincioşii care se repe%eaula mine, nu voiam să mai fac minuni în care credeau necredincioşii, dând apă lamoară mai mult vorăriei deşarte decât cugetării.

*n 7etania, +arta şi +iriam, surorile lui 3a%ăr, s-au aruncat plângând la picioarele mele.

6 3a%ăr a murit, !eşua. E mort de trei %ile.#u toate că pierdusem numeroase rude apropiate la viaţa mea şi eram

oişnuit cu doliul, acolo, lângă fântâna din 7etania, nu ştiu cum s-a făcut, am plâns împreună cu cele două femei. +oartea dragului meu 3a%ăr era ca o premoniţie, forţele neantului copleşeau forţele vieţii< simţeam că răul vaînvinge. 3a%ăr îmi premergea în moarte pentru a-mi arăta că totul era pe cale săse sfârşească.

#e apăsătoare era durerea simplă care ne unea pe +arta, pe +iriam şi pemine, amestecându-ne lacrimile şi suspinele$ 3e îmrăţişam, le simţeam umerii, pieptul şi îmi %iceam, cu groa%ă, că şi ele se vor preface în ţărână.

#ând lacrimile ni s-au uscat pe ora(i, durerea mea era încă vie. m cerut sămergem să-l văd pe 3a%ăr.

u dat la o parte piatra de pe mormânt şi am intrat în grota săpată în stâncă.+ireasma ameţitoare de mirt era înăuşitoare. m ridicat giulgiul, am vă%ut

chipul ră%dat, galen ca ceara, al prietenului meu 3a%ăr. +-am lungit lângă el, pe lespedea de piatră. 3a%ăr, pe care l-am privit mereu ca pe un frate mai mare, pe care nu l-am avut, devenea fratele meu mai mare întru moarte.



m început să mă rog. m coorât în fântâna iuirii. ?oiam să ştiu dacă elera acolo. colo am regăsit lumina oritoare, dar nu mi s-a arătat nimic. /9otule ine0, spunea 9atăl meu, ca de oicei. /9otul e ine, nu-ţi face gri(i.0

#ând am revenit, 3a%ăr şedea lângă mine. Se uita la mine uimit, încremenit,neputincios.

63a%ăr, trăieşti$ !ţi dai seama) 9răieşti$

#uvintele nu păreau să a(ungă până la el< încerca să olorosească ceva cu u%ele care încă nu-l ascultau. 6 3a%ăr, ai înviat$Pe chipul său nu se citea nimic< dădea ochii peste cap, ca şi cum ar fi vrut să

doarmă. 3-am luat de raţ şi l-am adus în lumina %ilei.E cu neputinţă să %ugrăvesc tulurarea ucenicilor mei şi a surorilor sale când

am ieşit din mormânt. 3a%ăr, moale, pierdut, lăsându-se îmrăţişat de ai săi fărăsă pară că pricepe ceva, rămânea mut, era umra lui. &u ştiu dacă mai avea

mintea întreagă. Să fi fost uluit de înviere) Se pare că era în aceeaşi stare înultimele %ile de oală.

4n glas at(ocoritor înlăuntrul meu, glasul Satanei, îmi %icea fără încetare 6Eşti sigur că era mort)Străduindu-mă să-i acopăr glasul, nu reuşeam decât să-l fac să se audă mai

tare. 6 El ine, s-a întors din morţi, dar ce-i cu asta) #e noimă poate avea)E doar o întâmplare interesantă, nu-i aşa)+-am retras şi m-am cufundat, disperat, în rugăciune.+âna lui !uda, pe umărul meu, m-a făcut să tresar. El strălucea de încredere. 6 treia %i, vei învia. 'i eu voi fi acolo. 'i te voi cuprinde în raţele mele.Doamne, de ce nu am credinţa lui !uda) +ă voi îndoi mereu) &iciunul dintre

răspunsurile tale. Doamne, nu înăuşă întreările mele. &e-am alăturat ospăţului dat în cinstea lui 3a%ăr cel viu, dar eram aătut. +ă

gândeam la +arta şi la +iriam, la mângâierile pe care le risipeau pe acest frate

ursu% ca un câine ătut, şi mă mustra cugetul eram răspun%ător de starea în carese afla. 9atăl ceresc a făcut minunea ca să mă liniştească, pe mine şi numai pemine, că mă voi scula din morţi şi că eu, spre deoseire de 3a%ăr, voi vori.Pentru mine, el a întrerupt odihna cea veşnică a lui 3a%ăr. : repetiţie înainte derepre%entaţie.

3acrimi de ruşine îmi ardeau ora(ii.*n cele din urmă, un glas s-a au%it din fântâna fără fund, %icându-mi că

iuirea, iuirea cea mare, uneori nu are nimic de a face cu dreptatea< că iuireatreuie, adeseori, să se arate crudă< că 9atăl meu va plânge şi el când mă vavedea pe cruce.

m a(uns aici, pe +untele +ăslinilor, în ceasurile de pe urmă ale acesteicălătorii, nu mă gândeam decât să-i apăr pe ucenicii mei. Să mă areste%e numai



pe mine B pe mine singur B, pentru lasfemie, fără să împart vina cu prieteniimei.

#um să %ădărnicesc o pedeapsă pentru toţi) #um să-mi apăr discipolii)veam de ales între două soluţii ori să mă predau singur, ori să fiu denunţat.

&u puteam să mă predau singur. r fi însemnat să recunosc suveranitateasinedriului. *nsemna să mă supun. *nsemna să mă de%ic de drumul meu.

stă-seară, i-am adunat pe primii mei doispre%ece învăţăcei. *mi tremuraumâinile şi u%ele, căci numai eu ştiam că ne aflam împreună pentru ultima oară.#a oricare alt evreu, cap al familiei, am luat pâinea, am inecuvântat-o prinrugăciune şi am împărţit-o mesenilor. poi, la fel de tulurat, am inecuvântatvinul şi l-am dat mesenilor.

6 Să vă aduceţi aminte mereu de mine, de noi, de povestea noastră.Să vă amintiţi de mine, când veţi împărţi acestea între voi. #ând nu voi mai fi

aici, trupul meu va fi pâinea pe care o veţi mânca, sângele meu va fi vinul pe

care îl veţi ea. #ând ne iuim suntem una.Ei s-au înfiorat, uimiţi că voream aşa.+ă uitam la aceşti ăraţi aspri, în floarea vârstei, şi m-a cuprins pe loc

dorinţa de a fi lând cu ei. !uirea curgea în valuri din inima mea. 6 Dragii mei, voi mai fi cu voi încă puţină vreme. #urând lumea nu mă va

mai vedea. Dar voi o să mă vedeţi mereu, căci eu voi trăi în voi şi voi veţi trăi înmine. !uiţi-vă unii pe alţii aşa cum eu v-am iuit. &u este iuire mai maredecât a-ţi da viaţa pentru prietenii tăi.

4nii au început să-şi înghită lacrimile. &u voiam să ne lăsăm cuprinşi demilă.

6#opiii mei, veţi plânge mai întâi, dar apoi durerea voastră se va preschima în ucurie. #ând aduce un copil pe lume, femeia trece prin durerilefacerii, totuşi nu-şi mai aduce aminte de suferinţă, de cum un om nou a venit pelume.

poi B asta era cel mai greu B am fost nevoit să-mi pun în aplicare planul.

6#u adevărat, %ic vouă, unul dintre voi mă va vinde.Simţeau fiori reci, dar nu înţelegeau. u început să strige, să se revolte. &umai !uda tăcea. &umai !uda a înţeles. Era galen ca ceara< mă ţintuia cu

ochii lui negri. 6Eu o să fiu acela, !eşua)El a priceput cuvintele groa%nice mă va vinde.*l privesc la fel, pentru a-l face să înţeleagă că nu puteam să-i cer decât lui,

ucenicul cel mai drag, (ertfa premergătoare (ertfei mele.mândoi am stat cu ochii plecaţi, cât a durat cina. &ici eu, nici el nu aveam

puterea să vorim. 4cenicii păreau să fi uitat de(a întâmplarea.*n cele din urmă, s-a ridicat şi mi-a şoptit la ureche



6 Eu plec. 9e voi vinde sinedriului. : să le spun găr%ilor să vină pe +untele+ăslinilor. 9e voi arăta eu.

+-am uitat lung la el, cu toată dragostea de care eram în stare 6*ţi mulţumesc.S-a aruncat la pieptul meu, tulurat, se agăţa de mine ca în clipa despărţirii. *i

simţeam lacrimile curgând în tăcere pe gâtul meu.

poi şi-a venit în fire şi mi-a şoptit cu glas tremurător 6 treia %i vei învia. Dar eu nu voi fi acolo. 'i nu te voi îmrăţişa.De data asta, eu am fost cel care l-a oprit. m şoptit 6!uda, !uda, ce vrei să faci) 6Să mă spân%ur. 6 &u, !uda, nu vreau să faci una ca asta. 6 Dacă tu eşti răstignit, pot şi eu să mă spân%ur$ 6!uda, eu te iert.

6 Eu nu$'i a ieşit împingând pe toată lumea.#eilalţi discipoli, naivi şi lân%i, fireşte, nu au ăgat de seamă ce se petrecea.Dar mama, din colţul întunecos unde se afla, a ghicit totul. #u ochii larg

deschişi de nelinişte, se uita la mine, întreător, cerându-mi să spun că nu puteafi adevărat. #um eu nu am %is nimic, a înţeles că avea dreptate şi un geamăt defiară rănită i-a scăpat din rărunchi.

+-am aşe%at lângă ea. Pe dată a încercat să mă încura(e%e, să mă facă săînţeleg că va îndura totul, că îndura totul de pe acum. +i-a %âmit. !-am %âmitşi eu. m rămas îndelung astfel, fiecare agăţat de surâsul celuilalt.

+ă uitam la chipul înaintea căruia am deschis ochii pentru prima oară< mâineo să-i închid înaintea aceluiaşi chip. Priveam u%ele care îmi cântau cântece deleagăn< n-am sărutat niciodată altele. +ă uitam la ătrâna mea mamă pe care oiueam atât de mult şi am murmurat /lartă-mă0.

Scrute% întunericul.

#erul luceşte negru, nemilos. ?ântul aduce mireasma morţii, mirosul de leuîn cuşcă.Peste câteva ore, voi câştiga prinsoarea făcută.Peste câteva ore, se va şti dacă sunt cu adevărat trimisul 9atălui meu, sau nu

sunt decât un neun. 4nul în plus.Dovada cea mare, singura dovadă, nu se va arăta decât după moartea mea.

Dacă mă înşel, nici măcar nu o să-mi dau seama, căci voi pluti în neant,nepăsător şi neştiutor. Dacă am avut dreptate, nu voi fi eu cel care se va ucurade i%ândă, aducând marea veste căci, netrăind nicicând pentru mine, nici nu voimuri de dragul meu.

*n seara asta, chiar dacă aş fi sigur că nu am dreptate, aş face aceeaşi prinsoare.



De ce)Dacă pierd, nu pierd nimic.Dar, dacă câştig, câştig tot. ?om câştiga noi toţi.Doamne, a(ută-mă să fiu la înălţimea destinului meu, până în ultima clipă.

=ie ca durerea să nu mă facă să mă îndoiesc$Ei ine, nu mă voi lăsa, mă voi ţine tare$ &iciun strigăt nu-mi va scăpa. #ât

de greu mi-a fost să cred$ #ât de tare se arată natura faţă de har$;aide, să ne venim în fire. 3ucrul de care mi-e teamă nu înseamnă nimic faţăde ceea ce sper.

Dar iată, centurionii se arată pe după arori.!uda duce un felinar, la fel şi soldaţii. !uda se apropie. El mă va arăta.+i-e frică.+ă îndoiesc.ş vrea să scap.

9ată, de ce m-ai părăsit)



EVANGHELIA DUPĂ PILAT

De la Pilat către dragul său Titus

4răsc !erusalimul. erul pe care îl respiri aici nu e curat, ci o otravă care teînneuneşte. 9otul e e>cesiv în acest lairint de stră%i care nu sunt făcute pentrua te scoate la liman, ci pentru a te rătăci< pe aceste străduţe te ciocneşti în loc săcirculi< vacarmul de limi venite din întregul :rient te face să cre%i că nuvoresc pentru a se înţelege, ci pentru a nu se au%i unii pe alţii. fară se strigă prea tare, iar înăuntru se voreşte pe şoptite. &u se respectă ordinea romană,fiindcă toţi o urăsc. #etatea mocneşte de ipocri%ie şi de patimi ascunse. Soarele

însuşi, pe deasupra %idurilor, pare gata de trădare. &u-ţi vine să cre%i că acelaşisoare străluceşte deasupra 1omei şi dă târcoale deasupra !erusalimului. 3a1oma ţese lumină, la !erusalim ţese umre cotloane unde se complotea%ă,fundături în care dispar tâlharii, temple în care nu are voie să intre picior deroman. Soarele care luminea%ă l-am schimat cu soarele care întunecă, iată cetroc am făcut când am primit să fiu pretor în !udeea.

4răsc !erusalimul. 4răsc mai cu seamă !erusalimul în vremea Paştilor. &u ţi-am scris de trei %ile pentru că a treuit să-mi sporesc vigilenţa.

Sărătoarea a%imelor îmi aţâţă nervii, oamenii mei sunt la posturi a treuit sădule% efectivele, să organi%e% ronduri permanente, să schim iscoadele, săstorc denunţătorii ca pe o lămâie, să supraveghe% şi mai aitir. Dacă !sraelulvrea să pună 1oma în prime(die, o poate face în aceste trei %ile de Paşti. :raşule înţesat de oameni, numărul acestora creşte de cinci ori, căci evreii vin la9emplu să se închine %eului lor unic. &oaptea, cei care nu găsesc loc la han îşi pun corturile lângă %idurile cetăţii sau umplu colinele, unde se lăţesc su cerul

lier. 8iua, religia lor le cere să facă sacrificii şi prefac !erusalimul într-o imensă piaţă de vite şi un uriaş aator< sute şi mii de vite mugesc în aşteptare, apoi înagonie< râuri de sânge curg, închegându-se şi întărindu-se pe stră%i, care seumplu de păr, pene adunate, piei împuţite puse la uscat< valuri de fum umplustră%ile, lipindu-se de %iduri. +irosul stăruitor de grăsime arsă te face să cre%i căoraşul întreg e pus la frigare, drept sacrificiu adus acestui %eu lacom. *nsăptămâna asta eu nu coor de pe terasă şi privesc scârit vân%oleala!erusalimului, ascult glasurile celor care însoţesc pelerinii pe stră%ile care gem

de lume, invitându-i să vi%ite%e mormintele profeţilor, din când în când se aude ehăitul mieilor, chemarea prostituatelor din pragul uşilor şi, deodată, cafulgerarea de argint a unui peşte %urător, %ăresc alunecând prin mulţime un hoţ



cu trupul gol uns cu ulei, scăpând de toţi urmăritorii, lăsând în urma sa pungilegoale şi o dâră de în(urături.

#a în fiecare an, mi-a fost frică în timpul celor trei %ile. Dar, ca în fiecare an,am fost stăpân pe situaţie. trecut cu ine. &u au fost incidente însemnate. #asă menţinem ordinea, nu a fost nevoie de mai mult de cincispre%ece arestări şide trei răstigniri. 9reuri de rutină.

?oi putea să mă întorc liniştit la #e%areea, un oraş roman, civili%at,rectangular, unde miroase a piele tăăcită şi a garni%oană. colo, în citadelamea, reuşesc să uit uneori neliniştea care mă încearcă de când am sosit înPalestina. Se arată %orile, dragul meu frate, e duminică, voi cere să mi se facă aga(ele. #a de oicei, mi-am petrecut noaptea scriindu-ţi.

: strângere de mână din Palestina până la 1oma. !artă-mi, ca întotdeauna,stilul frust şi rămâi cu ine.

De la Pilat către dragul său 9itus

6 9rupul a dispărut$9ocmai făceam sul scrisoarea pe care ţi-am adresat-o ieri, când centurionul

7urus a venit cu această veste tulurătoare 6 9rupul a dispărut$m înţeles pe dată că vorea de magul din &a%aret, am între%ărit pe loc

neca%urile care mă aşteptau dacă nu dădeam imediat de urma cadavrului.3asă-mă să-ţi e>plic în câteva cuvinte treaa cu magnul.De vreo câţiva ani încoace, un oarecare !eşua, un rain eretic, face lumea să

vorească de el în !udeea. 3a început, omul nostru nu era cine ştie ce unoarecare, cu vora de ţăran din alileea< venea din &a%aret, din fundătura lumii,în condiţii normale toate astea ar fi fost de a(uns ca să-l împiedice să devină popular< dar pledoariile lui veşnic misterioase şi pe de lături, fra%ele sale fărănuanţe, faulele orientale, când lânde, când violente, felul său curtenitor cufemeile, într-un cuvânt, felul său ciudat de a fi, toate acestea l-au făcut să câştigefavorurile mulţimii. =oarte repede, când a început să străată Palestina, am

trimis iscoade pe urmele sale. +i se trimiteau veşti cum că omul păreainofensiv, că era preocupat numai de chestiuni religioase şi că duşmanul său,ascultă-mă ine, era mai degraă clerul evreilor decât ocupantul roman. Până şiiscoadele se arătau surprinse.

&eîncre%ător, am strecurat iscoade chiar şi în grupul de discipoli, care semărea în (urul lui de parcă i-ar fi hrănit cu vore, vrând să ştiu unde duceatreaa asta"

ici, orice grupare are adeseori un scop politic. De când 1oma a impusordinea sa, trupele, administraţia, lăsându-le autohtonilor liertatea cultelor, ei ine, fervoarea religioasă este un alt nume dat naţionalismului. 3a adăpostul eidospeşte re%istenţa contra #e%arului. 7ănuiesc că unii dintre evrei îşi %ic evrei pentru a da de înţeles că sunt contra 1omei. =ariseii şi saduceii, pe care îi ţin



su control, adoră %eul lor unic numai pentru a-i urî şi mai mult pe %eii noştri şitot ce ţine de noi. #ât despre %eloţi, duşmani declaraţi ai #e%arului, duşmani aicelor care i se supun #e%arului, sunt nişte fanatici de temut, o ceată derăufăcători care nu au nicio lege, nici măcar a lor, care îi acu%ă de necredinţă petoţi cei care nu sunt de acord cu ei şi care sunt în stare, dacă nu aş fi prevă%ător,să facă să se clatine ocupaţia noastră şi să-şi distrugă ţara, atât sunt de arari.

?oiam să ştiu cu cine se va alia acest !eşua, cu %eloţii, cu fariseii, cu saduceiisau, dacă era un credincios atât de naiv cum %iceau iscoadele mele, ce grupareîşi va aroga faima lui, folosind-o împotriva mea. Spre marea mea surpri%ă,nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. +agul a reuşit doar să ridice pe toatălumea împotriva lui. 8eloţii îl urau de când a găsit o (ustificare impo%ituluidatorat romanilor, %icând /să dăm #e%arului ce este al #e%arului0< fariseii l-au prins că încalcă 3egea, pentru că magul nu respecta %iua de Saat< cât despresaducei, conservatori şi mari preoţi ai 9emplului, nu numai că nu tolerau

îndră%neala acestui rain, care voia să gândească în loc să repete papagaliceştescrierile sacre, dar se temeau pentru puterea lor şi au oţinut, în aceste %ile, chiar din partea mea, e>ecuţia magului.

/#e importanţă are) ai %ice tu. Duşmanii tăi te-au scăpat de un inamic posiil$ r treui să te ucuri"0

#u siguranţă./Păi, e mort, ai %ice tu. &u mai ai de ce să te temi$0De ună seamă.m sen%aţia că totul s-a făcut în pripă. &u am aplicat (ustiţia mea, (ustiţia

1omei, am aplicat-o pe a lor, legea opo%anţilor mei, a saduceilor spri(iniţi defarisei, i-am scăpat pe aceşti evrei de un evreu care îi deran(a. Era rolul meu)

*n timpul procesului, #laudia Procula, soţia mea, mi-a făcut reproşuri.#u faţa trasă, gravă, fără urmă de ură sau de patimă, m-a privit îndelung. 6 &u poţi face una ca asta. 6 #laudia, magul a fost denunţat de arhiereii din sinedriu. #a pretor, treuie

să ţin seama de cererea preoţilor, dacă vreau să fac pace cu 9emplul. #um cre%ică guvernea%ă un guvernant) 4n conducător treuie să dea impresia că elcomandă, dar hotărârile sale sunt dictate de echilirul dintre grupuri de intereseşi împre(urări.

6&u poţi să-mi faci una ca asta.m plecat ochii. &u îndră%neam să mă uit la femeia pe care o ador şi căreia

îi datore% reuşita mea. &u numai că B o ştii prea ine B #laudia a dorit să semărite cu un necioplit ca mine, împotriva voinţei alor săi, dar graţie familiei saleam oţinut numirea mea într-un post important, pretor al !udeei, lucru pe carenu l-aş avea fără protecţia, a(utorul şi farmecul ei. #laudia Procula mă iueşte şimă respectă, dar, ca toate aristocratele de la 1oma, oişnuieşte să-şi spună părerea şi să se amestece în discuţiile dintre ăraţi. &-aş suporta asta de la o



altă femeiuşcă şi, uneori, mă stăpânesc cu greu să nu-i închid gura. #a prestigiulmeu să nu sufere printre oamenii mei, am convins-o să vorim doar între patruochi. Dar ea profită când suntem singuri ca să aiă cu mine schimuri decuvinte mai tari.

6 &u poţi să-mi faci una ca asta. Dacă nu era !eşua, acum nu aş mai fi pelume.

=ăcea alu%ie la oala care a ţintuit-o la pat luni întregi. Pierdea sânge. mchemat toţi medicii din Palestina, romani, greci, egipteni, a chiar evreidegeaa$ &iciunul nu a reuşit să-i oprească hemoragia care, de oicei, durea%ă patru %ile la femei, dar care la ea nu se mai oprea.

:ra(ii îi erau traşi, paloarea u%elor sale mă înspăimânta. #ea mai micămişcare făcea să-i ată inima neuneşte< vedeam apropiindu-se %iua în care#laudia va înceta să mai sufle.

: sclavă i-a vorit de magul din &a%aret. #laudia mi-a cerut îngăduinţa să-l

primească. +-am învoit fără vreo speranţă şi nici măcar nu am asistat laîntrevedere.

:mul a petrecut o după-amia%ă lângă ea. *n aceeaşi seară, sângele nu se maiscurgea din trupul #laudiei.

&u-mi venea să cred$ &u ştiam dacă să mă las în voia fericirii nespuse de a ovedea vindecată.

6#e ţi-a făcut) 6 m stat de voră, nimic altceva. 6 &u te-a consultat, palpat) &u ţi-a dat o pomadă, un unguent) 6 m vorit între noi. &e-am spus atât de multe" &u avea încă puterea să-mi răspundă, dar îmi %âmea.Dimineaţa, părea mai proaspătă, mai plină de viaţă, ca şi cum se scăldase în

rouă. S-a întors spre mine şi mi-a %is 6 Datorită lui am a(uns să înţeleg de ce n-am putut avea copii.9u ştii cum sunt aristocratele romane, dragul meu 9itus îţi %ic o fra%ă

siilinică, privindu-te adânc în ochi, iar tu treuie să te prefaci că ai înţeles, dacănu, rişti să treci drept un necioplit. m luat un aer atotştiutor, umrit un pic deuimire, şi n-am mai adus vora despre asta.

6 !eşua m-a salvat pe mine, a venit rândul tău să-l salve%i.Ea făcea apel la un cod al onoarei, dar care nu avea nimic de-a face cu postul

meu de pretor. 6 : să pun să fie iciuit. De oicei, sângele care ţâşneşte stinge setea

mulţimii. &e vom mulţumi cu atât.#laudia a fost de acord. &e gândeam amândoi că magul va scăpa.Dar scena flagelării nu a avut efectul scontat. Soldaţii mei au adus omul

lângă fortul ntonia şi au pus vergile să vâ(âie pe pielea lui. #ondamnatul eraciudat, nu striga, nu protesta, nici măcar un icnet nu însoţea loviturile< părea dus



aiurea. titudinea sa nu era nici a unui vinovat, nici a unui inocent îndurasupliciul care nu putea fi o plăcere, dar pe care îl accepta. Sângele ţâşnea fără cael să scoată un vaiet, !eşua rava faţă de (udecătorii şi faţă de călăii săi, făcânddin (ustiţie o parodie, iar din pedeapsă un simulacru. +ulţimea era de%amăgită.Era pornită acum împotriva lui. &u-şi (ucase rolul. +ulţimea voia un spectacol,un sfârşit pe măsură, cerea acum moartea lui.

+-am dus la #laudia să-i spun că am dat greş. Dar ea asistase la scenă şi s-aaruncat în raţele mele în hohote de plâns. 6=ă ceva$ 9e implor, fa ceva$Dacă !eşua ar fi putut vărsa măcar un sfert din lacrimile #laudiei, ar fi atras,

fără îndoială, îndurarea mulţimii. 9reuia să găsesc o ieşire, mai mult de dragulsoţiei mele decât de dragul magului.

6:iceiul$ :iceiul de Paşti$#laudia mi-a mulţumit cu o privire plină de preţuire care, fără îndoială, chiar

şi la opt%eci de ani m-ar fi făcut să cred că sunt încă tânăr şi frumos.m dat ordin oamenilor mei să scoată de la închisoare un tâlhar vestit pe

aici, care furase de la toţi şi siluise multe fete. &enorocitul îşi petrecea înînchisoare ultima %i din viaţă, căci treuia să fie răstignit alături de alţi doitâlhari mai puţin vestiţi.

m interpelat mulţimea, amintind oiceiul care cerea ca, în timpulsărătorilor de Paşti, pretorul de la 1oma să eliere%e un pri%onier. m cerutmulţimii să aleagă între 7araa şi !eşua. &u mă îndoiam nicio clipă de răspuns.!eşua era popular şi inofensiv, 7araa era periculos şi de temut.

:amenii tăceau, surprinşi. Se uitau la !eşua, cu umerii că%uţi, cu capul plecat, plin de sânge, apoi la 7araa, înfipt pe picioarele lui puternice, arogant, totnumai muşchi, oacheş, înfruntându-i semeţ.

u început să şoptească, să se înţeleagă între ei. #âţiva treceau de la un grupla altul îmi închipuiam că erau discipolii magului care încercau să influenţe%everdictul. +-am uitat spre fort şi am vă%ut la o fereastră ochii pătrun%ători ai

#laudiei. &e-am %âmit.lasul mulţimii a dat sentinţa. Era ca o rumoare, mai întâi şoptită, apoi pronunţată, strigată, scandată, apoi urlată /7araa$0

&u înţelegeam. +ulţimea cerea elierarea tâlharului, a violatorului, acriminalului. *n vreme ce !eşua nu făcuse niciun rău, nu era vinovat decât de lasfemie. #el care merita să fie condamnat, 7araa, acest pui de lele, cu trupmătăhălos, plin de cru%ime, sângeros, neiertător, 7araa, de care în mod sigur fiecare familie putea să se plângă, 7araa se ucura de iertare în ochii lor$

Eram revoltat, de%amăgit, scârit, dar treuia să mă supun.flat faţă în faţă cu ei, nu mai aveam mâinile liere. m decis să mă spăl pe

mâini în faţa lor.



m împlinit gestul ritual care înseamnă acest lucru nu mă mai priveşte. Peestrada unde mă aflam, deasupra capetelor urlătoare, am turnat apa, lăsând-o săcurgă peste încheietura mâinilor, regăsindu-mi calmul< frecându-mi palmele, am%ărit, în lichidul clipocind în vasul de aramă, pierind un capăt de curcueu.

*mi %iceam în sinea mea eu nu repre%int (ustiţia pe pământul !udeii, eurepre%int 1oma. *n acelaşi timp, mă gândeam dacă 1oma nu repre%intă (ustiţia

lumii întregi, de ce am ales-o ca autoritate)*nainte de a intra în fort, am întors capul, aruncând o privire către cei doi pri%onieri şi, atunci, deodată am înţeles ce anume a schimat soarta lor,hără%indu-i unuia crucea, şi celuilalt liertatea, ce anume a vă%ut mulţimea şi eun-am vă%ut 7araa era frumos, iar !eşua era urât.

#laudia mă aştepta. +ă uitam la această romană înaltă, înfăşurată cu eleganţăîn voaluri de culori alese, cu încheieturile fine prinse în răţări grele, aristocratacare avea cele şapte coline ale 1omei la picioarele sale îşi muşca degetele

pentru un necioplit de galileean$ De la fereastră, privea cu dispreţ mulţimea, cu u%ele vinete de mânie, neputincioasă în faţa (ustiţiei.

6 m pierdut, #laudia.Ea dădea din cap încetişor. +ă aşteptam să proteste%e, dar părea să se fi

resemnat. 6 &u puteai face nimic, Pilat. El nu ne-a a(utat. 6 #ine) 6 !eşua. Prin purtarea sa, a chemat moartea. ?oia să moară.Poate că avea dreptate" &ici faţă de preoţi, nici faţă de mine, nici faţă de

mulţime, magul nu făcuse niciun gest care să atragă îndurarea. &epăsarea sa l-aîmpins fără răga% spre moarte.

6 &u ne rămâne decât să aşteptăm, a spus #laudia.+-am uitat la ea fără să înţeleg. 6 Să aşteptăm ce, #laudia) în câteva ore nu va mai e>ista. 6 &u ne rămâne decât să înţelegem ce a vrut să ne spună prin moartea sa.

: iueam mult pe #laudia, dar îmi pierdusem rădarea de care mintea unui ărat poate da dovadă în faţa minţii unei femei. #laudia face parte dintrefiinţele pentru care totul, o frun%ă ce cade, o pasăre în %or, un cuvânt anume,coincidenţa gândurilor, dincotro ate vântul, forma unui nor, ochii pisicii sautăcerile copiilor, e semn. semenea unui ghicitor, femeile tind să vadă idei pestetot, citind universul ca pe un pergament. Ele nu privesc, ele descifrea%ă. 9otulare un înţeles. Dacă mesa(ul nu e aparent înseamnă că e deocamdată ascuns. &ue>istă niciodată eroare sau lipsă de noimă. 3umea e plină de sens. *mi venea să-irăspund că moartea înseamnă moarte, că moartea nu semnifică nimic, oacceptăm, şi că nu va găsi niciodată un alt sens al morţii magului în afară defaptul că a încetat din viaţă. Dar m-am aţinut în ultimul moment poate #laudiaşi-a inventat o astfel de lume pentru a nu suferi prea mult.



#a de oicei, am făcut mutra celui care cântărea în aur cuvintele #laudiei,aşa cum merită, şi am plecat să mă întâlnesc cu centurionii mei ca să pun la punct e>ecuţiile.

#âteva ore mai târ%iu, !eşua era mort, 7araa lier. 6 9rupul a dispărut$*nţelegi mai ine acum uimirea mea când centurionul 7urus a venit să-mi

aducă vestea. +agul continua (ongleriile$ #laudia va triumfa.*ncadrat de o escortă, am luat-o în galop spre cimitir, nu departe de palat, casă prind cât mai iute dramul de adevăr care plutea încă în aer.

?reo %ece evrei, ăraţi şi femei, erau în (urul gropii. 9oţi s-au ascuns dupătufele înflorite când am a(uns noi. &u mai erau decât doi pa%nici lângă groapalarg deschisă.

După haine, aparţineau găr%ii lui #aiafa, marele preot al 9emplului, cel careţinea morţiş să-l condamne la moarte pe !eşua.

6 #e fac acolo)#enturionul mi-a e>plicat că marele preot, temându-se ca nu cumva trupul să

fie furat şi venerat, i-a pus să supraveghe%e mormântul încă din a(un. 6 'i ce-aţi vă%ut)Pa%nicii tăceau, cu ochii plecaţi, încăpăţânaţi, cu trăsăturile feţei păstoase, ca

şi cum ar fi fost de-aia schiţate în lut, cu degetul mare de către un olar nepriceput. 3e tremurau u%ele, dar nu %iceau nimic, ferecaţi în tăcerea lor.

6 !-am iciuit, Pilat, %iceau că nu au vă%ut nimic peste noapte. 6 #u neputinţă$+-am apropiat de mormânt, săpat după oiceiul de aici, n-ai vă%ut niciodată

aşa ceva. *n Palestina nu sapă în pământ, ci într-un perete de stâncă, un fel degrotă. poi o astupă cu o imensă lespede rotundă care ţine loc de piatră demormânt.

Piatra era dată la o parte, spri(inită cu o ârnă, lăsând intrarea lieră. 6 De ce a fost deschisă)

6 De dimineaţă, femeile voiau să pună miresme, mirt şi aloe, aduse în dar celui mort. 6 #ine a răsturnat piatra) 6 =emeile, a(utate de pa%nici, dar nu reuşeau pentru că era prea grea. #um

tocmai îmi făceam rondul, am pus şi eu mâna, a răspuns centurionul. şa amdescoperit că mormântul era gol.

+-am uitat în gura căscată a întunericului. &u puteam crede povestea trupului dispărut. Dacă treuia atâta forţă pentru a

răsturna piatra, cum ar fi putut magul, singur, în puterea nopţii") &u, era oneunie.

=ără să mai aştept, am intrat în mormânt. m făcut-o aproape fără să-mi dauseama. Eram surprins. De ce să intru în casa morţilor)



Dincolo de un mic vestiul, grota ducea la o încăpere în care erau săpate treilăcaşuri, direct în stâncă. 9oate trei erau goale. !ntr-unul se vedeau urmelemagului feşe, unguente, giulgiul, o pân%ă de o mare fineţe, având ici, colo urmemaronii lăsate de răni. Era împăturită cu gri(ă şi pusă pe marginea lăcaşului.

Era o neunie. 3a fel ca dispariţia leşului, această pân%ă împăturită cu gri(ăera împotriva oricărui un-simţ. #ine a desprins de pe trup pân%a lipită de

sângele închegat pe răni) poi cine şi-a dat silinţa să împăturească aşa frumos pân%a) #ine a putut face acest gest de maniac) Să fi fost magul atât de gri(uliuîncât, din oişnuinţă, după ce se tre%ise"

@ineam oiectul cu pricina, îl întorceam şi îl pipăiam încercând să găsesc oieşire. !maginaţia mea era confu%ă. Eram într-o stare de torpoare. +-am aşe%atîn lăcaş ca să mă închipui acolo, mort, %ăvorât pe veci, fără altă lumină decât ora%ă de soare, venind din colţul pe care piatra nu reuşea să-l astupe, în acestunivers fără %gomot şi fără verdeaţă, îmi închipuiam că sunt !eşua, cu trupul

lung şi suţirel, odihnindu-se aici după suferinţele îndurate pe cruce.Simţeam în piept o greutate de plum. : greutate pe umeri, pe piept, mă

strivea, mă apăsa. ?oiam să mă lungesc. &u mai aveam forţă. : amorţeală, între plăcere şi greaţă, făcea să-mi tremure picioarele şi voinţa.

Deodată, am înţeles ce se petrecea, %ărind într-un colţ o grămadă de arome,aloe şi mirt, puse acolo pentru a curăţi aerul, dar care dădeau ameţeală"

m ţâşnit din mormânt, ca o săgeată. 3umina crudă a soarelui mi-a dat o palmă inefăcătoare.

+-am uitat la livada din (ur, la cireşii aliţi de flori, la frun%ele ver%i,acrişoare, ale primăverii. !a această lume plină de miresme, de culori, de ciripitde păsări, o lume în care puteam să ne îndoim că moartea e>istă.

*ntorcându-mă !a calul meu, înainte de a pleca, am %ărit pentru ultima oară pa%nicii care stăteau prosteşte cu ochii în pământ.

+-am lămurit într-o clipă după pupilele lor dilatate, mi-am dat seama căfuseseră adormiţi cu sustanţe aromitoare. m cerut cele două ploşti, aflate nu

departe, în iară. oale$ 3e-am mirosit, dar era greu să simţi un somnifer îndamful aspru lăsat de vinul prost din Palestina. :ricum, aveam de ce să mă leg pa%nicii fuseseră adormiţi. stfel că nu au vă%ut şi nu au au%it când ceata de hoţia dat piatra la o parte, luând cadavrul şi închi%ând iar mormântul. : punere înscenă perfectă pulicul treuia să creadă în puterile supranaturale ale magului.

+-am întors la fort şi am luat hotărârea care se impunea treuia să punemmâna pe cei care l-au furat şi să regăsim trupul lui !eşua.

Scriii mei erau miraţi. 6 Păi, pretura nu se ocupă de profanarea unui mormânt evreiesc. 9reaa asta

ţine mai întâi de marele preot. &u aparţine (urisdicţiei noastre. 6 Eu treuie să asigur liniştea.



6 :h, Pilat, e vora de liniştea celor care trăiesc, nu a cadavrelor. 'i mai puţin a celor evreieşti. &icidecum a leşului unui tâlhar.

6 !eşua nu avea nicio vină. 6 9otuşi l-aţi pironit pe cruce.m ătut cu pumnul în masă. 6 +ulţumiţi-vă să vă supuneţi. Dacă lăsăm să se creadă că magul a revenit

singur la viaţă, că a dat la o parte singur piatra de mormânt, ne aflăm în faţacelor mai mari tulurări de pe acest pământ, unde până şi vinul şi lămâile auaccese de feră$ utorii hoţiei pot crea o mişcare atât de puternică încât, încurând, tot poporul lui !srael va purta pe u%e numele lui !eşua, spre a ni-lscuipa în faţă, şi nu vor înceta să ne prigonească pe noi, romanii, socotiţirăspun%ători de supliciul său. Dar asta ar putea merge mult mai departe şi sărăstoarne starea de fapt. Dacă cei ce au golit mormântul vor reuşi, vor ridica poporul împotriva fariseilor, care îl urau pe !eşua, împotriva saduceilor, care l-

au (udecat, şi chiar împotriva %eloţilor, pentru că au ales să-l eliere%e pe7araa, unul de-al lor, nu pe !eşua. *ntr-un cuvânt, dacă nu veţi da de cei care aufăcut gluma asta, ătându-şi (oc de toată lumea astă-noapte, mâine întreg!sraelul va trece prin foc şi saie, iar noi putem să ne îmarcăm spre 1oma, dacănu cumva vom fi măcelăriţi înainte de a pune piciorul în portul #e%areea. mvorit limpede)

7urus, urmând instrucţiunile mele, a pornit în căutarea vinovaţilor.Sunt sigur că-i ştiu. *n câteva ceasuri, gluma proastă va fi dată la iveală şi

totul va intra în ordine. şteptând, îţi scriu, dragă frate, pentru a te ţine la curent,dar şi pentru a-mi înşela nerădarea. Slu(itorii continuă să pregătească aga(ele pentru garni%oană, căci nu mă îndoiesc că afacerea asta se va regla cât se poatede iute. : să-ţi povestesc de%nodământul din #e%areea. *n aşteptarea veştilor,rămâi cu ine.


4ltimele ore au fost încurcate. Situaţia mă depăşeşte, însă eu nu fac partedintre e>altaţii care visea%ă realitatea în loc să o vadă, împrumutându-i ca uneiiuite îndepărtate, de aia %ărite, mii de daruri, mii de cuvinte nespuse, mii deintenţii nemărturisite care le dau speranţe, mii de tăceri fericite, nu, eu nu fac parte dintre acei iuiţi închipuiţi, plăsmuitori de frumos, arti%ani ai inelui,orfevri ai idealului, demiurgi ai fericirii. Eu cunosc realitatea< mai rău, osuspecte%. +ă aştept întotdeauna să fie mai urâtă decât se arată, mai violentă,

mai încurcată, mai chinuită, mai înşelătoare, ră%unătoare, egoistă, %gârcită,agresivă, nedreaptă, pe scurt, de%amăgitoare. De asemenea, nu mă îndepărte% derealitate, o vâne%, merg pe urmele ei, îi pândesc toate slăiciunile, simt duhoareaei, îi storc %eama putredă.



ceastă luciditate dă vieţii mele un gust ciudat, aspru, dar face din mine un pretor un. &iciun discurs, nici cel mai mieros, cel mai înflorit de promisiuni numă împiedică să văd violenţa pre%entă. =iindcă mintea mea seamănă cu un cuţitde măcelar care taie cu preci%ie, mă înşel rareori. :işnuit să las deoparteilu%iile optimiste, merg adeseori drept la ţintă, şi merg iute.

:r aceste ultime ore mi-au dat impresia că mă aflam mai degraă într- o

arenă de circ, învârtindu-mă în gol.!eri după-amia%ă, oamenii mei au dat de urma discipolilor. Sectanţii lui !eşuase refugiaseră într-o fermă părăsită, nu departe de !erusalim.

m luat o escortă de două%eci de oameni şi am părăsit palatul. Dincolo de porţile oraşului, am trecut pe lângă pelerinii care se întorceau pe la casele lor< păcăliţi de hangii, lăsaţi cu punga goală de negustori, furaţi de preoţi. veauchipul liniştit, în priviri li se citea mulţumirea celor care şi-au împlinit datoriareligioasă.

*n spatele nostru, în fundul văii, se înălţa !erusalimul, încon(urat de %iduri,arătându-şi orgolios turnurile palatului lui !rod cel +are, înălţimilemonumentale ale 9emplului, cu porticurile de marmură ală, sclipind poleite cuaur. m dat din umeri era o capitală, desigur, dar o capitală orientală, pretenţioasă, artificială, capitala minciunii religioase, capitala aservirii sufletelor credule, capitala manipulării minţilor prin vină şi pocăinţă, o citadelă a vanităţii pe care magul din &a%aret o înfierase. 9reuie să recunosc că îi dădeamdreptate.

9recând de vale, 7urus mi-a arătat cu degetul o stână, mai (os, cu acoperişulcare de aia se mai ţinea.

6 ici se ascund.m împărţit detaşamentul, ca să-i încon(urăm din toate părţile şi să-i

împiedicăm să fugă. poi le-am făcut semn şi am pornit în galop spre aşe%are.Dinăuntru nu se au%ea nicio mişcare. treuit să-i facem să iasă unul câte unul pe ucenicii care tremurau ca varga.

!-am înşirat înaintea mea. Emanau o duhoare de fiară, i%ul de sălăticiuneîncolţită al celor care treuie să moară. #redeau că îi vom aresta şi că vor aveaaceeaşi soartă ca învăţătorul lor şi, la gândul răstignirii, pe feţele lor curgeasudoarea. #u vinele umflate şi cu ochii holaţi, reacţionau mai firesc decât!eşua.

&u mă înşelasem erau destui ca să poată da la o parte piatra şi să mutetrupul. Se %ice că fugiseră din !erusalim în %iua arestării lui !eşua, că nu au fostde faţă la e>ecuţia lui, temându-se că preoţii sau mulţimea se vor agăţa apoi deei. Dar cine putea şti) Poate că s-au ascuns în timpul supliciului, apoi, ferindu-se de lume, au furat trupul, ca să fim nevoiţi să credem că magul a dispărut deunul singur, folosindu-şi puterea dincolo de moarte. ceastă întâmplare



nedesluşită era destul ca să-i facă să trăiască încă o vreme din cultul lui !eşua, i%uindu-se pe credulitatea unora şi a altora.

6 4nde-i trupul) &iciun răspuns. Păreau să nu fi înţeles întrearea. 6 4nde-i trupul)*şi fereau ochii, din ce în ce mai îngro%iţi. Se temeau de mine atât de tare,

încât simţeam că vor să răspundă.4nul dintre ei a că%ut în genunchi. 6*ndurare, mărite, îndurare.#eilalţi au făcut la fel. Se prosternau înaintea mea, âiguind cuvinte de

iertare. 6 &oi l-am cre%ut pe !eşua, ne-a dus de nas. &e-am lăsat prinşi în miere, dar

n-am făcut niciodată rău la nimeni$ El e cel care a răsturnat taraeleneguţătorilor din 9emplu şi i-a alungat pe %arafi şi pe vân%ători, punând iciul

pe ei$ &oi eram în spate, mai încolo, su poarta Su%a, uimiţi de mânia lui. El eraîmpotriva Saatului, nu noi. Singura noastră vină e că l-am ascultat prea mult.Dar a%i ne pare rău. De când a murit pe cruce, fără să se apere, ca un tâlhar, amînţeles greşeala noastră. #ând ne gândim că ne-am lăsat familiile şi treurilenoastre de dragul lui"

3uau nişte mutre de oameni păcăliţi. După spusele iscoadelor mele, unii îlurmau pe !eşua de patru ani, îmrăţişând sărăcia, credinţa, lupta, vi%iunea sa,dar iată că visul lor fusese secerat prin moartea eroului în floarea vârstei< visullor fusese pironit pe cruce$ %i li se părea că s-au înşelat< mâine puteau fi luaţidrept proşti. Până la sfârşitul %ilelor aveau să fie at(ocoriţi fără încetare B şi mairău B, a chiar aveau să râdă singuri de ei.

Erau evrei săraci, oameni din popor, încă tineri, dar din cau%a asprimii vieţiirătăcitoare, a soarelui, a cerşetoriei păreau mai ătrâni decât romanii de aceeaşivârstă cu ei. 8drenţăroşi, lac de sudoare, se făceau acum una cu pământul la picioarele mele.

6 De ce sunteţi numai %ece)*mi aminteam că în raportul spionilor mei era vora de doispre%ece sectanţi. 6 4nul dintre noi s-a spân%urat. 6 'i al doispre%ecelea) 6 =ratele meu loanan a rămas la !erusalim.7urus mi-a şoptit la ureche că loanan şi !aco aparţineau unei familii ogate,

de va%ă, înrudită cu marele preot #aiafa. 6 3oanan ne-a părăsit a%i-dimineaţă ca să meargă la mormânt. 6 ?oi nu) 6 &oi ne-am întors acasă. m înţeles greşeala noastră. 6 4nde aţi fost a%i-noapte) 6 ici.



Păreau sinceri. #ei care ar minţi nu şi-ar mărturisi astfel vina. +incinoşii ar fi găsit un alii.

m poruncit oamenilor mei să caute la stână şi în împre(urimi. &-au găsitcadavrul. 4cenicii nu păreau să înţeleagă ce căutam, continuau să se apere,acu%ându-l pe mag.

#el mai îndâr(it era Simon, un uriaş lat în spate, vân(os, cu gâtul gros, cu

vinele umflate ca o împletitură de funii. Punea atâta râvnă în a-şi vărsa foculasupra celui pe care îl adorase, încât îmi imaginam cât de mult îl venerase şi îliuise, până de curând, pe !eşua.

9oate acestea începeau să mă oosească. Era limpede că nefericiţii ăştia pierduseră tot, erau convinşi că am venit să-i prindem, că viitorul lor era fortulntonia, (udecata sinedriului şi, fără îndoială, moartea. Dacă ar fi putut săinvoce ceva care să fie în favoarea lor, ar fi făcut-o de(a.

Pe drum s-a ivit cineva. ?enea în goană de la !erusalim un tânăr frumos, de

vreo optspre%ece ani, ine făcut, părând foarte tulurat. =ără să age în seamătrupa mea, pe mine însumi, s-a precipitat spre discipoli, strigând

6 !eşua nu mai e în mormânt$Evreii mei rămăseseră stană de piatră, încât ai fi putut crede, după

încremenirea lor, că nu au înţeles. 9ânărul repetă cu ucurie vestea, uimit cănimeni nu reacţiona. =ără să-l asculte, discipolii mă priveau cu coada ochiului,încercând să-l facă pe tânăr să priceapă că mă aflam acolo.

9ânărul s-a întors spre mine şi, fără să se piardă o clipă cu firea, mi-a %âmit. 6 7ună %iua, Pontius Pilat. Eu sunt loanan, fiul lui 8evedeu. m venit să le

spun ceea ce tot !erusalimul ştie de acum !eşua s-a sculat din mormânt$loanan avea siguranţa insolentă a tinerilor care fac parte dintr-o familie de

va%ă. #um nu suport să mi se adrese%e cuvântul, fără să fi vorit eu mai întâi, nui-am răspuns şi am făcut semn escortei mele să se adune.

+-am adresat cu dispreţ discipolilor. 6 &u vă areste%. +ergeţi pe la casele voastre. 'i să nu mai puneţi piciorul în

!erusalim.u%ind aceste cuvinte, chipul !i s-a nete%it ca pământul uscat la primele picături de ploaie. Se uitau unii la alţii nedumeriţi erau lieri$ S-au înclinatînaintea mea toţi, mai puţin loanan< Simon, neun de recunoştinţă, mi-aîmrăţişat picioarele, fără pic de ruşine că-şi arăta atât de (osnic ucuria.

!-am ameninţat încă o dată 6 Duceţi-vă acasă, vedeţi-vă de treurile voastre, uitaţi-l pe magul vostru şi

nu mai răspândiţi vestea că s-a sculat din mormânt. *n câteva ore, o să găsimleşul şi îi vom aresta pe cei care l-au luat.

loanan a i%ucnit în râs, arătându-şi dinţii săi frumoşi de tânăr fericit, râ%ândde mine cu neruşinare. m luat iciuşca să-l croiesc, când m-a oprit, spunându-mi iute



6 Eu ştiu cine a luat trupul lui !eşua.Părea sincer. :are reacţia mea îl adusese pe calea cea ună) repetat,

privindu-mă drept în ochi. 6 Eu ştiu cine.m lăsat să treacă puţin timp, cât să-mi aran(e% iciuşca la centură. Până la

urmă, nu venisem degeaa.

6 De unde ştii) 6 Era de ştiut. El plănuise. 6 !nteresant. Deci) 6 9otul s-a petrecut cum treuie. 6 !nteresant. 'i cine a luat trupul) 6 rhanghelul avril.+-am uitat lung la ietul ăiat. #redea cu toată fiinţa sa de ărat tânăr,

credea din toată inima în ceea ce spunea. Din fericire, tu nu cunoşti, scumpul

meu frate, aceste tâmpenii evreieşti B că îngerii B o specialitate de prin partealocului, ca portocalele, curmalele şi a%imele B sunt trimişii %eului unic, creaturispirituale care se întrupea%ă, o legiune de luptători imateriali şi ase>uaţi, care auintervenit de nenumărate ori să scrie istoria acestui popor. Pentru a pogorî şi aurca la cer, împrumută o scară, pe care n-am vă%ut-o niciodată. Sunt împotrivaromanilor acum, aşa cum au fost împotriva egiptenilor altădată, căci îngerii suntsolidari cu evreii, în toate certurile lor. 3e cer să intervină ori de câte ori nu lemerg ine treurile, adică adeseori. 9ânărul îşi e>plica ine>plicailul prinintervenţia divină, şi, pentru a da mai multă greutate spuselor sale, ne revelasechiar numele îngerului avril. #ăci aceste creaturi stranii, chiar dacă nimeni nule-a dat nume, au nume a căror terminaţie în /ii0 indică provenienţa lor divină.+ihail, 1afail, avril. *ţi dai seama, din această haraaură, ce înseamnă să fii pretor în !udeea" m %ilnic de-a face cu de%ordinea provocată de oameni B rivalităţi, revolte, răscoale B, dar şi cu de%ordinea lor de idei. #a vinul nou,!udeea te face să-ţi pier%i minţile. Parado>ul acestui pământ uscat, golaş, chiar

deşertic, fără ceţuri şi fără nori, este că dă naştere la o gândire înceţoşată.m poruncit trupelor să plece, fără niciun comentariu, căci ştiam de acum dela cine treuia să recuperăm cadavrul.

#ând am înţeles că ucenicii, prea fricoşi pentru a face ceva, n-ar fi îndră%nitniciodată să arunce %arurile, mi-am dat seama ce se întâmplase. 9reuia ca unul,stăpân pe sine, să adune o ceată de hoţomani pricepuţi, discreţi şi tăcuţi, apoi săascundă cadavrul fără să tre%ească ănuieli.

+-am îndreptat spre domeniul ogatului şi respectatului !osif din rimateea.#um de nu mă gândisem mai înainte) !osif era omul care trăsese toate sforile

în ultimele două %ile"=erma lui era la est de !erusalim, după o mare de măslini. 5ur-împre(ur erau

vii, care se întindeau până departe. Datorită vinului pe care îl scoate, !osif trece



drept unul dintre cei mai ogaţi oameni de pe aici, ceea ce i-a adus un scaun însinedriu, oamenii care fac dreptate în disputele religioase, aceiaşi care l-au (udecat pe mag. Sinedriul cuprinde trei pături B arhiereii, cărturarii 3egii şifamiliile ogate B, ceea ce îi dă dreptul lui !osif să ocupe un loc. Este un ommoderat, departe de e>cesele religioase oişnuite. *n acelaşi timp, s-a interesatmai mult decât treuie de acest !eşua. *n seara răstignirii, !osif a venit să-mi

ceară dreptul de a-l lua de pe cruce, să-l îmălsăme%e, să-l depună în mormântulsău proaspăt săpat în piatră.Pentru că părea stingherit, am ănuit că votase în sinedriu moartea lui !eşua

numai din disciplină, dar că era mai interesat decât voia să arate. =ără să pun prea multe întreări, am acceptat propunerea de a-l îngropa pe !eşua, mai ales cătreuia să termine repede, înainte de apusul soarelui Saatul şi Paştile aveau săinter%ică a doua %i orice activitate. :ricum, îl respectasem întotdeauna pe !osif,negustor înţelept, un tată de familie şi un memru moderat al sinedriului, pe

care încercam să-l ţin su control pe cât posiil.tunci nu-mi închipuisem la ce plan încâlcit îmi dădeam consimţământul.9rupa mea a intrat pe poarta domeniului, care se afla într-o stare ciudată.

4şile şi ferestrele erau larg deschise, nu au%eai glas de femei strigându-se una pe alta< gra(dul era gol, coteţul găinilor deschis, dar niciun păstor, niciun gră(-dar, nicio fetişcană nu treceau. 4mlam printr-o lume încremenită, apăsaţi detăcerea care domnea. răme%i de fân erau împrăştiate prin curte, uneltele %ăceauaruncate pe (os, parii erau înfipţi în groapa de gunoi de gra(d. m descălecat şiam descoperit înăuntru aceleaşi ciudăţenii lă%ile erau goale, sacii sfâşiaţi,cearceafurile împrăştiate, moilele răsturnate, saltelele spintecate, perdelelesmulse. &icio îndoială ferma fusese călcată de hoţi.

Dar unde se aflau oamenii) +ă temeam de ce era mai rău. &umai să nu dăm peste cadavre$

m trimis oamenii să răscolească în gra(d, în herghelie, (ur-împre(ur. 7urusşi cu mine am cercetat casa înăuntru. 9otul era cu susul în (os, dar nu erau urme

de sânge. 4itându-mă pe pat, am făcut ochii mari. Printre aliturile făcutegrămadă, fusese golită o lădiţă plină cu i(uterii, inele, răţări, ani de aur"#e se întâmplase) ;oţii veniseră la !osif şi nu luaseră nimic) 3ăsaseră o

avere în urma lor, în ciuda loviturii pe care au dat-o) Dar ce căutau) #e altcevacăutau)

6*n pivniţă$ Să coorâm în pivniţă$7urus m-a urmat, fără să înţeleagă. #ând ne-am apropiat de poarta grea,

(oasă, am au%it gemete şi am ştiut că aveam dreptate oamenii de la fermă, femei ăraţi, copii, ătrâni, erau toţi acolo, legaţi fedeleş printre urcioare şi amfore.

3-am de%legat chiar eu pe !osif şi l-am a(utat să iasă la lumină. dânc ră%dată, în lumina soarelui care îi lumina ochii de un alastru şters, faţa lui



lasfemie şi, ceea ce era mult mai grav, era îndrăgit de mulţime chiar pentru lasfemie. &u tot ceea ce %icea !eşua contra%icea cărţile noastre, dar #aiafavedea în !eşua un pericol pentru instituţia 9emplului. &u-i ierta nimic şi îlcondamna energic.

6 tunci, la (udecată, te-ai supus lui #aiafa) 6 &u, m-am supus lui !eşua.

6 dică) 6#ând a sosit clipa să votăm, tocmai când voiam să-l apăr, !eşua s-a întorsspre mine, de parcă îmi au%ise gândul. :chii lui îmi %iceau limpede /!osif, nuface una ca asta, spri(ină moartea mea, la fel ca ceilalţi0. &u voiam să ascult, dar în cap îmi răsunau vorele pe care mi le spuseseră ochii săi. &u puteam să scap,mă lăsam pradă lui. +-am supus. m votat moartea sa.

6Dar era nevoie de unanimitate) 6&u, ma(oritatea ar fi fost de a(uns.

6 tunci) 6 !eşua dorea asta.!osif, la fel ca soţia mea, #laudia Procula, era de părere că !eşua ţinea să

moară. dmiraţia dă naştere unor gânduri ciudate. Pentru că îl admirau pe !eşuaşi pentru că nu admiteau moartea lui prostească, #laudia şi !osif treuiau săcreadă că !eşua a provocat-o. Eroul lor rămânea un erou, pentru că şi-a doritmoartea şi a fost stăpân pe moartea sa. #e întortocheri ridicole$ #e orire$Pentru a nu-şi pierde respectul de sine, #laudia şi !osif treuiau să-l pună pemag pe un piedestal tot mai înalt.

m plecat de la !osif în clipa în care ieşeam pe poartă, m-am întors spre el 6 &-aş vrea să fiu în locul tău, !osif !eşua era un om unic, un iluminat, dar

un om cura(os care n-a făcut niciodată rău nimănui şi nici n-a fost contra 1omei.m făcut totul ca să-l scap de o e>ecuţie nedreaptă. &u am cedat decât cândmulţimea a ales, spălându-mă pe mâini. m cugetul împăcat. Dar tu, cum ai putut, în sânul sinedriului, atunci când puteai spune nu, când nu erai silit să te

supui ma(orităţii, cum ai putut să condamni un nevinovat) i omorât un omdrept$!osif nu părea răvăşit de vorele mele. +i-a răspuns simplu 6 Dacă !eşua ar fi fost un om, aş fi condamnat un om drept. Dar !eşua n-a

fost om. 6 #e spui) Dar ce era) 6 =iul lui Dumne%eu. &-am mai continuat discuţia şi m-am întors la !erusalim. ?e%i unde mă aflu,

dragă frate) Pe un pământ unde nu numai că =iii lui Dumne%eu umlă pe stradă, printre dovleci şi haru(i, dar sunt şi condamnaţi, răstigniţi pe cruce su soarelear%ător$ =ără îndoială, e cea mai ună cale să intri în graţiile 9atălui$"



*n orice ca%, iată-mă fără cale de ieşire, reţinut la !erusalim, silit să alergdupă un cadavru care putre%eşte, dar pe care am tot interesul să-l redau în chipoficial viermilor, înainte ca asenţa lui să le tulure minţile celor din Palestina.4rea%ă-mi noroc şi rămâi sănătos.


#laudia, soţia mea, a adus cu ea în Palestina rafinamentul 1omei. 1euşeştesă organi%e%e aici festinuri care îndulcesc viaţa, care fac să alunece timpul totatât de iute ca vinul pe gât. Discuţiile te ameţesc, fiind variate, vioaie, uşoare, pescurt, ca nopţile strălucitoare şi îmătătoare dintre 9iru şi cerul înstelat, care nedau sen%aţia că suntem centrul lumii, care ne fac să iuim 1oma, să adorăm1oma, să regretăm 1oma şi care prefac întreaga e>istenţă din afara %idurilor sale în e>il.

!eri-seară, profitând de faptul că am rămas la palat, #laudia a improvi%at unadintre petrecerile al căror secret îl deţine doar ea. =iecare se crede invitat deonoare. =iecare fel de mâncare e o noutate. :rice conversaţie pare inteligentă.9oate aceste ilu%ii sunt împărţite ca nişte cărţi de (oc de către amfitrioană. Eaştie să-i măgulească pe toţi, să le spună ceea ce aşteaptă B chiar dacă nu vor maireveni B, îi face să se simtă ine, să se minune%e, să admire. *şi alege conviviicum alege felurile de mâncare unice, variate, picante. Stimulea%ă papilele şiminţile prin atingeri rapide şi, fiindcă nu lasă niciodată nimic să lânce%ească pe

masă şi să-şi schime consistenţa, ucatele trec precum conversaţiile, în vremece, lungită pe patul său de lângă masă, #laudia supraveghea%ă discret serviciul.Pe lângă aceste festinuri, cât de grosolane mi se par mesele din copilăria

noastră, dragă frate" !ţi aminteşti) 4n singur fel de mâncare, o singurăconversaţie$ &imic mai rustic$ &e opream când terminam de mâncat sau cândconversaţia ne oosea. poi digeram greoi, fără să ne mai gândim la altceva.?iaţa părea o treaă plictisitoare care cerea să mâncăm pentru a prinde putere şisă vorim pentru a lămuri unele proleme. raţie #laudiei, am devenit mult mai

frivol. !i mulţumesc că m-a făcut să ies din rutina necesităţii pentru a mă face săgust plăcerile sofisticate.

!eri-seară, palatul reunea tot ceea ce poate oferi !erusalimul ca invitaţi cuumor un poet chel, +arcellus, despre care sigur ai au%it vorindu-se, cunoscut pentru odele sale închinate lui 9ierius şi apreciat pentru distihurile sale erotice<un istoric grec< un neguţător cretan< un %araf malte%< un corăier massilian şi unvăr al #laudiei, faimosul =aian, ogat, un căutător de plăceri, unul dintre cei

care merită porecla de /vânător de fuste0, dacă n-ar fi o e>presie atât de idioată B femeile nu fug. =rumuseţea lui face dificilă ideea de a rămâne singur cu el.=emeile nu se simt în largul lor" pentru că e frumos. 7ăraţii nu se simt în

Din +assilia, nume din perioada romană al actualei +arsilia. F&. 9r.G



largul lor" pentru că e frumos. Ele, fără voia lor, văd în el amantul ideal< ei,fără voia lor, văd rivalul imediat. =aian dă naştere unei atmosfere de cuceriri,de lupte, de intrigi care otrăvesc atmosfera. 9otuşi, ieri-seară părea schimat.Pentru prima oară nu producea efectul său oişnuit< nu numai că mi se păreamai puţin arătos, dar mi se părea preocupat. ?ei înţelege mai târ%iu de ce"

?oream de sărătorile de Paşti. +arcellus, poetul, pretindea că toate

religiile, la 1oma, la tena, la #artagina, la !erusalim, erau inventate de cei caresacrificau animalele. 6 Sacrificii$ ?eşnic sacrificii$ #ine trage foloase) +ăcelarii$ #ine are

dreptul să lucre%e de sărătorile sacre) +ăcelarii$ : ceremonie religioasă, pemalul mării noastreH, este întotdeauna un complot de măcelari care răscolescmăruntaiele şi fac să curgă sânge. Dacă măcelarii nu au fost atât de deştepţi casă invente%e %eii, în mod sigur ei au inventat riturile.

6 #e animale sacrifică evreii de Paşti) a întreat =aian.

6 +iei, am răspuns eu. 6 &u, mieii nu le mai a(ung< anul ăsta le-a treuit un om.8araful malte% a spus asta. 9oată lumea l-a privit surprinsă. vea acel chip

urâcios de malte% negricios, cu trăsături ascuţite şi ochi de şarpe de apă. +âncaşi, în acelaşi timp, e>plica detaşat că evreii aveau nevoie să sacrifice pe unul de-al lor, un rain eretic, că era un lucru un, nu pentru ietul ăiat, ce-i drept, dar sacrificiul unui ţap ispăşitor linişteşte poporul pentru multă vreme, sunt omumlat, ce mai$

#laudia a pălit, dar, ga%dă perfectă, s-a întors spre vărul ei =aian. 6 =aian, ce vânt te-a adus la !erusalim)*n loc de răspuns, =aian i-a trimis un sărut din vârful degetelor, închi%ând

ochii şăgalnic. : clipă, a arătat ca altădată, răspândind un parfum de alcov, dedupă-amie%i de amor" se vedea după gura lui osumflată, după nonşalanţa luişi mai ales după pielea mătăsoasă şi suplă, o piele făcută pentru a fi sărutată şimângâiată.

=aian şovăia să răspundă. #laudia insista, simţind că el îşi doreşte să fierugat. 6 Poveşti de inimă, poate) 6 'tii ine că eu nu am inimă, scumpă #laudia. Sau poate că inima mea e

ceva mai (os.9oată lumea a i%ucnit în râs. 6 *n tot ca%ul, n-o să mă credeţi$ 6 Suntem dispuşi să credem tot, chiar şi ce e de necre%ut, a %is #laudia. 6 : să vi se pară o prostie"*ncerca să pară reţinut. &u i-am răspuns, ca să fie silit să continue.

H +area +editerană, numită mare nostrum de către romani. F&. 9r.G



6 Ei ine, fie, %ice =aian. m venit aici din cau%a" &-a apucat să termine. 9rei sclavi au intrat în încăpere ca din puşcă. După ei,

ameninţător, apăru un ărat înalt, spătos, cu un cap de hirsut, lăţos şi%drenţăros. *şi ridica toiagul, ameninţător.

6 Pilat, spune-le sclavilor tăi să aiă puţin respect pentru filo%ofie$m sărit în sus de ucurie. *n chipul sălatic, l-am recunoscut pe #raterios,

preceptorul nostru de la 1oma, frăţioare, pe când aveam %ece anişori. 6 #raterios$ 9u la !erusalim$ &e-am aruncat unul în raţele celuilalt, mai ine %is ne-am cuiărit, atât de

strânsă e îmrăţişarea !ui #raterios. Sclavii au rămas încremeniţi pretorul lor,întotdeauna ras, epilat, lustruit, maniac al igienei, care nu suporta nici măcar unfir de păr, pretorul se arunca în raţele unui maimuţoi arar al cărui râs făceasă se cutremure coloanele.

6 Educă-ţi sclavii, Pilat. *nvaţă-le pe aceste larve că recunoşti un om pentru

că e om şi nu după datoria pe care o are la croitor$ ;aideţi, dispăreţi, gândacilor$=ără să mai aştepte încuviinţarea mea, sclavii au ieşit în graă.=ericit, li l-am pre%entat pe #raterios invitaţilor. #ând le-am e>plicat că era

un filo%of cinic, discipol al lui Diogene, feţele s-au destins. m amintit că tata,atras mai ales de tariful modest B cât să aiă ce mânca B al lui #raterios, i-aîncredinţat educaţia noastră câteva luni, înainte de a-l alunga, fireşte, su un potop de ocări.

#raterios mormăia de plăcere la evocarea acestei amintiri. 6 +area mea mândrie este faptul că am fost întotdeauna dat pe uşă afară de

părinţii care m-au anga(at. 9reuie să mărturisesc că aş fi reuşit ceva eram pecale de a face din copii oameni lieri.

6 @i-e foame) 6 ltfel cum aş fi venit)#laudia era amu%ată de înfă i areaț ș sălatică a acestui Socrate furios vedea

unătate dincolo de asprimea lui.

6 Să aducă iar mâncare, a cerut ea. &imic gătit, vă rog, numai carne crudă şilegume proaspete.=iloIeros, istoricul atenian care, ca mulţi dintre concetăţenii săi, nu suporta

această deviere insolentă a socratismului, a oprit cu un gest sclavii şi i-a întinsun ol cu resturi lui #raterios.

6 =iindcă cinicii iau câinii drept ideal, îţi a(ung nişte oase.'i, cu un gest provocator, a vărsat olul la picioarele lui.#raterios l-a măsurat pe istoric din creştet până-n tălpi.+ă aşteptam la o replică muşcătoare< însă, foarte calm,#raterios s-a apropiat de istoric şi a îngânat 6 re dreptate.



S-a pus în patru lae, a mirosit resturile, şi-a mişcat dosul în semn demulţumire, apoi s-a ridicat în faţa grecului, căutând ceva între picioare şi, de pesu %drenţe, şi-a scos se>ul.

6 4nde mi-a fost capul)'i calm, cu tot calmul din lume, s-a uşurat pe istoric.9impul s-a oprit.

=iecare asculta, încremenit, (etul care stropea tunica, adomenul, picioareleconvivului stupefiat. #raterios urina, fără întrerupere, faţa lui se lumina pemăsură ce îşi golea ve%ica.

#ând a sfârşit, şi-a scuturat ultimele picături, s-a aran(at şi apoi s-a întors cuspatele la istoric.

6 9u mă trate%i ca pe un câine eu mă comport ca un câine.S-a lungit pe patul de lângă masa de alături, luând cu mâinile amândouă

mâncarea pe care slugile i-o ofereau tremurând.

#laudia era gata să i%ucnească într-un râs neun, dar s-a stăpânit. +ia făcutsemn că îl va conduce pe =iloIeros în apartamentul său. cesta, livid, amuţise.

+ă gândeam la tine, dragă frate, la uimirea noastră faţă de purtarea lui#raterios, care ne părea e>travagantă, înainte de a ne da seama de pedagogia saviolentă.

#raterios mânca şi râgâia, vorind despre ultima sa călătorie. 6 !mecilul de Sulpicius m-a alungat, spunând că sunt nedemn de

le>andria. De la prima noastră întâlnire nu ne-am înţeles. #ând l-am vă%ut pestrada principală, mai oit ca o curvă de dincolo de %iduri, culcat într-o litierăaurită pe care o duceau opt sclavi, am e>clamat /&u-i cuşca potrivită pentru unastfel de doitoc$0 +-a chemat la palat. +ă aşteptam să fiu închis, dar, cumau%ise între timp vorindu-se de mine, hrănit cu anecdote despre insolenţelemele faţă de alţi tirani, s-a arătat amail, (ucând comedia aristocratului lieralcare înţelege şi iartă tot. +ă târa după el, avea gura în formă de inimă B guravioletă, să ne-nţelegem, îşi pictase gura cu violet, de %iceai că are hemoroi%i cu

dinţi B, mă ducea de raţ, prin noul lui palat ca să mă facă să admir a%inele,marmura, auriturile. #um eu tăceam, el se e>ta%ia pentru doi. Dar ce %ic eu)Pentru %ece$ Deodată, parvenitul ăsta mi-a arătat dalele de ceramică alastră.#hiar atunci am tuşit. &esimţitul mi-a %is /Să nu scuipi pe (os, e foarte curat$0tunci i-am scuipat în ora% şi apoi am adăugat /!artă-mă, era singurul locmurdar pe care l-am găsit$0 !mecilul m-a alungat din le>andria.

m râs cu poftă. 6 i scăpat cu faţa curată, #raterios, i-am %is eu. 4n altul în locul tău ar fi

fost e>ecutat. 6 &icio mărime n-ar risca ridicolul de a mă ucide. Dar să nu mai vorim

despre mine, îmi închipui că v-am întrerupt conversaţia. 4nde aţi rămas)



#laudia a revenit, ne-a spus că istoricul a preferat să-şi încheie vi%ita, apoi s-a întors spre =aian.

6 ?ărul meu, care e atât de fericit la 1oma, unde trăieşte liniştit, avândreputaţia de vânător de plăceri, o să ne e>plice de ce călătoreşte pe tărâmurilenoastre. ;ai, =aian, nu ne mai perpeli.

=aian s-a uitat în (ur ca să fie sigur că toată lumea e atentă.

6 Ei ine, iată adevărul dacă vin din Egipt, străat a%i !udeea şi mă voiduce curând la 7ailon, e din cau%a" oracolelor$ 6 :racolelor)3inişte ciudată s-a aşternut în (urul mesei. 6 De fapt, a reluat =aian, dintotdeauna am fost interesat de ghicitori, de

oracole, de clarvă%ători, de magi. Pe scurt, mă interesea%ă viitorul şi ştiinţeleoculte.

6 #e idee tâmpită$ a e>clamat #raterios. *n loc să se interese%e de ce se va

întâmpla mâine, oamenii ar face mai ine să-şi pună întreări cu privire la ceeace se întâmplă astă%i.

6 =ără îndoială, ai dreptate, #raterios, dar aşa sunt oamenii când merg seuită înainte, nu se uită la picioare. Pe scurt, eu am consultat întotdeauna fel defel de clarvă%ători şi, spre marea mea surpri%ă, pentru prima oară, pre%icerile lor se potrivesc. 3umea merge către o eră nouă. 3umea s-a întors pe dos. 4niversulîşi schimă faţa.

Se uita în (ur la convivii uluiţi de cuvintele sale. 6#hiar acum o epocă nouă ia locul celei vechi. 9oţi astrologii o confirmă,

cei din le>andria, din #aldeea sau de la 1oma. 6#e vrei să spui) 6 ?a veni un împărat. 4n nou suveran. 4n tânăr care va deveni împăratul

lumii. *mpărăţia sa se va întinde peste tot pământul. 6 4nde se va arăta) 6 Pe aceste meleaguri. 'i aici pre%icerile concordă. cest om se va arăta în

sia. 4nele oracole voresc de Palestina, altele de #ilicia, altele de siria. *norice ca%, el se va arăta la răsărit de marea noastră.:aspeţii voreau între ei impresionaţi. 6 Sunt şi alte semne) am întreat eu. 6 Da. cest ărat poartă semnul Peştilor.#hipul #laudiei se schimă, de parcă mici şopârle i s-ar fi mişcat su piele.

:chii îi erau dilataţi şi întunecaţi. Simţeam că îi trec mii de gânduri prin cap.'tiind că soţia mea avea o aplecare spre iraţional, mă temeam că =aian o făceasă se înflăcăre%e din cale-afară şi îmi era frică de urmările pe care puteau să leaiă spusele lui. m încercat să pun capăt conversaţiei.

6&u e>istă decât o împărăţie. !mperiul 1oman. &u e>istă decât un singur mare împărat, 9ierius. 9ierius domneşte peste întreaga lume cunoscută.



=aian a râs dispreţuitor. 6 +ai întâi că 9ierius nu s-a născut su semnul Peştilor. poi ştim cu toţii

prea ine că el nu stăpâneşte lumea, pentru că a moştenit-o, iar toanele şidesfrâul nu sunt cele mai tari atuuri politice. *n fine, 9ierius e prea ătrân.

6#e spui) 6 Da. m adunat informaţiile de la astrologii cei mai siguri şi am a(uns la

conclu%ia că omul providenţial e născut la con(unctura dintre Saturn şi 5upiter,în constelaţia Peştilor. m putut calcula şi anul naşterii acestui rege. 6 dică) 6E născut în anul JKH.L

6 #a mine$ am strigat eu, cu gândul de a-i face pe toţi să râdă. 6#a tine, Pilat. 3a fel ca tine, treuie să aiă astă%i trei%eci şi trei de ani.4n %gomot metalic ne-a făcut să tresărim #laudia scăpase (os cupa.

+ormăia ceva.

6Soţia mea s-a speriat, am %is eu în loc de scu%ă. cre%ut o clipă că puteamsă fiu eu acela.

6 :, nu, Pilat, m-am gândit la altceva mult mai teriil"=ără să termine fra%a, a chemat sclavii să şteargă urma de vin de pe covor.=aian s-a întors spre oaspeţi, scrutând chipul fiecăruia. 6 Dacă omul acesta are mai mult de trei%eci de ani, lucrarea sa treuie să fi

început. ţi au%it vorindu-se de cineva)#raterios a răspuns primul. 6 Eu cunosc o grămadă de neciopliţi care visea%ă să stăpânească lumea,

sunt unii care domină un oraş, o provincie, dar nu-mi închipui că un prostănac poate să-şi ducă visul până la capăt. ?is pe care eu îl consider prostesc, de altfel,nu treuie să vă mai spun.

Poetul chel, neguţătorul cretan, %araful malte% şi corăierul massilian aveauîndoieli. *ntâlniseră cu toţii indivi%i amiţioşi, dar niciunul nu era demn deaceastă profeţie.

6 'i tu, Pilat) m-a întreat =aian. i întâlnit eroi gata să cucerească lumea)#laudia mă privea de parcă aveam răspunsul. m dat din umeri. 6 !udeea nu-i locul cel mai un ca să cauţi un astfel de om. ici %eloţii vor

să se dearase%e de noi, desigur, dar sunt evrei, foarte evrei. #re%ând că aparţin poporului ales, râd de ideea de a cuceri lumea, îi dispreţuiesc pe ceilalţi şi nu segândesc decât la ei înşişi. Evreii sunt fără îndoială unul din rarele neamuri carenu au gânduri de mărire, un popor ciudat, închis, suficient. ?ei găsi aicicăpetenii provinciale, dar nu împăraţi de talie universală. poi, mă tem că te voide%amăgi, dar, dacă s-ar ridica un nou le>andru, n-aş e%ita să lupt împotrivalui. Eu apăr 1oma.

L De la întemeierea 1omei. F&. 9r.G



6 1oma nu va fi eternă. 6 #e voreşti, =aian) 9e porţi ca un copil rău crescut. 6 &-am Scut în viaţa mea decât lucruri deşarte, cuceriri, amoruri, m-am

risipit şi m-am ales doar cu o mare plictiseală. m impresia că viaţa mea ar deveni mai puţin inutilă dacă l-aş întâlni pe acest om.

S-a întors apoi către verişoara lui care era acum palidă ca o moartă.

6 +i se pare că povestea mea te-a impresionat, #laudia. 6 +ai mult decât cre%i, =aian. +ai mult decât cre%i. &eguţătorul cretan a îndreptat discuţia spre recentul scandal legat de PMtia de

la Delfi, o fată care trecea drept o clarvă%ătoare, înainte de a se descoperi că erainspirată de generalul 9rimarhos, care îi şoptea răspunsurile potrivite pentru politica sa, şi astfel conversaţia s-a reluat rapid. 9răgeam cu coada ochiului la#laudia, mută, gânditoare, palidă ca luna. Era prima oară când nu-şi mai (ucarolul de amfitrioană< indiferentă, lăsa valurile conversaţiei să se spargă la

picioarele patului său.După ce toţi oaspeţii au plecat, m-am apropiat de ea îngri(orat. 6#e se întâmplă cu tine, #laudia) &u te simţi ine) 6i au%it ce spunea =aian) :racolele toate o spun. ?oresc de cineva pe

care noi îl cunoaştem. m fost surprinsă că tu nu l-ai recunoscut. 6 De cine)Pentru prima oară, simţeam că o enerve% pe #laudia. *şi muşca u%ele ca să

nu mă insulte şi mă privea rece şi dispreţuitoare. 6 Pilat, oracolele voresc de !eşua. 6 !eşua) +agul) Dar e mort. 6 re vârsta anunţată de oracole. 6E mort$ 69oată lumea îl va urma. =ără arme, fură nimic, a adunat o oaste de

credincioşi. 6E mort$

6 El nu le voreşte numai evreilor, ci şi samaritenilor, egiptenilor, sirienilor,asirienilor, grecilor, romanilor, lumii întregi. 6E mort$ 6 #ând descrie împărăţia sa, el %ugrăveşte o împărăţie a tuturor, unde

fiecare e ine-venit. 6 E mort, #laudia, mă au%i e mort$m urlat.lasul meu răsuna în palatul care asorea puţin câte puţin, dintr-o sală în

alta, de la o coloană la alta, mânia mea.#laudia s-a uitat la mine. +ă au%ea, în sfârşit. *i tremurau u%ele. 6 &oi l-am omorât, Pilat. *ţi dai seama) Poate era el şi noi l-am omorât. 6 3-am omorât, deci nu era el acela.



#laudia reflecta. ândurile păreau săgeţi ascuţite care o răneau. că%ut în raţele mele şi a plâns în hohote o ucată de vreme.

cum se odihneşte lângă mine, în vreme ce îţi scriu. =elul ei de a fi o face sătreacă de la o e>tremă la alta se revoltă profund, apoi adoarme tot atât de profund. cest flu> şi reflu> îmi sunt inter%ise, am un temperament prea lent,moderat, fără salturi dintr-o e>tremă în alta. +ă indigne% mai puţin, dar mă

odihnesc la fel de puţin. isurile mâniei e>treme sau ale somnului odihnitor îmi sunt inaccesiile, păşesc pe o scândură îngustă, undeva la mi(loc. 4neori aşvrea să fac un pas greşit"

9e îmrăţişe%, dragul meu frate. : să-ţi dau veşti despre #raterios, care arede gând să stea la !erusalim căci, până când de%leg această enigmă a cadavruluicare lipseşte, voi avea alte oca%ii să-l văd şi să note% e>travaganţele sale. Pânăatunci, rămâi cu ine.

De la Pilat către dragul său Titus+i-ar fi plăcut să nu fi trăit această %i. Pentru prima oară, aş vrea să las o

pagină ală în corespondenţa noastră, atât de greu îmi vine să retrăiescîntâmplările, povestindu-le din nou. *n acelaşi timp, simt că dacă nu o să ţi leaduc la cunoştinţă, mâine nu-ţi voi mai scrie, poimâine pana mea se va usca,glasul meu va pieri, iar tu îţi vei pierde fratele. +ă voi strădui deci, cu toatăreţinerea pe care o am, să-ţi povestesc despre această %i, pentru a nu întrerupe

firul scrisului, căci acest fir, întins de la !erusalim !a 1oma, este firul prietenieinoastre.*n %ori, centurionul 7urus mi-a cerut să-l primesc. Speram că îmi va spune că

a găsit trupul magului. De fapt am poruncit B nu ţi-am spus) 6 să răscoleascătoate casele din !erusalim în timpul nopţii. :amenii mei nu treuiau, în niciunca%, să spună ce căutau B asta ar fi sporit misterul treuiau să caute în oricecotlon, în orice cufăr, în orice ladă care ar fi putut ascunde un corp.

=ără să-mi lase timp să-mi fac aia, 7urus s-a ivit ţeapăn înaintea mea, vânăt

la faţă, cu părul năclăit de praf şi cu pleoapele roşii. &u aducea cadavrul, dar descoperise o pistă. *ntâmplător, într-o tavernă a dat

peste pa%nicii de la mormânt, îmătându-se, fiecare având dinaintea lui trei%ecide arginţi. Era o sumă importantă, mai multe luni de leafa, şi asta i-a dat degândit !ui 7urus. #ineva îi plătise. #e să facă) #e să nu facă) #e să spună) #esă nu spună) 9reuia să-i descos.

m coorât cu 7urus în pretoriu, am aprins torţele, căci %orile se arătau

anevoie, făcându-i să intre pe cei doi evrei, mai ine %is, târându-i până !a mine,căci erau atât de eţi încât nici nu înţelegeau că se aflau la pretor. 6 De unde aveţi argintii) 6 Dar tu cine eşti)



6 4n prieten. 6 Dai ceva de ăut)#ine v-a dat argintii)#e treuia să faceţi)Pe 5upiter, răspundeţi$ &u dai nimic de ăut)Erau eţi turtă, nu puteai scoate nimic de la ei, în afară de o sudoare acră.

3e-am dat o carafa cu vin, s-au repe%it la ea mai însetaţi decât nişte cămiledupă două săptămâni în deşert.3e cântăream din ochi pungile când, deodată, un fulger mi-a trecut prin

minte. 9rei%eci de arginţi$ sta îmi amintea ceva" Da$ Era suma dată pentrutrădările, pentru delaţiunile, pentru denunţurile care ritmau viaţa !erusalimului.#u câteva %ile înainte, oamenii mei au găsit aceeaşi sumă, intactă, lângă unspân%urat pe care l-au dat (os, !uda, vistiernicul lui !eşua, care pentru trei%eci dearginţi l-a vândut pe învăţătorul său lui #aiafa.

+-am apropiat de cei doi pa%nici morţi de eţi. 6 #aiafa v-a plătit) +ai vreţi de ăut) #aiafa, nu-i aşa)u dat din cap. 3e-am luat atunci pungile. 6 @ineţi, #aiafa vă mai dă trei%eci de arginţi la fiecare, ca să-mi spuneţi tot.#ei doi erau pierduţi de ucurie, fără să oserve că le dădeam anii de(a

aflaţi în pungile lor. 6 ;aideţi, spuneţi. 6 Păi nu ştim nimic. 6 ?ă râdeţi de mine) 6 &u, noi n-am vă%ut nimic, stăpâne. &oi dormeam. Dimineaţa ne-au tre%it

femeile ca să deschidem mormântul. #ând au vă%ut că era gol, au început săţipe, %iceau că este o minune, că galileeanul a fost luat de arhanghelul avril.#redeau şi o %iceau din inimă. &oi, care de aia ne tre%iserăm, am rămastrăsniţi. #ând a venit #aiafa B cu mult înaintea romanilor, stăpâne B, am %is lafel, am (urat că am vă%ut cu ochii noştri arhanghelul care îl ducea pe galileean.

Era mai ine decât să recunoaştem că n-am vă%ut nimic, că aţipisem în loc săsupraveghem. Dar am făcut o mare greşeală, căci #aiafa s-a mâniat straşnic, maisă-i plesnească vinele de la gât. 4rla şi %icea că nu ştim ce vorim, că treuie săne ţinem gura, că, dacă mai pomenim în faţa cuiva de arhanghelul avril, o săne omoare cu pietre. &i s-au muiat picioarele, pentru că, se ştie, când marele preot promite o nenorocire, se ţine de cuvânt. poi s-a liniştit şi, %âmind, ne-adat arginţii, învăţându-ne ce treuia să spunem, mai ine %is ce nu treuia săspunem.

6 De fapt, #aiafa v-a plătit ca să spuneţi adevărul. 6 şa e. 6'i adevărul e că nu aţi vă%ut nimic) 6&imic, nimic, stăpâne.



3e-am dat pungile< neciopliţii au plecat cântând şi ţopăind, convinşi că auacum şai%eci de arginţi fiecare"

m rămas singur în pretoriu pentru a reflecta.+ă intriga, încă de duminică, asenţa lui #aiafa. De ce nu venise marele

preot imediat să mă vadă) Dacă şi el căuta cadavrul, dacă avea, chiar mai multdecât mine, interesul să nu se ţeasă niciun fel de legende în (urul acestei

dispariţii, de ce nu-mi propunea să căutăm împreună) &u eram oişnuit cu atâtadiscreţie din partea lui #aiafa. *mi datorea%ă numirea sa în fruntea sinedriului,mă acoperă de cadouri ca să oţină favoarea mea. +ai ine el decât socrul său,na, fostul mare preot pe care l-am destituit, măcar el are inteligenţa săcolaore%e cu 1oma. *n afacerea cu !eşua, ca politician versat, se temea atât demag, cât şi de reacţia mea, se temea că popularitatea lui !eşua mă va nelinişti,făcându-mă să înăspresc puterea. *n timpul (udecăţii, voia să garante%e ordinea pulică /+ai ine să piară un singur om pentru toţi, decât să piară un popor

întreg0.De ce se aricada #aiafa în 9emplu, fără să-mi ceară a(utorul, fără să-şi ofere

a(utorul, de când mormântul fusese profanat)=ăcea o anchetă paralelă< mi-o lua înainte peste tot la mormânt, la !osif din

rimateea" De ce singur) într-o situaţie gravă. #aiafa nu se ralia, ca de regulă,singurului aliat$ #e se ascundea aici)

+-am dus la fereastră, contemplând !erusalimul. Departe, aleaţaamfiteatrului mi-a trimis o săgeată nostalgică drept în inimă. Privind acestodeon pustiu, atât de rar folosit, pe care evreii nu-l iueau, în ciuda trupelor şi a pieselor de teatru minunate pe care le-am adus aici, mă gândeam îndurerat la1oma şi îmi părea rău că plecasem. +i(ind ochii, am %ărit o togă ală care semişca pe scenă, l-am recunoscut pe +arcellus, oaspetele nostru de aseară, dânddin mâini în faţa ăncilor de piatră, acum goale. 9reuie că declama unul dintre poemele sale, măsurând greutatea cuvintelor, dinamica fra%ei. Sau, poate, e>ersaun rol tragic)

tunci m-am gândit #aiafa se prefăcea$ #ăutarea sa nu era decât o punere înscenă$ 'tia foarte ine unde e trupul, pentru că el însuşi îl ascunsese$#um de nu mă gândisem mai devreme) #aiafa prevă%use totul< planul era

simplu. Pune pa%nicii să supraveghe%e mormântul, dar, în acelaşi timp, le dă o ăutură aromitoare. Ei dorm. ?in alte găr%i, dau piatra la o parte, iau cadavrul,închid mormântul. +ai ine să fii de două ori precaut, decât o singură dată punând trupul în altă parte. #aiafa e acum sigur că va evita cultul postum. Dar lucrurile nu se întâmplă cum a fost prevă%ut, căci mironosiţele apropiate lui!eşua cer să le redeschidă mormântul şi încep să vorească aiurea, invocându-l pe arhanghelul avril. Pa%nicii, de ruşine, repetă aceeaşi tâmpenie la rândul lor$#aiafa, furios, încearcă să le astupe gura, plătindu-i pe cei care treuiau plătiţi.Dar vestea a a(uns la urechile tuturor" vestea a a(uns până la mine" eu mă



pun pe căutat, află #aiafa. Pentru a nu atrage ănuieli asupra sa, se preface căanchetea%ă< răscolirea casei lui !osif din rimateea nu era decât o păcăleală pentru mine, o perdea de fum care mă împiedica să văd limpede.

m răsuflat uşurat. facerea treuia să se termine curând. #aiafa va face săiasă cadavrul la iveală. Poate va face în aşa fel ca oamenii mei să-l descopere"9otul, foarte curând, va intra în ordine. #aiafa, un strateg, va reacţiona repede.

*mi venea să râd. Eram mulţumit că aveam un partener precum #aiafa, ail,viclean, păstrând pacea cu orice preţ, o pace atât de necesară şi pentru el, şi pentru mine. 4şurat, mi-am turnat o cupă de vin şi am închinat în aer.

6 7eau în sănătatea ta. #aiafa. *n această dimineaţă, leul îi mulţumeştevulpoiului.

*n aceeaşi clipă am au%it strigăte în spatele porţilor, împinse cu toată forţa.#aiafa, marele preot, a apărut urmat de găr%ile mele care ţineau lăncile

îndreptate spre el.

#aiafa, tulurat, a ridicat degetul ameninţător spre mine, strigând disperat 6!eşua$ S-a întors.m i%ucnit în râs, vă%ând cât de în%estrat pentru teatru era acest evreu. 6 =ireşte. +ă aşteptam la asta. #aiafa. Dar mi-am închipuit că vei avea

delicateţea de a-i lăsa pe oamenii mei să descopere locul în care l-ai ascuns.+ă privea de parcă voream păsăreşte. 6 Pilat, tu nu ai ascultat ce am %is. !eşua a reapărut$ 9răieşte$ 6 E viu) 6 E viu.+ă uitam la trupul lui înalt, părea mai fragil ca de oicei. :chii, de un gri

spălăcit, îi erau ieşiţi din orite. Părea sincer, a, mai rău surprins. #aiafa nufăcea niciuna dintre grimasele pe care le fac în general mincinoşii ca săconvingă, părea tulurat.

6 5ur, Pilat, pe #el-care-nu-are-nume, se %ice că !eşua s-a sculat din morţi.#ă voreşte şi trăieşte. Pe scurt, se %ice că a înviat.

6 Să fim serioşi, nu poate fi decât un %von. 6 De ună seamă. 6 #ine a adus vestea) 6 : femeie. 6 : femeie) Din fericire. 6 Da, spusele ei au mai puţină greutate.Să ştii, dragă frate, că aici, departe de 1oma civili%ată, în afară de#laudia Procula, femeile n-au nici putere, nici importanţă ele nu e>istă decât

prin pântecele lor, dacă e roditor, şi nu-i poţi cere unui pântece să aiă idei, păreri, sentimente. *n Palestina nu se acordă niciun credit vorelor femeilor şivăd în eventualele lor spuse doar echivalenţa mentală a menstrelor.



6 &imeni nu crede încă, a %is #aiafa, dar se voreşte, lumea este curioasă.r fi destul să se adauge alte dove%i ca să apară o adevărată mişcare. 9reuie săgăsim cadavrul cu orice preţ, Pilat. #ineva l-a furat anume ca să se creadă că aînviat.

#aiafa avea dreptate un plan ine ticluit, menit să înceţoşe%e minţile şi să nearunce în ceaţa iraţională, prindea viaţă.

6#ine e femeia care pretinde că l-a vă%ut) am strigat eu. Desigur o acolităde-a lui$ Plecând de la ea, am putea a(unge până la instigator.4n fior a străătut trupul lui #aiafa. 6#ine este) am insistat eu.#aiafa şovăia, apoi a spus, întorcând capul 6Salomeea.#redeam că nu am au%it ine. 6Salomeea) =emeia care")

#aiafa a răspuns cu glas sla, încruntându-se 6 Da, femeia care"*ţi aminteşti, dragă frate, de scrisoarea de acum câţiva ani în care îţi

povesteam istoria femeii care a pus să se taie capete) deseori fac alu%ie la asta,de atunci, căci această farsă macară a schimat caracterul actorilor.

!rod n tipa, tetrarhul care guvernea%ă alileea, a reuşit scamatoria de a fi înacelaşi timp un evreu foarte credincios, protector al mo%aismului, şi unadmirator al lui 9ierius, pe care îl acoperă de daruri. De curând a dat numele de9ieriada vilei lui ridicate pe malul lacului heni%aret. Pe malurile lacului şi ale!ordanului striga din o(oci, acum câţiva ani, un pustnic vi%ionar, coleric şitiranic, care aduna mulţimile într-un ritual ciudat, scăldând trupurile în apă pentru a le purifica de păcate.

loanan Scufundătorul, cum i se spunea, m-a neliniştit la început, dar, la fel ca!eşua mai târ%iu, el nu li se adresa numai evreilor, poporului ales, ci le voreatuturor oamenilor fără să încerce să-i unească împotriva 1omei. Pacifist,

moralist, părea lipsit de orice ţintă politică.Din nefericire, avea lima ascuţită. cest om drept îşi scuipa mânia în faţa purtării nesăuite. aruncat cuvinte grele lui !rod şi !rodiadei, noua sa regină. *!acu%a pe tetrarh că şi-a repudiat soţia cea dintâi pentru a se uni cu femeiafratelui său. !rodiada nu i-a lăsat prea mult timp să acu%e, înaltă, cu nişte unghiiascuţite, plină de i(uterii, pe care le poartă ca pe nişte trofee de ră%oi, aceastăevreică frumoasă, fardată din cale afară, !rodiada cea focoasă, aruncând săgeţidin privire, îi ucide pe toţi cei care îi stau în cale. pus să fie arestat loananScufundătorul, închi%ându-l în fortăreaţa +aheronta. Dar !rod nu voia să-lomoare, acest om pios credea că recunoaşte în pri%onierul său un profet. tunci!rodiada, după certuri, a scos arma sa cea mai neaşteptată Salomeea, fiica ei.Salomeea a dansat înaintea tatălui vitreg cu mişcări lente, sen%uală şi



languroasă, făcându-l pe !rod să-i promită că îi va împlini o dorinţă, oricare ar fiaceasta. +ama ia şoptit să ceară capul lui loanan, şi !rod, că%ut în capcană, l-adescăpăţânat pe profet, pentru a-i aduce Salomeei capul pe o tavă de argint. Deatunci. !rod s-a schimat< nu-şi poate ierta asta< neliniştit, ros de remuşcări,viclean, agresiv şi ţâfnos, s-a închis în sine, temându-se de pedeapsa unicului%eu. =ireşte, !rodiada profită de teama lui, pentru a-l manipula pe tetrarhul

îmătrânit, ca să preia controlul. &u ştiu unde îi va duce amiţia acestei femei,dar mă tem de un sfârşit care le va fi fatal. #ăci !rodiada iueşte puterea dedragul puterii, aceasta o ameţeşte, o îmată< până acum i-a dat forţă< într-o ună%i o va sufoca.

#aiafa mi-a propus să mergem să o vedem pe Salomeea. treuit să trecem prin mulţimea care se îmul%ea, pentru a a(unge la palatul

lui !rod. &enumăraţi gură-cască se înghesuiau aprinşi, şuşotind vrute şi nevrute.arda mea personală şi-a croit cu greu drum printre ei. :amenii mei au ridicat

vocea şi au început să-i împingă pe evrei. *mi era teamă de o ciocnire" 3e-am poruncit să mă aştepte, am continuat drumul singur, fără gardă, alături de#aiafa, dând din coate, călcându-ne pe picioare, trăgându-ne de haine.

m intrat pe portalul cu sculpturi încărcate în stilul ţipător orientalo-roman,care îmi face greaţă, destinat să-l seducă pe 9ierius, în ca%ul în care într-o %i vacatadicsi să-l vi%ite%e pe !rod, apoi ne-am lăsat purtaţi de valul mulţimii. ?alulne-a dus în mi(locul curţii. Pe o estradă, o fetişcană încon(urată de mai multeslu(itoare privea mulţimea cu nişte ochi imenşi, măriţi de atropină, ochi ficşi,ochi de pre%icătoare care hipnoti%ea%ă.

6Ea e prinţesa Salomeea) m-am mirat eu.#aiafa a încuviinţat. Eram de%amăgit. 6&u-i atât de frumoasă precum se %ice. 6 şa pare la început.Salomeea treuie să fi avut şaispre%ece ani. Era la vârsta când natura îşi

împlineşte lucrarea într-un trup încă de copil. &u era o femeie, era de-aia o

schiţă de femeie. 9otul era micuţ la ea, talia, şoldurile, pieptul, dar toate eraurotunde, pietroase. Simţeai în faţa ei arsura pe care o dă începutul primăverii"?ă%ând-o astfel, inocentă şi tulurătoare, suţire şi îngreunată de voaluri, tefăcea să te gândeşti că, chiar goală, n-ar fi fost decât o promisiune de nuditate"

&u vedeam nicio legătură între această fetişcană şi faima ei de femeieseducătoare. =ără îndoială, treuie să fi fost mai degraă pe gustul evreilor,decât pe gustul romanilor.

#redeam că tace, dar ea povestea ceva. :amenii se uluceau spre ea, să fiecât mai aproape, să urce pe estradă, ca să asculte cuvintele pe care u%ele sale,aproape nemişcate, le lăsau să scape ca o suflare, într-un fel de melopee pe (umătate cântată.



#aiafa %icea printre dinţi că sfiala ei nu era decât o prefăcătorie. (unşi la picioarele ei, îmătaţi de parfumul său, ăraţii cădeau în capcană.

+-am simţit deodată amorţit, îmătat de mireasma de mosc. #u ochii lipiţide gle%nele ei care se mişcau aidoma încheieturii mâinii unei harpiste şi de careatârnau lănţişoare fine cu clinchete de clopoţei, am înălţat privirea să sor de pe u%ele sale povestea ciudată pe care o repeta la nesfârşit. ?orea despre ea,

%icându-şi pe nume, de parcă devenise spectatoarea uluită a propriei sale vieţi. 6 Salomeea se întoarce la palat, la palatul măreţ şi sumru în lumina lunii.Salomeea vine de la cimitir, unde a (elit moartea !ui 1ai. Salomeea e tristă,seara e rece şi pământul e negru. +ai întâi, Salomeea nu-l vede pe ăratul desu portic. Dar glasul o opreşte /De ce plângi, Salomeea)0 7ăratul e înalt şisuţire, cu o glugă de umră pe cap. Salomeea nu răspunde unui necunoscut.Dar glasul nu o lasă să treacă pe Salomeea.

/9u îl plângi pe !eşua, eu ştiu, şi tu suferi.0 /De ce te amesteci) Plâng pe cine

vreau$0 Dar ăratul se apropie şi Salomeea e tulurată. /&u treuie să-l plângi pe !eşua. !eri a fost mort şi a%i a înviat.0 7ăratul e foarte aproape, cu mâinilelui mari lăsate în (os. ?ocea lui îi aminteşte ceva, la fel ochii săi. Dar penumra palatului măreţ şi întunecos a acoperit ochii ei. /#ine eşti)0 tunci el îşi aratăfaţa şi Salomeea îl recunoaşte. Ea cade în genunchi. /Salomeea, ridică-te. 9e-amales să fii cea dintâi. i păcătuit mult, Salomeea, dar eu te iuesc şi te iert. Du-teşi du marea veste tuturor. Du-te$0 Dar Salomeea plânge prea tare pentru a puteasă se mişte, iar când îşi şterge lacrimile, el nu mai e acolo. Dar Salomeea a primit vestea cea mare !eşua o iueşte. S-a întors din morţi. înviat. 'iSalomeea va spune fără încetare vestea cea mare tuturor oamenilor.

#eea ce de departe mi se păruse un spectacol devenise o mărturisire. +i se părea că Salomeea nu vorea şi nu se mişca decât pentru mine. Din ochi îicurgeau şiruri negre de lacrimi, deschidea raţele, iar de su văluri i se vedeau picioarele mişcându-se impudic. lasul ei era copt ca o piersică, în toiul verii, acărei mireasmă te îndeamnă să muşti din ea.

+i-ar fi plăcut să ascult povestea ei a doua oară, a treia oară, dar eramîmpinşi de spectatorii nou-veniţi.(unşi în stradă, ne-am de%morţit picioarele făcând câţiva paşi, dar gândurile

noastre au rămas în curte, la Salomeea. 6 E drept că, la urma urmei, nu-i urâtă, am %is eu spre a rupe tăcerea

(enantă.#aiafa a scuipat pe (os. 6+ai rău decât dacă ar fi fost frumoasă. &e-am continuat mersul fără să mai scoatem un cuvânt. =armecul Salomeei

se strecurase înlăuntrul nostru, făcându-ne să uităm de ce neam dus s-oascultăm.



poi ne-am oprit lângă o fântână. 4mra platanului, gâlgâitul apei ne-auliniştit şi ne-au limpe%it gândurile.

6#e tot povestea) am întreat eu. 6 : ciripeală de%lânată, cum că l-a vă%ut pe !eşua înviat. 3a început nu l-a

recunoscut. : veste ună pentru ea o iueşte. 6Pe cine interesea%ă treaa asta)

6 Pe nimeni. 9oată lumea vine la palat, dar nimeni nu-i dă atenţie cuadevărat. +erg să o vadă, nu să o asculte. Salomeea e inofensivă, ăraţii îşiclătesc ochii, iar femeile o ârfesc. &imic altceva.

6 #re%i că ar putea fi manevrată de cineva) l-am întreat pe #aiafa. 6 &u. 'i asta mă linişteşte. &u cred să fie un plan în spatele acestor

manifestări. Poate nu-i nicio legătură directă între trupul furat şi aiurelileSalomeei. =ata asta e neună. E neuna casei lui !rod. &u este nici casă şi nicisat fără neuni. 8vonurile despre înviere nu pot să dure%e.

&e-am liniştit. E>erciţiul puterii te face neliniştit, pentru că cere să anticipe%inenorocirile. De la o vreme, a(ungi să-ţi închipui tot ce e mai rău. Dimineaţa, netemeam că situaţia ne scăpa, după ce am întâlnit-o pe Salomeea, ne-am liniştit<dar nu însemna că nu treuia să regăsim cadavrul şi am hotărât să ne unimforţele.

6 #ând vom recupera leşul lui !eşua, am spus eu, o să-l e>pun pe %idurilecetăţii, cum făceau grecii, pă%it de legionarii mei, o să-l las să putre%ească osăptămână, timp în care totul va reintra în ordine.

#hiar când voiam să ne despărţim. #aiafa m-a prins de raţ ca să-mi arate ungrup care se formase într-un colţ al pieţei.

: femeie venea călare pe măgar. Era o femeie în toată firea, foarte frumoasă,cu u%e fine, cu trăsături pure, cu nasul ine conturat, un chip atât de ine croitîncât, vă%ând-o din faţă, aveai impresia că se arăta din profil.

#aiafa i-a şoptit numele /+iriam din +agdala0.+ă uitam la ea, minunându-mă. vea o noleţe în puritatea frunţii, în părul

negru aran(at negli(ent, adus pe umăr. #ălare pe măgar, părea o regină.#aiafa mi-a şoptit că era o prostituată din cartierul dinspre nord.=emeile alergau înaintea ei, atrase de forţa pe care o emana. 63-am vă%ut$ 3-am vă%ut$ înviat.Spunea asta cu o voce gravă şi caldă, sen%uală, la fel ca ochii săi daţi cu

cărune şi genele sale lungi şi mirate.S-a dat (os, îmrăţişându-şi însoţitoarele. 6 7ucuraţi-vă. înviat. 4nde e mama lui) ?reau să-i aduc vestea. &e-am îndepărtat.Dintr-o sărmană căsuţă de chirpici, a ieşit o femeie simplă. Pe faţa ei se

citeau greutatea unei vieţi de trudă, ooseala unui trai anevoios şi urmele durerii



celei noi. +ama care îşi pierduse unul dintre fii, într-un supliciu umilitor, găseaîncă forţa să-i primească în raţele sale pe cei care veneau s-o vadă.

=emeia pierdută a că%ut la picioarele ei. 6 +iriam, fiul tău trăieşte$ &u l-am recunoscut imediat. lasul său îmi era

cunoscut, ochii la fel. Dar avea capul acoperit. 9ot ce îmi %icea acest necunoscutîmi mergea drept la inimă, m-am apropiat de el. tunci l-am recunoscut. +-a

îmrăţişat şi mi-a %is /Du-te şi du vestea cea mare lumii întregi. !eşua a murit pentru voi toţi, el a înviat pentru voi toţi.0 +iriam, fiul tău trăieşte$ 9răieşte$?ăduva încremenise. sculta tăcută cuvintele +agdalenei< departe de a se

simţi uşurată, părea copleşită, aveam impresia că nu se mai putea ţine pe picioare.

poi două lacrimi s-au ivit, încetişor, de su roşeaţa pleoapelor. Era durereacare se ducea, care curgea pe ora(i. Plângea fără suspine.

3umina ochilor se schima, se înviora, pe chipul său ca o mască ră%dată de

riduri, strălucea acum magnifică, oritoare, marea şi minunata iuire pentru fiulsău, luminoasă ca soarele răsărind din mare.

#aiafa mă strângea de raţ atât de tare încât simţeam că nişte gheare îmistrăpung carnea.

6 Suntem pierduţi$ &u mai aveam putere să-i răspund. 3ăsându-l acolo împietrit, m-am întors în

mare graă la palat. #eva mă impresionase profund în piaţă, un lucru pe care nu puteam să i-l spun lui, dar pe care o să ţi-l spun numai ţie în ochii acesteievreice ătrâne, am regăsit, pentru o clipă, privirea mamei noastre.

cest gând mă tulură profund" : să continui istoria mai târ%iu. Primeşteafecţiunea fratelui tău şi rămâi cu ine.


Postul meu de pretor în !udeea mi se pare un e>il. +ă %at ca 1oma să fierespectată, dar sunt mânat mai mult de nostalgie decât de datorie. +ie dor de

1oma. ş vrea să trăiesc acolo iarăşi. Sunt %ile când dorul mă face atât de fragilîncât tot ce e străin îmi face rău, mă şochea%ă şi îmi pare arar< simt nevoia sămă ghemuiesc cu capul pe genunchi, cu degetul în gură, şi să mă întorc la sânuloraşului lupoaicei. *necat de valul care mă făcea să dau timpul înapoi, amîntrerupt adineauri scrisoarea, cuprins de dorul de ceea ce îmi lipseşte, cetateamea, mama mea, una plină de viaţă, cealaltă moartă, amândouă asente.

Pentru a mă calma, l-am tre%it pe Sertorius, doctorul meu, care mi-a făcut un

masa(. 4n miros de fân uscat venea dinspre el şi, curios, treaa asta m-a liniştit.+-a pus să-i voresc despre starea mea, m-a ascultat, avea chipul liniştitor alomului cunoscător. #u ochii mi(iţi, cu u%ele strânse, dând din cap uşor, în semnde încuviinţare şi de încura(are, Sertorius are darul de a veni în întâmpinarea



micilor mele neca%uri. Dă multă atenţie spuselor mele, găsind un sens oricăruiamănunt lipsit de sens. +-a făcut să-mi golesc mintea şi mi-a liniştit trupul.#ând a plecat, am vă%ut că avea fruntea pleşuvă, deasupra ochilor săi denevăstuică, umerii gârovi, şi m-am gândit că doctorul meu, care era supus şi ellegii timpului, a reuşit să-mi dea cura(.

m luat pana ca să-ţi povestesc despre această %i epui%antă.

3-am lăsat, aşadar, pe #aiafa în clipa în care +iriam din +agdala intra în!erusalim strigând că !eşua a înviat.De atunci, nu mi-am mai făcut ilu%ii dacă puteam trece cu vederea povestea

Salomeei, mărturia lui +iriam din +agdala întărea %vonul. Din gură în gură, dela o femeie la alta, vestea străătea !erusalimul. Desigur, vestea, purtată de gurafemeilor, avea mai puţină greutate, dar, în acelaşi timp, şi o răspândire rapidă.

După-masa, când doi ăraţi au năvălit în !erusalim afirmând că şi ei l-auvă%ut pe !eşua, am ştiut că vestea se răspândeşte şi că treuia să-mi adun toate

forţele spre a doorî inamicul care ur%ea cu viclenie.Eram singur în turnul fortului ntonia, când iscoadele mele au venit să-mi

dea de ştire ce au%iseră de la cei doi oameni.m pus metodic, una lângă alta, toate faptele. 9oate erau semne< treuia să

ghicesc, dincolo de semne, mintea care le scornea, întin%ându-mi capcana.#ei doi pelerini ţineau acelaşi discurs ca Salomeea şi +iriam din +agdala.

Plecând de la !erusalim după sărătorile de Paşti, mergeau spre casă. #ând s-alăsat noaptea erau aproape de Emaus şi au vă%ut un ărat cu capul acoperit cuglugă, stând pe marginea drumului. venit lângă ei. Ei nu ştiau cine era, dar ceva li se părea cunoscut. u stat de voră. #ei doi pelerini i-au spus ce speranţeîşi puseseră în rainul !eşua şi cât de de%amăgiţi au fost când a fost răstignit.#ălătorul a intrat cu ei în hanul de la Emaus şi le-a spus că nu treuie să seîntriste%e, nici să se simtă trădaţi, pentru că !eşua e printre ei. 3a luminaopaiţului, ei l-au recunoscut. 'i !eşua le-a cerut să se întoarcă la !erusalim ca săducă vestea cea ună. poi a dispărut.

Primul lucru care mi se părea suspect era prea marea asemănare dintre poveştile lor. Dragă frate, tu cunoşti prea ine versatilitatea firii omeneşti ştim prea ine că niciun martor nu vede la fel aceeaşi scenă şi nu relatea%ă nimicidentic. După mine, diversitatea, unicitatea, depo%iţiile contradictorii suntindiciul sigur al autenticităţii. *n acest ca%, coincidenţa asolută a istoriilor mirosea a minciună. #ineva îi pusese pe martori să repete pe îndelete falselemărturii, vrând, prin această concordanţă, să dea ilu%ia realităţii.

*mi rămânea să aflu cine. ici, dragă 9itus, fratele tău s-a dovedit magnific.Punând laolaltă indiciile, am vă%ut mâna care ur%ea din umră. Salomeea pretindea că l-a vă%ut pe !eşua intrând în palatul lui !rod. +iriam din +agdala l-a întâlnit în grădinile din lasmet, care aparţin familiei lui !rod, unde acesta



vânea%ă când se află la !erusalim. *n fine, lângă Emaus se află reşedinţa de varăa lui !rod, unde îi place să stea. !rod, !rod, !rod$ El era capul conspiraţiei.

Pe dată, am trimis înaintea mea un stindard, apoi am sosit şi eu la micul palatal lui !rod. ?ă%ându-mă, 'u%a, ma(ordomul său, nu şi-a ascuns nici surpri%a,nici tulurarea.

+uşcându-şi u%ele din care tot sângele fugise, âiguia scu%e prin care să mă

împiedice să intru în palat. 6 +ăria Sa doarme. 9ocmai a venit de la vânătoare. petrecut şi a ăut cammult"

6 &u mă îndoiesc, dragul meu 'u%a, că !a ora asta !rod îşi cloceşte vinul.9re%eşte-l, stropeşte-l cu apă B îi place apa numai pe dinafară B şi introdu-mă lael.

'u%a a dispărut. m au%it ţipete ascuţite, apoi urlete în camerele din fund ale palatului, apoi 'u%a a reapărut, cu ora(ii roşii ca focul, dând în lături cele două

canaturi ale uşii de ron% care duceau în sala de primire. 6 Pilat$ Prietenul meu Pilat$ #ei mai frumoşi %ulufi din tot !mperiul 1oman$*n fundul sălii, !rod, galen ca lămâia, %ăcând între mii de perne ca o stridie

în scoica deschisă, îmi făcea semne cu raţele. 6 Pilat$ Pilat$ +iroşi mai ine ca o femeie$ i pielea mai fină decât orice

muieruşcă$ #ât treuie să te iuească 9ierius$Eram oişnuit cu laudele lui !rod, cu ipocri%ia sa, plină de laude, de alu%ii

se>uale, o ipocri%ie manifestă, plină de o afectare orientală. ceastă flatare de prost, gust era de fapt francheţea sa, un fel de a-mi spune că era încântat să măvadă, că mă primea din toată inima.

6 !a uitaţi-vă la acest călău al inimilor. #u faţa rasă, cu părul tăiat şi fri%at,cu raţele şi picioarele epilate, cu trupul uns cu uleiuri parfumate. m au%it căte speli în fiecare %i, Pontius Pilat, %ilnic$ în fiecare %i, e cu putinţă) #âtrafinament$ Sunt sigur că soţia ta, fermecătoarea #laudia Procula, e fericită săaiă un ărat aşa de lustruit, lucios ca o piatră$ 7ine că nu s-a măritat cu unul

de-al nostru. r fi leşinat de cât puţim noi" în fine, mai ales eu, care sunt certatcu apa. *ntrea-o pe !rodiada mea, maimuţa ătrână$ i%ucnit într-un hohot de râs nestăvilit. m învăţat să nu iau în serios

multele sale grosolănii cu care îşi împestriţa discursul treuia să le iau ca unsemn de ună dispo%iţie.

+-am uitat în (ur şi am oservat, întinse pe alte divane, sclave tinere, goale.!rod a vă%ut că mă uitam în (ur.

6 Ei, da, de nu aveam trupuri tinere în (urul meu, aş fi cre%ut că sunt de(a înmormânt. m şai%eci de ani, mi-au mai rămas câteva fire de păr şi niciun dinteîn gură. Dar nu înseamnă că dacă nu am colţi mi-a pierit pofta$

6 Eu te credeam pios.



S-a întunecat şi, cu un semn, i-a alungat pe ma(ordom şi pe ceilalţi martori.4şile s-au închis peste noi şi peste fetele adormite.

6 &u mă ating de ele. #ând eram tânăr, puteam să sparg nuci, Pilat, o aveamtare ca lemnul de măslin. stă%i, n-aş putea să strivesc nici măcar o smochină putredă. Dar tu)

*n loc de răspuns, m-am mulţumit să râd. 'tiam că o discuţie cu !rod începe

întotdeauna cu oscenităţi. 6 Dar tu) insista el. 6 &-am venit să-ţi voresc ce isprăvi fac cu ce am între picioare. !rod. 6 !sprăvi) tunci totul merge ine$ #u atât mai ine pentru tine. 9e

întream asta pentru că, uneori, îmi %ic că slăiciunea mea ţine poate de potenţă,nu de vârstă. Dar dacă tu %ici că" 'i 9ierius) E mai ătrân decât mine şi e maiîn putere ca mine$ Din cele ce se ştie, e în stare şi acum să"

6 ;aar n-am, !rod.

+inţeam, fireşte. 'tiam că 9ierius era silit să pună în scenă orgii incrediile pentru a mai tre%i în trupul său un fior, dar înainte ca !rod să schime suiectul,n-am şovăit să mint.

6 *n fine, lumea %ice. !rod" 6 Ei ine) m-a întreat el înfrigurat. 6 9ierius e încă" verde.!rod şi-a lăsat capul în piept, scârit. i fi %is că îşi pierduse ultima speranţă. 6 i dreptate, Pilat. 9ierius e încă verde. De asta 9ierius e 9ierius, iar

!rod e !rod.Pufnea. +ă temeam că, după năravul lui de eţivan, va începe să-şi plângă

de milă. m schimat imediat conversaţia, socotind că timpul politeţurilor trecuse.

6 !rod, am venit să voresc cu tine despre !eşua. 6 #e-ai mai vrea să spui) Suiectul e închis. ;aide, ea ceva. 9e sfătuiesc

să ei un vin de #halas, e mai dulce decât cel de 3assum, mult mai uşor ca vinul

de 2al%ar. 6 Suntem doi vulpoi. !rod, şi vulpile nu a(ung să se păcălească una pe altamultă vreme. Eu te cunosc prea ine. De când a murit tatăl tău. Palestina a fostîmpărţită în patru. Dintre cei patru fraţi, tu eşti singurul conducător. !rod,singurul capail. 9u guverne%i cu mână de fier partea ta, alileea. &umai tumeriţi titlul de tetrarh. +ai treuie să-ţi amintesc ce cred despre fratele tău maimare) Sunt pretorul !udeei datorită nevolniciei lui. #ât despre ceilalţi doi fraţi,ai vă%ut ine înaintea mea, nu vor fi niciodată altceva decât nişte ieţi prinţişori.9u eşti singurul. !rod, care are, în afara sângelui regal, talentul de a fi demn detron.

!rod m-a întrerupt, râ%ând.



6 9reuie că ai să-mi spui ceva grav, de mă flate%i atât. +ă aştept la tot ce poate fi mai rău.

6 i rădare, !rod, ai rădare. ?oi, evreii, aţi trăit secole de-a rândul,lăsându-vă cuceriţi, ocupaţi, duşi în roie. !storia voastră este o succesiune desupuneri. 'i ştii de ce) &u pentru că aţi fi slai, dimpotrivă, nu vă lipsesc niciforţa, nici cura(ul. sta vi se trage de la faptul că sunteţi foarte de%inaţi. #hiar

credinţa voastră într-un %eu unic o trăiţi foarte diferit, reuşind să vă situaţi întaere adverse. Eşti fiul lui !rod cel +are, singurul demn de tatăl tău, ştiu la cevise%i ca neamul tău să fie din nou unul, condus de un singur rege, având ounică şi singură credinţă. Drept rege te-ai ales pe tine. Drept credinţă, !-ai ales pe !eşua, mai ine %is cultul lui !eşua. #u asta, îţi îngădui să alungi orice străinde pe pământul tău, fără îndoială mai întâi pe mine.

!rod se uita la mine %âmind. 6 i terminat, Pilat)

6 &u$ 6 *ţi voi răspunde după ce termini predica. *mi dai voie să eau ceva în loc

să iau note) 6 9e-ai interesat mult de toţi lunaticii care străat ţara. 4nii %ic că din cau%ă

că eşti religios, dar eu ănuiesc că dintr-un calcul politic. Scrierile voastre pre%ic venirea unui om, a lui +esia cum %iceţi voi, urmaş al lui David, care vaaduna tot neamul lui !srael. 'i iată că soseşte loanan Scufundătorul pe malurile!ordanului, pe teritoriul tău. 9u te interese%i de el, doreşti să-l foloseşti, apoidescoperi că nu poate fi manipulat, că vă urăşte pe tine şi pe !rodiada, şisfârşeşti prin a-i tăia capul. pare atunci !eşua. 'tiu de la spionii mei că, de !aînceput, l-ai întâlnit, aţi vorit. Spre deoseire de loanan Scufundătorul, tu îl laşisă-şi ţină predicile, să adune lumea. m %is /îl laşi0 pentru că toate acestea se petrec pe pământul alileei. 4n singur semn din partea ta, şi !eşua ar fi dispărutasemenea lui loanan. Dimpotrivă, îl laşi să umle peste tot, să ţină discursuri, săadune oamenii în (urul lui. 'tii că acest om e diferit, mai radical, mai popular

decât oricare alt profet. #uvântul său îi schimă pe oameni, mulţimea îlurmea%ă în genunchi, oameni în toată firea îşi lasă treurile şi merg pe urmelelui, trăind din pomană. i înţeles că pe el te poţi a%a să-i facă pe evrei să seră%vrătească.

6 Povestea ta e minunată, Pilat. Eşti plin de imaginaţie. +ă între unde vreisă a(ungi.

6 !eșua atrage în (urul său un mare număr de credincioşi, dar pentru a-şiîmplini lucrarea treuie să vină aici în !erusalim. Din nefericire, arhiereii dinsinedriu, şi mai ales #aiafa, nu-! văd cu aceeaşi ochi ca tine. Sunt împotriva lui!eşua. 9u simţi prime(dia, vii la !erusalim.

6 ?in în fiecare an.



6&u neapărat de Paşti. 'i nici când treurile cer pre%enta ta în alileea. :r,anul acesta incendiile din 9ieriada ar fi treuit să te reţină acolo. 9u vii, totuşi.?rei să-i dai o mână de a(utor lui !eşua. 3a porţile oraşului, îi ceri să plece,e>plicându-i conspiraţia clerului. #u încăpăţânare, el refu%ă să te asculte. *ţi daiseama că nu-i omul tău, că nu-i aliatul tău, dar nu te laşi. ?rei să-l salve%i pentrucă vrei să te foloseşti de el. Din cau%a trădării vistiernicului său. !uda, preoţii

a(ung să-l areste%e pe !eşua şi în aceeaşi seară îl (udecă. *n noaptea aceea tu tefrămânţi, încerci să intervii. *i faci să înţeleagă că adunarea lor nu are niciundrept, iar dacă îl condamnă la moarte nu pot să pună pedeapsa în aplicare. Dintr-odată, sinedriul îmi încredinţea%ă mie treaa asta. *n acelaşi timp, tu îl trimiţi pe'u%a, ma(ordomul tău, la mine să-mi aducă aminte că, desigur, ne aflăm la!erusalim, dar !eşua e născut în alileea, deci treuie să-ţi fie încredinţat ţie,tetrarhul de alileea. =oarte mulţumit, eu mă dearase% de pri%onier,trimiţându-l la tine. 3-ai recuperat pe !eşua, e salvat, planurile tale se pot

îndeplini. 9e faci că-l interoghe%i şi mi-l trimiţi înapoi, asigurându-mă că esteinofensiv. Din nefericire, fără să iei în seamă insistenţa lui #aiafa, care, de cum!eşua mi-a fost încredinţat, face din nou presiuni asupra mea, cerându-mi săaplic sentinţa sinedriului. #unoaştem urmarea. !eşua N moare pe cruce.

6 Da, !eşua moare pe cruce. !storia ta ingenioasă se termină rău, dar setermină.

6 Deloc. 9u nu te dai ătut. =uri cadavrul în timpul nopţii, îl ascun%i fărăîndoială aici, la palat, singurul loc, în afară de 9emplu, pe care oamenii mei nul-au răscolit, apoi iei hotărârea de a crea legenda lui !eşua.

!rod a sărit, dintr-odată furios. :rice urmă de morgă şi de ironie dispăruse. 6 #e)$ #are legendă) 6 &u mai face pe nevinovatul. !rod, te ooseşti şi mă ooseşti.m făcut destule cercetări ca să înţeleg că %vonul pleacă de la tine. 6 #are %von) 6 #el pe care l-ai picurat în urechea Salomeei, a lui +iriam din +agdala şi

a celor doi pelerini din Emaus. 9reuie să te fi costat destui galeni. 6 #are %von) 6 #ă !eşua a înviat$ 6 Se %ice asta) Se %ice aşa ceva) E adevărat)!rod a pălit, mai ine %is s-a făcut şi mai galen, holând ochii, ducându-şi

mâna la gât de parcă se sufoca. !i tremurau u%ele, i se tăiase răsuflarea. 6 !eşua a înviat)" 3-am ucis pe loanan care îl vestise" poi l-am ucis pe

!eşua. =iul lui Dumne%eu"S-a prăuşit pe divan horcăind, făcând spume la gură. 6 ?oi suferi în vecii vecilor" sunt osândit"9remura din toate mădularele, spasmodic, ca un câine prin somn. ceastă

mascaradă era ruşinoasă şi i-am pus capăt cu severitate.



6 !rod, termină cu maimuţărelile. &u fac parte din pulicul tău şi nu suntcretin. +ă întorc la fortul ntonia pentru a scrie raportul către 9ierius. 'i teaştept mâine ca să punem capăt acestei tărăşenii. Dacă nu, 9ierius va hotărî ce pedeapsă meriţi pentru încercarea ta de reeliune.

9e salut.!rod, de parcă nu mă au%ea, continua să frământe pernele. Dacă mai întâi îl

admirasem pentru diăcia sa, acum mi se părea (alnic.m revenit aici. =ireşte, nu încep încă raportul către 9ierius, convins cămâine !rod îşi va plăti datoria, că îmi va trimite cadavrul şi totul va intra înordine. +i-aş împlini datoria fără să-l neliniştesc pe împărat.

&umai tu ştii pe ce vulcan îmi e>ercit rolul de pretor. &umai tu ănuieştiduplicitatea interlocutorilor mei, lairintul de viclenii pe care treuie să-lstrăat. 1oma, pentru a rămâne 1oma, nu poate lupta decât cu mi(loacele1omei. vem mintea clară şi raţul înarmat< totul e forţă şi raţiune. ici

sufletele sunt întortocheate, iar armele lor sunt %vonurile< totul e speranţă şiceaţă. *n ciuda mulţumirii de a-mi fi făcut datoria până la capăt, în noaptea astamă simt mân(it, mân(it datorită suterfugiilor pe care treuie să le folosesc pentru a-mi atinge scopul. *ţi voi scrie mâine seară spre a-ţi confirma reacţia lui!rod şi să-ţi anunţ, în fine, sper, întoarcerea mea în #e%areea. Până atunci, rămâisănătos.


8iua despre care vreau să-ţi povestesc m-a descumpănit, m-a neliniştit înmulte rânduri, dar s-a terminat cum nici nu îndră%neam să sper.

rd de nerădare să-ţi aduc la cunoştinţă sfârşitul, deşi nu are valoare decât prin raţionamentul prin care a(ungem la final.

'tii în ce stare eram ieri-seară. #redeam că descoperisem manevrele lui !rodîn această plasă plină de noduri. 3-am ameninţat că voi raporta lui 9ierius şimă aşteptam deci, ştiind că omul era mai mult viclean decât cura(os, ca astă%i să

se căiască.*n %ori, centurionul 7urus mi-a cerut o întrevedere. vea faţa congestionată

şi mi-a cerut cu un glas gâtuit 6 E adevărat că omul aciuat (os, în curte, este oaspetele tău)De la fereastră, mi-a arătat, în mi(locul curţii, un aşternut unde se afla lungit

#raterios, pe (umătate gol, învelit în piei de animal. 6 =ireşte, #raterios a fost învăţătorul meu înainte ca eu să îmrac toga

ărătească. E un filo%of cinic foarte tare, ştiai asta)7urus s-a făcut şi mai roşu. 6 #ât despre tărie, nu mă îndoiesc. (unge să te apleci pe fereastră ca să

ve%i.



6 #e vrei să spui)+-am uitat în curte mai atent şi nu mi-am putut opri un strigăt. =ără să mai

aşteptăm, am coorât în fugă scările să a(ungem la #raterios. 6 9e salut, Pilat, %iua începe ine$#raterios, de oicei cârtitor, ne-a adresat un %âmet larg. Descoperit, stătea

pe spate su soarele palid al dimineţii.

&u visam #raterios îşi freca memrul tumefiat, enorm, taman în mi(loculcurţii. 'i pre%enţa noastră, feţele noastre uimite nu schimau cu nimic acel du-te-vino al mâinii sale.

6 #red că voi rămâne o vreme la !erusalim, a urmat netulurat #raterios.m vorit ieri cu soţia ta. #laudia Procula B o femeie care valorea%ă mai multdecât i(uteriile ei mi-a e>plicat această religie eraică şi (ur că mi se pare destulde interesantă. #hiar uimitoare. Dintre toate religiile pe care le cunosc, e singuracare se apropie de filo%ofie$ #a dascălii noştri greci, nu voreşte decât de un

singur %eu, unul singur, unicul.#raterios discuta, măsurat, serios, ca şi cum mâna sa nu se afla undeva mai

(os de uric. Dar nu reuşeam să-l ascult, o astfel de separare între organelegenitale şi minte îmi părea imposiilă.

m arătat cu degetul spre locul cu pricina şi l-am întreat pe #raterios 6 Spune-mi, #raterios, eşti în toiul unui e>erciţiu" filo%ofic) 6 +ai ine %is terapeutic. 9erapeutic şi moral$ 9erapeutic, căci, când trupul

deordea%ă de sămânţă, aşa sfătuia ;ipocrat, treuie să a(uţi natura cu mâna,spre a e>pul%a fluidele. +oral, pentru că ţin la liertatea mea de a gândi şi de areacţiona, nu vreau să fiu roul testiculelor mele. Dacă nu am gri(ă să le golescîn fiecare dimineaţă, fluidele mi se urcă la cap şi fac prostii.

6 +ă între ce poate să însemne pentru tine o prostie. 6 Devin sentimental$ +ă leg de prima fetişcană care trece legănându-şi

şoldurile pline, tari, îi duc urciorul cu apă, îi voresc ver%i şi uscate, o laud, mădau mare, a(ung chiar să fac promisiuni" Dar nimic din toate astea nu se

întâmplă dacă mă uşure% când mă tre%esc. *ţi recomand metoda mea, Pilat. &uţi-am vorit despre asta pe vremuri)=ără să răspund mă uitam la oiectul incriminat. :are se referea la

servitoarea aceea) +i se părea că mâna harnică făcea progrese şi că uşurarea seapropia.

6 :amenii mă iau drept un liidinos cirenaic, %ise el, accelerând cadenţamâinii, pe când eu dispreţuiesc trupul, dispreţuiesc pântecele, vreau doar" sămă dearase%" mm" de această câinoşenie" h$

#u un spasm, #raterios a pus capăt gimnasticii matinale. S-a şters cu lana sade animal.

6 4nde rămăsesem) , da, Pilat, aceşti evrei practică o religie nu lipsită deinteres. #um îţi spuneam, cred într-un %eu unic, ceea ce mi se pare foarte



inteligent. De la na>agora până la Platon, aceasta e calea pe care a apucatreflecţia înţelepţilor. Dacă e>istă o divinitate, e una singură. Singurul %eu care poate fi gândit e un %eu la singular, asolut, originea, punctul central al 4nităţii,raţiunea de a fi a multiplului. &u găseşti surprin%ător faptul că aceste miturie>primă în chip spontan aceeaşi teorie ca a celor mai mari filo%ofi greci) #ecoincidenţă stranie$ ânditorii au descoperit monoteismul treptat, prin

raţionament< pe când evreii au avut revelaţia lui de la începutul istoriei lor$ în plus, după #laudia Procula B o femeie e>cepţională, Pilat, sper că îţi dai seamaevreii susţin şi ei că vârsta de aur nu e în urma, ci înaintea noastră. *ţiimagine%i) Pe când toate religiile, a chiar şi filo%ofiile, sunt nostalgice, cu faţaspre trecutul originar, ei merg înainte, progresea%ă$ Ei situea%ă fericirea înviitor, o aşteaptă, o speră, ca şi cum istoria nu e rotundă, ciclică, ci în mişcare, osăgeată lansată spre o ţintă" #laudia Procula mi-a spus acest lucru ieri,evocând cărţile lor. De fapt, este o femeie uimitoare, deasupra condiţiei sale de

aristocrată, nici nu ştiu dacă meriţi o astfel de soţie.ici eram de acord cu #raterios n-am înţeles niciodată de ce #laudia

Procula m-a ales dintre două%eci de pretendenţi mai ogaţi, mai cultivaţi, maiacoperiţi de glorie.

6Soţia ta are o calitate e>trem de rară la femei independenţa. Ea aregusturile sale, ideile sale, (udecăţile sale. +erge unde vrea. &ici măcar nu-şiimaginea%ă că statutul de soţie îi limitea%ă liertatea. 9e va părăsi,

Pilat, dacă o de%amăgeşti. &u rămâne alături de tine decât pentru că teiueşte şi se întreaă în fiecare dimineaţă dacă te mai iueşte. Ea mi-a vorit, dealtfel, despre un filo%of de pe aici, un oarecare !eşua, care profesea%ă o doctrinănu prea departe de cea a marelui nostru Diogene. ?iaţă simplă, frugală, dispreţ pentru cei puternici, dând importanţă femeii, respect pentru oameni, cu condiţiaca aceştia să se arate demni de a fi oameni" ?reau să aflu mai mult despreacest înţelept.

6 7ine, află. Dar fă-mi plăcerea, #raterios evită e>erciţiile terapeutice şi

morale în pulic. *n ciuda a ceea ce cre%i, evreii nu împărtăşesc respectulgrecilor pentru filo%ofie, nici curio%itatea romanilor pentru e>traordinar. Ei nurespectă decât legea lor, sunt foarte pudici şi pedepsesc straşnic" e>ueranţase>uală. 1işti să fii lapidat înainte ca eu să pot interveni.

1idicând din umeri, #raterios s-a îndreptat spre ucătărie să înfulece câteceva.

poi am primit un mesa( de la !rodiada, care ne anunţa că tetrarhul !rod erasuferind.

Scu%a era lipsită de politeţe şi inadmisiilă. !rod încerca aşadar, prin toatemi(loacele, să câştige timp.

4rmat de vreo două%eci de soldaţi, am pornit în galop spre micul palat. +i-am pus oamenii în (urul palatului şi l-am somat să deschidă.



'u%a, ma(ordomul, s-a repe%it, că%ând în genunchi înaintea mea. 6 !rod se simte foarte rău, mărite Pilat.gasat de aceste e>cese, de văicăreli, de ieremiadele orientale, am trecut

peste 'u%a şi am deschis toate porţile până în sala de ospeţe.Pe un pat mare, lungit ca un mort, %ăcea !rod. +-am apropiat de vulpoiul

care se prefăcea că doarme ca să evite întâlnirea noastră. +-am aplecat peste

faţa lui, fardurile şi pudra, închegate de sudoare, îi acopereau ca o crustă ătrâna piele tăăcită.Sertorius, medicul meu pe care îl luasem cu mine, s-a aplecat peste suflul

regulat al lui !rod. 6 Doarme. 6 9re%eşte-l.Sertorius l-a împuns %dravăn cu acul în raţ. 9rupul nu mişca, pe chipul său

nu se vedea nici măcar un tremur al nărilor.

4n glas tăios s-a au%it din fundul sălii 6 &u doarme. Dacă ar dormi, ar sforăi.1egina !rodiada stătea între două sfeşnice monumentale, cu trupul sugrumat

într-o rochie somptuoasă, cu faţa pudrată din elşug. ?rând prea mult să negetimpul, îi grăea trecerea. Perucile şi fardurile acopereau chipul unei femeifrumoase, de patru%eci de ani, devenit o mască fără vârstă. ?enea spre mineunduindu-şi fără ruşine trupul.

6&u e mort, dar a că%ut într-un somn din care nu-l mai putem scoate. 6 E periculos) 6 Sper. &u m-am măritat cu porcul ăsta împuţit decât ca să a(ung văduva

lui. De altfel, el o ştie. &u-i aşa, !rod, că te urăsc şi că nu aştept decât să-ţi putre%ească hoitul ăla ătrân)

!rod, moale ca o stridie, nici măcar nu clipea. &u mi-am putut stăpâni un %âmet. 6 ?eşnic îndrăgostită, după cum văd.

6 ?eşnic, a răspuns calm !rodiada.Doctorul meu l-a e>aminat pe !rod şi a spus că, deşi nimic vital nu era atins,tetrarhul, ca urmare a unei emoţii puternice, s-a retras în sinea lui. S-ar putea săiasă din această amorţeală sau să rămână astfel.

6: să iasă, ne-a tăiat-o !rodiada. *ntotdeauna a ieşit. +i-a mai făcut astacând i s-a adus capul lui loanan pe tavă. După trei %ile s-a întors la vechilenăravuri. ?i%ita de ieri a avut acelaşi efect ca decapitarea eremitului cu gurasloodă. #e i-ai spus)

m istorisit, pe un ton sever, menit să o impresione%e, cum am descoperit planul lui !rod şi că i-am cerut să oprească %vonurile scoţând cadavrul la iveală.

!rodiada mă asculta, în ochi îi (uca o flacără neagră, faţa ei era încremenită.+i-a răspuns doar într-un târ%iu.



6 9e înşeli, Pilat. 1aţionamentul tău care îl acu%ă pe !rod e strălucit, dar vicios. Porcul ăsta e viclean, totuşi, suestime%i un lucru !rod are credinţastrămoşilor săi şi nu va încălca niciodată 3egea, căci este profund religios. &-asuportat că i-am smuls cu forţa moartea lui loanan Scufundătorul< îl credea profet şi tremura la gândul că a ucis un trimis al lui Dumne%eu. &u se maiatingea de mine de multă vreme, dar după acest episod nici nu-mi mai vorea.

#ând a apărut !eşua, vestit de loanan ca adevăratul +esia, !rod şi-a pus toatesperanţele în el. ?rând să-l a(ute, i-a propus ani. !eşua nu se sinchisea de asta.!rod nu se supăra. ?edea una câte una profeţiile împlinindu-se, adeverind naturalui !eşua. #ând na%arineanul a anunţat că va merge la !erusalim, de sărătoarea%imelor, ca să-şi împlinească misiunea. !rod a cerut să ni se facă aga(ele ca săasistăm la triumful său. #ând !eşua a fost arestat. !rod nu s-a temut nicio clipă,fiind sigur că !eşua îşi va învinge adversarii, trasând o linie de foc între el şi (udecătorii lui, ori o altă minune. 9reuie să spunem că !eşua ne-a oişnuit cu

vindecarea atâtor olnavi$ #ând iscoadele lui i-au făcut cunoscut că sinedriul nua fost împiedicat de !eşua, a dimpotrivă, a fost împins prin purtarea lui săvote%e moartea, !rod a intervenit. El s-a servit de argumente (uridice pentru a-ltrimite pe na%arinean la tine, apoi l-a adus aici. *n noaptea aceea" în noapteaaceea"

S-a oprit o clipă, oosită la ideea a ceea ce urma să povestească. 'i-a datcapul pe spate, apoi cu o mişcare rapidă, a deschis un inel, a luat o do%ă mică de praf pe care l-a pus pe limă. #u ochii închişi, părea să capete putere.

6 &imic nu s-a petrecut cum ne aşteptam, Pilat, nimic. !rod l-a primit pe!eşua, spunându-i că îl va salva. !eşua i-a răspuns că nimeni, nicicum !rod, nu-lva putea salva< treuia să-şi împlinească destinul, el treuia să-i mântuiască peoameni, nu pe sine însuşi. &oi nu înţelegeam nimic. !eşua dorea să moară, %iceacă altfel nimic nu era cu putinţă. Părea aătut, într-o stare (alnică. &eliniştiţi, i-am cerut să-şi vină în fire, să facă o minune. El o ţinea una şi ună %icea cătreuia să moară şi că suferinţa lui va fi cumplită. Eu m-am îndoit întotdeauna

că era altceva decât un impostor. !rod, în noaptea aceea, pentru prima oară a fostde părerea mea. 3-a cuprins mânia, îl insulta pe !eşua, cerându-i să facă unmiracol în faţa noastră. &a%arineanul nici măcar n-a clipit, cu umerii gârovi,năuc, ca unul a(uns la capătul înşelăciunilor sale. !rod a aţâţat palatul, pa%nicii,servitorii, sclavii< fiecare s-a de%lănţuit împotriva lui !eşua, ătându-şi (oc de el,în(urându-l, îmrăcându-l în haine femeieşti. m împins provocarea foartedeparte, ca să oţinem un răspuns. *nsă na%arineanul stătea ca o momâie. fost at(ocorit, ocărât, oit, pipăit, îmrăţişat, ciupit< în ochi avea o tristeţe umilăcare ne întărâta. *n fine, în culmea de%gustului şi a de%ilu%iei, l-am trimis la tine,Pilat, în starea pe care ine o cunoşti, acoperit de falsa purpură regalădestrămată şi murdară, pentru a at(ocori pretenţia sa de a întemeia o împărăţieşi pentru a arăta lumii că nu era decât un impostor demn de dispreţ. 9reuie să-ţi



spun că, dacă nu ne-am fi înţeles dinainte să-l trimitem la tine, l-am fi făcut micifărâme, l-am fi omorât aici, în noaptea aceea.

oftat îndelung< regreta e>ecuţia amânată. : dorinţă ucigaşă o stăpânea peaceastă femeie ciudată.

6 *nţelegi că ieri-seară, au%ind vestea învierii. !rod şi-a imaginat că a ridicatmâna pentru a doua oară asupra unui trimis al lui Dumne%eu şi groa%a a pus

stăpânire pe el, cufundându-l în somn, pe acest tărâm necunoscut, pustiu şi mut,unde găseşte refugiu când nu mai are cura(ul de a trăi.+ă privea drept în ochi, cu asprime. 6 #re%i în această înviere) 6 &u. 6 &ici eu.*ntorcându-mi spatele, s-a îndreptat spre o statuie din aur şi fildeş pe care a

mângâiat-o îndelung cu mâinile sale cu unghii frumoase, ascuţite. Se gândea<

aveam impresia că nu mai eram în aceeaşi încăpere cu ea, atât era de asorită.Deodată, s-a încruntat, n-a mai mângâiat statuia şi m-a privit cu ochii pe (umătate închişi, de parcă scruta adevărul chiar în lumina ochilor mei.

6 9e-ai gândit la un dulu) 6 #e spui) 6 #eea ce mă i%eşte în toate mărturiile e faptul că nici ăraţii, nici femeile

nu-l recunosc imediat pe !eşua. :mul poartă o glugă, nu o ridică decât o clipă,apoi dispare. Poate e o sosie care profită de o uşoară asemănare cu el.

6 Deci martorii nu mint, dar au fost păcăliţi de dulul lui !eşua. 6 =ireşte. &imic nu e mai fragil decât un martor mincinos. Pe când un

martor de ună-credinţă, păcălit, chiar su tortură va striga că el l-a vă%ut pe!eşua înviat.

m înţeles imediat forţa acestei ipote%e. 3uându-mi rămas-un de la!rodiada, în prag, m-am simţit oligat să-i propun serviciile lui Sertorius.

6 ?rei să-ţi las medicul meu, ca să veghe%e asupra sănătăţii lui !rod)

!rodiada a făcut o mutră dispreţuitoare. 6 &-are rost$ !rod e ca iara rea, tare, care nu poate fi smulsă din rădăcini,care nu are nevoie nici măcar de primăvară pentru a înflori mereu.

După cuvintele sale, s-a strâmat scârită. Desigur, îl ura din tot sufletul pe!rod.

m străătut !erusalimul, tot gândindu-mă la ce mi-a spus. pariţiile scurteşi învăluite în mister ale lui !eşua puteau fi e>plicate printr-o impostură. :mulcare (uca rolul răstignitului se arăta în penumră, ascuns su glugă< mai întâiîncepea să discute cu victima ca să-l încerce, ca să vadă dacă e dispus să creadăîn revenirea lui !eşua< apoi, odată peştele prins în undiţă, omul îşi ridica gluga.

Dorind să-i înfăţişe% această teorie lui #aiafa, am trimis un mesager la9emplu, iar marele preot, fără întâr%iere, a venit tremurând de furie.



6 Du-te în piaţă şi ascultă-le, Pilat femeile nu au altceva decât numele lui!eşua pe u%e. !ată ce ne aşteaptă, dacă le-am lăsat femei care gândesc, femeicare îşi spun părerea$ De ce nu femei la putere)$ Ele se adună în piaţa pulică şistrigă că o nouă eră începe$ Dacă +oise ar putea vedea asta$ 'i în plus, ce femeiau primit revelaţia de la !eşua) Salomeea$ +iriam din +agdala$ : desfrânată şio curvă$ Două maestre ale pântecelui$ Două apucate în plină convertire, care

trec de la destrăălare la credinţă$ De la una la alta$ 6 ceastă +iriam din +agdala îşi mai practică meseria) 6Păcătoasa pretinde că !eşua a îndepărtat-o din calea viciului. #e să spun$

înţeles că venise vremea să se lase de meserie. #ăţele, toate sunt nişte căţele$3-am lăsat pe #aiafa să-şi verse veninul şi, când s-a oprit să-şi mai tragă

sufletul, i-am e>pus noua teorie. +-a ascultat mai întâi arţăgos, apoi cu interes,în fine cu uşurare.

6 =ireşte, ai dreptate, Pilat !eşua putre%eşte pe undeva, iar o sosie (oacă

rolul său. Dar cine)1eflectam. Priveam pe fereastră înserarea. #erul devenea vineţiu, umrele nu

se mai vedeau pe caldarâm. Era ora nesigură, când %iua şi noaptea alunecă una peste alta, într-o luptă fără învingători. Simţeam amorţeala acestei clipe imoile.

&iciunul, nici altul nu puteam să nu ne gândim la o sosie a lui !eşua, pentrucă !eşua nu se remarca prin nimic. &u puteai reţine o trăsătură anume. &u-miaminteam decât de privire, o privire de o intensitate care dădea de gândit, f #aiafa m-a lăsat, făgăduind că îi va consulta şi pe memrii sinedriului. Dar eunu credeam să afle ceva cel care făcea pe sosia putea foarte ine veni din altă parte, din alileea, de e>emplu, iar noi să nu-l cunoaştem. 9reuia să-l prindasupra faptei, în timpul înşelăciunii sale. Dar cum puteam să prevăd)

m e>aminat din nou ordinea şi locurile apariţiei ca să descopăr o pistă. &uvedeam nimic. Se putea însă ca impostorul să-şi asume un risc tot mai mare.Escrocul a început să-şi (oace rolul pe lângă Salomeea, care îl cunoştea foarte puţin pe !eşua< apoi în faţa pelerinilor din Emaus, care au mers pe urmele sale

mai multe săptămâni. tunci, prin%ând cura(, a avut îndră%neala să se apropie de+iriam din +agdala, cea care îl însoţea pe na%arinean de ani de %ile" =ărăîndoială că acum va încerca să se arate apropiaţilor lui !eşua.

Pe cine va alege) Discipolii, familia) #um discipolii nu aveau dreptul să vinăla !erusalim, va alege familia. !%ânda supremă ar fi fost să-i convingă.

m ales patru oameni şi pe 7urus. 3e-am cerut să se ascundă fiecare su o pelerină de neguţător şi i-am postat, noaptea, în piaţa cu fântână, acolo unde+iriam din +agdala a venit să aducă vestea cea mare mamei magului.

:amenii mei s-au ascuns în umra vânătă, pândind căsuţa de chirpici. &u temai fac mult timp să aştepţi, dragă frate. *n cea de-a treia noapte de veghe, dupămie%ul nopţii, o umră cu gluga trasă pe frunte s-a furişat în piaţă. +ergea culuare-aminte, întorcând capul tot timpul, se uita în (urul său cu fereala unui hoţ.



&e-am ţinut respiraţia. Părea să e%ite. hicise, oare) rămas nemişcat o vreme.poi, încura(at de linişte, s-a apropiat de casa lui +inam. !-am reţinut peoamenii mei. *ncă nu intrase, s-a uitat în (urul lui, apoi a ătut la uşă.

tunci, oamenii mei s-au repe%it. *ntr-o clipă, l-au pus la pământ şi l-au legatfedeleş. +-am apropiat şi i-am smuls gluga am vă%ut chipul celui mai tânăr ucenic al lui !eşua.

loanan, fiul lui 8evedeu, acelaşi care venise în goană să anunţe dispariţiacadavrului, acelaşi care voia să vadă în această treaă intervenţia arhangheluluiavril, loanan îşi răsese ara şi îşi frecase pleoapele cu cărune. stfelschimat, semăna vag cu învăţătorul său"

&ici măcar nu se împotrivea< se uita la noi mai mult uimit decât speriat.Eram pe de o parte uşurat că l-am prins, iar pe de altă parte, scârit de

această maşinaţie. &u puteam să scot un cuvânt.3-am dus la fortul ntonia şi l-am aruncat într-un eci. cum %ace la

picioarele mele. *l voi interoga în ultima seară, când voi fi mai puţin de%gustatde purtări atât de pline de viclenie.

*ţi aminteşti de că%ătura pe care am tras-o pe când aveam opt ani şi ne (ucam pe acoperişul vilei, când mi-am prins piciorul în olane) #a prin minune, nu m-am lovit. &u mi-a fost frică atunci, numai după aceea. m tremurat ore întregi,temându-mă de moartea pe care reuşisem s-o evit.

*n seara asta sunt în aceeaşi stare în loc să mă ucur că am pus capătafacerii, tremur la gândul pericolelor pe care am reuşit să le îndepărte%.

+âine vei avea parte de povestea interogatoriului. *n aşteptare, rămâi cu ine.


#e este o surpri%ă) 4n eveniment neaşteptat care provoacă în noi durere sau ucurie< pe scurt, o surpri%ă< ne revenim întotdeauna, fie ea ună sau rea. Dar cum să defineşti o surpri%ă fără sfârşit) : săgeată care ne cufundă în uimire)

!eri-seară am coorât în eciul fortului. &u erau acolo decât loanan şi noaptea.9ânărul era culcat pe urtă, cu raţele în cruce, cu faţa lipită de dale. : lună

nepăsătoare îşi strecura avară ra%ele printre gratii.Era la fel de înalt şi la fel de lungan ca !eşua. 9unica ală îi cuprindea umerii,

mi(locul suţire, şoldurile înguste, de om care umlă pe (os, cu picioare lungi,nervoase"

1ătăcisem mult timp prin fortul adormit. *mi era frig. &u-mi plac nopţile recide primăvară care nu ţin promisiunile %ilei. =ără să mă arăt, contemplammâinile lui loanan, palmele lipite de sol, mâinile palide, mai moi decât puful de pe ora(i.



6 propie-te, Pilat, pentru că mori de dorinţa de a-mi vori.m tresărit. lasul lui răsuna pe su olţi fără ca el să se mişte. 6 propie-te.m %âmit. 3oanan împinsese asemănarea până la a vori ca !eşua, cu acel

timru lând, cu acea familiaritate insolită care refu%ă să facă diferenţa între unrege şi un cioan.

+-am apropiat de gratii şi am murmurat 6 #e po%iţie ciudată pentru rugăciune" 6 #ând a murit, el stătea aşa. 1ăstignit, ca un tâlhar. De acum mă voi ruga

în această po%iţie< chiar mai-nainte mi-am simţit încheieturile mâinilor pironiteîn cuie.

Deodată, adunându-şi puterile, s-a întors şi s-a aşe%at în faţa mea. *şi ţineagenunchii cu raţele, ochii negri îi străluceau, iar părul devenise de un alastrucenuşiu, su lumina moartă a lunii.

6 ?oiam să semăn cu el cât mai mult. Să-l imit. tât cât voi trăi.3a sinceritatea profundă din glasul lui, mi se părea că loanan era neun.

Poate se lua drept învăţătorul său) Poate că fără voia lui, fără rea intenţie, profitase de acei martori) Poate nici măcar nu înţelegea că-i păcălea)

9reuia să-l iau la întreări. 6 :rice ar %ice sinedriul, am spus eu, am cre%ut întotdeauna că !eşua al tău

era un om drept, adevărat şi sincer. 6 tunci, Pilat, ai cules şi tu lumina cuvântului său)Detest această retorică evreiască, aceste imagini e>altate, hrana %ilnică a

gândirii lor neuloase. 3-am pus la locul lui. 6 &u. Pur şi simplu am primit o educaţie greacă şi am rămas interesat de

înţelepţi. 6 Dar !eşua nu este un înţelept$ 6 7a da, un înţelept neîndemânatic, un înţelept încăpăţânat, ca Socrate, care

moare pentru că nu vrea să se de%mintă.

6 !eşua nu este un înţelept$#redeam că va fi măgulit au%ind că-l compar pe învăţătorul său cu Socrate B dar n-am reuşit să ridic un %id de tăcere între noi. 9ânărul s-a închis în el.

6 De ce vrei să te dai drept !eşua)+-a privit fără să înţeleagă, părea cu adevărat uimit. *ncepeam să mă între

dacă oamenii nu l-au luat pe loanan drept !eşua fără ca el să vrea. 6 3oanan, ascultă-mă. 9u semeni un pic cu !eşua şi, ca să semeni şi mai

mult, ţi-ai ras ara. Strălucită idee. !ţi dai cu cărune pe pleoape pentru a aveaun aer oosit şi îmătrânit. 9e ascun%i su glugă, îi imiţi glasul şi, când ve%i căinterlocutorul tău a că%ut în plasă, îţi arăţi o clipă faţa în penumră.

6 &u.



6 7a da. Dacă nu, de ce să fi făcut asta, tu, un evreu pios) 4n evreu pios nu-şi rade ara$

loanan a i%ucnit în râs. 6 &u mi-am ras ara ca să semăn cu !eşua, ci pentru a scăpa de

supravegherea oamenilor tăi. &e-ai inter%is nouă, ucenicilor, să punem piciorulla !erusalim. 'tiam că se vor întâmpla multe lucruri aici. &u am ţinut seamă de

interdicţia ta şi am hotărât să mă ascund. luga e făcută pentru aşa ceva. Da, mă prefac, trăiesc pe ascuns, dar nu mă dau drept !eşua. 6 De ce te duceai la mama lui) 6 !eşua îşi iuea mama foarte mult şi sunt sigur că va veni să-i aducă vestea

cea mare. +i-ar plăcea să fiu acolo, ghemuit într-un colţ, pentru a asista laapariţia lui.

7ăieţandrul acesta mă descumpănea. #redea cu tărie tot ce spunea, eraincapail de fățărnicie.

69e implor, Pilat, lasă-mă să merg la +iriam. &-aş vrea să nu fiu de faţăacolo.

+-a prins de mâini cu o privire rugătoare. 6 +ai târ%iu, Pilat, poţi să mă închi%i cât pofteşti, poţi să mă răstigneşti,

puţin îmi pasă, odată ce l-am vă%ut pe !eşua. 3asă-mă să-l aştept la +inam.+-am îndepărtat ca să scap de el. S-a lăsat în genunchi, implorând.Pentru că acest tânăr nu spunea minciuni, treuia să mă încredinţe% că era un

mistificator fără să vrea. 6 &u te-ai dat drept !eşua) 6 &u. 6 i întâlnit-o în ultima vreme pe Saiomeea, fiica lui !rod) 6 Da. 6 'i pe cei doi pelerini de la Emaus) 6 7ineînţeles.+ărturisea grav, fără să se sinchisească de părerea mea.

6 #e cre%i despre mărturia lor) 6 *i invidie%. Pilat, te rog, lasă-mă să-l întâlnesc pe !eşua la mama lui$ Eu numai am nevoie să-l văd ca să cred, dar aş fi fericit să-l revăd. 3asă-mă să plec.9e asigur că după aceea o să mă predau.

3-am lăsat să strige cât poftea.*n cele din urmă, a tăcut.*nţelegând că va rămâne in închisoare, s-a aşe%at pe (os, în cruce, şi a început

iar să se roage. ?edeam cum se linişteşte.8orile palide alunecau peste muşchiul care înver%ea deschi%ătura eciului.

ândind că n-ar strica să mă odihnesc înainte de a începe o nouă %i, m-amridicat să plec.

6 9e iuesc, Pilat.



loanan a spus aceste cuvinte, vă%ând că vreau să plec. m încremenit. 6 9e iuesc, Pilat.+-am întors către loanan, vrând să-l insult ca să-l fac să tacă. 6 &u mai vori ca el$ 6 El m-a învăţat$ 6 #um poţi pretinde că mă iueşti) 9e ag în închisoare< peste câteva ore o

să te dau pe mâna sinedriului< poate nu vei mai vedea lumina %ilei niciodată< tu pretin%i că mă iueşti) +ă iueşti, pe mine, care am lăsat să fie omorâtînvăţătorul tău$

6 =iind pe cruce, el a cerut să te iertăm. 6 Pe mine) 6 Pe tine şi pe ceilalţi. şoptit /9ată, iartă-i, că nu ştiu ce fac0.=ără să-mi dau seama, m-am repe%it la %ărele, l-am apucat strâns şi l-am

scuturat cu putere.

6 &u pe mine, au%i, nu pe mine$ 9u n-ai de ce să mă iueşti$ 9u n-ai de cesă mă ierţi$ &u vreau$

6 &u fi atât de mândru$ !eşua te iuea. Era prea mult. Din temniţa sa, loananmă ameninţa.

El era vânătorul, iar eu prada. +-am ascuns în umră ca să mă feresc deinsuportaila sa unătate.

6 Sunteţi neuni$ &euni de legat$ #aiafa are dreptate treuie să văîmpiedicăm să voriţi$ Să vă e>ecutăm, pe toţi$

6 &u vrei să te iuesc) 6 &u, n-am nevoie de iuirea ta. Prefer să-l aleg eu pe cel ce mă iueşte. 'i

pe cel pe care îl iuesc. E un domeniu privat.

6 i dreptate, Pilat, ce s-ar alege de noi dacă ne-am iui cu toţii) 9e-aigândit vreodată, Pilat, ce s-ar alege de noi într-o lume de iuire) #e s-ar alegede Pilat, pretorul de 1oma, care îşi datorea%ă postul supunerii, urii şi dispreţului

faţă de ceilalţi) #e s-ar alege de #aiafa, marele preot al 9emplului, carecumpără de la tine, prin daruri, rangul, întemeindu-şi puterea pe frică) r maie>ista evrei, greci, romani într-o lume inspirată de iuire) r e>ista încă puternici şi slai, ogaţi şi săraci, oameni lieri şi sclavi) i dreptate, Pilat, să tetemi iuirea ar însemna pieirea lumii tale. &u vei vedea împărăţia iuirii decât pe cenuşa imperiului tău.

Pot să-ţi mărturisesc, dragă frate) *n faţa acestei neunii, am fugit.m părăsit fortul ntonia, m-am dus la palat, am urcat, tot câte patru,

treptele care duc la odaia noastră şi acolo, ca nomadul care găseşte un i%vor în pustiu, m-am aruncat în patul în care dormea #laudia.

Dormea pe o parte şi eu m-am lipit de ea, mângâind-o ca să se tre%ească. %âmit când m-a %ărit. proape a strigat de ucurie.



6 Pilat, voiam să-ţi spun"!-am închis gura cu gura mea. Eram plin de tandreţe şi de un fel de ucurie

sălatică, o dorinţă de a o strânge în raţe, de a o mângâia, de a pătrunde trupulfemeii mele. &e-am rostogolit în pat. ?oia să %ică ceva, dar gura mea oîmpiedica. *n fine, s-a lăsat, ne-am înlănţuit şi am făcut dragoste îndelung.

#ând ne-am smuls din plăcere, am alunecat fiecare în partea noastră, apoi

#laudia s-a sculat şi s-a aşe%at înaintea mea. 6 Pilat, vreau să-ţi spun ceva foarte important. 6 #ă mă iueşti, #laudia) 6 sta ţi-am spus-o mai-nainte. &e-am îmrăţişat iarăşi. 6 Pilat, am altceva să-ţi spun, ceva de necre%ut, de tul urător, de" tăcut. Eu am încura(at-o, sărutând-o pe gât. 6 Ei ine) 6 3-am vă%ut pe !eşua în noaptea asta. +i s-a arătat.

înviat.


#um am încheiat scrisoarea mea de ieri) &u mai ştiu.+i-e greu să gândesc.=aptele nu au logică, se îmul%esc, vin în galop, se pierd în pustiu. #laudia

mă asigură că treuie să le urmăresc, să-mi fac o idee pornind de la ele. +i-eimposiil. &u pot lăsa la o parte unul-simţ, care spune că fie eşti mort, fietrăieşti, dar nu amândouă în acelaşi timp. *n ultimele %ile, cum ai citit, am făcuttot ce-am putut pentru a-mi păstra încrederea în raţiune. De fiecare dată, am primit o palmă de la realitatea încăpăţânată, asurdă, de necre%ut, înfricoşătoare,uluitoare.

&u numai că #laudia l-a vă%ut pe !eşua, în vreme ce eu îi interogam sosiaîntr-un eci de la fortul ntonia, dar, în aceeaşi noapte, el li s-a arătat mamei

sale, apoi lui 'u%a, intendentul lui !rod. adus fiecăruia vestea cea mare. &u pricep ce poate însemna vestea cea mare. +ai întâi am cre%ut că era

vestea învierii sale, căci treuie să fie foarte plăcut să te scoli din morţi, dar #laudia %ice că nu poate fi vora de o idee atât de egoistă, de personală. Dupăea, nu a trăit pentru el, nu a murit pentru el, nu se poate întoarce pentru el.

E cu atât mai sigură cu cât i s-a arătat ei, o romană. *n ciuda acestei alegeri,nu se simte încă în stare să priceapă (ocul şi e convinsă că el va trimite şi alte

semne"*nchipuie- iț în ce situaţie mă aflu" pot să mă îndoiesc de toţi martorii, înafară de unul, de #laudia Procula. rătându-i-se soţiei mele, !eşua, ănuiesc, s-ahotărât să a(ungă la mine. ?rea să mă convingă. De ce anume)



De ce se ascunde şi se arată în acelaşi timp)De ce acest amestec de pre%enţă şi de asenţă) Dacă aş fi fost condamnat pe

nedrept ca el şi dacă, printr-o minune, aş învia, ce aş face) =ie aş fugi printrestrăini, ca să mă feresc de călăii mei, fie m-aş folosi de acest miracol, arătându-mă celorlalţi, mândru, prote(at de o aură de invulnerailitate. Dar aş avea oatitudine clară. :ri aş dispărea. :ri m-aş arăta, !eşua scapă acestei logici. El se

foloseşte de vicleşug, de suterfugii, păcăleşte, se învăluie în mister.#um să urmăresc un adversar pe care nu-! înţeleg)m încercat, iscodind-o pe #laudia, să aflu o e>plicaţie. =iind tot atât de

tulurată ca mine, desigur, din alte motive, nici ea nu putea descâlci intenţiilena%arineanului.

6 r treui să cunoşti mai ine te>tele sfinte eraice.+-am dus să-l consult pe &icodim, care făcea parte din sinedriu, considerat

un savant, un cărturar al religiei mo%aice.

#laudia m-a rugat să ia şi ea parte la această întrevedere. scunşi în pelerinelargi, să nu se spună că pretorul de 1oma şi nevastă-sa s-au dus la &icodim,înfofoliţi, cu gluga trasă pe ochi, am a(uns în cartierul olarilor, am trecut dePiaţa !nocenţilor şi am ătut la poarta (oasă.

3ui &icodim i-a treuit ceva timp ca să deschidă. #ând s-a uitat prin lucarnă,am ridicat puţin capul ca să mă recunoască. tras ivărul, ne-a lăsat să intrăm,apoi a închis uşa cu gri(ă în urma noastră.

&u mă aşteptam să fie astfel casa unui cărturar al 3egii mi-o imaginasem plină de suluri, de manuscrise. &u vedeam decât rafturi goale şi un urcior cioit.

&icodim mi-a ghicit uimirea. 6 7unurile mi-au fost confiscate. #aiafa mi-a reproşat că l-am ascultat prea

mult pe !eşua, că am stăruit să nu fie (udecat, că l-am însoţit până la mormânt.De când a reapărut, ei se ră%ună pe mine. 9uraţi de neputinţa lor, m-au luat pemine drept ţap ispăşitor.

:muleţul %âmea.

6 Deocamdată, îmi mai lasă casa părintească. După cum se pare, într-osăptămână o să mi-o ia şi voi a(unge pe drumuri.cest lucru nu părea să-! afecte%e. =ericit, guraliv, ne-a turnat apă în cănile

care îi mai rămăseseră. 6 9răim vremuri măreţe< este un privilegiu remarcail să ve%i Eternul

devenit temporal. #e fericire$ De ce tocmai noi) De ce aici şi acum) îţimulţumesc. Doamne$ +oise e primul care a pre%is că, într-o %i, un profet vaveni şi va face un alt 3egământ cu Dumne%eu. După aceea, David, !e%echiel,:sea, mai ales leremia au pre%is lucrarea +esiei care va să vie. 'i !eşua se vaarăta. El singur, spre deoseire de toţi ceilalţi adevăraţi profeţi şi falşi +esia, da,el singur va împlini una câte una toate profeţiile. +ai întâi era scris că se vanaşte la 7etleem, !eşua s-a născut acolo. #ă predica sa va triumfa, împlinindu-se



la !erusalim, !eşua a adunat poporul în (urul său. (uns om în toată firea, loananScufundătorul, ultimul profet înainte de +esia, l-a recunoscut în mi(loculmulţimii, a îngenuncheat înaintea lui şi a %is cu glas tare că, iată, el a sosit pe pământul Palestinei. poi !eşua înmulţeşte faptele povestite de profeţi. /7ucură-te foarte, fiica Sionului$ ?eseleşte-te, fiica !erusalimului, căci iată împăratul tăuvine la tine drept şi iruitor, smerit şi călare pe asin, mân%ul asinei.0 #um a

pre%is 8aharia, !eşua a intrat în !erusalim călare pe un asin pe care nimeni nu-lîncălecase< oamenii, recunoscând semnul, au aşternut în calea lui veşmintele lor,alţii ramuri de finicK< cei care mergeau înainte şi cei care veneau în urma luistrigau /:sana$ 7inecuvântat fie #el ce vine întru numele Domnului$0 Pe+untele +ăslinilor, Dumne%eu treuia să se arate la sfârşitul timpului, după8aharia. Preoţii din 9emplu, furioşi, au poruncit copiilor să tacă, iar !eşua le-arăspuns /u niciodată n-aţi citit că din gura copiilor şi a celor ce sug ţi-ai pregătit lauda)0 7ineînţeles, unii au pretins că !eşua s-a folosit de cunoaşterea

Scripturilor pentru a pregăti răspunsurile şi locurile în care să meargă. Dar, dacănu era decât un pierde-vară, de ce pre%icea viitorul) mintiţi-vă de mânia lui în9emplu, când a răsturnat taraele %arafilor, ale neguţătorilor, a dat drumul oilor şi oilor, alungându-i pe neguţători cu iciul" îşi (ustifică gestul prin cele scriseîn Scripturi /'i va fi casa mea casă de rugăciune< voi aţi făcut din ea peşteră detâlhari0, el se aventurea%ă să facă o profeţie, la rândul său /Dărâmaţi templulacesta şi în trei %ile îl voi ridica0. Pe dată, preoţii care nu au înţeles nimic, aurâs /*n patru%eci şi şase de ani s-a %idit templul acesta şi tu îl vei ridica în trei%ile$0 ia astă%i înţelegem ceea ce a făcut. 9emplul de care vorea este trupulsău. !ar trupul său a înviat după trei %ile$ 9rei %ile$

Drept răspuns la această declaraţie categorică, voiam să sugere% că era doar un (oc de cuvinte, când mângâierea #laudiei pe mâna mea m-a oprit.

6 Profeţiile voastre pretindeau, a întreat #laudia, că +esia va fi răstignit pe cruce ca un tâlhar oarecare)

6 =ireşte. !saia ne-a averti%at. /!ată că Sluga mea va propăşi, %ice Domnul,

se va sui, mare se va face, şi se va înălţa pe culmile slavei$ +ulţi s-auînspăimântat de El B aşa de schimonosită le era înfăţişarea 3ui şi chipul 3ui fărăde asemănare cu oamenii. +ormântul 3ui a fost pus lângă cei fără de lege.#hinuit a fost, dar s-a supus şi nu şi-a deschis gura sa< ca un miel spre (unghiereşi ca o oaie fără de glas înaintea celor ce o tund, aşa nu şi-a deschis gura sa.0?oi, romanii şi grecii, nu vă puteţi imagina unul din %eii voştri împlinindu-se înumilinţă, voi credeţi că sfinţenia şi eroismul sunt totuna. Dar noi putem înţelegesensul acestui supliciu. +esia primeşte moartea pentru salvarea tuturor. Pe cruceel nu duce păcatele sale, ci ale oamenilor. /Dar a fost voia Domnului să-3%droească prin suferinţă, %ice !saia. #ă el a purtat fărădelegile multora şi pentruK #urmalul sau finicul FPhoeni> dactMliferaG este un palmier din genul Phoeni>, cultivat pentru dulcele fruct comestiilFcurmalaG, curmalul veridic



cei păcătoşi şi-a dat viaţa.0 Pentru că a cunoscut suferinţa, pentru că a luatasupra lui toate păcatele noastre. &e cere să le recunoaştem, să le ispăşim şi, cael, să renaştem. :, dacă aţi şti, chiar cele mai mici amănunte ale #ărţii s-auîmplinit. 8icea /niciun os de-al său nu va fi %droit0, iar tu, Pilat, nu i-ai tăiat picioarele şi nu i-ai smuls raţele< l-au coorât de pe cruce întreg, pot fi martor,eram acolo, alături de !osif din rimateea. Scrierea %icea /Ei vor ridica ochii

către cel pe care l-au străpuns0, anunţând pe legionarii tăi aflaţi la picioarelecrucii. /1âuri de apă vie vor ţâşni din inima lui0, eu pot să adeveresc că atuncicând un soldat şi-a înfipt lancea în pieptul lui, apă şi sânge au curs. &u e ominune) 9otuşi, în acea după-amia%ă şi eu m-am îndoit. Eu, #aiafa, la fel preoţii precum cei mai mulţi dintre noi aşteptam un +esia glorios, un ărat puternic,un mare strateg, un mare rege. 'i apoi, fiind cărturar al 3egii, eram înclinat săiau lucrurile ca la carte. stfel, când David %icea că +esia va eliera neamul deduşmani, îmi închipuiam că ne va scăpa de romani. &u am priceput imediat că

duşmanii de care !eşua ne va scăpa erau păcatele noastre. &u credeam că treuia să mai continuăm întrevederea. +ersesem mult prea

departe pe tărâmul neuniei evreieşti, şi mă împiedicam de două lucruri nu puteam să cred în aceste te>te profetice lăsate de acei ăroşi plini de furie,secole de-a rândul, pe aceste pământuri frământate ale Palestinei, ori să-miînchipui că !eşua, înviat, era omul prevestit în această încâlceală de vore.

6 #e o să faci, &icodim) 6 : să iau drumul &a%aretului. *n săptămâna morţii sale, la cina de pe urmă

cu ucenicii săi, le-a %is /După ce voi învia, mă voi duce înaintea voastră înalileea0. 'tim aşadar că el se va arăta şi va vori pe drumul alileei. cum nunoi îl aşteptăm pe +esia, el ne aşteaptă pe noi. 9reuie doar să găsesc olectică"

6De ce) &icodim a arătat spre şoldul său. 6sta nu mai trece. &u pot nici să umlu, nici să încalec. Pot să călătoresc

pe distanţe mari numai stând culcat. cum, când sinedriul m-a lăsat sărac lipit,nu mai am cu ce. : să găsesc eu un prieten"cest eteşug mă făcea să râd crud. După acest puhoi de ălmă(eli

religioase, eram aproape mulţumit să-l văd pe &icodim împiedicându-se de unamănunt atât de profan.

6 E curios, &icodim. De ce nu te-a vindecat !eşua când v-aţi întâlnit) 6 Pentru că nu i-am cerut. &icodim mi-a răspuns cu candoare. m plecat trântind uşa şi ne-am întors la

palat.murg.Se face noapte şi nu mă pot linişti. 4ltimele ra%e de soare se pierd la ori%ont,

fără să-mi ia gri(ile. De la fereastră, văd colinele, masa întunecoasă a munţilor



pier%ându-se în întuneric. 3iniştea mă omoară< tace, dormind peste secretelesale, mi le ascunde.

*ţi scriu şi paloarea foii de papirus se oglindeşte în mintea mea. &u maigândesc. ştept. 1efu% această alegere între un cuvânt înţelept şi un cuvântdelirant. ştept să-mi recapăt raţiunea. ştept ca unul-simţ să facă ordine printre lucruri.

Puţin mai înainte am simţit nevoia să voresc cu #laudia, să o sărut. Sângeleîmi %vâcnea. veam sen%aţia că lipsesc de la o întâlnire la care fusesem poftit.m urcat în odaia noastră şi am înţeles de ce îmi ătea inima.

#laudia nu era acolo. 3a vedere, pe pat, îmi lăsase un mesa(. : crenguţăînflorită împiedica papirusul să %oare.

/&u te îngri(ora. +ă întorc curând.0#um ştii, sunt oişnuit cu aceste ileţele care anunţă ore de singurătate

forţată. #laudia are oiceiul să dispară, cedând unei inspiraţii ire%istiile, şi n-aş

mai fi ăratul ei dacă i-aş arăta că nu-mi convine.+-am lungit pe cuvertura de mătase.:daia era plină de ea, de parfumul de amră, de ţesături rare, de scaune

sculptate şi încrustate cu pietre colorate, de statuete ciudate aduse din călătoriilenoastre. Peste tot unde am fost, din cau%a mutărilor, m-am simţit cu adevărat lamine numai în patul şi în mireasma #laudiei.

De data asta ştiu unde este. De data asta nu însoţeşte o caravană, nu are gri(ăde copilaşii a căror mamă e olnavă, nu este pentru câteva %ile la mare, aplecată peste o cochilie, căutându-i secretul, sau asorită într-o meditaţie care oîmpiedică să ea şi să mănânce. De data asta a luat drumul spre &a%aret"

9reuie să o las să meargă până la capătul ilu%iei sale, iar eu să caut aicisoluţia.

#urios, am sen%aţia că totul reintră în ordine. +-am dedulat. =orţa mea, puterea trupească şi unul meu simţ rămân aici, la fortul ntonia, pe cândcealaltă (umătate, visătoare, partea mea sensiilă, partea care se lasă atrasă de

mira(ele iraţionale, o va însoţi pe #laudia pe drumul pietros al alileei.m sărutat rămurica înflorită, nu mă îndoiesc că soţia mea, oriunde ar fi, vasimţi pe frunte căldura u%elor mele.

9u unde eşti, scumpul meu frate) 4nde vei citi această epistolă) &u ştiu cinese va afla în prea(ma ta, în ce case şi su ce arori te vei adăposti, ce culoare arecerul su care vei citi scrisoarea mea. !ţi scriu despre tăcerea mea care se uneştecu a ta, îţi scriu pentru a face să dispară depărtarea, să a(ung de la singurătateamea la a ta. Singurătatea. Singurul lucru care pune semnul egalităţii între noi.Singurul care ne separă şi ne apropie. 1ămâi cu ine.




m găsit$=ratele tău a redevenit fratele tău, raţiunea sa a câştigat. &u-mi mai rămâne

decât să fac să triumfe raţiunea şi în ţara asta.Supranaturalul s-a făcut nevă%ut. =aptele nu depăşesc raţiunea< dimpotrivă,

urmea%ă firul unei stratageme ine ticluite, încâlcite, implacaile, o intrigă

orientală, care ar fi mană cerească pentru un poet. &u au dispărut toate prime(diile din Palestina, dar, oricum, prime(dia de aţi pierde minţile seîndepărtea%ă. #ând vei termina de citit misiva mea, vei descoperi că nu maie>istă misterul !eşua< nu rămâne decât afacerea !eşua. &u e decât o chestiune deore"

Soluţia mi-a fost oferită de #raterios, fără ca el să-şi dea seama. &erespectând interdicţia impusă de găr%ile mele, #raterios mânca, stând pe vine

în mi(locul curţii, iar soldaţii strigau /#âine$ #âine împuţit$ Du-te în refectoriul3a ucătărie0. El continua să se îndoape, răspun%ându-le calm /?oi sunteţicâini$ ?oi îmi daţi târcoale în timp ce mănânc0. m a(uns în clipa când risca săintre pe mâna lui 7urus. &e-am dus amândoi spre terme.

+armura aurea. 6 *mi plac ăile, aici cel puţin, goliciunea îi face pe toţi egali. =ără togă,

fără purpura care îi înalţă pe unii şi îi %droeşte pe alţii.=ireşte, #raterios a găsit încă un mi(loc de a provoca un scandal, luându-se

de tinerii superi, cu trupul uns, care făceau e>erciţii adetice, antrenându-se pentru lupte şi pentru ridicarea de greutăţi" 67ăraţii frumoşi lipsiţi de cultură sunt ca nişte vase de marmură umplute

cu oţet. +i-e milă de voi$ Petreceţi mai mult timp antrenându-vă ca să deveniţialergători şi aruncători decât să vă faceţi oameni cinstiţi. #e epitaf o să se scrie pe piatra de mormânt) /Era vân(os0)

S-a legat apoi de un ăieţandru un pic efeminat, care se arăta cam preainteresat de atleţi.

6 &atura te-a făcut ărat. ?rei să-ţi faci viaţa mai grea devenind femeie)De cum am reuşit să ne i%olăm în sala cu auri, am început să discutăm. +i-a

vorit iar de interesul său crescând pentru !eşua, pe care îl considera un filo%of de primă mână, un urmaş al lui Diogene, idealul său fiind să străată drumurileşi să provoace oamenii, descumpănindu-i.

63a fel ca Diogene, a lăsat toate unurile, părăsindu-şi familia. 9răia din pomană, mergând dintr-un loc în altul. făcut taula rasa oiceiurile,

convenţiile, nu recunoştea nicio lege, considerând virtutea singura ogăţie. !ţi%ic, Pilat, evreul acesta a ales, la fel ca mine, după modelul lui Diogene, cărareacea mai scurtă.

6#um înţelegi moartea sa pe cruce)



6 &u-i nimic de înţeles. devăratul înţelept nu se teme de moarte, ştiind cămoartea nu înseamnă nimic. #onştiinţa nu mai suferă, pentru că dispare. :datăcu trupul care putre%eşte, spiritul dispare, la fel dorinţa şi neliniştea. Dispariţianoastră, lipsindu-ne de orice posiilitate de a suferi, treuie aşteptată ca o starede eatitudine. E singurul mi(loc de a te arăta înţelept să-ţi închipui moartea cao sărătoare.

!-am povestit urmarea istoriei, dispariţia trupului, apoi învierea din morţi,apariţiile sale succesive. dat din umeri. 6!mposiil$ 6 #eea ce îmi %iceam şi eu. Dar cum se e>plică, atunci, faptul că umlă) 6 =oarte simplu dacă trăieşte înseamnă că n-a murit pe cruce. &u am înţeles imediat tăria afirmaţiei lui #raterios. m avut nevoie de un

amănunt ciudat. Din sala din mi(loc, se au%eau strigăte. +-am dus acolo şi amvă%ut că tinerii îşi ăteau (oc de un ătrân, mai ine %is de un schelet cu pielea

atârnând, care intra în a%inul cu dale alastre de #reta. #orpul lui era plin derăni vechi, purulente.

9inerii îi strigau să iasă, spunându-i că spurcă apa cu rănile lui nevindecate,dar centurionul veteran, prea ocupat să înainte%e în apa rece, nici măcar nu-iau%ea.

tunci, o imagine mi-a revenit în minte, o scenă care nu-mi spusese nimic înurmă cu câteva %ile, dar pe care o simţeam acum ca pe o lovitură primită dreptîn stomac când am fost la casa lui !osif din rimateea, am vă%ut un ărat înalt, palid, rănit, în (urul căruia se înghesuiau slu(nicele" 'i dacă era !eşua) !eşuaconvalescent, pe care nici oamenii lui #aiafa, nici eu nu l-am recunoscut pentrucă, evident, noi căutam un mort)

m plecat de la terme pentru a reflecta şi iată, dragă frate, ceea ce pot să-ţide%vălui în urma anchetei.

!eşua trăieşte. ?oreşte. 4mlă. 1espiră ca mine şi ca tine, pentru că nu amurit.

Să revenim la %iua răstignirii. 9rimit trei condamnaţi, doi tâlhari şi unna%arinean, pe +untele olgotei, pe la amia%ă. !eşua e ultimul care a fost urcat pe cruce< a fost ătut în cuie la o (umătate de oră de la amia%ă.

După cinci ore, !osif din rimateea a venit la palat să mă anunţe că !eşua emort, deci putea fi îngropat. *mi convenea, pentru că trei %ile înaintea Paştilor evreieşti nu e permis să e>pui mortul. 3-am trimis pe 7urus să se încredinţe%ecă !eşua era mort. El mi-a confirmat. 9erminăm şi cu cei doi tâlhari şi îi las să-icooare de pe cruce ca să fie îngropaţi.

*nsă medicul meu spune clar un om nu moare atât de repede.Sertorius mi-a e>plicat că un crucificat nu moare din cau%a rănilor, oricât ar

fi de dureroase, nici din cau%a sângelui pierdut atunci când e ătut în cuie pecruce. 1ăstignirea nu e o e>ecuţie, ci un supliciu. #ondamnatul moare încetul cu



încetul. 5uriştii noştri au propus această tehnică pentru că o lungă agonie îi dătimp tâlharului să-şi (udece faptele. După Sertorius, căruia îi plac comparaţiile,crucificarea are virtuţi superioare faţă de lapidarea practicată de iudei. Desigur,a arunca cu pietre în condamnaţi le permite oamenilor simpli să-şi împlineascără%unarea, să-şi astâmpere pofta de a ucide, lucru folositor, dar totul se termină prea repede, o piatră care ţinteşte craniul duce repede la moarte. #rucificarea e

mai ună decât arderea pe rug a ăratului vinovat de adulter cu mama nevestei,mai ună decât plumul topit turnat pe gât, chiar dacă asta permite conservareacadavrului şi e>punerea lui. 1ăstignirea, după părerea e>perţilor noştri, are treiavanta(e prelungeşte suferinţa, omoară, oferă un spectacol care înspăimântămulţimea, descura(ând-o să se ridice contra puterii. Sertorius nu înceta să facăelogiul virtuţilor ei simolice când pedepseşti un tâlhar, îi aţi cuie în mâinilecu care a furat şi în picioarele cu care îşi lua tălpăşiţa. Pe scurt, crucificarea nu ede la evrei, ci de la romani.

Din ce cau%ă moare un răstignit) Din cau%a asfi>iei. reutatea corpului săuapasă atât de tare asupra raţelor încât îi apasă toracele şi îi parali%ea%ă muşchii.#orpul se contractă, nu mai poate respira şi omul se sufocă încet.

6#ât durea%ă asfi>ierea) 6 reu de spus" depinde de hemoragie, de mărimea plăgilor, de căldura

soarelui care îl loveşte în moalele capului" anumiţi plămâni şi unele capete secongestionea%ă mai repede" în fine, putem spune că unui crucificat îi treuievreo trei %ile pentru a muri.

6 9rei %ile) 6 Se %ice că osândiţii mai rouşti horcăie şi %ece %ile până să-şi dea sufletul,

dar astea sunt ca%uri rare. 6 #inci ore pe cruce nu sunt deci de-a(uns) 6 E prea puţin. u e>istat crucificaţi care au scăpat după o %i întreagă pe

cruce, s-au vindecat, în scurt timp erau sănătoşi, rămânând doar cu sechele. Deaceea s-a recurs la %droirea tiiei.

+edicul a scotocit printre lucrurile sale şi mi-a arătat un corp de ceară înălţat pe cruce. Era o machetă nu mai mare ca fluierul piciorului meu. Sertorius aagăţat-o într-un cui, pe perete, apoi a luat o secure.

6 4ită-te la acest mula( pe care l-am făcut pentru lecţiile mele. Datorităspri(inului pe picioarele ătute în cuie, crucificatul nu se lasă cu toată greutateacorpului pe raţe. #ât mai are putere, se spri(ină pe picioare şi mai poate sărespire. Dacă vrei să-l faci să moară repede, îi %droeşti fluierul picioarelor.

Dintr-o lovitură, a %droit picioarele modelului. +arioneta s-a lăsat în (os,susţinută numai de mâinile ătute în cuie.

6 Sufocarea se produce repede. 9iia se %droeşte înainte de a scoate cuiele.



3-am chemat pe 7urus, centurionul trimis să verifice. El mi-a raportat că a%droit picioarele celor doi tâlhari, care trăiau încă şi în(urau, dar nu şi picioarele lui !eşua, pentru că era de(a mort.

6 #um puteai să fii sigur) 6 !-au înfipt lancea în inimă şi nu s-a mişcat. 6 Dacă era doar leşinat, tot nu s-ar fi mişcat.

6 Desigur, dar lancea a fost înfiptă adânc. Destul ca să-şi dea sufletul.Sertorius, ca şi mine, se arăta sceptic. &u orice rană de acest fel e mortală,am făcut destule ră%oaie ca să ştim asta.

3-am chemat în faţa medicului pe soldatul care i-a dat lovitura, un massilianmărunţel, vân(os, cu sprâncene stufoase îminate într-o linie continuă deasupraochilor.

6 Poţi să ne arăţi cum ai făcut):mul a luat lancea, s-a apropiat de manechin şi l-a lovit în piept. #eara

opunea re%istenţă, dar soldatul, prins în (oc, a înfipt-o %dravăn. scos un suspin de mulţumire. 6 intrat mai uşor, dar cam aşa am făcut. 3-am lovit în inimă.+-am întors către doctor. 6 #e cre%i) 6 +ai întâi, cred că inima e în partea cealaltă.m i%ucnit în hohote de râs. #u fiecare hohot, durerile %ilelor trecute mă

părăseau. #u cât râdeam, cu atât mă simţeam mai uşurat.+assilianul, nemulţumit, strângea pumnii< când se încrunta, avea o faţă şi

mai tâmpă< avea o frunte mai îngustă decât o maimuţă. 6 Dar mă pricep să recunosc un mort$ 6 , da) a %is medicul cu dispreţ. #um) #hiar eu mă pot înşela, dacă nu fac

un e>amen complet. 6m înfipt lancea straşnic. 'i adânc. Dovada e că a curs sânge amestecat cu

apă. ţâşnit.

6 ţâşnit) a întreat medicul. Ei ine, un cadavru nu sângerea%ă. Se prelinge un sânge gros de culoare rună, se prelinge, nu ţâşneşte$ Putem fi sigurică răstignitul nu era mort, când ai verificat.

6 Dar lovitura mea l-ar fi terminat$ 6 : lovitură de lance nu a(unge. Spune mai ine cum era când l-ai coorât

de pe cruce) Era cald) #ălduţ) 1ece) Era încă moale sau era de(a ţeapăn)+assilianul era staco(iu la faţă, cu ochii în pământ. m luat locul doctorului,

cerându-i să răspundă fără întâr%iere. 6 Ei ine" adică" Era greu să ne dăm seama, pentru că treuia să-i

coorâm de pe cruce pe ceilalţi doi" 6 #e) &u oamenii mei i-au coorât pe condamnaţi)



6 #ei doi de la margine nu aveau pe nimeni. Dar la cel din mi(loc, lana%arinean, era multă lume care voia să se ocupe de el" chiar omul care a venitsă te vadă"

6 !osif din rimateea$ 6 Da, atunci, fiind grăiţi" &u pot să-ţi spun, dragul meu frate, dacă eram furios sau dacă mă simţeam

uşurat. Supărat la culme, l-am închis pe legionar în fortul ntonia pretorultreuie să pedepsească orice delăsare. Dar aş îngădui mai uşor pierdereaautorităţii decât a raţiunii< scăpasem de o povară, am priceput. De altfel, cândceilalţi soldaţi au confirmat faptul că nu s-au atins de na%arinean, unul dintre eia protestat, vrând să se laude cu meritele sale, făcându-mă astfel să mădumiresc

6 &oi am dat (os de pe cruce doi, iar evreii numai unul. Se vedea că nu preaştiau cum. De trei ori au încercat să scoată pironul din picior. &oi ştim cum

treuie să ne purtăm cu un cadavru, ştim prea ine. Ei se purtau cu mortul ca şicum acesta ar mai fi putut simţi ceva.

*mi dau seama în seara asta că am un duşman în Palestina, un duşman pe carenu l-am ănuit, care ne duce de nas, pe #aiafa, pe mine, tot sinedriul, peucenicii lui !eşua şi, poate, pe !eşua însuşi e vora de !osif din rimateea.

El prevede şi încurcă toate pistele. 'tiind că în cele trei %ile de Paşti nu se permite e>punerea unui răstignit, a ticluit un plan ingenios !eşua, prins noapteaîn a(un, (udecat, condamnat, nu avea timp să moară pe cruce$ Pe drumulsupliciului, treuia să-i poarte cineva crucea ca să-i cruţe forţele, un complicecare să-i şoptească planul la ureche. #inci ore mai târ%iu, !eşua pare mort, iar !osif vine iute la palat să-mi aducă vestea. (utat de complicii săi elierea%ămuriundul, îl poartă cu gri(ă în propriul său mormânt, le dă de ăut găr%ilor lui#aiafa ca să aţipească, iar noaptea recuperea%ă rănitul. *! îngri(eşte timp de trei%ile, ascun%ându-l printre servitorii lui. poi îl face să reapară, întotdeaunaapariţii scurte, pentru că suferindul e încă slăit.

!osif se teme ca nu cumva na%arineanul să moară. *n aceste %ile, el îşiînmulţeşte apariţiile apoi, precaut şi spre a-l învălui în mister, se hotărăşte să-lascundă în alileea. Pentru că na%arineanul se simte rău, !osif lansea%ă %vonulcă !eşua o să apară pentru ultima oară, înainte de a se înălţa în împărăţia 9atăluisău.

Dacă nu voi fi mai viclean ca el, !osif va face să triumfe ideea că !eşua e+esia. Dacă, în %ilele care vor veni, %vonul învierii se va răspândi, faţa lumii seva schima, toate celelalte religii vor fi la pământ şi filo%ofia eraică va fi ceacare va acoperi mările şi ţările cu ceaţa sa.

*n această noapte, oamenii mei vor străate Palestina pentru a pune mâna pe!osif şi pe complicele său, !eşua. #eea ce credeam că nu era decât o mică



afacere galileeană ar putea deveni un complot împotriva lumii întregi şi olovitură dată ideii că omenirea îşi croieşte drum singură.

=ii sigur, fratele tău şi-a venit în fire. Sunt nerădător să-ţi confirm acestlucru. Până atunci, rămâi sănătos.

De la Pilat către dragul său frate

6 cum înţeleg de ce 1oma stăpâneşte lumea.ceasta a fost conclu%ia lui #aiafa, când i-am înşirat deducţiile mele. poi

am ciocnit împreună, uniţi de fericirea de a fi de%legat enigma. După câteva pahare, a(utaţi de vinul de 3esos, am râs de capcana întinsă de !osif

!eşua îşi rade ara, deci e de nerecunoscut, e îngri(it de femei, iar noicăutăm un cadavru< !eşua, drămuindu-şi forţele, se arată scurt, dând acestor apariţii un caracter de miracol. &e amu%a mai ales un amănunt al acesteimaşinaţii giulgiurile lăsate în mormânt< când a venit să recupere%e rănitul dinfalsul lăcaş al eternităţii, !osif i-a cerut să se îmrace, ca să nu fie recunoscut pestră%ile !erusalimului< tot atunci şi-a dat seama că oamenii naivi, găsind înmormânt lucrurile pământeşti aparţinând na%arineanului, vor a(unge cu atât maiuşor la conclu%ia că magul a dispărut, înălţându-se la ceruri.

Primul grup de soldaţi s-a întors de la ferma lui !osif şi ne-a anunţat fuga lui. lăsat casa goală şi vitele şi viile în gri(a a trei femei neputincioase. cestea,speriate ine de oamenii mei, au sfârşit prin a mărturisi că !osif şi ai săi au

plecat la &a%aret să-l întâlnească pe !eşua.#eilalţi soldaţi străat acum drumurile spre alileea.supra unui singur lucru nu m-am învoit cu #aiafa complicitatea lui !eşua.

#aiafa e convins de complicitatea lui, eu nu.#aiafa vede în !eşua un impostor inteligent, oportunist, care se foloseşte de

slăiciunile şi dorinţele mulţimii. făcut totul ca să-şi atragă mulţimea de partea sa. 'tie cât de mult îi apasă pe evrei respectul minuţios, de %i cu %i, al3egii el se desprinde de supunerea strictă şi spune /Saatul a fost făcut pentru

om, iar nu omul pentru Saat0. 'tie cât de mult suferă femeile în lumea eraicăel le flatea%ă vorind despre iuire. 'tie că cea mai mare parte a oamenilor câştigă doar atât cât să aiă ce mânca face atunci apologia sărăciei şi îiînfierea%ă pe cei ogaţi. 'tie că populaţia Palestinei e amestecată şi de%inatăvoreşte despre paternitate. 'tie că omul e supus greşelii tot timpul inventea%ăiertarea păcatelor. 'tie că evreii sunt pioşi, legaţi de tradiţii pretinde că nu avenit pentru a distruge, ci pentru a împlini. #unoaşte ine te>tele sacre se

străduieşte să împlinească profeţiile pentru a fi recunoscut ca +esia. 'tie că, potrivit legii eraice, dacă va fi răstignit cu trei %ile înainte de Paşti, trupul săunu va putea fi e>pus îşi organi%ea%ă arestarea, îşi grăeşte condamnarea. 'tie cătreuie să-şi precupeţească forţele pentru a re%ista câteva ore pe cruce se



preface că leşină, un trecător îi poartă crucea. 'tie că va fi dat (os de pe cruceînainte de a se însera se preface mort. El a vestit înainte că în trei %ile vareapărea se ascunde trei %ile înainte de a se arăta. #aiafa nu a cre%ut niciodatăîn sinceritatea na%arineanului, a%i crede şi mai puţin.

&u puteam să-l contra%ic decât prin nişte păreri. *nclinam să cred că !osif seservea de !eşua, că acesta, fără să oserve, anunţă de ună-credinţă că trăieşte.

*şi aminteşte, oare, de tot) &u cumva el a luat leşinul său pe cruce drept un felde moarte din care şi-a revenit) în ce măsură poate fi el însuşi convins că aînviat)

#eea ce nu îndră%neam să-i mărturisesc lui #aiafa era că adevărata raţiune dea crede în inocenţa lui !eşua se numea #laudia. Soţia mea, fiică a aristocraţieiromane, ştie să recunoască un demagog. !eşua a liniştit-o pe #laudia, caresuferea că nu avem copii< a vindecat-o de lacrimi şi de sângerare< i-a adus paceaşi încrederea de care mă ucur de atâtea luni. Desigur, #laudia, credulă,

participă la carnavalul învierii, dar cum să re%işti la o punere în scenă atât de perfectă) 'i, încă o dată, cine poate să-mi spună că !eşua nu crede cu adevăratcă a cunoscut moartea şi apoi întruparea)

+-am suit singur în punctul cel mai înalt al fortului ntonia. =ără să le spun pa%nicilor mei că fac ceea ce treuie să facă ei, scrute% ori%ontul, pândesc celmai neînsemnat norişor de col pe drum, sperând, în fiecare clipă, să %ărescescorta care mi-i va aduce pe !osif şi pe !eşua.

1ămâi cu ine.


ştept.*n fiecare clipă, invente% o nouă pricină care să e>plice întâr%ierea sutaşilor

mei socotesc distanţele, orele de mărşăluit, ooseala cailor, popasurile şi odihnanecesară. Dar nerădarea este o sete pe care nicio (ustificare nu o poate stingeaş vrea să sar de sus din fortul ntonia, să mă arunc în gol, să %or pe deasupra

alileei. 9un şi fulger împotriva oamenilor mei, mi se pare că în locul lor aşgalopa fără oprire, fără întâr%iere, spre stâna sau spre hanul în care se ascund!osif şi !eşua. &u mai suport nea(unsul de a fi strateg să dau ordine şi să aştept,într-o %ădărnicie plină de nelinişte, ca ordinele mele să fie aduse la îndeplinire.ş prefera să fiu în locul unuia dintre soldaţii mei, chiar al celui din urmă soldatde trupă, să răscolesc tufele cu lancea, să răstorn snopii, să pipăi salteleleumplute cu paie, să sparg cuferele.

=aian a venit să-şi ia rămas-un. *şi continuă periplul. ?a trece şi prin &a%aret. !eşua îl intrigă încă, dar nu crede că ar putea fi omul prevestit deastrologi, căci îi lipsesc anumite semne originea regală şi naşterea sa, care nu esu semnul Peştilor.



6 #hiar dacă e urmat de sute şi mii de evrei, mai mult sau mai puţin%drenţăroşi, acest cerşetor nu corespunde imaginii pe care o am despre noulîmpărat al lumii.

9ăceam, cu ochii ţintă !a drumurile dinspre apus, fără să îndră%nesc să pomenesc de #laudia, nici să-i cer, în ca%ul în care o va întâlni, să-i spună cât dedor mi-e de ea.

*nsă cred că îmi ghicise gândul. 6 9e gândeşti la verişoara mea, Pilat) 6 Da. !uirea te face sla. 6Dimpotrivă, Pilat, iuirea te face tare.Surprins, m-am întors spre =aian şi l-am cercetat cu luare-aminte. Departe

de a-l regăsi pe seducătorul cu ochi strălucitori, cu gura %âmitoare, cu dinţi alişi lacomi, ceva între perle şi colţi, am vă%ut un om trist, cu umerii lăsaţi sugreutatea unor dureri fără de nume. Pentru prima oară, =aian nu-mi tre%ea

gelo%ia, ci un vag sentiment de milă. repetat 6 !uirea te face tare. Pilat, tu pari drept, puternic şi ferm nu pentru că eşti

un un înotător şi un călăreţ încercat, ci pentru că o iueşti pe #laudia şi pentrucă eşti iuit. #red că asta e coloana ta verterală.

6&imeni nu mi-a spus aşa ceva. 6 &u spunem niciodată nimic pentru că vorim tot timpul.+-a surprins făgaşul pe care îl lua conversaţia noastră, dar nu voiam să-l

întrerup. 6 'i tu, =aian, nu iueşti pe nimeni) 6 Eu) lerg după tot ce mişcă, dar nu mă leg de nimeni. Sunt un om sfârşit,

Pilat, adică un om care nu are niciun pic de respect de sine. #âteodată, încerc săcitesc în privirea altora. #um înfăţişarea mea face să cadă la pat femeile, cad şieu odată cu ele. *mi sting setea de iuire prin împreunare. Dar sunt incapail sămă ataşe%. După câteva îmrăţişări, prefer să merg mai departe, decât să-mi arătinima. Prefer să-mi arăt fundul gol, nu inima. m luat parte la toate orgiile

1omei, fără să mă de%vălui o clipă. 9u, în schim, pari tu însuţi mereu. 1aţiuneata este #laudia.m %âmit, ceea ce l-a făcut să plece ochii. 6 9otuşi, =aian, în acest moment îţi de%vălui inima. 6 Deloc. 9e prote(e%i vorind de rău despre tine însuţi, mai ales dacă găseşti

cuvintele potrivite te acoperi cu ele.=aian a plecat. cum când îţi scriu, îl văd îndepărtându-se pe aleea de

chiparoşi în lumina soarelui care apune, călare pe cal, urmat de vreo %ece sclavi,care îi duc aga(ele, având drept pa%nici patru namile din &umidia. *n căutareaunui împărat care nu e>istă, va face în %adar călătoria sa în (urul mării< aşteaptăde la viaţă ceva ce nu-i poate da şi această aşteptare prostească e pasiunea lui.



ceastă aşteptare, care îl împiedică să trăiască, este viaţa lui. De ce golescoamenii ceea ce e plin)

Dar eu aştept, dragă frate, neche%atul cailor în curtea cea mare. 4n grup deşutaşi s-a întors la fort. :amenii mei se îmrăţişea%ă ucuroşi, su ochii mei, sefelicită se pare că i-au adus pe !osif şi pe !eşua$

9e las, repede$ 'tii de-acum esenţialul. +âine o să-ţi scriu amănuntele.

Până atunci, rămâi sănătos.De la Pilat către dragul sau Titus

m asistat la comedia cea mai nedemnă care putea fi (ucată. m fost atât defurios că au putut să-şi ată (oc de mine până într-atât, să mă ia drept imecil,încât o clipă am simţit nevoia să ucid. &u ştiu ce m-a reţinut în ultima clipă, poate simţul ridicolului< sau lehamitea, fericita parali%ie pe care o dă dispreţulfaţă de un spectacol de%onorant.

:amenii mei l-au adus numai pe !osif din rimateea, !eşua îşi vede de drum.Precaut, 7urus îi arestase pe toţi cei pe care îi găsise în prea(ma lui !osif, dar niciunul nu era !eşua.

m pus să aprindă torţele în pretoriu şi l-am luat la întreări pe !osif dinrimateea.

64nde-i !eşua) 6&u ştiu.

64nde l-ai ascuns) 6&u l-am ascuns. &u ştiu unde e. 'i eu îl caut.#a să nu mai pierd timpul, i-am ars o palmă ătrânului !osif poi,

învârtindu-mă în (urul lui, între cele cinci torţe care pâlpâiau, lăsând fum,sfârâind şi aruncând o lumină găluie, i-am cerut să termine cu prefăcătoria şi i-am e>plicat tot ce înţelesesem până atunci.

!osif mă asculta, ţinându-se drept pe picioarele lui suţiri, ătrâne, care sevedeau pe su mantia de pân%ă maronie, murdară şi prăfuită.

*ntin%ând mâna înainte, nega totul. 6 *ţi (ur, Pilat, !eşua a murit pe cruce, eu am depus un mort în mormântul

meu. 6=ireşte, nu mă aştept să te de%ici. ?rei să (uri acum, în faţa mea, că a

înviat) 6 &u, n-aş putea să (ur, pentru că nu l-am mai vă%ut.Din ochii lui, străătuţi de vinişoare roşii, curgeau două şiruri de lacrimi pe

ora(ii ră%daţi, pier%ându-se în ara încleiată. 6 S-a arătat multor oameni, numai mie nu. &u e drept, după toate câte amfăcut pentru el.



&emaiputând să se stăpânească, plângea în hohote, umerii i se scuturau deemoţie.

6 3-am îngri(it până în clipa de pe urmă, şi el li se arată necunoscuţilor şicelor care l-au vândut.

S-a lăsat la pământ, lungindu-se cu raţele în cruce, cu faţa lipită de dalelereci ca gheaţa.

6 :, Doamne, iartă cuvintele mele. +i-e ruşine$ Dar nu m-am pututîmpiedica să fiu gelos$ Da$ elos$ +uream de gelo%ie$ !artă-mă$+-am dat înapoi scârit. ş fi putut să-l ucid pe !osif, ca să-l fac să tacă, să

nu mă ia drept un cretin, să recunoască complotul pus la cale de el. +inciunilecelor vinovaţi sunt un ţipăt strident, care insultă spiritul (udecătorilor, care%gârie urechile, ca guiţatul %adarnic al porcului dus la tăiere.

m cerut să fie luat ătrânul şi închis. cum oamenii mei îl caută pe !eşua.=ără protecţia lui !osif, fără reţeaua lui, fără puterea lui, fără servitorii săi,

na%arineanul nu va putea să rămână ascuns multă vreme. &e mai treuie puţină rădare, acest cuvânt uşor de pronunţat, această virtute

greu de câştigat.E%it să scriu raportul către 9ierius. De la cea dintâi ănuială, treuia să-l fi

înştiinţat despre pericolul unei revolte a populaţiei pe care o repre%enta afacerea!eşua. Dar, cu fiecare %i, credeam că de%leg iţele afacerii, că stăpânesc mai inesituaţia. &u o să trimit raportul la 1oma decât când afacerea va fi re%olvată, căcinu treuie să trimit decât re%ultatul lucrului meu, nu eforturile depuse, cu atâtmai puţin neliniştile mele. Pentru aceste sentimente contradictorii, tu eşti, dragăfrate, singurul meu confident. Sper ca, în ciuda sentimentelor apăsătoare pe careţi le trimit în fiecare %i, tu să rămâi sănătos.

De la Pilat către dragul său 9itus îţi scrie un om rănit. &u mă întrea unde am fost rănit, dragă frate, evident nu la mâna dreaptă,

care rotun(eşte literele< nici la stânga, care ţine pergamentul desfă uratș pe masă<nici la picioarele care mă susţin, pentru că scriu stând în picioare. : lovitură la

cap) *n pântece) ş fi vrut aşa ceva, o rană care sângerea%ă, care secicatri%ea%ă, care se vindecă.8orile vesteau o %i senină. m dormit şi eu puţin şi cântarul cocoşului a

surprins un Pilat odihnit. +ă uitam la cerul alind curat, cerul asupra căruiatimpul nu are nicio putere, în ciuda a tot ceea ce se întâmplă aici.

*n curte, la gra(duri, se adăpau caii, porţile străluceau, fortul ntonia reveneala viaţă.

4n sclav elierat a venit să mă anunţe că doctorul meu vrea să mă vadă. !-amrăspuns că o să mă duc eu la el.

colo, de cum am a(uns, ras proaspăt, parfumat, aran(at, mă aştepta primalovitură a %ilei.

Sertorius tocmai e>amina viscerele unei gâşte.



6hiceşti în măruntaie) l-am întreat eu înveselit. 6&u, încerc să înţeleg digestia.Sertorius şi-a şters mâinile, dar continua să şi le frece preocupat, deşi erau

curate. +-am aşe%at pe un scăunel, rugându-l să vorească. 6 'tiind că eşti interesat de răstignirea na%arineanului, am continuat să

studie% ca%ul şi am reluat, unul câte unul, toate elementele, slu(indu-mă de

martori. Din nefericire, acest lucru mă face să revin asupra diagnosticului. 6 #e vrei să spui) 6 #ă e foarte posiil, foarte posiil ca na%arineanul să fi murit pe cruce.Se scărpina în cap, de parcă scrupulele pe care şi le făcea îi provocau

mâncărimi. 6 3a început nu am avut toate datele la îndemână, ceea ce m-a făcut să

supraestime% sănătatea na%arineanului. +ai întâi de toate, el ţinea post de patru%eci şi opt de ore, ceea ce îl slăea. poi, în noaptea când a fost prins pe

+untele +ăslinilor, fruntea sa transpira sânge, un fenomen de(a notat de9imocrate, un confrate grec, pentru care această transpiraţie se datorea%ă unei oli foarte grave. m a(uns la conclu%ia că, înainte de (udecata sa, na%arineanulnu era sănătos. +ai mult, nu mi s-a spus că omul a fost torturat şi iciuit înaintede a urca pe olgota.

6 &u se moare iciuit$ am protestat eu. 6 7a da$ S-a mai vă%ut$ 9âlharul pierde mult sânge, muşchii îi sunt sfâşiaţi.

#enturionii tăi mi-au confirmat, de altfel, că de oicei ei iciuiesc răstigniţii casă moară mai repede.

6 &-am pus să-l iciuiască pe !eşua ca să moară, ci pentru a-i salva viaţa.#redeam că era destul ca să dau satisfacţie mulţimii.

6 +edical, re%ultatul e acelaşi. &a%arineanul s-a dovedit neputincios să poarte crucea pe umăr până pe +untele #ăpăţânii, a treuit ca un trecător să ofacă în locul lui. 3egionarii tăi au acceptat propunerea acestui evreu pentru că setemeau că nu va a(unge în viaţă la locul supliciului. ceastă stare, plus

hemoragia, plus câteva ore de asfi>ie pe cruce, a fost de a(uns ca să-şi deasufletul. 6 Dar sângele) Sângele care a ţâşnit, când soldatul a înfipt lancea) Sângele

de(a îngroşat nu ţâşneşte dintr-un leş$ 6 Păi tocmai asta e, am acum informaţii care mă fac să pun un alt

diagnostic. După loanan, ucenicul cel tânăr, şi după soldaţii aflaţi la picioarelecrucii, ceea ce a ţâşnit din corp era un amestec de sânge şi apă. cest lucru aratăcă vârful suliţei a atins pleura, o pungă care conţine un lichid străve%iu. Suliţacare a găurit-o a făcut să iasă puţin sânge care a colorat lichidul pleural, chiar dacă trupul era de(a fără viaţă. Presupunând că omul era pe moarte, iar nu mort,distrugerea pleurei era destul ca să-l termine. De fapt, astă%i, ţinând cont de



toate acestea, mă văd oligat să conchid că, nouă%eci şi nouă la sută,na%arineanul era mort când l-au dat (os de pe cruce.

6 Prea ine, Sertorius. tunci cum îţi e>plici că astă%i trăieşte, voreşte şiumlă) Datorită învierii sale)

6 !deea învierii nu face parte din arsenalul meu medical. 6 Deci, dacă învierea mi se pare imposiilă înseamnă că, în ciuda celor

nouă%eci şi nouă la sută, el n-a murit, de vreme ce trăieşte acum.3-am părăsit pe medicul meu, fără să-i mai arunc nicio privire şi niciuncuvânt. El scăpase de gri(ile pe care şi le făcuse, dar pe mine nu m-a convins,reuşise doar să mă indispună.

m fost anunţat că !osif din rimateea dorea să facă mărturisiri. +-amînveselit în fine, aveam să punem mâna pe !eşua.

3-am găsit pe !osif într-o stare de calm ciudat. +i-a %âmit când m-a vă%ut.+-a anunţat că vrea să de%văluie tot adevărul, dar punea o condiţie să ne ducem

la cimitir. &u-mi imaginam nicio capcană, niciun vicleşug. Privirea îi era senină,

ătrânul respira liniştit, ca un om care vrea să scape de tainele care îl apasă. !-am făcut pe voie.

*nsoţit de o gardă restrânsă, am a(uns la mormântul lui !eşua. 6 Ei ine, voreşte, !osif. 6 Să intrăm în mormânt. colo o să-ţi arăt două lucruri.m făcut un semn oamenilor mei să dea piatra la o parte.De ce să-mi fie teamă) Poate că !osif voia să-mi arate o trapă, un coridor

secret care i-a permis lui !eşua să se ascundă sau să fugă. Eram tare curios.+âna ătrână a lui !osif m-a prins de raţ şi am intrat în vestiul. *i era mai

frică decât mie.De acolo, a cerut să pună la loc piatra. :amenii mei şovăiau. m dat ordin să

o facă. :pintiri, icnete, în(urături, apoi lumina a dispărut. Eram singuri înmormântul închis.

!osif m-a condus orecăind în camera mortuară şi mi-a %is să mă aşe%. 4nmiros proaspăt, stăruitor, a năvălit în întuneric.+-am spri(init de piatra rece pentru a asculta mărturia lui !osif. 6 &u mi-am închipuit că poate să miroasă atât de ine într-un mormânt. 6 &u-i aşa) Sunt aici o sută de livre de mirt şi aloe, un dar de la &icodim, pe

care îl cunoşti, fără îndoială, un cărturar al 3egii. adus ofrandele în după-amia%a răstignirii.

6 Ei ine, !osif, voreşte, te ascult.!osif nu răspundea. 6#e vrei să-mi arăţi)!osif tăcea chitic.



Să fi fost frigul) 4me%eala) #laustrarea) m început să simt un fel degreaţă.

6!osif, spune, de ce ne-ai făcut să venim până aici) 6 ?reau să te conving că !eşua era mort.!osif vorea cu un glas stins, respira greu. !nima îmi ătea neuneşte şi

simţeam nevoia de aer curat.

6tunci spune iute$ +irosul ăsta e insuportail$ &u mai pot sta multăvreme.+i-am trecut mâna peste frunte şi am descoperit că era lac de sudoare, deşi

tremuram de frig. #e se întâmpla) 6 !osif, destul$ #e facem aici) 6 Poţi să afli singur"lasul lui era sla, horcăia, gata să-şi dea duhul.poi am au%it un %gomot surd, de corp în cădere.

+-am ridicat. m simţit un trup cald şi inert la picioarele mele. m trecut peste el şi am urlat la oamenii mei, de su peretele de stâncă, să deschidă.

=ără să aştept răspunsul, m-am apropiat de unica ra%ă de lumină ca să respir un aer mai curat, apoi, gata să mă prăuşesc, am strigat iar. &u mai au%eamnimic şi simţeam că lumea din afară era tot atât de surdă la chemarea mea.#ă%usem într-o capcană. Strigam, strigam, strigam"

*n fine, ra%a de lumină a crescut, piatra se dădea la o parte, au%eam cântecul păsărilor, în(urăturile oamenilor mei. m vă%ut soarele luminând livadaînflorită. m sărit din mormânt şi am că%ut în iară.

:amenii mei au coorât să-l caute pe !osif, care că%use leşinat la picioarelemele, şi l-au întins pe iară lângă mine. &e-au stropit cu apă.

?enindu-mi în fire, mi-am %is că nicicând soldaţii nu s-au arătat atât de%eloşi. Pe feţele lor de pleei neliniştea făcea loc %âmetului.

3ui !osif i-a treuit mai mult timp ca să-şi revină. *ntr-un târ%iu, ochii săi deun alastru spălăcit de vreme s-au deschis către cer. S-a întors spre mine.

6 cum, ai priceput)Pricepusem. romele depuse în cavou, mirt şi aloe, creau o atmosferăsufocantă, otrăvitoare. !eşua, muriund ori sănătos, nu ar fi putut supravieţui înacest lăcaş.

:amenii mei ne-au ridicat şi ne-au aşe%at lângă fântână, la umra unuismochin.

&u credeam în spusele lui !osif #ine putea să-mi demonstre%e că ofrandelen-au fost puse în mormântul lui !eşua după ce el nu mai era acolo) *n clipa încare l-au scos de acolo)

!osif citea îndoielile pe chipul meu. 6 9e asigur că &icodim a pus ofrandele înainte de a depune cadavrul.



&u eram convins. Era o dovadă prea simplă. 9receam de la o dovadă la alta.#e poate fi mai fragil decât o dovadă) #um să cre%i în evreii care voiau să vadăde la un început în !eşua pe +esia)

!osif mi-a %âmit şi a căutat ceva în faldurile mantiei. scos un pergamentlegat cu o panglică, ine cunoscută mie, cu care era legată o rămurică demimo%ă înflorită.

+-am înfiorat.#laudia Procula îi încredinţase lui acest mesa( către mine. 6 Pe cine să cre%i) Pe cine să nu cre%i) 7unul meu Pilat, eu ştiu că tu nu

asculţi decât de o singură persoană. #iteşte deci.m derulat misiva.

„Pilat,

La picioarele crucii, se aflau patru femei înfă urateș în voaluri. Miriam din

Nazaret, mama lui. Miriam din Magdala, fosta curtezană faţă de care Ieşua se

arăta l!nd pentru unătatea şi inteligenţa ei, "alomeea. #ea de$a patra femeie

era soţia ta, Pilat. Nu am îndrăznit să dezvălui acest lucru nici ţie, nici altora%

mă ascundeam su multe văluri de mătase astfel înc!t nimeni, în afară de

însoţitoarele mele, să nu mă recunoască. #!nd am învăluit în giulgiuri trupul

ţeapăn şi îng&eţat, am văzut că Ieşua murise în seara aceea. 'u însămi am

pl!ns amarnic. 'ram neştiutoare. Nu am crezut destul în el. (cum s$a făcut

lumină. )ino repede la mine, pe drumul spre Nazaret. *e iuesc.

( ta #laudia.+

De la Pilat către dragul său frate

u trecut două %ile, fără să-ţi scriu.m fost departe de toate, departe chiar de propriul meu spirit.=rânturi de gânduri îmi treceau prin cap, dar fără să se închege într-un

raţionament. =run%e veştede răscolite de vânt.

Sunt mut şi surd. =aţă de toate câte mi se raportea%ă, mi se descriu, mi se cer,nu arăt decât indiferenţă. #unoşteam nepăsarea celor la%aţi, a celor pe carenimic nu-i poate surprinde, nu-mi era străin acest fel de nepăsare de care eramcuprins, indiferenţa celui care, surprins, nu mai suportă niciun fel de surpri%ă.3umea mi se părea periculoasă, preferam să mă retrag într-o carapace.

&u mă simt atras de acest mister astă%i că afacerea !eşua nu e doar o enigmă,e un mister. &imic mai dătător de speranţă ca o enigmă e o prolemă care îşiaşteaptă soluţia. &imic mai neliniştitor ca un mister e o prolemă fără soluţie.9e pune pe gânduri, îţi stârneşte imaginaţia" :r eu nu vreau să cad pe gânduri.Eu vreau să cunosc, să ştiu" 1estul nu mă interesea%ă.



#raterios a venit să ia masa la prân% cu mine. +ânca atât de lacom şi deneîngri(it, că ucatele îi a(ungeau şi pe picioare.

#ând a început să-mi vorească de !eşua, i-am cerut să schime suiectul. râgâit şi s-a aşe%at pe masa mea de lucru, cu picioarele larg desfăcute.

6 7a da, a da, ţineam să-ţi spun că m-a interesat prima oară când #laudiaProcula B ce femeie deoseită, unde e acum) *ntr-adevăr nu o meriţi B mi-a

reprodus cuvintele lui. Dar în cele din urmă m-a de%amăgit. &oi, ceilalţi filo%oficinici, căutăm să luptăm împotriva suferinţelor< însă am sen%aţia că !eşua e>altăsuferinţele, vede măreţie în ele, le consideră o ispăşire. De fapt, nu-i pasă delocde fericirea pământeană, voreşte despre fericirea care va să vie, într-oîmpărăţie fără de sfârşit, dincolo de moarte. cest lucru mi se pare caraghios şiiraţional$ !! ănuiesc pe !eşua că (oacă mai mult rolul îngerului decât al omului.*n loc să se supună, ca maestrul nostru Diogene, legilor naturii, el încearcă să ne prefacă natura în spirit. *mătându-se de mister, ne arată un %eu aşe%at dincolo

de nori, depăşind limitele adevăratei filo%ofii. +ai ales când se referă la iuire.m fost şocat. E prima oară că aud un filo%of vorind despre iuire. #e eroaregravă$ &u putem fonda nimic pe iuire. !uirea scapă legilor filo%ofice. !uireanu e un concept la care se a(unge prin raţionament sau prin anali%ă. &u cred că!eşua poate construi ceva i%uindu-se pe ea.

Pentru prima oară, m-am prins în (ocul de-a răspunsul, fiindcă afirmaţiilesforăitoare ale lui #raterios mă înfuriau.

6 Dar poate că tocmai asta e interesant$ ?oreşte despre iuire$ #ând vădîncotro te duce raţiunea singură, nu înţeleg cum ai putea avea un motiv demândrie, nu-i aşa)

6 Pilat, ce te-a apucat) 6 +ă ooseşti #raterios, nu eşti decât un impostor$ 9reci drept un înţelept,

dar niciodată nu ai întins mâna nimănui, n-ai dat niciodată o leţcaie cuiva, n-aiadus mângâiere nimănui. ?oreşti, voreşti, şi faptele tale se re%umă la%gomotul pe care îl faci în (urul tău$ &u te interesea%ă decât să-i şoche%i pe

ceilalţi cu raţionamentele tale, prin care îţi arăţi ţie măsura inteligenţei. Eşti unvanitos$ Eşti tena$ Eşti 1oma$ &u te gândeşti decât la tine, nu voreşti decâtde tine, nu eşti nimic altceva decât o ăşică umflată$

#raterios a sărit de pe masă şi a tras un vânt. 6 *n sfârşit, sunt mulţumit că ieşi din re%erva ta, Pilat aveam impresia că

eşti mort. 6 #raterios, nu te preface că eşti stăpân pe situaţie, ştii că ai darul de a-mi

stârni mânia$ Dacă voreşti de !eşua, răspunde la singura întreare care poate fl pusă în legătură cu el e adevărat că a înviat, sau nu)

#raterios mi-a pus laa lui pe frunte. 6 7ietul meu Pilat, eşti de atâta amar de vreme în Palestina te-a ătut

soarele în cap.



6 înviat, sau nu a înviat) Este un înţelept, sau e =iul lui Dumne%eu) Estesau nu este +esia)

4rlam, era cât pe ce să i%ucnesc în plâns, nu mă mai puteam stăpâni.#raterios a răspuns, scărpinându-şi testiculul stâng 6 &imeni nu a înviat niciodată. &u m-am putut împiedica să nu mârâi

6 #um poţi să ştii dinainte ce e adevărat şi ce nu) #e e posiil şi ce nu)#re%i că poţi şti tot despre toate câte sunt pe lume) înainte să te naşti, cine şi-ar fi putut închipui că va e>ista un individ atât de scâros şi un de nimic precum#raterios)

'i am ieşit din încăpere, fără să întorc capul spre filo%oful copilăriei noastre.+i-am pregătit o occea pentru drum< am făcut rost de o mantie de pelerin<

de cum termin scrisoarea asta, plec în căutarea #laudiei pe drumul spre &a%aret. &u ştiu dacă îţi voi putea scrie. : să mă străduiesc să-ţi scriu de cum o să

trag la un han. &u ştiu dacă mă duc la întâlnirea cu cineva, dar un lucru e sigurmă duc.

1ămâi cu ine.


Sunt şi eu unul dintre cei care umlă.Până acum n-am dat de #laudia şi nici nu am vreo veste despre ea.

8ilnic, drumurile sunt din ce în ce mai pline de oameni care vor toţi să-l vadă pe galileean.*n satele prin care trecem, pelerinii se opresc la fântână şi repetă fără încetare

aceeaşi poveste !eşua li s-a arătat celor unspre%ece ucenici. :dată, pe când seaflau la masă, ucenicii l-au luat drept cerşetor şi, ca să facă o milostenie, l-au poftit să mănânce cu ei< sărmanul s-a aşe%at la masă, a rupt pâinea şi a împărţit-o cu ei< atunci ochii li s-au deschis şi l-au recunoscut.

;angiii, luaţi pe nepregătite de atât omenet, nu au odăi destule şi sunt nevoiţi

să aştearnă saltele în curte. Eu prefer să dorm mai încolo, pe câmp, su stelelemute, ca să nu mă age nimeni în seamă.

Pe curând. 1ămâi cu ine.


&imic nou, dragul meu frate, în afară de ara care creşte, a(utându-mă sătrec neoservat. Dar nu mă amăgesc că arăt a evreu dincolo de picioarele cu

pielea lucioasă, de roman, fiecare neam lasă o urmă de neşters pe trăsăturilefeţei< gura şi dinţii nasc vora, felul de a mânca înmoaie sau usucă pielea,moravurile nasc priviri îndră%neţe sau pudice, agere sau pironite< chiar cerul sucare omul se naşte schimă culoarea ochilor. :are durerea din ceafa vine de la



faptul că stau mereu cu capul plecat, ascuns su glugă) #eafa mă doare, la fel şi picioarele.

#ând am plecat de la !erusalim, mă credeam unic printre pelerini, dar cufiecare %i care trece mă simt mai aproape de ceilalţi. Pe drumul pietros dinalileea nu se tocesc numai tălpile sandalelor mele, ci şi sentimentul că suntunic. #eva mă face să simt o apropiere de însoţitorii mei, nu ştiu ce anume"

Poate mersul, setea, încercarea. Sau pur şi simplu ooseala.1ămâi sănătos.


+erg.Sunt clipe în care nu sunt nici măcar sigur că treuie să mă întâlnesc cu

cineva şi atunci mă gândesc la scrisoarea #laudiei, ca să prind puteri. Sunt sigur că se întâmplă la fel cu ceilalţi pelerini. *ncotro se duc) &u ştiu< acolo unde vavrea să se arate !eşua. De ce merg într-acolo) &u ştiu nici atât< sunt împinşi deceva nelămurit, de o sete a sufletului care ar vrea să se adape de la i%vorul celadevărat. u fost poftiţi acolo) =iecare în parte nu, fiindcă mesa(ul lui !eşua seadresea%ă tuturor< numai credinţa îi spune fiecăruia dacă are sau nu dreptul de afi acolo.

#iudată cohortă care răscoleşte colul drumului, gata să acopere soarele.%i-dimineaţă, când m-am oprit să-mi cercete% picioarele să văd ce mă

înţeapă în deget, o femeie s-a apropiat de mine. 6 3asă-mă să-ţi spăl picioarele.*nainte de a apuca să-i răspund, s-a pus în genunchi, a vărsat apă curată pe

picioarele mele umflate şi a început să le spele cu gesturi lânde. Pe dată, m-amsimţit uşurat.

poi mi-a şters picioarele cu o pân%ă curată, mi-a scuturat sandalele pline de praf şi apoi mi le-a legat. #um stătea aplecată, nu îi vedeam decât părul negru, pieptănat cu cărare la mi(loc şi acoperit pe (umătate cu un voal.

6 +ulţumesc, sclavă.'i i-am întins un ănuţ pentru osteneală. ridicat atunci ochii spre mine şi am recunoscut-o pe +iriam din +agdala,

curte%ana de altădată, una dintre femeile care îl urmau pe !eşua, poate cea dintâicăreia i s-a arătat.

6 Eu nu sunt sclavă.8âmea senină, deloc (ignită.

6 !artă-mă dacă te-am ofensat. 6 &u mă simt ofensată. Dacă a fi sclavă înseamnă să faci ine aproapeluitău, prefer să fiu sclavă. !eşua însuşi spăla picioarele ucenicilor săi. 4n roman



nu poate să-şi închipuie un Dumne%eu care iueşte atât de mult oamenii încât se pune în genunchi ca să le spele picioarele)

=ără să mai aştepte răspunsul meu, a %âmit iar şi s-a ridicat. 6 răeşte-te, Pilat, soţia ta te aşteaptă nerădătoare. =ace parte dintre

preafericitele cărora Domnul li s-a arătat. 6 4nde-i acum) Pe ce drum să apuc)

6 &u are importanţă. : vei găsi când vei fi pregătit. 'tii ine că nu facem pelerina(ul urmând doar acest drum, îl facem mai întâi în adâncul nostru.'i a dispărut.*ntâlnirea la care mă duceam se adeverea. +erg acolo unde mă poartă paşii.

Sper că picioarele mele sunt mai înţelepte decât mine.Pergamentul şi cerneala pe care mi le-a dat hangiul sunt pe sfârşite, aşa că te

las, urându-ţi, dragă frate, multă sănătate.

De la Pilat către dragul său TitusPelerinii vin de peste tot, aşa cum râurile se varsă în fluviu, făcând să crească

apele. celeaşi poveşti, vore, fapte, aceleaşi speranţe sunt purtate de şuvoi,trecând din gură în gură.

Pe %i ce trece, simt tot mai mult forţa de temut, care poartă valurile celor cemărşăluiesc fără oprire. ceastă forţă, care le luminea%ă ochii, le înseninea%ăfrunţile, făcându-le picioarele neoosite, este ?estea cea 7ună. *ncep să pricep

ce înţeleg oamenii prin ea. Ei cred că începe o lume nouă, împărăţia de carevorea !eşua. +ă temeam de acest cuvânt /împărăţie0. #a un adevărat roman pragmatic, îngri(orat şi responsail, mă gândeam la Palestina şi ănuiam că!eşua voia să continue lucrarea lui !rod cel +are, să reunească cele patruteritorii, să ne alunge şi să se aşe%e pe un tron unic. poi, aidoma lui #raterios,am cre%ut că vorea de o împărăţie imaginară, un tărâm de după moarte, ca;adesul la greci, o promisiune de mântuire. +-am înşelat de două ori. De fapt, evora despre o împărăţie în acelaşi timp foarte concretă şi foarte astractă

această lume se va schima prin cuvântul lui Dumne%eu. parent, va fi aceeaşi,dar pătrunsă lăuntric de iuire. =iecare om se va schima lăuntric. #a împărăţiasă vină, oamenii treuie să o dorească. Dacă grăuntele cade pe un pământneroditor, se usucă şi moare. Dacă, dimpotrivă, cade pe un pământ roditor, iesela lumină şi dă roade. #uvântul lui !eşua nu rodeşte dacă nu e primit. +esa(ul deiuire al lui !eşua nu se împlineşte decât dacă oamenii vor să iuească.

&u ştiu încă, dragă frate, ce să cred. : să supun toate astea (udecăţii mele

mai târ%iu. Dar îmi place faptul că acest !eşua nu poate nimic fără spri(inulsemenilor. &u ca arhiereii care îi ameţesc cu dogme, sau filo%ofiiraţionamentelor şi avocaţii retoricii$ !eşua nu impune, nu provoacă, nu încearcă



să convingă. El cere o aplecare lăuntrică, o portiţă pe care noi o lăsăm deschisă,ca mesa(ul lui să ne îndrepte spre o viaţă nouă. #e lândeţe neoişnuită"

&u am veşti de la #laudia. 4neori inima mea o ia ra%na. &u ştiu cât timp letreuie mesa(elor mele ca să a(ungă la tine" =ie ca ele să-ţi aducă, împreună cuîndoielile şi rătăcirile mele, afecţiunea mea. 1ămâi cu ine.

De la Pilat către dragul său Titus &imic nou.+ă tre%esc odată cu soarele şi mă culc odată cu el. !ntre timp, merg.

+ulţimea merge spre soare-răsare, apoi spre apus, urci şi cooară. 9oatămişcarea asta e %adarnică, iar ooseala, noapte de noapte, ne împiedică săvisăm, doar somnul ne întăreşte speranţa. De fapt, nimeni nu ştie unde se vaarăta !eşua. !ar eu nu ştiu unde mă aşteaptă #laudia.

De mai multe ori, unde ne opream, am oservat un peşte desenat pe nisip. 3aînceput nu i-am dat atenţie, dar vă%ând că acest desen se repetă su aceeaşiformă, din pietricele, din scoici, din cochilii, am ănuit că era un semn.

*ncercând să-mi ascund pe cât posiil accentul de roman, am întreat ofemeie care purta un pandantiv în formă de peşte ce era acest semn.

6 #um) &u ştii) E semnul lui !eşua. /Peşte0 în greacă se %ice !;9!S, acestcuvânt dă iniţialele /!sus ;ristos =iul lui Dumne%eu +ântuitorul0. E semnulalăturării noastre.

+ă gândeam la =aian" După el, viitorul rege al lumii pe care îl prevesteauastrologii avea o legătură cu semnul Peştilor. =aian ar fi aandonat, oare,drumul lui !eşua, dacă ar fi cunoscut acest cod secret)

1ămâi cu ine.


&u am găsit-o încă pe #laudia, dar am găsit răspunsul la întrearea dinscrisoarea precedentă.

Stăteam pe marginea drumului cu gând să-mi fac culcuşul, eram sfârşit decăldură, mi-am scos gluga, când deodată o mână m-a ătut pe umăr.

6 7unul meu Pilat, n-aş fi cre%ut niciodată să te văd cu ară.=aian, frumosul văr al #laudiei, mă contempla cu ora(ii săi de roman sătul

de mâncăruri alese şi de femei. =ără să aştepte răspunsul, s-a lăsat pe vine înfaţa mea, poruncindu-le sclavilor să priponească o vreme catârii pe câmpul dinvecinătate.

6 #e de%amăgire$ #e mai, iartă-mă, Pilat, dar cred că #laudia ne-a pus peun drum greşit. 4n rege, acest !eşua) &u-i în stare să ţină o lance, să conducă ooaste. *n loc să tragă foloase de pe urma naivităţii poporului, se face pasăre rară,iar acum vesteşte apropiata lui plecare$ #e lipsă de fler$ 'i fra%a asta, fra%a asta



idioată, da, da, te asigur, el a spus-o, cum sună)" /!ueşte-ţi aproapele ca petine însuţi, la fel şi pe duşmani.0 surd$ 4n rege e rege doar dacă are duşmani,dacă e victorios şi dacă ştie să se facă temut. 4n rege nu iueşte$ &u, hotărât,tânărul ăsta nu are niciun viitor politic.

=aian era atât de pătruns de ceea ce spunea, încât nu încerca nici măcar săcunoască părerea mea. S-a ridicat.

6 +ă duc să caut în 7ailon. :amenii de acolo au cel puţin faima de uniluptători. De la ei ar putea veni 1egele vestit de pre%icători.'i-a scuturat toga, atât de convins de hotărârea sa înţeleaptă încât nu m-am

mai oosit să pomenesc descoperirea mea privind semnul Peştilor. 6 3a drept vorind, Pilat, nu-mi pare rău că te văd a(uns prin locurile astea.

=ără să mă amestec în ceea ce nu mă priveşte, ai tot interesul să împiedicirăspândirea ideilor acestui evreu. Propune o morală prime(dioasă, care ar putea%gudui lumea noastră, dacă va avea ecou el pretinde că toţi oamenii sunt egali.

u%i, Pilat) îţi dai seama) &iciun om nu valorea%ă mai mult decât altul$?asă%ică el atacă sclavia$ Dacă va fi ascultat, ar putea provoca o revoltă care sărăstoarne ordinea, va fi un Spartacus care va reuşi. Punctul sla al lui Spartacuseste că el era un sclav care i-a ridicat pe sclavi, pe când acest evreu lier voreşte lumii întregi şi pretinde că va %droi toate lanţurile care ne ţinîncătuşaţi. E de temut, Pilat$ =ii cu ochii pe el$ *nchide-l$

63-am răstignit o dată. #e aş putea să fac mai mult)=aian m-a privit lung. *nvârtea răspunsul meu în mintea lui, încerca să se

convingă că a au%it ine şi avea o lucire de dispreţ în ochi. poi a i%ucnit înrâs.

6 #e tot %ici, Pilat) Eu l-am întâlnit pe omul tău, nu mai departe de ieri. &u-i prea voinic, dar se ţine pe picioare. re farmec, dar nu părea prea în largul lui.

6 i vorit cu el) 6 =ireşte. 6'i atunci)

6&u m-a prea convins.=aian a făcut semn oamenilor săi că vor porni iar la drum. &u m-am putut împiedica să nu-i strig 6 Dar, =aian, ai vorit cu un înviat din morţi$=aian nici măcar nu a clipit. încălecat, uitându-se de%amăgit la mine. 6h, nu, Pilat, doar nu vrei să mă faci să cred că înghiţi una ca asta$ Eşti de

atâta vreme în Palestina. #u siguranţă, puterea e romană, cultura e greacă,neunia e evreiască"

dat pinteni calului şi a dispărut. &u am avut nici măcar timp să-l între unde era #laudia. Poate că nici nu

voiam să aflu de la el.Devin tare complicat. Sau mult mai simplu)



1ămâi cu ine.


#eva plutea în aer, simţeam că mă apropii de ţintă.De dimineaţă, urmăream norii care începeau să lase o dâră de cerneală

alăstruie pe cer, o pată care se înnegrea, se umfla, se îngrămădea, îndreptându-

se spre muntele 9aor. +ulţimea, un şirag de pete maronii, şerpuia pe pantaaruptă.

9recând de primul pas al muntelui, am aflat că cei unspre%ece ucenicimergeau înaintea noastră. 9reuia să ne grăim.

&orii se încălecau pe olta cerească, plini, gata să crape, fumegând o luminăneagră. =urtuna era pe cale să i%ucnească.

poi o lumină mare, o saie de oţel strălucitoare a spintecat norii şi a lovitmuntele. 4n fulger că%use pe vârful muntelui. +ă gândeam prea târ%iu.

Picături grele se spărgeau peste noi, că%ând apoi în şiroaie lungi, dese. 4niis-au adăpostit su stânci, iar alţii, printre care şi eu, şi-au urmat drumul.

#ând am a(uns la poalele urcuşului aspru, am vă%ut apostolii, ieşiţi parcă din pântecele muntelui.

#ât pe-aici să nu-i mai recunosc. *n loc de fricoşii care tremurau, veneau înmare graă nişte ăraţi puternici, vân(oşi, plesnind de sănătate, cu chipulstrălucind de ucurie. u venit la noi şi ne-au îmrăţişat. ?oreau toţi deodată,

iute, entu%iaşti, cuvintele curgeau cu uşurinţă de pe u%ele lor 6 !eşua a venit la stâna unde ne adăposteam, pe când împărţeam pâinea şivinul aşa cum ne-a învăţat el. &e-a întreat de mai multe ori dacă îl iuim eraceva neliniştitor în întrearea lui, ca şi cum învăţătura lui avea să dispară, dacărăspunsul nostru nu era cel aşteptat. Părea mai puţin lând ca înainte, trecea dela lândeţe la mânie, avea glasul tremurător, aidoma unui prieten drag care pleacă într-o lungă călătorie. #ând Simon l-a asigurat, repetând de două ori că îliuim, el ne-a arătat acolo, pe munte, oile din (urul nostru. /Paşteţi oile mele.

Dacă eraţi mai tineri vă încingeaţi singuri şi umlaţi unde voiaţi, dar când veţiîmătrâni veţi întinde mâinile voastre şi altul vă va încinge şi vă va duce undevreţi.0

&oi nu am înţeles cuvintele sale. : să-l înţelegem, fără îndoială, într-o %i, precum vom înţelege tot ce ne-a spus, atunci când vom câştiga înţelepciune.

poi, i-a chemat la el pe trei dintre noi, Simon, ndrei şi loanan, cei trei carese aflau lângă el în noaptea când a fost prins pe +untele +ăslinilor, pe când îşi

aştepta moartea. ?oia ca aceia care l-au cunoscut în starea (alnică să-l a(uteacum să urce muntele. &e-am urcat până în vârful muntelui.



Era sla !eşua al nostru, sla, numai piele şi os, aşa cum era pe cruce, curănile sângerânde. 4n trup atât de suţirel, de uşor, că ne întream cum de mai putea să se ţină pe picioare. De unde venea atâta putere) &u din trupul săusfâşiat. &u din trupul din care a curs apă şi sânge. &ici din oasele ieşind prin piele. cest schelet gata să se prăuşească avea forţa ochilor< în ochi i serefugiase viaţa, o viaţă puternică, încăpăţânată, părând plină de mânie.

3a cină, !eşua s-a lăsat în genunchi, rămânând astfel o vreme. Se ruga. poine-a inecuvântat. /+ergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toatăfăptura. 7ote%aţi-i în numele 9atălui meu. *nvă a i-iț ț ceea ce eu v-am învăţat. *nlimi noi veţi grăi. Dacă veţi pune mâinile pe cei olnavi, se vor vindeca. 'erpiveţi lua în mână, peste cei olnavi vă veţi pune mâinile şi se vor face sănătoşi.'i să ştiţi că voi fi cu voi în toate %ilele, până !a sfârşitul lumii.0

*n vreme ce ne inecuvânta iarăşi, s-a depărtat de noi. S-a schimat la faţă.?eşmintele lui s-au alit.

După care am simţit pre%enţa unor umre. 'i umrele voreau. 'i !eşua lerăspundea. !eşua %âmea de parcă regăsise prieteni vechi.

&oi am închis ochii ca să nu ne orească lumina, nu mai vedeam nimic. Dar aceia dintre noi care aveau au%ul ascuţit i-au au%it pe +oise şi pe Elia carevoreau cu !eşua. &u înţelegeam, am apucat să au%im doar câteva cuvinte!erusalimul, noul legământ, plecarea lui.

Dar aceasta se pare că nu era pentru noi, căci un somn greu, ca grindina de primăvară, ne-a cuprins şi ne-a trântit în iară.

#ât timp am rămas în această amorţeală) #ât o ătaie de aripi) #ât somnuldintr-o după-amia%ă de vară) #ând am deschis ochii, !eşua nu mai era acolo.

Deodată, cei unspre%ece n-au mai spus nimic.9ăcerea era încărcată de vi%iunea măreaţă. : emoţie ne ţinea legaţi şi ne

prelungea e>altarea. Era una dintre acele ore în care omul capătă încredere, oredătătoare de cura(, de cura(ul de a schima, de a reîncepe. #erul ne păreaaproape. Ploaia se oprise.

=iecare păstra în fundul sufletului căldura celor spuse, o flacără care îl apăra,care devenea flacăra sufletului său.m coorât în tăcere. &umai tăcerea putea să cuprindă ceea ce simţeam cu

toţii. ltfel ar fi treuit să strigăm, să urlăm fără oprire.'tiu acum că #laudia e aproape. #ă o voi îmrăţişa în curând. Deocamdată,

nu pot să-ţi spun mai mult. 9e iuesc, dragă frate, şi îţi doresc sănătate.


m regăsit-o pe #laudia.+ă aştepta dreaptă, în mi(locul drumului, de parcă ştia că treuia să a(ung

acolo în clipa aceea.



#redeam că o să-i frâng oasele în raţele mele. Din fericire, a început sărâdă, înainte de a-şi pierde suflul în strânsoarea mea. &-am lăsat-o să voreascăca s-o îmrăţişe% încă şi încă.

#ând m-am oprit, iar a început să râdă. 6răţi ca un neun.Ea m-a îmrăţişat la rândul său, în felul ei, ca o femeie, mai re%ervată, u%ele

ei se ofereau şi se fereau în acelaşi timp. : doream. 6 &u mai pleca #laudia. 6 &u mai plec. 9u treuie să ai gri(ă de mine de acum. m devenit mai

gingaşă. Port în pântece copilul nostru.


lată-ne întorşi la #e%areea.Privesc marea în fiecare %i şi încerc să-mi imagine% 1oma, pe tine, casa

copilăriei noastre şi parcul cu mii de chiparoşi, voi staţi ascunşi dincolo deori%ont, neschimaţi, şi mă aşteptaţi. &u încerc să găsesc scu%e pentru că amîncetat să-ţi scriu atâtea săptămâni< nu am putut. =ii sigur, dragă frate, că teiuesc la fel, poate mai mult. *n acelaşi timp, nevoia de a-ţi scrie în fiecare %i adispărut< mi-am dat seama că scriam scrisorile în primul rând pentru mine, ca sămă asigur că fac încă parte din 1oma. 9rimiteam gândurile mele locului undem-am născut, ca să-mi întăresc rădăcinile, să strig că nu sunt de aici, că nu sunt

din Palestina. *ţi voream, desigur, pentru că eşti tu, dar şi pentru că eşti fratelemeu, chipul meu, faţa mea rămasă undeva pe o frescă romană.cum acest lucru mi se pare %adarnic. #e însemnătate are dacă eşti de aici

sau de aiurea) Să te legi de o ţară înseamnă să fii legat de tot ce e mai mărunt.Să fii legat de pământul tău înseamnă să te târăşti. Eu vreau să merg drept. Deacum, mă interesea%ă nu ceea ce îi face pe oameni romani, greci, egipteni, măinteresea%ă ceea ce au frumos, generos, drept, ceea ce pot fauri spre a facelumea mai ună şi mai demnă.

Pentru moment îmi fac datoria. sigur ordinea ameninţ, supraveghe%, pedepsesc. *n curând, de cum copilul nostru va veni pe lume, ne vom întoarce la1oma, unde vreau să-i povestesc eu însumi lui 9ierius tot ce s-a întâmplat aici.=ără îndoială, mumia aia ătrână nu mă va asculta. #laudia e convinsă căîmpăratul mă va revoca şi, chiar dacă altădată s-a folosit de relaţiile ei pentruaceastă promovare, acum nu-i mai pasă de asta. Pântecele ei se rotun(eşte,vorim de !eşua, ea priveşte viitorul cu seninătate.

+ărturisesc că sunt departe de a împărtăşi calmul său. &u pot trăi mereu laînălţimea muntelui 9aor. *n cele din urmă, ce am vă%ut) &imic. #e am înţeles) &imic.



&u l-am întâlnit pe !eşua decât o dată. Se poate numi asta întâlnirea cu el) :întâlnire e ceva hotărâtor, o poartă, o deschidere, o clipă care se întipăreşte încurgerea timpului, creând un înainte şi un după aceea. Dacă ne gândim la toateacestea, eu nu !-am întâlnit pe !eşua.

*n %iua aceea mi-a fost adus un pri%onier.S-a mai întâmplat de mii de ori"

#a autoritate de care depindeau e>ecuţiile, puteam să accept sau să refu%condamnarea la moarte cerută de triunalul religios.S-a mai întâmplat de mii de ori"5udecătorii îl găseau vinovat, condamnatul se credea nevinovat.S-a mai întâmplat de mii de ori"+-am uitat ine la el) !-am reţinut trăsăturile feţei)De ce să mă fi uitat la el) =iind în serviciul pulic roman, îmi făceam datoria.

De ce ar fi treuit să dau acelui moment anal o atenţie deoseită)

&u-i vedem niciodată pe ceilalţi aşa cum sunt. &u avem decât puncte devedere, trunchiate, modelate de interesele de moment. *ncercăm să (ucăm un rolîn comedia umană, nimic altceva decât propriul rol B e oricum foarte greu. *nnoaptea aceea eram doi actori. !eşua (uca rolul victimei, eu rolul pretoruluiroman, drept şi nepărtinitor.

6Eşti regele iudeilor) 6&-am spus niciodată asta. 6 şa %ic alţii, totuşi. 6 #ine) 6 #ei care te acu%ă, cei care te aduc la mine, tot sinedriul. 6 E nedrept. Ei %ic asta, nu eu, şi, ca să mă piardă, mă acu%ă că eu sunt cel

care %ice asta. 6 9otuşi, afirmi că vei întemeia o împărăţie) 6 Da. 6 tunci)

6 *mpărăţia mea nu-i din această lume.Părea trist, distrus că a dat greş.poi şi-a venit în fire şi mi-a a%vârlit 6 Dacă aş fi vrut să fiu rege în această lume, aş fi făcut totul ca să nu fiu

prins şi nu m-aş afla aici, înaintea ta. &u, împărăţia mea nu-i din această lume. 6 şadar, eşti rege) 6 Da, sunt rege, rege din altă lume. De acolo vin, acolo mă întorc, iar aici

treuie să o întemeie%. m venit în Palestina ca să spun adevărul. :rice om carecaută adevărul ascultă cuvintele mele.

6#e este adevărul)m pus întrearea aşa cum dai din umeri pentru a scăpa de un oaspete

nepoftit. #e este adevărul) devărul meu, al tău, al altora. #a roman adevărat,



format la şcoala scepticismului grec, relativi%am. :rice adevăr este al celui careîl spune. E>istă tot atâtea adevăruri câţi oameni. &umai forţa impune cu armelesale adevărul< cu saia, prin luptă, prin moarte, prin tortură, prin şanta(, prinfrică, silind minţile să se înţeleagă, asupra unei doctrine. devărul este ovictorie a ta, este o înfrângere a altora, mai ine %is un armistiţiu. Dar adevărulnu e niciodată unul singur< de aceea el nu e>istă.

6#e este adevărul)m %is asta mai mult pentru mine decât pentru el. +-am liniştit. Spre mareamea surpri%ă, acest evreu m-a au%it prea ine şi a început să tremure.

Eram surprins.cest om se îndoia.De oicei, fanaticii înlătură îndoiala, vorind sus şi tare despre credinţa lor.

*n schim, !eşua îşi punea întreări, părând că se teme că apucase pe un drumgreşit, întreându-se dacă nu cumva am dreptate"

poi, stăpânindu-şi fiorul care îl încerca, adunându-şi forţele, m-a înfruntatrăspicat

6 De fapt, ce este adevărul)*mi răspundea cu întrearea mea.cum eram eu cel care tremura su lovitura întreării şi începeam să mă tem

să-i răspund. &u, eu nu deţineam adevărul, eu deţineam doar puterea, puterea dea decreta ce e ine şi ce nu e ine, puterea nefirească asupra vieţii şi a morţii, puterea neruşinată.

S-a aşternut tăcerea.*ntrearea s-a pierdut între noi ca o minge.9ăceam amândoi.9ăcerea vorea între noi doi. 9ăcerea spunea mii de lucruri iuţi, tuluri,

mişcătoare.ceastă tăcere, în mod ciudat, îmi vorea mie. #e faci aici) mă întrea

tăcerea. #ine îţi dă dreptul să dispui de vieţile altora) #ine te luminea%ă ca să

poţi hotărî) Eram cuprins de slăiciune. &u era ooseala, o cunoşteam prea ine, nu aveam nevoie decât de odihnă pentru a o face să dispară< era oslăiciune lentă, îmi amorţea corpul ca o otravă care mă parali%a asurditatea puterii. #e aveam eu mai mult decât acest evreu sărăntoc) : origine romană, ofuncţie care îmi punea la dispo%iţie soldaţi şi arme" Dar ce preţ aveau toateastea)

6 #e anume are preţ)!ată cum a transformat evreul întrearea mea în adevăr. +erită să ne luptăm

unii cu alţii) Să murim) Să trăim) #e anume are preţ cu adevărat)#u cât tăcerea se prelungea, cu atât mă simţeam mai singur. Dar, curios, era

ceva foarte plăcut să plutesc, aflându-mă în starea asta eram lier. +ai ine %is



lier de legături, de lanţurile de fier a căror muşcătură adâncă o ignorasem,lanţurile care nu erau ale sclaviei, ci ale puterii"

După această lungă reverie, nerădarea arhiereilor de dincolo de porţi m-afăcut să revin la datorie. m încercat %adarnic să-l salve% pe !eşua.

şadar, ce am vă%ut) &imic. #e am înţeles) &imic, în afară de faptul că cevascăpa înţelegerii mele. *n ca%ul lui !eşua, am încercat să salve% raţiunea, să o

salve% cu orice preţ în faţa misterului, să salve% raţiunea dincolo de raţional"Degeaa$ m înţeles că e>ista ceea ce era de neînţeles. sta m-a făcut mai puţinarogant şi mult mai ignorant. m pierdut unele certitudini B certitudinea de a măcrede stăpân pe viaţa mea, certitudinea de a cunoaşte oamenii B dar ce amcâştigat) +ă plâng adeseori #laudiei înainte eram un roman care ştia< acumsunt un roman care se îndoieşte că ştie. Ea râde. 7ate din palme ca la un număr de (onglerie.

6 te îndoi e totuna cu a crede, Pilat. &umai nepăsarea e rea.

Eu nu mă las înregimentat astfel în comunitatea lui !eşua. +ai întâi, funcţiamea îmi inter%ice arhiereii 9emplului, în frunte cu #aiafa, luptă împotrivaacestei noi credinţe, îi alungă pe discipoli, pe &icodim, pe !osif din rimateea, pe 'u%a, chiar şi pe ietul Simon #irineul, trecătorul care a purtat, dinîntâmplare, crucea. u rămas prea multe lucruri nelămurite ca să pot să-mi fac o părere.

*ţi aminteşti ma>ima pe care ne-o spunea #raterios, când era dascălul nostru)/Să nu cre%i niciodată ceea ce eşti dispus să cre%i.0 în timpul discuţiilor, de maimulte ori, am confruntat ma>ima şi credinţa #laudiei.

6 #laudia, tu voiai să cre%i ce %icea !eşua înainte ca el să facă dovada că afost trimis de Dumne%eu.

6 =ireşte. Simt nevoia să cred că unătatea are preţ, că iuirea treuie sădepăşească toate pre(udecăţile, că nu treuie să alergăm după ogăţie, că lumeaasta are un sens şi că nu treuie să ne temem de moarte.

6 *nseamnă că răspun%i unei nevoi, nu cerinţelor adevărului.

6 #are sunt cerinţele adevărului) &eplăcerea) &eliniştea) După tine, n-ar treui să credem decât în ceea ce nu ne place) 6&-am spus asta. 6ha, ve%i$ &ici plăcerea, nici neplăcerea nu pot fi criterii ale adevărului.

:r, în acest ca%, nu e vora de a gândi sau de a cunoaşte. ici e vora de acrede, Pilat, a crede$

Deocamdată nu cere nicio formă de cult, spre deoseire de riturile greceştisau romane, dar moili%ea%ă fără preget spiritul.

Pentru asta eu cred că nu are viitor.*i e>plic adeseori #laudiei. +ai întâi, această religie a apărut într-un loc

nepotrivit< Palestina rămâne o naţiune mică, neavând nici însemnătate, niciînrâurire în lumea de a%i. poi, !eşua a dat învăţătură numai oamenilor fără



carte, pescari neciopliţi de pe malul lacului 9ieriada care, în afară de loanan,nu voresc decât arameeană, puţină eraică, foarte puţină greacă. #e se va alegede povestea lui când ultimii martori vor muri) !eşua n-a lăsat nimic scris decât pe nisip sau pe apă< ucenicii lui la fel. 'tia, oare, să citească) +ai mult, a plecat prea devreme n-a avut când să înveţe destui oameni, mai ales oameniimportanţi. De ce nu s-a dus la tena sau !a 1oma) De ce a părăsit această

lume) Dacă este =iul lui Dumne%eu, cum pretinde, atunci de ce nu rămâne cunoi în vecii vecilor, ca să ne convingă şi să ne facă să trăim în adevăr) Dacă ar firămas printre noi, nimeni nu s-ar mai fi îndoit de mesa(ul său.

1aţionamentele mele o fac să râdă mereu. #laudia pretinde că !eşua nu aveaniciun motiv să rămână aici. fost destul că a venit o singură dată.

El nu treuie să aducă prea multe dove%i. stfel i-ar fi oligat pe oameni săse prosterne%e. :r el l-a elierat pe om. El ţine cont de această liertate,lăsându-ne posiilitatea de a crede sau de a nu crede. Putem fi siliţi să ne

alăturăm) Putem fi siliţi să iuim) Depinde de noi înşine să consimţim !acredinţă şi la iuire, !eşua respectă oamenii. Prin mesa(ul său ne trimite unsemn, dar ne lasă să-l înţelegem singuri. &e respectă prea mult pentru a neconstrânge. Pentru că ne preţuieşte, ne îngăduie să ne îndoim. ceastă alegere pe care ne-o lasă este un alt nume al misterului său.

Sunt întotdeauna tulurat de acest discurs. Dar niciodată convins.Semnul peştelui apare tot mai des pe nisip şi în colul drumurilor Palestinei<

pelerinii îl desenea%ă cu capătul toiagului, ca o cheie secretă a unei comunităţicare se întinde tot mai mult. !scoadele mele îmi dau de ştire că sectanţii !ui!eşua şi-au găsit un nume creştinii, discipolii lui ;ristos, cel care e unsul !uiDumne%eu, şi că au un alt semn de recunoaştere pe care îl poartă drept pandantiv crucea.

+-am înfiorat când am aflat de această ciudăţenie. #e idee arară$ De ce nuo ţeapă, o secure, un pumnal) #um îşi închipuie că vor aduna credincioşii în (urul episodului celui mai puţin glorios, celui mai umilitor din povestea lui

!eşua)#ând i-am spus asta #laudiei, ea a prins să gândească cu voce tare 6 &u e o greşeală. #hiar dacă semnul e teriil, !eşua şi-a împlinit menirea

când era pe cruce. S-a lăsat răstignit din iuire pentru oameni. înviat pentru aarăta că avea motiv să iuească. 'i că treuie întotdeauna, în orice împre(urare,să avem cura(ul să iuim.

Dragul meu frate, nu vreau să te oosesc prea mult cu tulurarea mea şi cureflecţiile mele. ?om avea plăcerea să discutăm cât de curând, când vom a(ungela 1oma. Poate că în timpul traversării mării toate ideile astea vor dispărea de lasine şi voi înţelege, punând piciorul pe cheiul :stiei, că toate acestea ar fitreuit să rămână în Palestina. #reştinismul, această paraolă iudaică, poate se



va îneca în mare. Sau poate mă va urmări până acolo" #ine poate şti ce drumvor lua ideile)

1ămâi sănătos.

Post scriptum.

%i-dimineaţă, i-am spus #laudiei, care se pretinde creştină B aşa să ştii B, că

nu va e>ista decât o generaţie de creştini cei care l-au vă%ut pe !eşua înviat dinmorţi. ceastă credinţă se va stinge când cel din urmă ătrân va închide ochii,având încă în minte chipul şi glasul lui !eşua pe când trăia.

6&u voi fi niciodată creştin, #laudia. #ăci eu nu am vă%ut nimic, am ratattot, am a(uns prea târ%iu. Dacă era să cred, ar fi treuit să cred mai întâi înmărturiile celorlalţi.

6 tunci, poate, tu eşti cel dintâi creştin)



JUNALUL UNUI !"AN#UAT



nul OOO'apte ani de muncă au că%ut în mâinile unor răufăcători. larma a sunat în

stradă, fără să alerte%e sau să facă pe cineva să se deplase%e.Suntem în L ianuarie OOO şi totul mi-a fost smuls în câteva secunde.Din CH, întrerupându-mă doar pentru a scrie piese de teatru, am visat, am

conceput, am meditat, apoi am redactat această carte. 9rup din trupul meu. &oteşi versiuni succesive, le-am înregistrat pe toate în cele două calculatoare pe carele aveam. :r răufăcătorii nu au luat din toată casa decât aceste lucruri$

Sau aproape"

#ulmea profesionalismului au luat şi geanta care conţinea dischetele de acIup" &u mi-a mai rămas nimic.E oare posiil să nu fi păstrat nicio urmă pe hârtie) +ă tem că da. Din gri(a

de a nu-mi încărca iroul, sunt în stare să arunc teanc după teanc hârtiile, rând pe rând.

#onfirmare nu posed nicio versiune imprimată a muncii mele.'i dacă cineva o să pulice romanul su numele lui) OJ

#a să mă liniştească, poliţiştii îmi amintesc că aici suntem în !rlanda, căaproape nimeni nu ştie france%ă şi că pe hoţi îi lasă indiferenţi conţinutulcalculatoarelor. După ei, poate fi vora de o andă care operea%ă de treisăptămâni în cartier şi nu se strecoară în case decât ca să le golească dematerialul informatic.

6 u şters de(a tot, îmi %ic ei spre a mă consola.=ra%a asta mă ucide pentru a doua oară.

în toate %iarele din Dulin, de la cel mai şic până la cel mai popular. 7runo+. Dă anunţuri, cerând să mi se restituie calculatoarele. Promite că nu vom dacurs urmăririi, a dimpotrivă, vom oferi o recompensă.

7ono, memru al grupului 4, furat recent şi el, se pare că a oţinutrestituirea dischetelor sale.

*n acelaşi timp, eu nu eneficie% de popularitatea unui star rocI"Simt că 7runo +. &u e convins de eficacitatea acestui demers, dar ţine să mă

a(ute.

*n loc să-i mulţumesc, îl între prosteşte din oră în oră /#re%i că va merge)0 &imeni n-a răspuns !a anunţuri, treuie să-mi revin cartea mea a dispărut înneantul declanşat de un deget necunoscut apăsând pe /delete0.



Peste tot în lume, din cau%a furtunii violente care s-a aătut asupra Europeispre a inaugura anul OOO, oamenii plâng lângă casele lor dărâmate, păduriledevastate, grădinile distruse, arorii că%uţi la pământ.

Eu îmi plâng opera care s-a făcut nevă%ută. &ecunoscute sunt căile simpatiei"*n această seară, iau o hotărâre mâine mă duc să cumpăr un top de hârtie şi

voi scrie cu mâna, dintr-o suflare, cartea, de la prima pagină până la ultima.9otul s-a petrecut aşa cum treuia. m redactat paginile din rădina+ăslinilor. u revenit mai uşor ca niciodată, amintirile noastre B a lui !eşua şi amea B amestecându-se pentru a restitui trecutul, păstrând numai esenţialul, cu ofluiditate neoişnuită care ţinea, fără îndoială, de faptul că, nemaicăutândlucrurile pe care le aveam de spus, nu aveam decât gri(a de a le e>prima, f #umde am avut îndră%neala să scriu în numele lui !sus)

4n ateu nu s-ar (ena, pe când eu, care am primit credinţa în Sahara, eu, a

cărui spiritualitate poate fi numită, datorită studiului şi timpului, creştină, eutransgrese% continuu limitele, îmi iau dreptul meu în fiecare clipă, nesocotesccaracterul sacru al Evangheliilor$

5ustific această îndră%neală prin scopul cărţii mele acela de a crea o imaginevie şi apropiată a lui !sus, a cărui figură e ştearsă după atâtea veacuri derepre%entări pioase, al cărui cuvânt nu răsună decât ca un ecou aia au%it,repetat papagaliceşte, ale cărui fapte sunt încremenite în talouri atât decunoscute încât nimeni nu le mai oservă, ale cărui strigăt, îndoială şi cura( suntignorate, înăuşite de 7isericile care, pentru a edifica poporul, au vrut să pre%inte un Dumne%eu încura(ator, sigur de el, conştient de propriul său destin.

După două%eci de veacuri de %vonuri, de scrieri, de palimpseste, de şoapte,nu mai au%im nimic, nu mai vedem nimic$ Dacă îi între pe contemporanii mei,!sus este pentru ei un celeru necunoscut nu mai este nici Dumne%eu, nici om. &u mai e un Dumne%eu pentru că e redus la o figură istorică B înţelept, iluminat,impostor sau victimă B căreia îi recunoaştem, totuşi, e>istenţa. &u mai e un om,

căci, în dorinţa lor de a crede şi de a-i face să creadă şi pe alţii, religioşii seleagă e>cesiv de caracterul divin, de puterea miraculoasă a persona(ului.*n cartea mea, îl voiam mai întâi om, apoi Dumne%eu"De asemenea, m-am amu%at să-l descriu, astă%i, pe !eşua din &a%aret, un

copil convins că este Dumne%eu, la fel ca toţi copiii iuiţi, şi care descoperăneputinţa lui fi%ică nu poate %ura$ învăţa să fii om înseamnă să-ţi cunoştilimitele suntem olnavi, suferin%i, murim într-o ună %i, nu vom şti niciodatătotul şi puterea pe care o avem asupra noastră şi asupra celorlalţi se re%umă lamai nimic. Dacă !sus a fost om, el a descoperit acest lucru, având conştiinţa propriei sale umanităţi.

E amu%ant să te gândeşti că la origine suntem toţi porniţi să ne credemDumne%eu"



9ăcerea lui !sus precum şi cuvântul său mă intrigă.De ce a tăcut timp de trei%eci de ani)*n acest moment scriu despre această tăcere.De două mii de ani teologii se ceartă B de altfel asta e meseria lor B asupra

conştiinţei de sine a lui ;ristos. 'tia !sus de la început că era fiul lui Dumne%eu,sau a descoperit asta treptat) +esianismul lui era consustanţial, sau l-a înţeles

în timp)+i se pare că cele patru Evanghelii răspund cu mici diferenţe de amănunt laaceastă întreare !sus nu e decât un om, inspirat de Dumne%eu cu siguranţă, unom, până în momentul morţii sale pe cruce. Dacă nu, n-ar fi suferit.

Dacă nu, n-ar fi murit. *nvierea îi conferă, în realitatea sa pământească,statutul de Dumne%eu.

!sus nu voreşte mulţimii până la vârsta de trei%eci de ani. Duce o viaţăoişnuită de dulgher, nu a ieşit din &a%aret, a trăit fără să se facă nimic deoseit,

fără să adune oamenii în (urul său. Dacă ştia dinainte care era misiunea sa, de cea întâr%iat atâta vreme) ceastă încetineală mi se pare o dovadă a faptului cămesianismul i-a fost revelat în timp.

Etapele B mereu potrivit Evangheliilor B mi se par evidente.+ai întâi, e recunoscut de loan 7ote%ătorul pe malul !ordanului. Profetul

recunoaşte în pelerinul !sus pe +esia pe care el îl vestea de ani în şir.Surprins, tulurat, !sus dispare patru%eci de %ile în pustiu< ce s-a petrecut în

cele patru%eci de %ile) &imeni nu ştie, dar, fără îndoială, acest interval îlschimă complet când se întoarce printre oameni, el voreşte$ în sfârşit,voreşte$

*n acelaşi timp, a vori nu înseamnă a se numi. *ncă nu se numeşte +esia.#ând e întreat cine este, el nu răspunde. Dacă interlocutorii lui insistă şiinsinuea%ă /Eşti tu +esia)0, el răspunde /9u eşti cel care %ice0.

ni de-a rândul n-am vrut să văd în această replică decât sensul filo%ofic./9u eşti cel care %ice0 mi se părea că e>primă po%iţia lui !sus faţă de credincios

/9u deci%i în sufletul tău şi în conştiinţa ta dacă sunt sau nu sunt +esia, de tinedepinde să mă recunoşti ca Dumne%eu, eşti lier0.

stă%i, văd această morală a liertăţii, dar disting de asemenea îndoiala profundă care îl sfâşie. El însuşi se întreaă este el +esia, este el în stare să-şiasume această îndatorire)

Despre îndoielile lui !sus 7iserica n-a vrut să vorească, vrând, fără îndoială,să pre%inte o versiune simplă unor oameni simpli. #e păcat$ Deodată, uităcura(ul lui !sus. E>istă, oare, cura( fără e%itare, fără frică) #um putem uita căultimele cuvinte spuse pe cruce sunt /Dumne%eul meu, de ce m-ai părăsit)0



Prima parte a cărţii mele e construită pe această fra%ă, care e>primă într-omanieră tulurătoare umanitatea lui !sus, acest strigăt de de%năde(de la care nuam încetat să medite% atâţia ani.

4n amănunt pare să contra%ică interpretarea mea. E vora de un scurt pasa(din 3uca FLK-KCG unde !sus, în vârstă de doispre%ece ani, călătoreşte la!erusalim, lăsându-şi părinţii, vrând să discute cu cărturarii şi arhiereii din

9emplu. #ând !osif şi +aria se arată uimiţi, el răspunde /:are nu ştiaţi că încele ale 9atălui +eu treuie să fiu)0 4luirea părinţilor săi arată că ei nu seaşteptau la acest răspuns. #eea ce contra%ice povestea 7unăvestirii făcute+ăriei şi lui !osif< pe scurt, aceasta se re%umă la o istorioară comună, cum suntatâtea cu aceeaşi tendinţă. &u putem conta pe ea, deci.

1olul +ăriei"4neori o iuesc, alteori nu-i dau nicio importanţă. #ăci, citind Evangheliile,

unde ea e foarte puţin menţionată B din câte ştiu, ea nu spune decât patru sau

cinci fra%e B, nu simt mai mult decât evangheliştii nevoia să-i acord un lochotărâtor. Poate că asta îi va şoca pe anumiţi cititori. =ără îndoială, le vaîndurera pe unicile mele, care, ca atâtea alte fetiţe din =ranţa, au fost ote%ate+aria"

*n roman nu pot să e>plic alegerile mele, de aceea simt nevoia să le e>prim înacest (urnal.

Pentru mine !sus are o mamă şi un tată care sunt oameni. El este rodul iuiriidintre !osif şi +aria. 3a fel ca evangheliştii loan şi +arcu, nu am nevoie să credaltceva, învierea lui !sus mă uimeşte, nu naşterea sa.

&umai +atei şi 3uca B ale căror te>te sunt uneori gemene B se simt oligaţisă adauge povestea 7unăvestirii. Ei fac îngerii să cooare din cer şi să-imărturisească +ăriei destinul fiului său. De ce) ?ăd aici gri(a povestitorului, unrefle> de genul /deschideţi ine urechile, o să vă povestesc ceva foarteneoişnuit0. Dintr-odată, povestitorul care vrea să capte%e atenţia mulţimii aretendinţa de a plasa sfârşitul la început, lăsând să se înţeleagă morala.

*n acelaşi timp, a de%vălui o temă care ar treui păstrată pentru final mi se pare o dovadă de literatură slaă şi filo%ofie măruntă. ceasta conferă povestiriiun caracter de legendă B o legendă ca toate legendele B or tocmai asta ar fitreuit evitat$

De altfel, niciunul dintre cei patru evanghelişti nu ne spune e>act ce saîntâmplat cu +aria după moartea şi învierea fiului său.

*n acelaşi timp, niciunul nu o descrie ca fecioară eternă, pentru că ea a avut şialţi copii cu !osif, copii menţionaţi în toate Evangheliile, de către Pavel şi decătre istoricul =lavius 5osephus, copii dintre care !aco, după dispariţia lui !sus, pare să fi (ucat un rol important în sânul primei comunităţi creştine.

1olul +ăriei apare mai mult ca rod al istoriei creştinismului decât alEvangheliilor. De-a lungul timpului. 7iserica şi conciliile au adăugat numeroase



idei despre ea adormirea, fecioară eternă, rolul de intermediară, culmea fiind#oncepţia !maculată, în CQKL. :r, deşi înţeleg ine mişcările sociale şi istorice B plus cele teologice B care au incitat instituţiile să adauge ceea ce nu a fostniciodată menţionat în Evanghelii, sunt pe puţin surprins, dacă nu şocat. Dupămine, nu pot e>ista dogme care nu sunt revelate, ci luate prin deci%ii. #um poatecrea 7iserica dogme noi) +isiunea sa nu e pur şi simplu să apere dogmele care

e>istă)Pe +aria o văd cu ochii lui !sus, cu iuire, cu respect şi compasiune, o văd ca pe o femeie cu limitele sale, care nu înţelege tot F+atei CLR-KO, +arcu HHl-HKşi 3uca Q C-CG, care suferă, dar care a fost cea dintâi care l-a învăţat şi i-aarătat ce înseamnă a iui.

*ntruparea !sus se naşte şi moare ca un om. #eea ce îl face =iul luiDumne%eu este învierea.

*n ultimii %ece ani, am citit relatări istorice despre !sus, despre (udecarea sa,

despre viaţa cotidiană la !erusalim, despre mişcările politice şi religioase dinaceastă parte a lumii, a chiar şi tratate de medicină despre crucificare. *nacelaşi timp cu reflecţiile teologice, mi-am însuşit lucrările făcute de cercetătoriirealului. #ăci un !sus istoric mi se părea tot atât de necesar creştinismului ca un!sus fiu al lui Dumne%eu. Dacă punem omul în opo%iţie cu Dumne%eu,creştinismul e tăiat de la rădăcină, ar însemna să negi fie partea umană, fie partea divină a lui ;ristos.

stfel 1enan a constituit, pentru mine, o lectură tot atât de importantă caPascal"

scrie /Eu, !eşua din &a%aret0"*n fiecare %i, scrisul cere o pregătire ciudată, între meditaţie şi rugăciune.

Stau cu palmele pe masă, cu ceafa frântă su greutatea capului, cu ochii închişi pentru a au%i mai ine, ca şi cum mă chirceam, coorând înlăuntrul meu pentrua scoate tot ce aveam mai un. *n tăcere şi în efluviile unei lumânări cu parfumde levănţică, mă îndepărte% de lume, de mirosurile sale urâte, încerc să fiu

numai urechi.4neori această seninătate rămâne inaccesiilă. !nsist cu lândeţe. &ucontea%ă dacă pierd un ceas, două, lândeţea rămâne singura cale"

*nlăuntrul meu este altcineva. colo mă aşteaptă trăiri, gânduri, stări care nu-mi stau în fire. De unde se iveşte această surpri%ă pe care o numim inspiraţie)Din e>perienţele acumulate, dintr-o inimă mai largă decât mintea, dintr-uninconştient mai ogat decât conştiinţa) :are alţii, vii sau morţi, pun stăpânire peimaginaţia mea pentru a vori) Să fie o memorie genetică, cea a umanităţii,devenită în sfârşit accesiilă) Este o intrare în stare de re%onanţă cu lumea, un alşaselea simţ pe care ştiinţa îl ignoră încă) Să fie o şoaptă divină) Eu cred întoate aceste ipote%e"



#ând scriu, fac e>perienţa unei alterităţi. Sunt atât scriul care ascultă, cât şiscriitorul care creea%ă.

orde% un infinit, un univers nemărginit" 3a drept vorind doar mărginirea îmi aparţine.

#a să-l fac pe !sus să vorească /drept0, fără să-i tremure glasul în ciudaîndoielii, glasul învăluit într-o e>presie fermă, precisă, dar fără aere filo%ofice

sau intelectuale, încerc să mă retrag din lume, mai ales din mine însumi. *ncercsă coor în adâncul meu ca să găsesc ceea ce am mai un, acest mai un care nusunt eu şi nu este al meu"

Dar nu găsesc în fiecare %i ceea ce am mai un"#âteva rânduri astă%i, nu prea multe"Simplitatea cere nu numai muncă, ci şi rădare"#ălătoriile unui scriitor apropiat Sfântului ugustin"Să coor în mine pentru a găsi altceva decât pe mine însumi"

4neori îl găsesc şi rămân acolo o după-amia%ă întreagă să medite%. şa amfăcut astă%i.

*n seara asta sunt fericit.*n acelaşi timp nu sunt mulţumit romanul nu a a(uns prea departe.#u toate că"Sigur că, pentru a descrie şederea lui !sus în pustiu, mă inspir din propria

mea noapte în deşert în feruarie CQ, am intrat ateu în Sahara şi am ieşitcredincios.

De fapt, nu mă folosesc prea mult de e>perienţa mea. &u scriu decât ceea cee necesar pentru cartea mea. @in pentru mine această noapte su cerul înstelat, onoapte care mi-a schimat viaţa.

+iracolele. #unosc importanţa care o au pentru unii. Pascal vedea în ele odovadă a creştinismului.

:r, eu ţin să pre%int un !sus la fel de distant faţă de miracolele sale ca unfilo%of sceptic. 4n !sus care l-a citit pe 1enan$ #ăci !sus nu e singurul care

facea miracole în vremea sa, vindecătorii roiau în acea epocă tulure în carefrontiera dintre normal şi supranatural nu era trasată cu preci%ie< în plus, eu credcă suiectul miracolului nu treuie să polue%e credinţa modernă< în afară deînviere nu mă interesea%ă niciun miracol. *n fine de !sus însuşi, cum o spun deatâtea ori Evangheliile, părea atât agasat de minunile sale, încât nu mai suportasă i se ceară să facă vreunul. *nţelegem că de multe ori vedea miracolul ca pe orătăcire periculoasă, credinţa treuind să preceadă miracolul, nu să-i urme%e.

1evin singurele miracole care mă interesea%ă sunt cele care îl tulură pe!sus. stfel e învierea copilului din &ain şi cea a prietenului său 3a%ăr. *n acestemiracole el vede confirmarea destinului său.

!uda"*i voi surprinde pe mulţi.



Deşi nu sunt primul scriitor care a reconsiderat rolul lui, cred că am mersmult mai departe decât ceilalţi"

+i-am oferit în dimineaţa asta o minciună de care mă ucur încă.1ichard Ducousset, editorul meu, îmi telefonea%ă din =ranţa, una dintre acele

conversaţii fulgurante şi fante%iste, cum numai el ştie să facă afirmaţiilede%ordonate, graţioase, capricioase, ironice se succedă, sarcasmul şi lândeţea

alternea%ă, nu prea ştim ine despre ce vorim, dar avem o singură certitudine,cea a plăcerii schimului de cuvinte.#a un vânător priceput, se preface că trece din întâmplare prin punctul precis

în care ştia că treuia să a(ungă de la un început. 6 'i cartea) 6 E gata. Dar o recitesc cu multă atenţie. 6 &u cre%i că eşti prea scrupulos) Prima versiune pe care am avut-o în mână

acum câţiva ani mi se părea de(a ună.

6 sta va fi şi mai ună. 63asă-mă pe mine să aprecie%. ştept de şapte ani. 6 'i eu. #rede-mă, nu vreau decât un singur lucru, să o văd pulicată. 6#ând cre%i că o să mi-o dai)=ără să mă tulur, improvi%e% şi răspund. 6 Pe Q martie, de %iua mea. 6 =oarte ine. Până atunci, te trec în planul editorial.#ând am închis telefonul, eram euforic. Sperau să le dau cartea$ +ai mult o

anunţau pentru începutul de an editorial din septemrie.meţit, am uitat ceea ce constat în seara asta cartea mea nu e gata< departe

de a o reciti, o scriu< încep să mă simt oosit< şi sunt de pe acum sigur că nu ovoi termina până la sfârşitul lui martie.

m o singură soluţie pentru a avansa să nu-mi mai fac planuri pentru mâine.Să mă mulţumesc cu %iua de a%i.

1efu% să socotesc cât îmi mai rămâne de scris scriu în fiecare după- amia%ă.

Dar cât o să re%ist) &u m-a mulţumit niciodată rolul pe care imaginarul creştin popular i-!atriuia lui !uda. 1esimt intim a(urarea lui Petru, dar mă şochea%ă să-l văd pe!uda redus la rolul de trădător. #um se face că omul care a părăsit totul dedragul lui !sus, care îl vede înălţându-se, făcând profeţii, omul ales dintre ceidoispre%ece apostoli, cei doispre%ece apropiaţi lui, cum se face că tocmai celcare îl iuea atât pe !sus i-a curmat %orul) #um se face şi mai ales de ce)

1ăspunsul a că%ut repede /Pentru trei%eci de arginţi0, punând astfel o piatrăla temelia antisemitismului creştin, această oriilă şi tenace idee că evreul estegata să se vândă pentru aur, antisemitism care uită că !sus este de asemeneaevreu.



9rei%eci de arginţi, într-adevăr) :ricum, !uda avea de(a ani pentru că, îngrupul celor care îl urmea%ă pe !sus peste tot, el era vistiernic. tunci trei%eci demonede în plus" Dacă îl mâna numai acest interes, de ce s-a aliat unei mişcăricare propovăduieşte sărăcia) *n plus, dacă !uda e atât de lacom, de ce sespân%ură a doua %i) doua %i ar fi treuit să deschidă o %ărăfie, nu să sespân%ure$ Sinuciderea lui contra%ice pretinsa lui trădare.

'i dacă !uda s-ar fi spân%urat după învierea lui ;ristos, înţeleg că ar fi fostcuprins de remuşcări" pentru că a provocat moartea lui +esia. De ce s-aspân%urat înainte) Se sinucide de remuşcare, vă%ându-şi prietenul prins şirăstignit, deşi ştia foarte ine ce va aduce cu sine trădarea lui) 4n trădător inconsecvent"

*n secolul , mai mulţi autori oservă că fapta lui !uda era necesară pentruîmplinirea lui !sus, unii mergând până la a-l face pe !uda conştient de rolul pecare treuia să-l (oace pentru ca inele să triumfe.

!uda era necesar Scripturilor, deci !uda are o (ustificare, dacă nu cumva echiar iertat.

Eu propun să mergem mai departe !uda se sacrifică din proprie voinţă, pentru că el este acel faimos /ucenic drag0, mereu evocat, dar niciodată numit,ucenicul care crede atât de mult în mesianismul lui !sus încât e gata să ia asupralui toate riscurile.

şa am rescris astă%i #ina cea de 9aină. 3a ultima masă împărtăşită cu ceiapropiaţi lui, !sus îşi arată gândul. Dacă vrea să-i scape pe toţi ceilalţi discipolide crucificare, dacă vrea să evite o pedeapsă colectivă, treuie să se arate uniculrăspun%ător. /4nul dintre voi mă va vinde.0 !mplicit, îi cere lui !uda, singurulsuficient de apropiat şi de sutil pentru a-l înţelege, să-i împlinească aceastădorinţă.

Din iuire, din convingere, din devotament. !uda acceptă.*ncre%ător în mesianismul lui !sus, !uda va (uca în faţa tuturor rolul hără%it

lui. 1ănit, tulurat şi în acelaşi timp încre%ător, va duce cu el în mormânt taina

sa.#reştinismul se a%ea%ă pe un dulu sacrificiu, cel al lui !uda şi cel al lui!sus.

De ce !eşua şi nu !sus) loanan Scufundătorul şi nu loan 7ote%ătorul) De cesă nu revenim la numele din aramaică, în loc să !e folosim pe cele provenite dingreacă şi latină) &u numai din cau%a autenticităţii. #i şi pentru a evita clişeele,imaginile de-a gata, cu ideologiile implicate în ele. 'i mai ales pentru a înlesniscrierea romanului. Dacă scriu /+aria0, două%eci de secole de imagini seinterpun imediat între mine şi te>tul meu< în schim, dacă scriu /+iriam0 potrămâne în cadrele romanului şi pot stăpâni pre%entarea persona(elor.



Pentru Pilat, conci%ia nu a(unge. Esenţialul nu are raţiuni de a fi. Pilat nu arenimic din !sus, nici gândirea pură, nici inima deschisă, nici din e>presialimpede. 9reuie să schim densitatea scrierii mele, să iau o pană de altădimensiune, care îmi permite să scriu cu litere mai groase. *n termenii meseriei,mi se pare că e ca%ul /să pun sos0, să îngroş realismul scrierii, să sulinie%descrierile, să lungesc dialogurile.

lată-mă condamnat să mă arăt /mai romancier0, în sensul tradiţional alcuvântului.#um se %ice în pictură, /suiectul dictea%ă0.Să-l construiesc pe Pilat"Singura manieră de a umani%a acest persona(, care la început treuie să fie

dur, milităros, sigur pe po%iţii, în armură, aproape antipatic, era să-i găsesc punctul sla iuirea necondiţionată pentru soţia sa. cest om frust, sigur de el,nu se miră decât de un singur lucru, de alegerea făcută de #laudia, aristocrata

care acceptă să se mărite cu el. &u-i vine să creadă"3a sfârşitul cărţii, îl vedem pe urmele soţiei sale dispărute precum şi în

căutarea lui !sus. #ăci adevărata cale de a a(unge la ;ristos este iuirea. PentruPilat, !sus vine la el prin #laudia.

*mi place această #laudia, neliniştită, dreaptă, sensiilă, imprevi%iilă şimisterioasă. Sunt la picioarele sale. 3ată-mă tot atât de înflăcărat ca Pilat.

#a toate fiinţele măreţe, #laudia poate fi percepută la fel de ine dreptsulimă sau ridicolă.

stă%i termin povestea Salomeei.?a fi singura aatere de la istorie< prima femeie căreia i s-a arătat !sus înviat.

De ce) &u pretind că e adevărat următorii martori vor fi luaţi în serios, nu ea.*nsă ador acest persona(, aşa că nu m-am putut lipsi de ea când o să mai scriuun roman a cărui acţiune se petrece la !erusalim, în primul secol după !sus;ristos) *n plus, ţin să-l şoche% pe cel ce cunoaşte ine Scripturile, înainte de ase instala în confortul a ceea ce a vă%ut şi a au%it de(a.

=aian confu%ia spiritualului cu supranaturalul. 4n om din vremea noastră.Pilat, în ciuda asprimii sale, a felului său frust, e un persona( filo%ofic. ?reasă salve%e raţionalitatea, servindu-se numai de raţiune. *n chip spontan, el aplică preceptele pe care Descartes le e>pune în Discursul despre metodă. *n faţa unei proleme, supune e>aminării o ipote%ă până când aceasta cade, învinsă,de%minţită de real. Pilat, în faţa învierii, începe un e>amen logic. +ai întâie>clude chiar posiilitatea unei învieri pentru că !sus e mort, se gândeşte lamartori mincinoşi< apoi la o mistificare pusă la cale de !rod< apoi la o sosie carese dă drept !sus. *n fine, când toate ipote%ele anterioare au că%ut, Pilat, silit săaccepte că !sus a reapărut, îşi spune că dacă trăieşte înseamnă că n-a murit pecruce. El neagă ideea de înviere. După ce se consultă cu medicul său, a(unge laconclu%ia că !sus nu a avut timp să moară pe cruce doar în câteva ore. *n acelaşi



timp îndoiala doctorului, mărturia #laudiei şi scurta şedere cu !osif dinrimateea în mormânt îl fac să înţeleagă că !sus murise pe cruce.

9oate ipote%ele raţionale fiind epui%ate, Pilat se află în faţa unui mister.#e este un mister) #u totul altceva decât o prolemă sau o întreare.: întreare este o solicitare de informaţie care aşteaptă un răspuns.De e>emplu în ce an a fost pulicată Principesa de #levesi 1ăspuns în

CRJQ.: prolemă e o solicitare care poate avea mai multe răspunsuri. De e>empluviaţa are un sens) E>istă mai multe răspunsuri la această prolemă, niciunul nueste o soluţie, niciunul nu re%olvă prolema, niciunul nu poate pretinde că ar fialtceva decât un răspuns printre altele.

4n mister e o prolemă care face să e>plode%e cadrul raţional, care minea%ăfelul de a pune întrearea, care epui%ea%ă (udecata.

#ei doi stâlpi ai creştinismului sunt misterele întrupării şi învierii.

ceste mistere contraria%ă gândirea un Dumne%eu care se face om,întoarcerea la viaţă după moarte$ înţeleg că un spirit raţional aandonea%ăcreştinismul"

*n timpul anilor mei de ucenicie filo%ofică, refu%am să consider aceste/mistere0 care mi se păreau aeraţii intelectuale, contradicţii de termeni, /peştiînecaţi în apă0. #a un un raţionalist B ca un un Pilat B, e>cludeam ceea cederan(a raţiunea mea şi concepţia mea despre raţiune.

#e teamă$ #e refle> îngust$ De parcă raţiunea cuprindea întregul spirit şi erasingura valailă" De parcă raţiunea nu putea fi interogată la rândul ei" De parcă înţelegerea enigmei lumii nu treuia să treacă decât prin ciurul raţiunii"

=ilo%ofii clasici, mai înţelepţi şi mai puţin vanitoşi decât noi, distingeauraţiunea naturală Fraţiunile umaneG şi raţiunea revelată Fcuvintele transmise dereligiiG, nee>clu%ând faptul că poate e>ista un sens transcendent, un senscomunicat, un sens în afara singurului sens produs de mintea omenească.

ncheta lui Pilat s-a oprit în pragul misterului. Spre deoseire de #laudia, el

nu crede încă. 1ămâne un intelectual care refu%ă să cede%e în faţa credinţei.*n acelaşi timp, s-a schimat definitiv, el admite că îi scapă ceva în istoria lui!sus" El a încetat să vrea să facă înţeles ceea ce e de neînţeles, depune armeleraţiunii"

Poate într-o %i va crede şi el"Pilat suntem noi, #laudia sunt eu.#u cât înainte% cu scrisul, cu atât constat, la mine, o separare între /eul

social0 şi /eul scriitor0. :mul care sunt în societate se arată ferm în convingerilesale< scriitorul pe care îl descopăr aandonându-mă ficţiunii pune convingerilesale în chestiune şi se îndoieşte fără încetare. Dacă într-un interviu răspund fermla unele întreări, totul se complică de cum iau pana în mână.



:ricui mă întreaă rutal dacă sunt credincios i-aş răspunde tot atât de rutalda.

*n schim, în timp ce scriam ?i%itatorul, sau acest roman al lui !sus, totuldevenea prolematic. *n loc să arăt răspunsul meu, aprofunde% chestiunea.Scrisul mă face să împărtăşesc întrearea, nu răspunsul. *n adâncul actuluiscrierii, opera comandă şi eu nu vreau să o denature% prin răspunsul meu.

&-am avut niciodată amiţia de a deveni un scriitor contagios, un scriitor care le transmite convingerile sale cititorilor, un scriitor care învaţă, instruieşteşi câştigă discipoli. r fi necinstit$ profita de investiţia emoţională a unuiroman sau a unei piese pentru a manipula mintea pulicului înseamnă a-linfantili%a, a-i nega liertatea. *n realitate, am o părere foarte ună despre cititor, pe care mă încăpăţâne% să-l respect< în consecinţă, în te>tul meu se întipăreştedimensiunea celuilalt, şi acolo unde e>ista certitudinea apare îndoiala.

scrie înseamnă a fi constrâns să-ţi pui întreări.

#raterios, filo%of cinic, îmi repugnă tot atât cât mă amu%ă. 4neori îmi %ic cămerge prea departe cu provocarea oscenă şi că nu ar treui să-l acompanie%.m convingerea că anumiţi cititori mi-o vor reproşa şi văd de(a grimasaindignată a tatălui meu.

Să se înţeleagă, deşi scriu o istorie sfântă, nu înşir imagini pioase. *n cartetreuie să intre viaţa carnală cu e>cesele sale, cu fiererea, cu umorile, cuurâţeniile, cu vulgaritatea sa. &u vreau să picte% în leu sau în ro%. +ai ales unsuiect ca acesta.

*n plus, evoc o realitate istorică. +işcarea filo%ofică a /câinilor0 a avut unoarecare succes în epocă. #inismul lui #raterios ar fi învins, proail, în (urul a%inului mediteraneean, dacă n-ar fi apărut creştinismul"

#ine l-a omorât pe !sus)Puterea şi instituţiile vremii. &u merg mai departe. m au%it uneori de%ateri ridicole pentru a identifica

vinovaţii fie romanii, fie evreii$ Să facem puţină ordine în această gogomănie.

Primii acu%aţi evreii$ ntisemitismul, acest virus care se preface şi îşischimă continuu forma în decursul istoriei, a îndră%nit să se slu(ească, într-unuidin avatarurile sale, de acest argument pentru a se (ustifica evreii l-au ucis pe;ristos. tunci suntem cu toţii evrei$ Dacă !sus este istoria unui evreu într-oţară evreiască, nu e decât o victimă a compatrioţilor săi, nimic altceva. 4rmărit, prins, apoi condamnat, la fel ca toţi misticii şi ca toţi oamenii lieri, în sinedriu,instituţia care nu accepta să se facă au%it alt cuvânt decât al său. =iecare7iserică, creştină sau musulmană, a trecut prin astfel de momente, prigonindu-i pe cei lieri, denunţând ere%ia, refu%ând să asculte un alt cuvânt decât al său,mai ales dacă are pri%ă la popor. Este refle>ul clasic de apărare al unei instituţii puternice în faţa individului singuratic, dar nu e nimic specific evreiesc în asta.



4rmătorii acu%aţi romanii$ Pilat, acu%at de veacuri, trece drept /călăul lui;ristos0. Dincolo de această acu%are, au%im suspinul de uşurare al unei Europe,în fine creştină după multe lacrimi şi vărsare de sânge, o Europă care se ucurăcă a repudiat lumea romană, deci păgână, a antichităţii"

Departe de mine gândul de a reailita acest persona(, despre care nu ştimmare lucru mă servesc de el tot atât cât îl servesc. Pilat face o politică

pragmatică, având gri(ă să evite de%ordinea, fiind atent la raporturile sale cualiaţii pe care îi ţine su control, în primul rând cu marele preot. &u are oatitudine de roman, ci de ocupant.

Să spun altceva mi s-ar părea ignorarea istoriei, dulată de reaua intenţie faţăde pre%ent.

4n mister îţi dă de gândit fără încetare.stă%i, Q martie, de %iua mea, curierii se succedă !a uşa mea sunt acoperit

de uchete de flori de parcă e seara unei premiere. 7iroul meu, unde strălucesc

lalelele, se revarsă liliacul şi suferă crinii, pare mai degraă lo(a unui artist decâtstudioul unui scriitor.

Sentimentul de a fi un pic iuit.Printre aceste flori, care vin toate din :landa, dar sunt trimise din =ranţa, un

enorm raţ de trandafiri mă emoţionea%ă. Editorul meu,1ichard Ducousset, s-a gândit la mine.m fost întotdeauna emoţionat de primul uchet de flori trimis de cineva.

1oşu la faţă, feril, cu inima ătând să-mi spargă pieptul, îl sun pentru a-imulţumi. ?orărie delicioasă, de%ordonată< â%âim ca doi ondari care %oară pe deasupra grădinii. poi vine poanta

6 'i cartea ta) 6 9reuie să o mai recitesc. 6De şapte ani o tot reciteşti. #e se întâmplă)7rode%, invente%. !ncapail să mărturisesc că mi-a fost furată, temându-mă

că nu va crede că o voi termina !a timp, îl asigur că nu e decât o chestiune de

două, trei săptămâni.sta îmi va permite să spun acelaşi lucru peste două, trei săptămâni"Până acum, nimeni nu a citit nimic din roman.7runo +. &u prea ştie ce să creadă despre acest roman. Pe de o parte, mă

încura(ea%ă, căci vrea să mă îndepărte%e de teatru, ştiind prea ine că nu poţispune totul pe scenă. Pe de altă parte, ar fi vrut să mă vadă scriind un alt gen deroman.

=ace parte dintre fiinţele puţin sensiile la chestiunile religioase şi care nusunt măcinate de dilemele metafi%icii" Eu cred că el tolerea%ă această carte înaşteptarea viitoarelor mele cărţi.

ceastă muncă e destinată să mă prefacă în romancier. De la primul roman.Secta Egoiştilor, mai degraă o farsă, o poveste filo%ofică ironică, decât un



roman în sensul tradiţional, m-am dedicat teatrului, fără îndoială forma mea dee>presie spontană.

De unde vin comple>ele care m-au reţinut în ultimii şapte ani de când amaordat romanul)

Pentru acest fel de pro%ă, îmi e greu să găsesc tonul potrivit. *n afaracapodoperelor pe care istoria literară le-a consacrat, cea mai mare parte a

romanelor care îmi trec prin mâini mi se par aritrare. #e rost au patru sute de pagini, câtă vreme suiectul şi inspiraţia autorului nu merită mai mult dedouă%eci) 'i de ce altul nu ne oferă decât o sută de pagini, câtă vreme ar fimeritat trei sute) m impresia că mulţi romancieri B sau cei care se pretindromancieri B nu ştiu să regle%e clepsidra scrisului nu lasă nici timpul, nicisustanţa necesară te>tului lor. Dacă simt atât de numeroşi cei care se înşală,cum aş putea să scap eu de această rătăcire universală)

poi, ştiu că nu scriu decât ceea ce aud. =ra%ele îmi răsună în urechi cu linia

lor melodică, cu ritmul, cu suflul, adeseori prea scurt, uneori prea amplu, deitulvariind în funcţie de ceea ce e>primă, ori de locul pe care îl ocupă în scenă sauîn cadrul unui parTraf. 7iroul de scriitor, pe care =lauert îl numea gueuloir, pentru că îşi declama te>tele ca să le verifice echilirul, eu aş vrea să-l numescecoutoir R, căci eu tac şi trag cu urechea la ce %ice imaginarul meu. Sunt unscriitor oral, ale cărui te>te sunt pronunţate lăuntric< mi se pare normal să-miîncredinţe% replicile scenei unde actorii le redau glasul< în schim, ideea de a ficitit în liniştea unei odăi sau în vacarmul unui salon mă îngro%eşte mă voi faceau%it)

#u un picior în groapa misticismului, cu celălalt în cea a raţiunii.#itesc rar, dar cu pasiune, romane poliţiste câte ceva rămâne în scrierile

mele. stfel, Pilat face o anchetă asemenea unui detectiv american.*n acelaşi timp, deşi mă (oc cu structura romanului poliţist, nu respect cadrul

acestuia. 4n roman poliţist, în măsura în care nu pune decât o întreare al căreirăspuns e>istă, se termină printr-un răspuns definitiv. Evanghelia după Pilat nu

se termină de%legând misterul, ci făcându-l şi mai impenetrail.*ntr-un fel, e un antiroman poliţist"m terminat cartea. m aşternut ultima fra%ă, pe care o ştiam înaintea celei

dintâi, fra%a cu care treuia să mă întâlnesc de atâtea luni de %ile.+âine o să merg pe (os ore în şir. Simt nevoia de a face să retrăiască acest

trup, care nu-mi serveşte la nimic în timp ce scriu.7runo +. Este primul care citeşte te>tul.Deşi se declară entu%iasmat, nu ştiu dacă într-adevăr îi place.După mine, nici el nu ştie. ceastă teriilă presiune, responsailitatea de a fi

primul cititor, a(unge să-l facă să se îndoiască de propria sa (udecată.

RDe ia verele gueuler Fa tipaG, respectiv ecouter Fa ascultaG. F&. 9r.G



Serge S. 'i &athalie +., prietenii mei, primesc romanul cu entu%iasm. *mispun lucruri atât de frumoase că, o clipă, am impresia că am reuşit în viaţă.

+ulţumesc.Simt nevoia să revin asupra ultimelor fra%e ale cărţii0%i-dimineaţă, i-am spus #laudiei, care se pretinde creştină B aşa să ştii că

nu va e>ista decât o generaţie de creştini cei care l-au vă%ut pe !eşua înviat din

morţi. ceastă credinţă se va stinge când cel din urmă ătrân va închide ochii,având încă în minte chipul şi glasul lui !eşua pe când trăia. 6&u voi fi niciodată creştin, #laudia. #ăci eu nu am vă%ut nimic, am ratat

tot, am a(uns prea târ%iu. Dacă era să cred, ar fi treuit să cred mai întâi înmărturiile celorlalţi.

6 tunci, poate, tu eşti cel dintâi creştin)Uceasta este ardoarea creştinismului după dispariţia lui ;ristos, 1evelaţia s-

a încheiat.

El este 1evelaţia. poi nu se mai revelea%ă direct. &umai prin mediereate>telor, a celor care le scriu, le copia%ă, le interpretea%ă, le comentea%ă.#reştinismul cere o dulă încredere o încredere în Dumne%eu şi o încredere înom.

:ricine se crede mai deştept, mai priceput decât toţi cei de dinaintea lui nu poate deveni creştin. +ă tem că epocii noastre narcisiste, care se laudă că arevaloare mai mare decât toate epocile care au precedat-o, n-ar fi rău să i setransmită acest mesa(. =ără o anumită umilinţă, fără a da atenţie mărturiilor, fărăun minim respect pentru credinţele anterioare, nu putem să-l cunoaştem pe !sus.

#reştinismul are nevoie de vieţile noastre pentru a trăi, de aducerea noastrăaminte pentru a-i întări memoria.

Dramă la lin +ichel.Se pare că o ună parte din consilierii literari regretă că nu m-am mulţumit

cu partea a doua a cărţii, cea consacrată lui Pilat. #ontest violent această opinieşi, pentru prima oară de când îl cunosc, mă reped mânios la 1ichard Ducousset.

Deşi mă asigură imediat că e de aceeaşi părere cu mine, e prea târ%iu. &u mămai pot opri. +ă revolt în neştire. #artea nu va fi pulicată decât cu amele părţi$ 1efu% categoric$ E o glumă proastă$ #ele două mistere ale creştinismuluisunt întruparea şi învierea, adică cele două părţi ale cărţii mele$ +ai ine crăp şinu mai scriu nimic$ Suntem la cafeneaua 3a #loserie de 3ilas, simt că îmi ardtâmplele, venele de la gât stau gata să plesnească, sunt atât de nefericit încât aş prefera să mă dooare pe loc o cri%ă de inimă. Desigur, îmi dau seama că m-aapucat o cri%ă de /isterie0, dar nu mă pot opri. &u mă opresc decât pentru că numai am glas, căci mi se întâmplă rareori să mă enerve%. 1ichard Ducousset profită de oca%ie ca să mă liniştească şi, mai ales, să mă trimită acasă.



*n seara asta, mă simt (enat că l-am făcut să treacă printr-un moment atât deneplăcut, chiar dacă, în ceea ce priveşte prolema de fond, rămân convins că amdreptate.

De altfel, cum să accept ca aceşti lectori, care reflectea%ă doar în momentulnecesar să redacte%e o fişă, să reconsidere lucrul meu la cartea la care amreflectat %ece ani"

ceastă carte îmi prile(uieşte o întâlnire minunată întâlnirea cu Pierre S. 3alin +ichel. +i-ar plăcea să-l ote% /nesperatul0 de fapt, eram hotărât să credcă era imposiil, într-o editură modernă, să întâlnesc pe cineva care a citit şialtceva decât ce s-a pulicat în ultimii trei%eci de ani. Pierre S. citit 7ernanos,+auriac, +orand, ide, reen, clasicii secolului nostru precum şi cei aisecolelor anterioare. #u el pot vori despre ShaIespeare sau despre 1acine.Dacă îngân primele cuvinte dintr-o arie de +o%art, el ştie urmarea$

m cerut ca el să fie de acum directorul meu literar.

Pierre S. 1eciteşte te>tul şi vânea%ă, cu acordul meu, imagini prea pioase,e>presii prea pastorale, tot ceea ce ar semăna cu credinţa creştină în ceea ce aremai comun.

&u ştiu dacă o face pentru că nu împărtăşeşte această credinţă sau pentru că aînţeles ce treuia să fie această carte. =ără îndoială, cea de-a doua soluţie evalailă.

Proe date la tipografie.#a de oicei, vara mea #hristine, cea mai de temut din câte e>istă pe pământ

în vânătoarea de greşeli, m-a a(utat să corecte% erorile.cum va treui să treacă vara, aşteptând pulicarea cărţii.*n tot ca%ul, nu mai sunt un de nimic, mă simt tot atât de oosit ca o femeie

după ce a dat viaţă unui copil"#ele dintâi discuţii despre Dumne%eu le-am avut cu tatăl meu. De aceea am

hotărât să-i dedic lui cartea.#e vârstă aveam) 'apte ani, opt ani) îmi amintesc vag că m-a făcut să simt

că vieţile noastre se desfăşoară pe un fundal de mister. #red că mai mult îşi punea întreări decât îmi oferea răspunsuri. &u mi-a spus-o clar în vremea copilăriei, dar am înţeles mai târ%iu că nu

credea în Dumne%eu şi că ţinea creştinismul la distanţă, cu un fel de respect şide teamă. nticreştinismul lui e real, dar ateismul lui rămâne neliniştit,tensionat, dureros i-ar plăcea să fie credincios. 'i, tocmai pentru că îşi doreştesă creadă, dispreţuieşte această dorinţă. #erc vicios şi învârtire în gol însăşidorinţa sa face suspect oiectul dorit.

E cu atât mai dureros că nu crede, atâta vreme cât mama lui. +ărie, dragamea unică alsaciană, era o credincioasă profundă, catolică asiduă, lândă şifermă, singura persoană din familia Schmitt care mergea duminica la iserică.9atăl meu treuie să se simtă vinovat, închipuindu-şi că şi ea a suferit, chiar



dacă n-a suflat o voră, nereuşind să transmită credinţa celor patru copii ai săi.Dar cum se transmite credinţa) &imeni nu ştie. El e vinovat pentru că nu a primit credinţa, iar ea pentru că nu i-a transmis-o.

E rândul meu să-i comunic întreările mele, speranţele mele, tulurărilemele. ?reau să inverse% calea oişnuită a transmiterii credinţei fiul credincios îiadresea%ă credinţa lui tatălui său necredincios.

9atăl meu devorea%ă cu pasiune cele două istorii ale mele. #um era deaşteptat, nu comentea%ă dedicaţia e prea pudic ca s-o facă.+ama îmi mărturiseşte că îşi petrece %ilele citind şi recitind foile împrăştiate

pe patul lui.+i-am dat seama a%i-dimineaţă că mă cheamă Emmanuel, ceea ce înseamnă

în eraică /Dumne%eu e cu noi0. +atei nu %ice, oare, că fiul +ăriei se va chemaEmanuel F+atei CHG) #iudat, când tocmai scrii două noi evanghelii, nu)

'i mai ciudate sunt împre(urările în care mi-a fost dat acest nume. #ât timp

am stat în pântecele mamei, părinţii au vrut să mă ote%e Eric. De cum amapărut pe lume, li s-a părut că nu e destul, că Eric Schmitt nu sună ine, îi lipsea lândeţea, trimitea la un alt fi%ic decât al meu, şi acolo, pe masă, între moaşelemele, în timp ce deschideam ochii pentru prima oară asupra lumii, au moşitacest prenume neoişnuit pe care nu l-am mai întâlnit la nimeni Eric-Emmanuel.

*şi dădeau seama de ceea ce făceau) înţelesul acestui prenume rămânea otaină pentru ei, sau îl aveau de(a în minte) &u ştiu. #red, mai mult ca orice, căinconştientul lima(ului, care deţine mai multe cuvinte decât noi, acest virtuo%al polisemiei ce ştie să impună cuvântul a cărui re%onanţă, din motivemisterioase, se dovedeşte (ustă, lucra înăuntrul lor.

#e mutră fac unii când înţeleg că sunt, în felul meu, creştin chipuri distruse,feţe că%ute$ îi de%amăgesc. #ad în ochii lor.

sta mă amu%ă.Doar câteva strâmături, nu mai e>istă leii care devorea%ă creştinul în arena

circului$Dacă secolul nostru a cunoscut un mare progres, acesta este cel alinsignifianţei.

stă%i, cartea a fost pusă în vân%are. #eea ce nu înseamnă că o va cumpăracineva.

Se cumpără. Editorul meu e surprins. +ai puţin decât mine.=ericirea de a afla că e ine primită cartea şi că are numeroşi cititori.

=ericirea unor întâlniri plăcute în săli arhipline.*nainte de a pulica această carte, aveam impresia că sunt singurul preocupat

să (udece creştinismul, să-i evalue%e contriuţia, câştigul, misterul. cum, că neaflăm în plin /început de an literar0, e>presie ai cărei termeni sunt ne(ustificaţi,această impresie se confirmă. *n afară de prietena mea melie &othom, care



primeşte cartea cu mult respect şi laude tulurătoare, am sen%aţia, în ciudacriticilor favoraile, că sunt răţuşca cea urâtă.

#ând mărturisesc că sunt credincios, unii mă privesc de parcă am spus ceva profund oscen. Sau nepotrivit. Devin un cretin sau o fiinţă transparentă. *norice ca%, au%ind această confesiune, sunt convinşi că sunt un romancier prost şivinovat de impostură filo%ofică"

*n schim, împărtăşesc această căutare, această gri(ă pentru sens, cu mulţicititori, credincioşi sau nu, şi astfel sentimentul meu de singurătate seîndepărtea%ă. tei sau creştini reacţionea%ă cu forţă şi cu interes. #ititorii mai puţin metafi%ici mă urmea%ă din simplă curio%itate.

*n fond, fiecare merge pe drumul hără%it lui şi nu se întâlneşte cu adevăratdecât cu cei care apucă pe aceeaşi cărare"

Presa e favorailă. Sunt aplaudat de mulţi, sfâşiat de vreo doi, trei, ignoratdestul de politicos de alţii. &imic nu mă atinge. +i se pare că sunt asemenea

celui care se tre%eşte din leşin, aude glasuri indistincte în (urul lui, vede umremişcătoare sunt un iet om în mi(locul unei lumi pe care nu o înţelege.

=oarte enervat, staco(iu la faţă, cineva se arată indignat că în plin secol !ne mai întreăm dacă !sus a e>istat, dacă era fiul lui Dumne%eu. Prostii, strigăel$ în opinia acestui om foarte sigur de el, e ridicol să-ţi pui această întreare$

1ămân mut. &u răspund, de teamă să nu-l rănesc.Se crede deştept, dar nu face decât dovada prostiei sale.Se crede modern, progresist, dar urlă intolerant, că%ând într-un

conservatorism periculos B ca toţi fundamentaliştii atei ce împărtăşesc doctrinafanatică a celor ce se cred mai presus de toate, care nu pot fi atinşi de nimeni şinimic.

După el, toţi cei care cred sunt nişte imecili. 'i el, care nu crede în nimic,trăieşte în adevăr. &u are nici măcar idee că se mulţumeşte să opună o credinţăaltei credinţe, o religie altei religii.

Singura atitudine intelectuală cinstită, în ceea ce priveşte e>istenţa lui

Dumne%eu sau a lui ;ristos, este să spui /&u ştiu0. gnosticismul treuie sărămână a%a noastră, a tuturor.#ând %icem /Eu cred0, nu %icem /Eu ştiu0. #eea ce cred nu e ceea ce ştiu.

#ând %icem /Eu nu cred0, nu %icem /Eu ştiu că nu e>istă0. *n ordineaadevărului, a nu crede nu aduce nimic în plus.

Să rămânem umili şi măsuraţi. : credinţă atee sau o credinţă creştină rămâncredinţe. &iciodată ştiinţe. 'i fiecare merită respectul pe care ar treui să-l avem pentru orice convingere.

!nterlocutorul meu staco(iu de mânie răspunde arogant la întreări pe carenici măcar nu şi le pune.

Să şi le pună mai întâi. &u contea%ă răspunsul. #eea ce contea%ă e întrearea.



Suntem cu toţii uniţi în (urul întreării, divi%aţi în (urul răspunsurilor noastre.4manismul treuie să fie interogativ, altfel nu va mai e>ista.Din adolescenţă, mă urmăreşte o imagine mă văd pe mine, îmrăcat într-un

veşmânt lung, negru, în aleaţa oritoare a unei chilii dintr-o mănăstire, privindlumina curată a %ilei care mă umple de fericire. cest vis monahal %ăceaînlăuntrul meu înainte de a doândi credinţa.

Să fie o fantasmă, ori o prevestire) +ă aflu su imperiul unei dorinţe vagi,ori îmi întrevăd destinul) ?iaţa mă va dumiri. 'i încă ceva, dacă visul sereali%ea%ă, va fi urmarea liertăţii mele, ori a destinului meu)

4neori, mă încearcă ănuiala că această imagine nu-i decât e>presia ooseliide a trăi şi de a lupta. ltădată, mi se pare a fi cheia vieţii mele, fericirea caremă aşteaptă"

#ontrar celor ce %iceam acum câteva săptămâni, cu cât merg înainte, cu atâtmă simt mai puţin unic. 1eacţiile la cartea mea mă întăresc. +ă văd ca un inel

în lanţul alcătuit din toţi aceşti artişti care, de veacuri, au repre%entat Patimile.#a un pictor, un sculptor, ori un compo%itor, undeva între pictura naivă din iserici şi 1emrandt, între cioplitorul anonim şi +ichelangelo, între organistulduminical şi +o%art, lucre% şi eu asupra aceluiaşi motiv, în felul meu.

1omanul pare să-şi găsească un loc (ustificat în această istorie. Prote(at deacest gen, prote(at de mărturisirea ficţiunii, nu-i arunc în ora% cititorului /Eadevărat0, ci spun /S-ar părea că e aşa0. &u strig /!ată adevărul0, ci numai /!atăipote%ele mele0. ândurile mele apar su forma invenţiei o ficţiune. =icţiunea esingura care, poate, are forţa de a spune ceea ce treuie spus.

Desigur, /roman0 înseamnă suiectivitate, imaginar, dar nu semnifică unireal lipsit de sens. Sunt realităţi care nu pot fi redate în niciun alt fel de lima(.+ă între dacă unele adevăruri pot fi e>primate altfel decât su formă de istorii,de romane, de poveşti"

cincea evanghelie)Da, eu scriu evanghelia mea, cea a lui !eşua şi cea a lui Pilat. Dar nu facem

acelaşi lucru cu toţii, chiar dacă nu punem mâna pe condei) !nevitail, ticsiţi deinformaţii, de poveşti, de imagini, ne-am re-repovestit istoria, reliefând otrăsătură, privilegiind o scenă, trecând cu uretele peste o anecdotă. #u toţii ne-am construit o a cincea evanghelie, din mu%ică, talouri, poveşti, filme.

*mi amintesc noaptea în care s-a născut de fapt această carte. &u e vora denoaptea petrecută de mine în deşert, ci de o alta, câţiva ani mai târ%iu.

*n noaptea în care am citit pentru prima oară în viaţa mea Evangheliile. 9oate patru. 4na după alta. =ără să mă opresc. *n ordinea în care sunt în 7ilie.

&oapte de foc şi de gheaţă. Sentimente contradictorii. 3-am descoperit pe;ristos, am descoperit violenţa iuirii, traiectoria lui neunească, de necre%ut,generoasă, pornind de la copilăria lui oscură până la agonia pulică. *n aceeaşinoapte, am început să cred şi să nu cred în ;ristos. :scilam mereu.



Divergenţa între cele patru te>te, calitatea lor inegală, contradicţiile lor mătulurau şi mă pasionau. *mi aminteam că la un proces faptul că mărturiile nuconcordă una cu alta proea%ă, în general, sinceritatea martorilor< numaimartorii mincinoşi relatea%ă e>act aceeaşi istorie. 3a fel în psihiatrie se ştie căun suiect traumati%at, victimă a violenţei, nu va povesti niciodată la felagresiunea suferită, pe când unul care ticluieşte totul o va repeta întocmai. Pe

scurt, prolemele pe care mi le puneau te>tele Evangheliilor mă făceau să cred.Din noaptea aceea, figura lui !sus mă urmăreşte până la osesie.#âţiva ani mai târ%iu, am hotărât să numesc această osesie credinţa mea

creştină.E>istă cuvinte care ard. scrie /Eu, !sus din &a%aret0 mi-a cerut ani de %ile

de reflecţie înainte de a risca transgresiunea. Pentru un ateu această încălcare nuar pune proleme< un evreu sau un musulman ar avea câteva reţineri uşor dedepăşit< pe un creştin perspectiva de a vori în numele celui considerat un

Dumne%eu transcendent îl înspăimântă, gestul fiind luat drept sacrilegiu.=ără îndoială, aceasta e cau%a amânării la infinit a începerii lucrului" &u teama de roman. 9eama de acest roman.De mai multe ori, prietenii cărora le-am mărturisit că Evanghelia după Pilat

mi-a fost furată cu câteva luni înainte de apariţie m-au întreat dacă nu cred cănoua versiune este mai ună. 3e-am răspuns că sper să fie aşa, dar că nu am deunde să ştiu.

stă%i, aş fi putut avea răspunsul.*n timp ce desfac pomul de #răciun, copiii, SiMlle şi Auentin, profită de

acest moment plin de voie ună ca să mă tragă de limă despre tainele dinsecreterul meu cu intarsii de fildeş, o moilă olande%ă din secolul al ?!!!-lea<neputând re%ista curio%ităţii lor, mă îndrept spre moila cu pricina şi fac să sarăresortul său secret. Pupitrul iese din ascun%ătoare şi, spre surprinderea mea,oserv că ascunde ceva. Scot oiectul e vora de o dischetă, purtând eticheta/Evanghelia după Pilat, prima şi a doua parte0.

4luit, sunt nevoit să mă aşe%. cest roman pe care îl credeam pierdut pentrutotdeauna, acest roman pe care l-am rescris, mâncându-mi nervii şi sănătatea,acest roman care îşi urmea%ă destinul în lirării, acest roman furat mă aştepta,de luni de %ile, în singurul loc unde putea să fie.

#opiii râd. Eu nu. Sudoarea îmi rooneşte fruntea. &u-mi pot ierta. +ăînvinovăţesc că am fost atât de stupid să rescriu cartea, fără ca măcar să mă uitîn acest sertar secret.

SiMlle şi Auentin umlă prin casă, împărtăşindu-le tuturor vestea.Spectacolul derutei mele treuie să fi fost destul de amu%ant.

7runo +. Soseşte, îşi reţine râsul vă%ându-mă atât de palid, apoi încearcă să%ică ceva încura(ator

6 E ine$ cum poţi compara versiunile. : să ve%i care este mai ună"



1idic ochii spre el şi îngaim 6 &iciodată$+ă îndrept spre şemineu şi arunc în foc discheta care la început re%istă, apoi

se chirceşte dureros, trosneşte, se înnegreşte, miroase urât şi sfârşeşte prin adispărea su (ar.

" f!rş i t

eric-emmanuel schmitt - evanghelia dupa pilat

Documents