eparhia oradeana_activitati

10
ACTIVITĂŢI SOCIAL-ECONOMICE ÎN EPARHIA ORĂDEANĂ Averea radicală a Episcopiei greco-catolice de Oradea (mobilă sau imobilă), dar şi nivelul său de receptivitate la progresul ştiinţei, au permis – de-a lungul timpului – înaltului for ecleziastic să-şi dezvolte aşezămintele culturale şi să se implice în nenumărate activităţi social-economice. Una dintre dovezile ilustrative – însă deloc singulară în acest sens – a fost colaborarea eficientă dintre stat (pe linie guvernamentală şi administrativă), instituţia diecezană şi societatea de Cruce Roşie, în domeniul întăririi măsurilor de protecţie sanitară. Enoriaşilor nu li se cerea decât să o sprijine atunci când este cazul şi s-o servească 1 , iar tinerimii şcolare, de la Seminarul orădean să-i cerceteze „esposiţiunea...de icoane pictate” 2 pe spesele locaşului de învăţământ. Toate acestea, însumate, erau nişte pretenţii minime, la nivelul societăţii moderne, pentru a se face cunoscut poporului valoarea şi scopul unei astfel de „reuniuni filantropice” atât în timp de pace cât şi în vreme de război. O preocupare constantă – din acest punct de vedere – a Crucii Roşii din imperiu va fi în primele decenii ale secolului al XX-lea, cea de acţiune preventivă şi de tratare a bolilor contagioase, mai ales în special a celor cu un grad mai mare de proliferare în cadrul maselor. Ca atare, într-un acord cu executivul maghiar, membrii săi vor desfăşura frecvent întruniri publice, explicându-le celor prezenţi despre simptomele acestor maladii şi metodele lor de tratament. Ei colaborau în acest sens cu primarii din localităţi, rugându-i să apeleze la preoţi pentru ca aceştia să 1 Blaga Mihoc, Implicarea instituţiei ecleriale greco-catolice de la Oradea, în activităţi sociale şi economice, în „Studia Universitatis Babes-Bolyai, Theologia graeco-catholica Varadrensis,L, 2, 2005, p.86; 2 A.N.-SJBh, fond Episcopia greco-catolică de Oradea, dos.218, f.3;

Upload: sutibi

Post on 24-Sep-2015

215 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

ACTIVITI SOCIAL-ECONOMICE N EPARHIA ORDEAN

Averea radical a Episcopiei greco-catolice de Oradea (mobil sau imobil), dar i nivelul su de receptivitate la progresul tiinei, au permis de-a lungul timpului naltului for ecleziastic s-i dezvolte aezmintele culturale i s se implice n nenumrate activiti social-economice.

Una dintre dovezile ilustrative ns deloc singular n acest sens a fost colaborarea eficient dintre stat (pe linie guvernamental i administrativ), instituia diecezan i societatea de Cruce Roie, n domeniul ntririi msurilor de protecie sanitar. Enoriailor nu li se cerea dect s o sprijine atunci cnd este cazul i s-o serveasc, iar tinerimii colare, de la Seminarul ordean s-i cerceteze esposiiunea...de icoane pictate pe spesele locaului de nvmnt. Toate acestea, nsumate, erau nite pretenii minime, la nivelul societii moderne, pentru a se face cunoscut poporului valoarea i scopul unei astfel de reuniuni filantropice att n timp de pace ct i n vreme de rzboi.

O preocupare constant din acest punct de vedere a Crucii Roii din imperiu va fi n primele decenii ale secolului al XX-lea, cea de aciune preventiv i de tratare a bolilor contagioase, mai ales n special a celor cu un grad mai mare de proliferare n cadrul maselor. Ca atare, ntr-un acord cu executivul maghiar, membrii si vor desfura frecvent ntruniri publice, explicndu-le celor prezeni despre simptomele acestor maladii i metodele lor de tratament. Ei colaborau n acest sens cu primarii din localiti, rugndu-i s apeleze la preoi pentru ca acetia s le asigure auditoriu la prelegerile lor. Un exemplu preios, n acest sens, l reprezint i invitaia adresat la 11 septembrie 1911 protopopului unit al Beiuului, Coriolan Ardelean, de ctre primarul oraului: innd cont c pe teritoriul rii noastre s-au nregistrat mai multe cazuri de bolnavi [anacronici]...v rog pe Excelena Voastr s-i ndemne pe preoii i nvtorii din parohie ca n data de 14 ale lunii curente s fie prezeni n sala mare a restaurantului din ora pentru a participa la o conferin ce are ca subiect aprarea mpotriva holerei. Cunotinele [astfel]dobndite ...trebuie s le mprteasc [apoi] localnicilor din comunele unde-i desfoar activitatea. Aadar, dup cum se poate sesiza, din perspectiva autoritilor, elementele [cele mai] luminate din snul poporului erau chemate s-i aduc contribuia (benevol) la educaia cetenilor i la salvarea acestora de molima pustiitoare. Protopopul nsui avea s se conformeze acestui ndemn din comunicarea scris a edilului. El a transmis n timp(ul) util preoimii din subordinea sa invitarea din partea primarului din Beiu, cerndu-le s ia parte dimpreun cu nvtorii la prelegerea anunat n ziua de 14 septembrie, unde li se vor da toate inviaiunile i ndrumrile de lips pentru a preveni rspndirea i pentru a mpiedica morburile contagioase.

De altfel, instituia eclesial va ncerca n repetate rnduri s-i determine pe enoriai ca s-i lrgeasc aria cunotinelor legate de igien i curenie general, precum i a resurselor necesare mbuntirii nivelului de trai. Se pot aminti aici ncercri concrete, urmrind orientarea rnimii ctre ocupaii profesionale noi, care erau adecvate s le faciliteze accesul la un venit suplimentar. Concludente i expresive sunt, din aceast perspectiv, dispoziiile sub form de circulare ale episcopilor Mihail Pavel i Demetriu Radu ce vor insista asupra introducerii unor metode noi n Grdina de legume i a rentabilitii de a fi practicat creterea viermilor de mtase.

Mai mult, Demetriu Radu, urmrind s uureze angajarea tinerilor n sectorul industriei i comerului, le comunic acelora c Ministerul regal ungar de culte i instruciune public a dispus ca prinii bieilor mai mari de 12 ani s se poat adresa Ageniei de plasament a forei de munc de la Budapesta, pe care fr tax se ngrijete de aezarea celor insinuai, ca ucenici la diferite ntreprinderi din ar.

De asemenea, sunt informai c la Budapesta funcioneaz o Agenie de pregtire i plasare a servitoarelor, patronat de Aliana matroanelor catolice, care se ocup de plasarea n diferite slujbe a fetelor din familii greco-catolice romneti, sosite n capitala Ungariei.

n plus, fa de pomenitele, ndrzneele aciuni, Episcopia se manifest cu acelai spirit de solidaritate vis--vis de comunitile rurale care au fost lovite de calamiti, cum ar fi secet, foamete sau incendii. Ea acord (un) sprijin celor sinistrai, firete, dup posibiliti i mprejurri, ori propune credincioilor o variant de ntrajutorare. Un astfel de caz se petrece n anul 1913, n comuna Hodia, dup spusele lui Michail Vida (preotul satului), pe data de 8 octombrie, cnd s-a aprins un foc grozav din ura harnicului gospodar Demetriu Palcu. Nefiind oamenii pe acas, o mare parte dintre ei trind din spartul de lemne din pdurile vecine i fiind i vntul prielnic lirei focului, n abia o jumtate de oar s-au ncins ntr-o mare vpaie toat agoniseala i toat averea alor...[nc 5] familii credincioase ale noastre, mistuind[u-se] pn n pmnt casele lor, grajdurile, urile pline de nutre i cmerile lor pline de rodurile de var, aa nct au ajuns fr nici un adpost acum la nceputul iernii.... Se adreseaz deci, o rugminte urgent, prin cuvntul preotului, ctre Capitalul diecezan, ca s li se acorde un sprijin material celor necjii. i ntr-adevr, rspunsul a sosit imediat, nu s-a ntrziat deloc, Episcopia reuind s trimit pn la data de 2 a lunii respective o sum de bani, n cuantum de 50 de coroane pentru nenorociii parochiani, dup cum urmeaz: lui Ioan Palcu a Todari 10 coroane, tefan Pop a Nicoari 10 coroane, Ioan Banc a lui Gligor 10 coroane, Georgiu Banc 10 coroane, Ioan Sas a lui Vasile 5 coroane i lui Demetriu Palcu a lui Ilie 5 coroane.

Deopotriv, aceeai mn de ajutor se ntinde mai trziu, adic n anul 1915, i locuitorilor sraci din Beiu, care, din cauza penuriei de produse agricole, au primit gratuit de la Episcopul Demetriu Radu un vagon de porumb. ansa teologilor ordeni de a avea n dotare cte o reverend, ntr-un an (1916) de scumpete general i n plin rzboi a fost i ea posibil, prin disponibilizarea din cassa Seminarului a unei sume de 50 de coroane pentru fiecare student.

Existau ns i cazuri, desigur, punctuale n care oficialii din Consistoriul episcopal luau msuri severe mpotriva celor care i neglijau (voit sau nu) responsabilitile prin amnarea, de exemplu, ori neplata taxei obligatorii de regularizare a apelor. n mod concret este vorba despre mai muli preoi (5) din districtul protopopesc al Stmarului, ce n-au putut s-i acopere obligaia (fiscal) de solvire a amintitei taxe, dar care ntrunindu-se la adunarea din Boghi, n 16 noiembrie 1905, se roag cu umilin fiasc fa de domnul Episcop pentru nelegerea situaiei lor personale i pentru eliberarea congruei anuale. Motivele invocate pe care le putem considera obiective i de neles n acea vreme, sunt dureroase pentru ei fiindc mprejurrile au fost vitrege n toi anii trecui (2 -3) i recolta fusese debil, sub orice ateptri, datorit lipsei de precipitaii. Cei cu prinsoare mai bun dintre noi scriau acetia n plngerea adresat lui Demetriu Radu -, totui, i-au achitat datorina, iar astzi nu mai aveau s achite dect erectrile pe anul n curs, ns cei cu familii mai grele au rmas cu ceva restane, dar solvim [i noi] ct putem, ct ne va ajuta bunul Dumnezeu i mprejurrile, se subliniaz n document.

Decizia care a sosit n scurt vreme, din partea adunrii consistoriale, la data de 30 noiembrie 1905, ns, va fi foarte ferm i avea ca alternativ, la alegere, dou propuneri concrete: ori s rmn sechestrate acele ajutoare de stat individuale, ori s se predea pmnturile parochiali curatorilor bisericeti n vederea exarendrii, i astfel, din censul respectiv, s se plteasc datoriile. N-a fost abandonat cu totul nici varianta propus de preoi, care solicitau s se fac reprezentare scris la Minister, n vederea mprtirii de un ajutor extraordinar ce avea s acopere suma restanelor pn la data de 16 iunie 1904. n acest sens este recomandat protopopului Michail Ciurdariu s formuleze o rogare ctre resortul de culte i instruciune public, subscris de trei dintre parohii cu situaia mai delicat, pe care s-o nainteze la Episcopie.

Nu avem idee dac, pn la urm, instituia eparhial a gsit un mijloc de rezolvare amiabil n chestiunea numiilor peteni, dar exemplele urmtoare ne pot ntri convingerea despre formaia de om caritabil a episcopului ordean.

Astfel, la un an dup instalarea sa n funcie (1903), Demetriu Radu dispune ca n diecez s se colecteze fonduri pentru ajutorarea bolnavilor din spitalul-azil plasa ndurrii, ntemeiat la 1900 la Budapesta, de ctre contesa San Marco, i care atunci gzduia 60 de bolnavi incurabili. De fapt, el a venit atunci, prin gestul su, n ntmpinarea voinei Ministerului de interne care a permis ca pe o perioad de un an s adune donaii caritabile, avnd astfel posibilitatea internrii unui numr mai mare de bolnavi. Mai trziu, printr-o alt circular de-a sa, ncearc s adune o sum de bani n favoarea reuniunii pentru sprijinirea i creterea surdo-muilor din Dobriin, prin implicarea oficiilor protopopeti i donaiile credincioilor si, astfel nct s se constituie un capital din sursa cruia s poat fi ntreinut cte un tnr surdo-mut ntre fruntariile societii amintite.

Se observ, aadar, cum arhiereul i instituia peste care i exercita patronajul, acord o atenie cuvenit celor n suferin, persoanelor cu handicap, dar i n foarte multe cazuri vduvelor de nvtori sau de preoi. Primele astfel de fapte generoase i motivante prin mesajul lor ns, s-au consemnat mult mai devreme, nc din timpul mecenailor Samuil Vulcan i Mihail Pavel. Spre pild, Ana Alonar, o femeie srac i care rmsese singur de soul su fost nvtor n Sntandrei nc de mult, se adreseaz lui Mihail Pavel, la data de 12 Ianuarie 1901, cu cerina unui mic ajutor, pe care-l va i primi, ca s poat depi greutile cu doi prunci la coal, ce e drept unul este n Seminar, ceea ce mare uurare mi face mrturisea dnsa, ns suma cea mare de didactru foarte greu l voi pute solvi.

ntr-o alt situaie vorbim despre suplica vduvei preotese Iuliana Steer, nscut Ardelean, care solicit i obine de la Capitlu diecezan un ajutor anual de 200 de coroane, din fondul colii de fete din Oradea-Mare, pentru creterea fiicei sale...la Institutul clugrielor ursuline din loc[alitate], pe anul de studiu 1902/1903.

n aceeai sfer de preocupri demne de apreciat ale Episcopiei vor intra adesea fr interes financiar grija i frmntarea pentru a dezvolta infrastructura de utiliti att de necesare n viaa cotidian i pentru sntatea cetenilor din Beiu. Astfel, la 13 decembrie 1900, titularul i stpnul de drept al domeniului episcopal din Beiu, Mihail Pavel, leag contract cu protofiscul comitatului Bihor n vederea cedrii cu titlu gratuit, a unei parcele de 2 jugre i 800 de stnjeni, din posesiunea numit Mierite pentru construcia unui edificiu spitalicesc comun. Un alt exemplu factual, similar cu cel precedent, s-a petrecut n primvara anului 1907. Episcopul de atunci, Demetriu Radu anun, pe baza rescrisului din 7 decembrie 1906, al Ministerului de instruciune public c ne-a [fost] conces...n Beiu pe intravilanul domenial, s fie aezat oficiul potal i locuina efului potal...iar n consecin noi trebuie s zidim (n.n.) o cas, dup planul ntocmit de guvern, n contul unei chirii anuale de 1400 coroane i o rambursare a mprumutului de 15 ani. Ca nelegerea s nu fie compromis se cere guvernului diecezan s dispenseze din lichiditile episcopale suma de 15.500 de coroane, ceea ce s-a i ntmplat n 4 martie 1907.

Aiderea, o receptivitate salutar a artat-o eparhia i arhiereul su devenit martir, Demetriu Radu, n privina nzestrrii lcaelor de cult cu resursele materiale necesare chiar i n timpul conflagraiei pentru zidirea bisericii din Ardusat, respectiv construirea casei parohiale din Maroda, o comunitate care se ntorsese de curnd la unire. n concret, este cazul unui titlu de rzboi (de mprumut) care a fost cedat din partea episcopului, n anul 1916, pentru biserica din Ardusat, respectiv a unui libel de depunere la banca Bihoreana aflat pe urmele aceluiai ierarh -, pentru cea de-a doua parohie.

De altfel, relaia stabilimentelor cu bncile romneti i strine din primele decenii ale secolului trecut s-a dovedit a fi deosebit de productiv, importante sume de bani fiind investite n depozitele i aciunile acestora. De asemenea, sistemul de credit i-a permis Episcopiei s participe cot la cot spre a satisface chiar i n parte cerinele de moment ale comunitilor sociale. Aa se poate explica, este prerea noastr, i situaia special din anul 1907, a bncii Aurora din Baia Mare, care se adreseaz ctre Preaveneratul Capitlu al Catedralei s-i voteze o depunere de 45.000 de coroane pentru a fi de ajutor unei cumprri alor 15 familii [de romni] din Srbi i Frcaa. Acetia doreau s-i asigure o suprafa mare de pmnt, teren agricol n proprietatea lor prin cumprare de la colonizaii unguri din Frcaa. Este drept, ns, c banca aprobase credincioilor acestor parohii suma necesar (44.770 coroane), dar n acel moment era pus ntr-o situaie grea de bani, nct nu li se mai putea pune la dispoziie. n consecin, prin prisma faptului c fusese deja ofertat aa dup cum s-a putut vedea, organismul capitular decide s accepte soluia avansat n discuii, aducndu-i o contribuie important la propirea material a credincioilor si.

Pe de alt parte, precaritatea vieii de zi cu zi a preoilor deficieni, precum i a situaiei orfanilor i vduvelor de preoi l-au determinat pe Demetriu Radu s propun o statuare a celor dou categorii de suflete, att cu drepturi ct i cu obligaii. Respectivele documente au intrat n vigoare de la 1 ianuarie 1907 i vor putea fi revizuite o dat la 5 ani. Mai mult, avndu-se n vedere greutatea vremurilor i neajunsurile cu cari se lupt mai ales vduvele i orfanii preoilor reposai, acetia vor primi n anul 1917 un ajutoriu extraordinar de 2800 de coroane.

n acelai context general, cnd efectele nefaste ale rzboiului se observau la fiecare pas, mitropolitul Victor Mihali de Apa (1843-1918) alturi de profesorii colilor sale, lanseaz la 15 februarie 1915 o chemare pentru ntemeierea unui orfelinat, donnd n acest scop 20.000 de coroane , la care s-au adugat ulterior, alte 40.000 din contribuia generoas a episcopului Demetriu Radu. Este bine de tiut c i alte..............responsabile s-au implicat n materializarea chiar dac la sfritul rzboiului acestui proiect. Astfel, se cuvine din respect a fi amintii clerul greco-catolic al Beiuului, dar i credincioi din cuprinsul eparhiei ordene. Cu toii au fost interesai de ameliorarea condiiilor (lor) sociale i, n consecin, de creterea nivelului de civilizaie. Blaga Mihoc, Implicarea instituiei ecleriale greco-catolice de la Oradea, n activiti sociale i economice, n Studia Universitatis Babes-Bolyai, Theologia graeco-catholica Varadrensis,L, 2, 2005, p.86;

A.N.-SJBh, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.218, f.3;

Blaga Mihoc, op.cit.,p.86-87;

Ibidem, p.87;

Ibidem, Biserica i secularul sau despre oficierea binelui, Editura Treira, Oradea, 2007, p.93;

Ibidem, p.95-96;

Ibidem, p.96;

Ibidem, p;

Ibidem, p.97;

A.N.-SJBh, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.186, f.140;

Ibidem, f.141;

Iacob Radu, Fundaiunea Episcopului Demetriu Radu, Tipografia i Librria romneasc S.A., Oradea, 1925, p.8;

A.N.-SJBh, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.218, f.71;

Idem, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.186, f.87-88;

Ibidem, f.86-88;

Ibidem, f.96.

Blaga Mihoc, Biserica i secularul...,p.108-109;

A.N.-SJBh, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.186, f.121. Conform ordinului emis de Ministerul ungar de interne i restrnsese activitatea numai n comitatele:Hajdu, Szabolcs, Szatmar i Szilgy;

Ibidem

Aa a fost i cazul preotului din Bagamr (protopopiatul Leta-Mare), Georgiu Szilagyi, care primete n scopul vindecrii morbului de ochi, din fondul privat al preoilor deficieni un subsidiu momentan de 100 coroane, n anul 1903 (Ibidem, f.42);

Ibidem, f.7;

Ibidem, f.35;

Ibidem, f.9. Acelai act juridic avea s-i produc efectele numai n msura n care vor fi consultate toate forurile competente, adic Capitlul catedral (ce i-a dat acordul la 29 ianuarie 1901 (f.10), mitropolitul de la Blaj, respectiv Ministerul de culte i instruciune public.

Idem, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.108, f.126;

Ibidem, f.128 v;

Idem, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.111, f.157;

Ibidem, f.159;

Depunerile ori subscrierea de aciuni erau negociate foarte dur, ca de la debitor la creditor, dn partea Episcopie, i numai dup ce s-a obinut cel mai bun pre se accepta cumprarea a 50 buci de acii...pe seama fondului subsidiar Pavelian de la banca Selgeana din Jibou, n anul 1911. (Idem, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.190, f.53, 65, 64, 67);

Idem, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.189, f.139, 141, 143;

Numrul acestora n anul 1907 era de 5, iar n anul 1917 era de....;

Numrul lor a crescut de la an la an n timpul marelui rzboi , dup cum urmeaz: n 1917 existau 34 pentru ca n anul urmtor s fie 51-53;

Ioan Gent, Administraie bisericeasc, 1912, p.596 -599;

A.N.-SJBh, fond Episcopia greco-catolic de Oradea, dos.108, f.126;

Blaga Mihoc, op.cit., p.116;

Iacob Radu, op.cit., p.7;

................................