Tipuri de dăunare

Tipul de dăunare diferă de la un organ al plantelor la altul şi în funcţie de

comformaţia aparatului bucal.

1. Dăunări produse de aparatul bucal conformat pentru rupt si masticat –

se numesc roaderi

1.1. Roaderi la exterior

� Rădăcini

• Melolontha melolontha - Cărăbuşul de mai - adulţii dăunează în anii

de invazie, iar larvele atacă părţile subterane ale plantelor. Cele mai mari pagube le

produc în pepinierele de pomi şi în şcolile de viţă, precum şi în livezi. Larvele rod

rădăcinile în formă de spirală.

� Frunze

• Scheletuire - Galerucela luteola - Gândacul frunzelor de ulm – larvele

scheletuiesc frunzele

• Defoliere - Hyphantria cunea - Omida păroasă a dudului – Larvele

rod limbul foliar în întregime din care nu rămâne nici măcar nervurile.

• Ciuruire – Phylotreta spp.(aurata)-Puricele negru al verzei – Adulţii

rod epiderma superioară şi parenchimul, sub formă de ciupituri astfel frunza capătă

aspect ciuruit, apoi frunzele se usucă şi cad. Larvele trăiesc în sol şi nu produc pagube.

• Dantelarea - Roaderi în figuri- Sitonia lineatus - Gărgăriţa dungată a

leguminoaselor-Adulţii rod marginile limbului foliar în formă de semicerc sau alte

figuri, iar larvele atacă rădăcinile.

• Buclaj – Zabrus tenebrioides – Gândacul ghebos al cerealelor-Larvele

trag frunzele în galerii, le sfâşie apoi când rămân numai nervurile le înping la suprafaţa

solului, din care cauză atacul apare sub formă de inele (bucle).

� Flori

• Epicometis hista – Gândacul păros- adulţii rod şi distrug staminele,

pistilul uneori ovarul şi petalele.

� Fructe

• Adoxophyes orana-Molia pieliţelor fructelor – Larva leagă o frunză cu

un fruct cu fire mătăsoase şi în acest adăpost rod pe fruct o plagă superficială.

� Seminţe

• Grapholitha nigricana – Molia păstăilor de mazăre – larvele rod

neregulat boabele de la exterior.

1.2. Roaderi în interior

� Rădăcini

• Delia brassicae - Musca verzei – Larvele pătrund în rădăcini şi în colet,

unde rod galerii longitudinale.

� Tulpini

• Ostrinia nubilalis – Sfredelitorul porumbului – Larvele rod galerii în

tulpină.

� Ramuri

• Zeuzera pyrina – Sfredelitorul ramurilor – Larvele pătrund în ramurile

pomilor în care rod galerii de nutriţie. Ramurile se usucă şi la vânturi puternice se rup.

� Frunze-minări

� Fructe

• Cydia pomonella – Vieremele merelor – Larvele neonate (proaspăt

eclozate, de varsta I), pătrund în fruct, de obicei în zona coletului sau al parenchimului,

rod o galerie către loja seminală şi se hrăneşte cu seminţe. Din acel moment fructele se

opresc din creştere şi cad.

� Seminţe

• Bruchus pisorum – Gărgriţa mazărei – Larvele neonate este oligopodă

de tip curculionid, rod boabele pătrund în interior, năpârlesc şi devin apode si eucefale.

Înainte de împupare larvele rod un căpacel circular numit opercul, prin care adulţii ias

afară. Apoi se înpupează.

� Flori

• Anthonomus pomorum – Gărgăriţa lorilor de măr – larvele produc

pagube mari, care distrug organele interne ale florilor. Bobocii atacaţi nu se mai

deschid, se brunifică şi se usucă, rămân agăţaţi, fiind cunoscuţi sub numele de flori

antonomate sau cuişoare.

1.3. Roaderi speciale

� Ţigări

• Byctiscus betuleae - Ţigărarul viţei de vie - Pentru depunerea ouălor

femela face o incizie la baza peţiolului frunzei pentru ca aceasta să se veştjească, apoi

depune câte un ou pe frunză, şi cu piciorul îndoaie marginea răsucind-o în formă de

ţigară.

� Cocoloaşe

• Lethus apterus – Forfecarul viţei de vie - Adulţii taie bucăţi de 1-2 cm

lungime pe care le cară în galerii, îi depozitează şi fac din ei nişte cocoloaşe. Femela

depune înfiecare cocoloaşă câte un ou.

� Cuiburi de hrănire

• Hyphantria cunea - Omida păroasă a dudului – larvă înfăşoară

frunzele cu fire mătăsoase şi formează cuiburi de hrănire.

• Yponomeuta malinellus - Molia frunzelor de măr – Larva îşi formează

cuiburi de hrănire din mai multe frunze înfăşurate cu fire mătăsoase.

� Cuiburi de iernare

• Aporia crategi – Nălbarul – Din 2-3 frunze , înfăşurate cu fire

mătăsoase se formează cuiburi în care larva va ierna.

� Gale

• Ceutorrhynchus pleurostigma – Gărgăriţa galicolă a rădăcinilor de

varză – Saliva inoculată de femelă în timpul roaderii cavităţilor, pentru depunerea

oualor şi resturile de hrănire determină hipertrofierea ţesuturilor şi formarea unor gale

pe rădăcinile plantelor sau în zona coletului.

2. Dăunări produse de aparatul bucal conformat pentru înţepat şi supt.

� Gale pe rădăcini

• Phylloxera vastarix ( vitifolii ) – Filoxera vitei de vie – Forma

radicicolă atacă rădăcinile prin înţepături şi sugere. În locul înţepăturii prin inocularea

salivei toxice ţesuturile se deformează şi se hipertrofiază apar nodozităţi filoxerice cu

aspect de gale.

� Gale pe frunze

• Phylloxera vastarix ( vitifolii ) – Filoxera vitei de vie – Forma galicolă

atacă frunzele prin înţepături pe partea superioară a limbului şi în acelaşi timp

inoculează o salivă toxică, care determină hipertrofierea celulelor şi fomarea de gale

pe partea inferioară aa limbului foliar. Aceste gale au forma unei urme neregulate şi

sunt acoperite cu peri deşi şi rigizi.

� Nodozităţi sau gale pe tulpini

• Eriosoma lanigerum - Păduchele lânos al pomilor – Colonizează

tulpinile, ramurile, lăstarii şi rădăcinile pomillor fructiferi.Ţesuturile atacate se

hipertrofiază şi apar unflături sub formă de nodozităţi sau gale cu timpul crapă

longitudinal.

� Gale la flori

• Contarinia medicaginis – Ţânţarul florilor de lucernă – larvele distrug

organele interne ale bobocilor florali, le transformă în gale.

� Gale în doabe

• Anguina tritici – Nematodul boabelor de grâu – boabele sunt

transformate în gale, de culoare brună - negricioase mai uşoare.

� Depigmentare

• Tetranychus urticae – Păduchele roşu comun – Adulţii şi larvele sug

sucul celular, iar în urma înţepăturilor pe partea inferioară a frunzelor apar pete

mărunte galbene, care cu timpul devin tot mai mari.

� Pigmentări

• Quadraspidiotus perniciosus – Păduchele din San Jose – Colonizează

tulpinile, ramurile, frunzele şi fructele pomilor fructiferi. O dată cu înţepătura este

introdusă şi saliva care conţine o substanţă toxică, sub acţiunea căreia se produc o serie

de modificări biochimice din care cauză ţesuturile se necrozează şi se inroşesc apar

nişte pete roşietice-violete caracteristice.

� Băşicări

• Eriophyes vitis – Acarianul viţei- coloreză partea inferioară a frunzelor,

înţeapă şi sug sucul celular, determinând apariţia unor deformări ale limbului pe partea

superioară, cu aspect de băşicare.

� Pseudogale

• Fam. Aphididae – sunt preduse de afide , sunt nişte deformări ale

fruzelor, gofrări

Tipuri de dăunare

1.Dăunări produse de aparatul bucal conformat pentru rupt şi masticat –

se numesc roaderi

1.1. Roaderi la exterior

� Rădăcini

• Arvicola terrestris - Şobolanul de apă

• Melolontha melolontha - Cărăbuşul de mai

� Tulpini

• Lepus timidus – Iepurele de câmp

� Frunze

• Scheletuire - Galerucela luteola - Gândacul frunzelor de ulm

• Defoliere - Hyphantria cunea - Omida păroasă a dudului

• Ciuruire – Phylotreta spp.(aurata)-Puricele negru al verzei

• Dantelarea - Roaderi în figuri- Sitonia lineatus - Gărgăriţa dungată

a leguminoaselor

• Buclaj – Zabrus tenebrioides – Gândacul ghebos al cerealelor-

� Flori

• Epicometis hista – Gândacul păros

� Fructe

• Adoxophyes orana-Molia pieliţelor fructelor

� Seminţe

• Grapholitha nigricana – Molia păstăilor de mazăre

1.2.Roaderi în interior

� Rădăcini

• Delia brassicae - Musca verzei

� Tulpini

• Ostrinia nubilalis – Sfredelitorul porumbului

� Ramuri

• Zeuzera pyrina – Sfredelitorul ramurilor

� Frunze-minări

� Fructe

• Cydia pomonella – Vieremele merelor

� Seminţe

• Bruchus pisorum – Gărgriţa mazărei

� Flori

• Anthonomus pomorum – Gărgăriţa florilor de măr

1.3. Roaderi speciale

� Ţigări

• Byctiscus betuleae - Ţigărarul viţei de vie

� Cocoloaşe

• Lethus apterus – Forfecarul viţei de vie

� Cuiburi de hrănire

• Hyphantria cunea - Omida păroasă a dudului

• Yponomeuta malinellus - Molia frunzelor de măr

� Cuiburi de iernare

• Aporia crategi – Nălbarul

� Gale

• Ceutorrhynchus pleurostigma – Gărgăriţa galicolă a rădăcinilor de

varză

2. Dăunări produse de aparatul bucal conformat pentru înţepat şi supt.

� Gale pe rădăcini

• Phylloxera vastarix ( vitifolii ) – Filoxera vitei de vie

� Gale pe frunze

• Phylloxera vastarix ( vitifolii ) – Filoxera vitei de vie

� Nodozităţi sau gale pe tulpini

• Eriosoma lanigerum - Păduchele lânos al pomilor

� Gale la flori

• Contarinia medicaginis – Ţânţarul florilor de lucernă

� Gale în doabe

• Anguina tritici – Nematodul boabelor de grâu

� Depigmentare

• Tetranychus urticae – Păduchele roşu comun

� Pigmentări

• Quadraspidiotus perniciosus – Păduchele din San Jose

� Băşicări

• Eriophyes vitis – Acarianul viţei

� Pseudogale-gofrări

• Fam. Aphididae